Universul, martie 1894 (Anul 12, nr. 49-75)
1894-03-26 / nr. 71
ANUL XII.— No. 71 Sâmbătă, 26 Marte (7 Aprile) 18H MT MARE DEPOZIT sI PALARII — Pentru Bărbați și Copii — de la fel 1.70 până la lel 5.50 bucata La administrația ziarului «Universul», Strada Brezoianu No. 11, a sosit un transport de pălării, fason ultima modă, cari se vând cu următoarele prețuri: Pălării moi pentru vară. . Lei 1.70 Pălării moi ultima modă. . » 3.— Pălării tari ultima modă. . » 4.80 Pălării tari ultima modă. . » 5.50 Pălării roșii, verzi și albastre, pentru copil .... » 2.50 Pălării marinar pentru copii » 3.— Pălăriile sunt de culoare neagră, maron gri, beige și tabac. Nici cu 40 la sută mai scump nu se pot găsi asemenea pălării în toată țara. Vindem eftin ca să aducem servietă publicului nostru cititor. DEPOZITUL DE CHERESTEA din Str. Corbului 8 (Calea Văcărești. Tot felul de lemnărie pentru construcție și tâmplărie. Brad, molift, tufan, stejar, fag, carpen, teiu, etc. Prețurile cele mai moderate. 1402—(28) Consultațuni speciale Beleneriase și Boale de ac. Examen atentic și îngrijire conștiincioasă Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris Consult, de la 3—6 p. m. Calea Văcărești 102 DE ÎNCHIRIAT Bine prăvălii cu 19 ©«Săi — SOSEAUA BASARAB No. 25 — A se adresa d-lui G. lenesen str. Colți No. 8. 1542.—io. De ÎNCHIRIAT O [tritortJic pentru cârciumă cu două camere și o pimniță, trei ateliere mari pentru ori ce fel de fabrici bine avangiat, 5 camere de locuit, situate la bariera Călărașilor, unde stă trammvaiul.Doritorii se vor adresa chiar acolo la No. 113. 1557___________________________(7) Publicație Epitropia așezămintelor Nifon Mitropolitul, având trebuință de 35—40 stânjeni cu bici lmiie de cer pentru foc, se face cunoscut domnilor amatori, că în ziua de 2 Aprilie se va ține licitație în cancelaria Epitropiei din strada 11 Iunie No. 2, unde se pot vedea și condițiunile, în zilele de lucru de la 2—6 p. m. 1573____________________________5Ș De vrAn vo Rafturi de bă- VLAIAcUC cânte în strada Popa Tatu No. 72, la d-nu Ioan P. Ștefănescu. 1577____________________________ (5) D-rul D. HARALAMB Medic la spitalul Colțea BOALE DE PIELE ȘI SIFILITICE Consultațiuni de la 2 —3 ore p. m. — 35, Strada Romană, 35 — 1592_____________________ CA SEMINȚE de ZARZAVATURI Cutii cu 15 feluri de semințe de zarzavaturi prima calitate, asortate în astfel de a obține zarzavaturi pentru tot anul și destul pentru o familie de 4 sau 5 persoane lei 3.50. De vânzare la administrația ziarului »Universul» strada Brezoianu No. 11, București. Pe vânzare o trăsură puțin purtată, de formă modernă. A se adresa Calea Dorobanților 97. 1588 (3) SEMINȚE de FLORI Cutii cu 25 feluri de deosebite semințe de flori, prima calitate, cu prețul de lei 4 cutii, 20 calități într’o cutie foarte elegantă lei 3.50. Fiecare pachet are o ilustrație colorată, indicând felul florilor. La locul deschis semănăturile florilor se fac pe la 20 Aprilie și în sere chiar de acum. De vânzare la administrația ziarului UNIVERSUL strada Brezoianu No. 11, București. De ÎNCHIRIAT de la 23 Aprilie a. c., băcănia și prăvălia de alături, din fostul hotel Vlașca calea Rahovei No. 104, un grajd mare, odăi și un apartament. 13 e venture casa cu 2 etaje din str. Antim No. 39, cu 8 camere și dependințe, ipotecate la credit cu lei 10,000, prețul 26,000 lei. Vasile St. Vlădescu, str. Antim No. 47. 158» '' (10) de CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox Vineri 25 Martie. — Buna Vestire Catolic Vineri 6 Aprilie.—Celestin Prot. Sixtu. Răs. soarelui 5.33; Ap. soarelui 6.33 București, 20 Martie. Rezistență, națională. Vreun dușman ar zice: «Românul e rou de tire», din pricină că cu greu poate fi ademenit să se lepede de neamul și de legea sa. Această «răutate» de fire a făcut ca o mână de oameni să fie pept, veacuri, la toate invaziile și să-și păstreze caracterul național. Această «răutate» de fire, a făcut ca în curgerea vremii, singuri românii să impue turcilor atot puternici condiții, pe cari aceia de la Pesta au fost siliți, iar nu rugați ca să le respecte. ❖ Da..., Românul «ren e de fire». El toate se rabdă , în stare-i să-și dea și cămașa de pe densul. Casa lui e un han în care se găsește sălaș și hrană, fără ca omul să vadă de la musafir turaua hanului. Dar când e vorba de legea lui, de limba, de obiceiurile lui, se îndârjește când cineva s’ar încerca să le izbească. Și, cum or să le isbească neamuri străine, în vremea noastră, când or mai fi fiind judecători, pe când altădată, în vremuri grele, românul a rezistat. Nu va rezista oare în ziua azi ? * * Despre Basarabia, jumătatea Moldovei, vândută nu mai de mult decât la 1812, aproape nu ne mai ocupăm. Ba, ne vin muscali, cu miros de suffe, cari ne zic: — Ce mai aveți vreun gând asupra Basarabiei ? Apoi acolo’s numai ruși. Lucrul nu e adevărat. Silit să tacă, românul din Basarabia își păstrează neamul, — iar transportarea câtorva colonii în Camciatca e o glumă. ” # O dovadă despre aceasta ne-o dă un confrate, din Iași, care primește o scrisoare în care se zice că, pentru rusificare, s’a creat un azil la Chișinău, pe socoteala împărăției. Se prevede în reglementul acestui azil ca să fie primiți peste o mie de elevi interni. După ce și-ar face studiile secundare, ar fi trimiși la Petersburg sau la Moscova, să se procopsească pe deplin. In azil, nu se primesc decât copii de naționalitate română. Elevi sunt:Dar, totuși rușii nu-și au ajuns scopul. Azilul n’a dat nici un rezultat, deoarece copiii vorbesc românește între dînșii și, la isprăvit, nu vor să se mai ducă la Petersburg sau la Moscova. «Ei preferă,— zice autorul scrisorii,— să rămână în Basarabia, ruși de formă, buni și devotați români de fapt, decât să devie instrumente rusești.» Și aci, ar zice străinul, «românul e rou de fire». _Nu vrea, cu nici un preț să fie cotropit, și, pe câtă vreme asemenea porniri vor fi în firea românului, nu e primejdie ca, tocmai acum, să dăm de rușine pe strămoșii noștri cari au știut în împrejurări grele, să reziste optsprezece veacuri. :1î ^ Redacția și Administrația: STRADA BREZOIANU - BUCURESCI & bani în capitală—10 bani în județe CRIMA DE LA BOTOȘANI Intr’unul din numerile trecute am dat știrea despre o crimă îngrozitoare, întâmplată aproape de Botoșani. Un om necunoscut tocmise acum câteva zile din oraș birja cu un cal cu No. 1, alegând calul cel mai bun, ca să-l ducă la Hațani. A doua zi s’a găsit cadavrul birjarului, lângă pădurea de la Baisa, zdrobit cu desăvîrșire, iar trăsurica și calul nicăieri. Lîngă cadavru s’a găsit și o bărdiță, cu care s’a comis omorul. La început, nu se știa cine e criminalul și lumea era foarte alarmată de o astfel de faptă petrecută în apropierea orașului. După cum se scrie însă din Botoșani, parchetul începând urmărirea cu multă abilitate a reușit să descopere pe omorîtor. Dînsul e un servitor la d. Fuchs, arendașul de la Fântănele. Ffăptuitorul este minor și aproape tâmpit. Nu se poate încă cunoaște dacă mobilul crimei a fost furtul calului sau vreo răzbunare, deoarece făptuitorul înainte de crimă se bucura de cea mai mare încredere la stăpînul său. " —1 ....-*—,u jiii-v I apa w——— — ■ [UNK] (AMĂNUNTE) ’ DIN TURCIA (Coresp. pârtie, a ziar. UNIVERSUL) Constantinopol, 17 Martie. Joia trecută străzile Constantinopolui au luat un aspect neobișnuit și sărbătoresc. Era a 15-a zi a Ramazanului, luna de post a mahomedanilor. In fiecare an în ziua aceia, Sultanul însoțit de întreg haremul și de înalții demnitari ai statului, se duce la vechiul palat imperial de la Top Capu (Poarta tunurilor, în cartierul Stambul) ca să sărute mantaua profetului (Hizkaî-Sherif). Mantaua aceasta, împreună cu alte religii și moaște sfinte ale Islamului sunt păstrate în vistieria palatului și o dată pe an adică în ziua a 15 a Romazanului se expun vederii și adorațiunei credincioșilor. Priveliștea orașului Deja dis-de-dimineață, un număr enorm de locuitori s-au grămădit pe strada acoperită cu nisip, care duce de la Zildiz (Steaua) adică din reședința imperială de la Bosfor spre vechiul Serai. Pe amândouă părțile străzii lungi au fost postați soldați din Cavalerie și Artilerie. Elevi din diferitele scoale stăteau înșirați unul lângă altul și ținând în mâini ramuri de oii vi așteptau trecerea Sultanului, stăpânitorul tuturor credincioșilor, ca să-i cânte imnuri de adorare și iubire. Toate casele pe dinaintea cărora trebuia să treacă Sultanul, erau frumos împodobite cu flori, covoare scumpe și cu steaguri, înghesuiala publicului era mare. Fiecare voia să vază pe Sultan și suita lui strălucită. Răbdarea celor cari așteptați a fost pusă la grea încercare, căci ei se adunaseră de pe la orele 6 și 7, pe când convoiul imperial s-a pus în mișcare abea cătră amenz. Mai întâiü a apărut un landou superb în care se afla Sultana Valide, mama Sultanului. înapoia ei veneau călări pe cai sprinteni și scumpi, înalții demnitari ai haremului imperial. Urma apoi un șir lung de echipage frumoase cu princese și dame de onoare, însoțite de asemenea de demnitari și ofițeri superiori. Plecarea Sultanului Sultanul a părăsit palatul Yldiz la ora 1 p. m. într’o trăsură «a la Daumont» în care se afla și marele mareșal al palatului, Ghazi Osman-pașa. La trecerea lui, publicul l-a salutat cu un entusiasm de nedescris. Din mii de popturi räsunau strigătele: — «Padișahim Ciociașa!—Zito o Sultanos !—Vive la Sultan !». Cântecele de laudă ale elevilor alternați cu imnurile muzicelor din diferitele regimente din garda imperială. Lângă Sughuk-Ceșme în Stambul, Sultanul s’a scoborît din trăsură și a făcut restul drumului călare. In chioșcul de Bagdad, nu departe de vechiul Serai din Top-Capii, Sultanul s’a odihnit câteva minute și a pornit apoi pe jos până la vistieria palatului. Suind acolo, a intrat însoțit de întreaga suită în așa numitul salon a lui Hizkai-Sherif. Aci deschise cu mâna lui lada scumpă a moaștelor, în care se afla mantaua profetului Mohamed și a sărutat o cu evlavie. La un semn al Sultanului se apropiară de sfânta manta Marele-vizir Sheikhul-Islam și toți demnitarii înalți pe care îi invitase Sultanul la ceremonie, și cu toții sărutară cu smerenie mantaua profetului. După aceea Sultanul le dete numitele «Destemols» (cravate de mătase) cu diferite inscripții privitoare la ceremonia aceia. După terminarea împărțirea cravatelor, Sultanul și suita sa părăsiră salonul și imediat intrară mama Sultanului prințesele și damele de curte, care la rândul lor au sărutat pe rând mantaua. Reîntoarcerea In tot timpul acesta Ulemalele (preoții turci) cântau diferite imnuri, și verseturi din Coran. Sultana Valide, și principesele imperiale au vizitat apoi, moscheea de la Eski-Ali-Pașa unde se află o altă manta a profetului. In trecerea lor ele au împărțit pomană la o mulțime de cerșetori. La reîntoarcere Sultanul s’a oprit la chioșcul de Bagdad unde a luat «Iftar*ul (cina). Aci a dat ordin să se împarta soldaților țigări «Simiti» și «Pide» (tutun turcesc). După rugăciunea de seară care s’a făcut tot în acel chioșc (un fel de palat splendid) Sultanul s’a întors cu trăsura direct la Yidiz levant, Explozia din Valea-Azimilor,-l mort Locuitorul V. Gh. Stan, din Valea Azimilor, jud. Bacau, era lucrător la gropile cu păcură din partea aceia. Omul își câștiga cinstit hrana de toate zilele și muncia din răsputeri ca să aibă și el bani de sărbători, să petreacă vesel cu ai lui. Deunăzi Stan pornise la muncă ca de obicei. Când să intre în groapă și-a făcut cruce, a zis un «doamne—ajută» și a început să sape din răsputeri, fluerând o doină. Pe când lucra mai bine, deodată sa aude o detunătură puternică și un nor de nisip întunecă aerul. Oamenii de pe la celelalte gropi rămaseră un moment încremeniți apoi desmetecindu-se alergară la groapa lui Stan, de unde sa auzise detunătura. Ce se întâmplase? Gazurile de păcură adunate în grabă au făcut explozie, aruncând o cantitate enormă de nisip afară. In fundul gropei era întins fără suflare sărmanul Stan. Explozia îl omorîse. OMORUL MISTERIOS din jud. Ialomița Intr’una din zilele trecute s’a găsit pe marginea drumului dintre Smirna și Iazu, județul Ialomița, cadavrul unui individ. Mortul era îmbrăcat cu cămașă de americă mocănească, cu cioareci, cojoc și ghebă, încălțat cu opinci, pe cap însă n’avea nimic. La început nu se știa cine poate să fie omul acela și s’a crezut că el a murit subit. Primarul com. Iazu, fiind înștiințat, s’a transportat la fața locului, și a început să facă cercetări minuțioase. S’a dovedit îndată că aici nu e vorba de o moarte subită, ci de un asasinat misterios. Din cercetările primarului reese că, cadavrul a fost adus din altă parte și lăsat acolo. S’au putut recunoaște bine și urmele căruței care l’a adus și care s’a înapoiat spre Iazu. Fiind în localitate și ajutorul sub-prefecturei plășei Ialomița-de-jos, el a dat de știre repede prin satele vecine și în scurtă vreme se stabili identitatea mortului. El se numește Ioan Machidonescu, vătășelul și factorul poștal al comunei Murgeanca, din plasa Balta, județul Ialomița. Se bănuește că mobilul crimei a fost furtul. De urma asasinului nu s’a putut da până acum. Ancheta urmează. UN PROCES INTERESANT Din Berlin se scriu următoarele : In anul 1892, a dispărut fără veste din casa bărbatului său, a rentierului și proprietarului F. din Berlin, femeia Emilia F. în vârstă de 26 ani. Deodată cu densa a dispărut un student în medicină, ai cărui părinți erau prieteni buni cu familia F. Fugarii s’au dus la Paris, de unde tânărul student s’a întors peste 4 luni și a mărturisit totul bărbatului înșelat. Medicinistul pocăit a spus d-lui F. că nu știe unde se află nevasta lui. Intr’o zi ea a dispărut din otel luând toate obiectele de valoare și cea mai mare parte din bani și probabil că s’a dus cu un artist dramatic german, angajat la New-York. D. F. s’a mulțumit cu spusele aceste, până când acum câteva săptămâni a reușit să-și aducă iar acasă nevasta fugită.