Universul, octombrie 1894 (Anul 12, nr. 230-255)

1894-10-09 / nr. 237

ANUL XII.— N" 237 DaniînKPCĂ, 9 (21) Octombre 1S94 tos loterie de Wne­ îacere Pentru clădirea școalei și bisericii latine din Orașul PITEȘTI Autorizată de înaltul guvern Român 8# premimr i în valoare de lei 20,000 a Lei 10,000 5.000 1.000 500 100 50 20 Câștigul principal Lei 10,000 ww Costul unui bilet un leii Tragerea se va face la 1 Martie 1895 Biletele se găsesc în București, la adminis­trația ziarului UNIVERSUL, strada Brezoianu No. 11, și în orașele din țară la toți vânzătorii ziarului UNIVERSUL. Ori­ce persoană care va cumpăra 10 bilete direct de la administrația ziarului «Universul», București, va primi un bilet gratis. Cine dorește a vinde aceste bilete, se va a­­dresa la administrația ziarului UNIVERSUL, strada Brezoianu No. 11, București, care a luat asupra sa vânzarea tuturor biletelor, și care le vinde la vânzători cu un mare rabat. Soarele secrete iVeputițța Btărliitteâseft Se vindecă după cele mai nouă metode ra­dical fără durere și împedicare, după expe­riența de 23 ani de Specialitate în boli lumești — No. 1, STRADA EMIGRATII, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voev­oz Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. P. FAMTÎMI HO, Calea. VICTORI3I 1X0 BUCUREȘTI I Fabrică ele­v iitilorie, se pri­mesc comande și reparații. Tocilăria sistematică, se ascute ori­ce obiect tăios. Mare depou de Mașine de tuns, în toate genurile posedând o mașină specială pen­tru ascuțit și reparat asemenea mașini. Bogat asortiment de Arme și Tacâmuri d­e masă.—Prețurile moderate. 117 (15) Doctor MAUR­ICI­U LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL : Boale interne femei și faceri 138 str. Carol 138 Consultațiuni 1—3 și 6—8.—Pentru săraci gratis. De asemnea face cunoscut că tratează cu succes sigur boalele secrete fie cât de vechi dupe metodele cele mai noi. 1859 (15) 1112 io 20­50 i­. T­ii­o si Doctor P. A. Șerfâiesea Membru al societății da Ophtalmologie din Paris SPECIALIST IN BOALE DE OCHI — STRADA POPA­ TATU No. 69 — Făcând mai mult timp practică în spitalele și clinicile de Ophtalmologie din Paris, dă con­sultațiuni și face operațiuni gratuite în toate zilele de la 2—5 ore p. m., în special pentru boale de ochi, gât, gură, nas și urechi. 66 (10) Consultațiuni speciale Boale nervose și Boale de ochi l Examen atențic și îngrijire conștiincioasă Doctorul ALEXANDRU ATH­ANASIU de la Facultatea din Paris Consult, de la 3—6 p. m. Calea Văcărești 102. 189 <30­— PUBLÎCAȚÎUÎÎE Se aduce la cunoștința generală că în ziua de 29 Octombre, stil nou­ a. c., orele 10 dimi­neața, se va ține licitație pentru furnitura de Carne de Vacă, Vițel, Porc și Șefi, necesară măcelăriei magazinului de Consum din gara de Nord, pe timp de un an, cu începere de la 10 Noembre, stil nou­ a. c. Cantitățile ce se vînd anual în această mă­celărie sunt aproximativ cele următoare : 100.000 khilograme Carne de Vacă. 16.000 » » » Vițel. 15.000 » * » Porc. 10.000 » Șefi de Vacă. Condițiunile și contractul sub care are să se facă predarea și vînzarea acestor articole se pot afla în toate zilele de lucru de la biroul magazinului de Consum, din gara de Nord. Doritorii de a lua parte la această licitație sunt rugați a trimite ofertele lor sigilate înainte de sus-zisă zi la adresa următoare : «Magazia de Consum, gara de Nord» mai adăo­­gând pe plic cuvintele : «Ofertă pentru Carne, licitația de la 29 Octombre, stil nou­ 1894. Ofertele pentru a fi valabile, trebue să fie însoțite de recipisa Casei noastre centrale con­statatoare că s-a depus o garanție provizorie de lei 1.000 (una mie). Concurentul declarat adjudecator va avea să complecteze o garanție definitivă de lei două mii, care se va restitui după expirarea con­tractului. Supra-oferte precum și oferte fără specificare de preț înlocuind aceasta cu o arătare de scă­zamânt asupra ofertei celei mai oftine, nu se primesc. Comisia de administrație. București, 1894. Teosma CALENDAR PE ANUL 1894 Ortodox Sâmbătă, 8 Octombre.—Cuvioasa Pe­lagia. Catolic Sâmbătă, 20 Octombrie.—Wendeliu. Râs. soarelui 6.23. Ap. soarelui 5.6. Francesco Bruzzesi. — (Vezi explicația) 5 bani în capitală—10 bani în jatfef« Redacția ți Administrația: STRADA BREZOIANO 11 BUCURESCI București, 8 Octombre. Examene si concursuri Cei mai însemnați pedagogi din lume discută din vremuri uitate, și astă­zi sunt încă în neînțelegere în privința fo­losului examenelor și al concursurilor în școale. Sunt douâ tendințe extreme . Una, a acelora cari țin ca lucru cu desâvârșire hotărîtor pentru a dovedi capacitatea unui elev examenul pe care Tar­da înaintea unui juriu oare­care. Aceștia, la bacalaureat spre pildă, pentru că voim să vorbim de acesta, socot cu totul de prisos certificatul dovedind ur­marea unor studii anterioare regulat săvârșite. Sunt alți extremi, car­e susțin că exa­menele generale nu dovedesc nimic , că bacalaureatul e o loterie și că, în ce privește capacitatea unui elev de liceu, ea va putea fi mai bine apreciată de profesorul care l-a cunoscut ani de zile, de­cât, în jumătate de oră, la un exa­men sumar, dat față cu necunoscuți. în­ Intre aceste păreri e una mijlocie : împăcarea sistemului examenelor cu o­­bligația de a fi urmat un curs regulat în școală. Acesta e cel actualminte adoptat în școalele noastre. Dacă ne uităm la organizarea învă­țământului în Franța, țară ale cărei insti­tuții mai toate le-am copiat, vedem înflo­rind tustrele sistemele. La unele școli, în Politeh­nică spre pildă, ești scutit de certificate de studii anterioare, însă ești supus la un an preparatoriu­ de probă, în care se poate vedea capaci­tatea fie­cărui elev, fiind pusă la încer­cări pe care puțini pot să le biruiască. Bacalaureatul în Franța e mai liber de­cât la noi; la unele Universități din Belgia sunt cursuri de candidatură, tot de un an, în care fie­căruia îi este per­mis să arate ce poate și ce știe. In sfîrșit sunt în alte școli în care e fi Ln at n f 1 îl­­ A«X mi «în Au­l nntlllu »VWOiyiUU 1XULXC« XUlX CblCCV, UU XXI3LUL UUXU­X incapabil da a rămâne fără de nici un folos, dacă la examenele regulate nu va dovedi înțelegerea sa.—De aci ies cei mai mulți bani pour l'Orient, cari n’a­­duc drept ori­ ce diplomă de­cât dove­zile că s'au înscris și au urmat cursu­rile de care habar n’au. Pentru bacalaureat la noi, cum am zis, e un sistem mixt. Se cere elevu­lui certificat de absolvirea liceului, e înscris, e supus la examen și—fără să se ție seamă de chipul în care a învă­țat în ș­apte ani la școală — dacă nu cunoaște o singură chestie, pe care în­tâmplarea i-a dat’o să o trateze, e res­pins, ca ignorant. Pentru ori­ce om care pricepe ceva în chestii școlare, proba în scris e mai importantă de­cât cea orală. Sunt deo­sebite temperamente de elevi. Unul sfios și bine pregătit cade la oral față cu altul îndrăzneț și ignorant. La examenul în scris, însă, fie­care dă, lăsat singur cu judecata lui, do­vada puterii sale de a pricepe o ches­tie sau mai multe. Examenele în scris, însă, la noi se fac în chip foarte defectuos. La teza de istorie, se dă unei serii de candidați pentru bacalaureat spre pildă: Viața și faptele reginei Cleopa­tra, subiect ieșit prin tragere la sorți din urnă. Acel candidat care, din în­tâmplare, a avut atrasă atenția asupra acestei părți a istoriei, ignorant în al­tele, va învinge pe altul, care n'a me­morizat bine faptele și datele din acel episod. Aceasta e partea cea nedreaptă la tezele de bacalaureat—exceptăm știin­­țile exacte în care se cere cu mult mai puțină facultate de a memoriza și, din cauza aceasta, mulți norocoși slabi în învățătură trec deasupra capetelor celor cari au muncit serios; aceasta face ca de multe ori căzuții la bacalaureat să ajungă oameni învățați fără de drep­turi, iar triumfătorii să iasă numai cu lustrul și drepturile titlului obținut. De la proba scrisă—care dă examina­torului nota de capacitate a candidatu­lui,—depinde însă tot, căci, odată că­zut la examenul înscris, nu ești admis la oral. Și, totuși, există mijloace ca să se pue­r­ o wXL m­acfnY o­ln0­Ürnf rbiS oi oX ns ínnnn vivpivu uvi/ovui vuv » Vi­i»u avu­ți OCb ŰU bl (VX113 ~ forme examenul în scris în o adevărată și necontestabilă cercetare de capacitate. DIN SERBIA (Corespondența particulă a „Universului”) Belgrad, 5 Octombrie. Criza ministerială.—Un număr fatal o impresie foarte vie a pricinuit în cercurile politice de aici faptul că, pe când regele Alexandru petrece în stră­inătate, a isbucnit de­odată o criză mi­nisterială. Ziarul «Male Novine» scrie în privința aceasta următoarele : Numărul 9 joacă un rol fatal în is­toria contimporană a Serbiei. Numărul acesta a făcut mult rea tuturor minis­terelor din ultimul timp. Actualul mi­nister e în luna a 9-a și el trebue să cază de la putere. Funcționarii nu mai ascultă de superiorii lor. E o curată lipsă de disciplină în toate ramurile ac­tivității publice. Prefecții fac ce vreau, fiind-că miniștrii sunt neputincioși, adică nu le pot face nimic. «Male Novine» cere schimbarea mi­nisterului ca un singur remediu pentru a nu provoca lumea la revoltă. Funcționari arestați In Belgrad și Niș au fost arestați 10 funcționari de al statului pentru dela­pidări de bani și pentru­ că fac parte din partidul radical și se luptă pentru răsturnarea guvernului actual. S'a dovedit că funcționarii aceia au făcut multe abuzuri și au furat banii statului. Ei sunt dați în judecată pentru abu­zuri și agitații politice. Un fost ministru și un profesor uni­versitar dați în judecată Tribunalul din Belgrad a dat man­date de arestare îm­potriva fostului mi­nistru Costa Taușanovici, refugiat, și în contra profesorului universitar d-l Ia­cob Nenadovici. Ei sunt invitați să se prezinte în timp de 15 zile înaintea tri­bunalului. Amândoi sunt acuzați de înaltă tră­dare și sunt implicați în vestitul com­plot a lui Cebinaț. In acuză se spun următoarele : Taușanovici și Nenadovici fac parte dintr’o conjurațiune al cărei scop era răsturnarea regelui Alexandru I și în­locuirea lui prin Petru Karagheorghevicî, care are să fie regele Serbiei. Petru Karagheorghevicî e fiul fostului prinț sârbesc Alexandru Karageorghevicî. Costa Taușanovici și Jacob Nenado­vicî au fugit în străinătate. Dacă ei nu se vor prezintă în timp de 15 zile, a­­tunci se vor judeca în lipsă. Banditismul în Serbia La Kraguevatz și Niș a fost prinsă o bandă de tâlhari (numită bandă de haiduci), care a săvârșit în acele ținu­­­turi multe jafuri. Căpitanul bandei er un om voinic și fioros, cu numele Mi­­lutin­ 1. Banda aceasta a jefuit până acum 3­ comercianți mari și a omorît pe 3 mem­­­bri al partidului liberal. Banda se compune din 15 indivizi. 31 dintre aceștia au fost seminariști. Ei sunt tineri, dar foarte energici și cu­tezători. Regele Alexandru In cercurile politice din Belgrad a făcut o bună impresie primirea căldu­roasă făcută regelui Alexandru în Aus­­tro-Ungaria. Tânărul rege e foarte simpatic ; cu­noaște bine mai multe limbi culte eu­ropene și e de o activitate uimitoare. Sârbii nădăjduesc că dînsul va pune capât fericerilor politice și agitațiilor mari din țară. Mistici Doi oameni striviți de copaci Iosef Andrei, un biet muncitor, a murit deună­zi de o moarte tragică. El fusese angajat să tae copaci în pădurea d-lui Constandache, din comuna Mireni, jud. Tutova. Omul acesta muncea de dimi­neață și până seara și -și agonisea cin­stit pâinea de toate zilele. Deună­zi el se afla în pădure și tăia din răsputeri la copaci și fluera încet o doină­ de jale, doina muncitorului care abia are ce să mănânce, iar când doarme își pune drept pernă un bolovan. Pe când tăia el la un trunchiu mare de copac, de­odată trunchiul tăiat a­­proape de tot se prăvălește peste dîn­sul și­­ rupe spinarea.­­ Nenorocitul Josef a stat lungit la pă­mânt 3 ceasuri întregi. Cei­ l’alți tova­răși al lui s’au încercat să-i dea toate ajutoarele posibile, dar de­geaba, Josef Andreiu a murit în cele mai crude suferințe.­­ O altă nenorocire de felul acesta s’a întâmplat la Boteanu. Locuitorul Gheorghe Iaru, din co­muna Peșterea, teritorul Austro Ungariei, se afla în pădurea din vârful muntelui Boteanu, împreună cu alți lucrători, la tăiat de brazi. In timpul lucrului, numitul, fiind lo­vit de un brad la partea stângă a ca­pului, a încetat din viață. DE PESTE MUNȚI Chestia românească Ziarul unguresc «Magyar Ország* pu­blică următorul articol din «Le Temps» ,­ privitor la chestia românilor de peste munți : j «In chestiunea română din Transil­vania se arată lupta ce decurge între ideia de stat modern și realitatea fi­­­rească a rasei. Aceasta dă interesul și seriozitatea politică a acestui duel. Teo­­­ria unității statului poate exista numai­ între hotarele care cuprind un singur neam de oameni, acolo însă unde lo­­cuesc 3—4 neamuri, cum e în Ungaria, teoria aceasta nu se poate validita fără­ periclitarea statului. Statul în sine nu este organizm, ci numai organizație. Organizm nemuritor până la ultimul individ este neamul, rasa. Organizația (statul) nu poate omorî organizmul (rasa). Drept, că există popoare, care predo­­minează asupra altor popoare, aceasta însă trebue să se manifesteze liber, iar nu cu mijloace de forță ale statului. «Ucis a oaire statul Austriei poporul italian din Lombardia ? Impuținat­a oare rasa maghiară în număr, în puritatea sângelui sau în gândirea sa patriotică ? Nu, chiar dimpotrivă, maghiarizmul a amenințat statul austriac, pe care apoi numai o radicală transformare­­ l-a mân­tuit de acest pericol. «Această învățătură chiar Maghiarii ar trebui să o ia în serioasă conside­rare» . Jubileul lui Lueger După cum s’a publicat în «Universul», deunăzi s’a serbat la Viena jubileul de 50 de ani, al deputatului filo-român dr. „Carol Lueger. Serbarea s’a ținut Duminecă și a decurs în chip splendid. La orele 10 dimineața s’a oficiat un serviciu divin în biserica votivă, la care a asistat un public foarte mare. Când jubilarul sosi la biserică, imensa mulțime ce era strânsă înaintea bise

Next