Universul, martie 1895 (Anul 13, nr. 50-76)

1895-03-26 / nr. 72

m. pe l’ ANUL XIM.—N0- 72-Duminecă, 26 Marte (7 April) 189î MARE DEPOZIT DE SPALARIIL Pentru IS Premii și Copii de la 1.90 până la 5­50 bucata La administrația ziarului «Universul» strada Brezoianu No. 11, a sosit un transport de pă­lării, fason ultima modă, care se vinde cu ur­mătoarele prețuri : Pălării moi pentru vară . . . Lei 1.90 » » ultima modă p. copii. » 2.50 » » » » » bărbați » 3.50 Pălării moi extra-fine pentru bărbați, dife­rite culori. Lei 4.50 bucata. Pălării tari ultima modă p. bărbați. Lei 3.90 •­ Pălării roșii, verzi și albastre pentru copii, numai lei 1.95 bucata. Pălăriile sunt de culoare neagră, maron, gri, elge și tabac. Nici cu 40 la sută mai scump nu se pot găsi semenea pălării în toată țara. Vindem eftin ca să aducem servicii­ publi­­cicul nostru cititor. Sodor P. A. Șerbănescu Membru al societății de Ophtahnologie din Paris SPECIALIST IN BOALE DE OCHI — STRADA POPA­ TATU No. 69 — Consultațiuni și operațiuni gratuite 3 De la, 2—5 ore p. m. Pentru boale de ochi, gât, gură, nas și urechi 56 ’ (10) Consultațiuni speciale Soare nervose și Boale de oc. Examen atentii și îngrijire conștiincioasă Doctorul ALEXANDRU ATHANASIU de la Facultatea din Paris Consult, de la 1—4 p. m. Calea Văcărești 102. 641 ___________________________630­ de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne temei și faceri Consultațiune de la 1—3 și de la 6—8 138 str. Carol 138 De asemnea face cunoscut cit tratează cu succes sigur boalele secrete fie cât se vechi după metodele cele mai noi. 1859 - (15) D-rul Theodor F. Marovici Primul doctor­ dentist român în România Cu diploma de la Facultatea din Philadelphia (America) practic și în Viena No. 30, strada ȘTIRBEI-VODĂ, No. 30 Dinți artificiali în Aur și Cautciuc, plombatu Scosul fără durere, curățitul, ast­fel se efectuezi! cu JUMETATE PREȚ și GARANTAT !îa în­farm­at de la Sf- Gheorg­he Uti llmvlățile ș i viitor o casă cu 5 Camere, bucătărie, pimniță, grajd de 12 cai, odae pentru vizitiu­, curte spațioasă și puț, situată în strada Filantropia, la spatele șoselei Kiselef. Tot acolo sunt de vînzare locuri de casă cu metru pătrat. Doritorii se vor adresa la proprietar, Costache Vasilescu, domiciliat în strada General Florescu No. 7 bis, vis-a-vis de botez Londra, calea Moșilor. 611—(6) unifc T­jas TO ITJ De vînzare în total sau­ par­cele, marele Ioc din strada Viilor, lângă vama și gara Filaret, situat între proprietatea d-lui N. Fleva și calea fe­rată Filaret Giurgiu.­­ Bun pentru fabrici, instalațiuni de tot felul și locuințe. Are avantagiul de a introduce linie de garagiii pe loc. Prețul foarte moderat. Informațiuni București, strada Fân­tânei No. 37. 693 _________________________(3) Policlinica de copii CASA de SĂNĂTATE — Strada Teilor I­o. 53. — Direcția casei de sănătate a înființat o Poli­clinică de copii unde doctorul RAPAPORT, special în boale de copil, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Consul­tațiunea numai un leu. De inch­iriat Ch­iar de acum, îb­ total sau in parte etagiul I in calea Cîrl Viței No. 98, colț cu strada Uuzești No. 3. Un apartament compus din cinci odăi, din car*i un salon mare putând servi pentru ad­ministrație, foluroii sau par­ticulari ț’o odae de servitori o fmce tarie și o pivniță. A se adresa la d. Faii, ca­­ca Victoriei 58._______684.—(6) TNp rin vsa ieftin neazit ma­i Vvrium/Iv­terial vechiu, că­rămidă, uși, ferestre, grinzi, table, scânduri, piatră, etc. Strada Popa­­s Tatu, colț cu strada Știrbey-Vodă.­­1p6 (5) CALENDAR PE ANUL 1895 Sâmbătă, 25 Martie.—­J-Buna Vestire Catolic Sâmbătă 6 Aprilie. — Celestin Ruș, soarelui 5.33 , ap. soarelui 6.33 Ortodox București, 25 Martie. CHIRIILE E vreme de grea cumpănă acum, pentru cel puțin două treimi din popo­­rațiunea orașelor. Sfântul Gheorghe se apropie și a so­sit termenul chiriei de primă­vară. Din trei oameni cu cari te întâlnești, pe stradă, cel puțin două trebue să se vaete ; plângerile tuturor se aseamăn­ă ca și cum dintr’o singură gură ar eși. — Nu ști­u­ ce sa mă fac cu chiria ; am atâta, îmi mai lipsește atâta, și pro­­pietarul nu mai vrea cu nici un preț să mă aștepte. * ■ $ $ Câtă forță se cheltuește în lumea asta, pentru găsirea unei mizerabile sume de 100, 200, 300 de lei e de neînchipuit. Și câte griji, câte vaste, câte certuri între soț și soție. Acum, nu e vorbă, mulți sunt sin­guri vinovați. Cu oare­care prevedere, cu oare­care economie, unii ar putea foarte bine să se scutească de canonul sfântului Gheorghe și al sfântului Du­mitru. De vreme ce știe omul că la a­­ceste două date are să numere cutare sumă, pe care e greu s’o scoată d’o­­dată, de ce n’ar pune pe fie­care lună câte atâta la o parte pentru chirie? Bine­înțeles, aceia ale căror venituri le permit să facă aceasta, căci cei mai mulți n’ar putea s’o facă. Absoluta majoritate a chiriașilor, abia câștigă atât în­cât să’și satisfacă trebuințele zilnice; și dacă vre-o boală s’au vr'o altă întâmplare i a scos odată din echilibru, le e aproape cu neputință să și mai re­vie în echilibru. Nu e totuși mai puțîn adevărat că și proprietarii de case ar putea face oare­­cari înlesniri chiriașilor lor. Așa de exemplu, dacă ar primi să li se plătească chiria în patru termene pe an, în loc de două, mulți chiriași i-ar bine­cuvânta. Lucrul acesta se și practică în multe țări. In orașele mari din străinătate, pro­prietarii s’au obișnuit chiar cu chiria lunară, fiind­că alt­fel n’ar putea-o scoate la capăt Și lucrurile merg bine, și toată lu­mea e mulțămită. Atât proprietarul cât și chiriașul își regulează respectivele bugeturi după acest obiceiu, unul știe că are să primească, altul că are să dea atâta pe lună. Ba chiar rezultă avantaje din siste­mul acesta, pentru proprietari, căci îl scutește de o sumă de neplăceri și de multe riscuri. N’ar fi bine să se adopte și la noi aceste obiceiuri ?* * * Nu zicem ba: dacă chiriașul se înles­nește, plătească în două termene sau chiar și în unul. Dar cea mai numeroasă e clasa a­­celora cari numai cu grele jertfe pot plăti la sf. Gheorghe și la sf. Dumitru. Acestora, omenesc ar fi să li se facă oare­care înlesnire. Și mult bine al­eși din această schim­bare, căci chiriașii n’ar mai privi pe proprietari ca pe niște dușmani. DIN ITALIA (Corespondența part. a «Universului») Roma, 20 Martie. Chestii politice.— Alegerile legisla­tive Mișcarea electorală în Italia e foarte vie. In toate circumscripțiile s’au sta­bilit candidaturile; s’au ținut apoi mai in toate orașele adunări politice, cu toate 5 bani în capitală—10 bani în județe Redacția ți Administrația: STRADA 3&E701ANU 11 BUCURESC­ că nu se știe când vor avea loc alege­rile. Opinione și Italie au anunțat deja data viitoarelor alegeri legislative, dar lu­mea nu se prea încrede în afirmările acestor două ziare. Riforma, ziarul d-lui Crispi, primul ministru al Italiei, fiind negreșit mai bine informat, spune că guvernul va face ca alegerile să aibă loc cât se poate de curând. Numitul ziar spune că ar trebui să se schimbe actuala organizație a cercu­rilor alegătoare. Sunt în Italia districte în care alegătorii votează numai pentru guvern, în altele numai pentru radicali, liberali, etc. Numărul alegătorilor din diferitele districte variază între 20,000 și 40,000. Condamnarea unui asasin Nu de mult, după cum ați dat deja știrea — tânărul locuitor Giordano din Lucero, într-un moment de furie, a o­­morît pe soră-sa, pe o nepoată a lui și pe servitoarea. El le-a omorît noaptea pe la orele 11, trăgând asupra lor focuri de revolver. Asasinul a fost arestat. Fiind supus la două examene medicale, unii doctori l-au declarat bolnav de nervi, iar alții nebun. Jurații au condamnat pe Giordano la 30 de ani de pușcărie. El va trebui să stea 10 ani de zile în celulă separat. O glumă a Papei . Ziarele Vaticanului povestesc urmă­toarea istorie hazlie: O distinsă damă franceză, fiind pri­mită nu demult în audiență de către papa Leon XIII, i-a mulțumit acestuia cu lacrimi în ochi, fiind­că s’a făcut sănătoasă. Papa se miră de vorbele acestea și întrebă: — Cum îmi mulțumești mie că te-ai vindecat de boala d-tale ? Eu unul nu ți-am dat nici o doctorie. — Am fost așa de norocoasă—răspunse femeea— de mi-am putut procura un ciorap purtat de sfinția ta. De atunci mai­ a trecut reumatismul de la amândouă picioarele, înainte de a-mi procura acel ciorap nu puteam umbla și sufeream dureri cumplite. Papa zîmbi și zise: — Ești mai fericită ca mine, d-nă. Eu­ port în fie­care zi o «pereche» de ciorapi de al mei și cu toate acestea sufer de reumatism în­cât abia pot umbla. Anarh­iștii Poliția din Neapol a arestat în acel oraș 3 anarh­iști francezi, sosiți de cu­rând acolo de vre­o câte­va zile. Ei au venit cu un vapor din portul Marsiliei și poliția franceză i-a semna­lat celei italiene. Anarhiștii aceștia sunt francezi. Ei­ au fost arestați chiar în ziua când at­i sosit. Și li s’au făcut imediat percheziții corporale și prin geamantane. S’au gă­­­sit asupra lor 3 revolvere și 2 pum­­­nale. In geamantanul unuia dintre ei, ca­ numele Countier s’au găsit 4 cartușe mari cu dinamită; în geamantanul al­­­tuia s’au găsit broșuri și manifeste re­voluționare. Cei 3 anarhiști vor fi expulzați zi­lele acestea din Italia. Ei voiau să vie la Roma și, după cum se spune, aveau­ de gând să săvîrșească un atentat cu dinamită în acest oraș. Nenorocirea de la Livorno In portul orașului Livorno s’a ciocnit alaltă­ieri vaporul italian «Florența» ca vaporul spaniol «Cadix». Cel d’intuitt venia din spre Grecia și era încărcat cu coloniale. Al doilea venia din Marsilia Ciocnirea a fost foarte violentă. Dezastrul s’a întâmplat dimineața pe ceață deasă. «Cadix» s’a cufundat. Marinarii și pa­sagerii au sărit cu toții în apă. 3 ma­­rinari și 5 pasager­i s’au înecat. Cei­l­alți au fost scăpați de marinarii vapoarelor cari staționează în port. Pagubele materiale sunt foarte mari. Antigo­n. Curier Judiciar Banda lui Mârunțelu din Dolj — URMARE — Spre înțelegerea cititorilor noștri, re­capitulăm cum s’a format banda lui Mărunțelu care a operat nu numai în Dolj dar și prin Gorj și Romanați. Mărunțelu, evadat împreună cu alții la 27 August 1893 din Ocnele­ Mari, ple­că cu Pârvu în Dolj. Odată sosiți în Craiova, trag la Ungureanu (gazda), viei în viile de lângă Craiova. La Ungure­­anu găsesc pe Tambuluc, care nu mai fusese prin Ilfov și se ocupa cu furturi de cal prin Dolj. Gheorghe Popa, unul din tâlhari, era de fel din comuna Valea Boului jud. (Gorj), unde își avea familia, și unde tâlharii au hotărît să a­ibă un alt centru de găzduire, așa că el își schimbau domiciliul când în Valea Bo­ului, când în viile de lângă Craiova, la Ungureanu. De la Ungureanu, Mărunțelu, Popa, Pârvu și Tumbuluc se duc la Valea Boului, unde stau de la 1/16 Decem­brie 1893 și unde plănuesc tâlhăria de la cârci­umărul Vasile Ionescu din do­sul gărei din Craiova. Tâlhăria de la Ionescu Tâlharii fură 4 cai din Valea Boului și în ziua de 16 Decembrie, pleacă că­lări la Ungureanu. La 17 Decembrie, orele 8 seara pornesc de la via lui Un­gureanu la Vasile Ionescu. Se zice că tâlharii erau în număr de 5: Mărun­­țelu, Popa, Pârvu, Tumbuluc și un al cincilea, care nu se știe cine, Ungurea­nu sau un altul. Iată cum povestește pățitul Ionescu: Veniră două inși și cerură bani, apoi mai cerură și pentru cel de afără, când de o dată intră unu cu șubă și’mi puse mâna în beregată, cerându-mî bani. Mö loveau cu topoare. Nevasta, o fetiță și altă femee începură să țipe; pe aces­tea le încuiaseră într’o odae și le aco­­pereau cu plăpămi. Ea le deschiseiu lada de fer, nu erau bani, dar luară niște sălbi, 2 ceasuri de argint și alte obiecte. Ionescu, plin de lesiuni, a zăcut în spital. Tâlhăria de la Ungureni. Intre Ro­­manați și Dolj După săvârșirea tâlhăriei de la Io­­nescu, tâlharii pleacă la Valea­ Noului unde, fiind urmăriți de sub­prefectul plășii Amaradia, se întorc în crama viei la Ungureanu. Aci hotărăsc călcarea cârciumarului Trica Dumitrache din co­muna Ungureni. Această tâlhărie s-a săvârșit în seara de 21 ianuarie 1890. După ce bat pe cârciumar și pe con­cubina lui și-l jefuesc da ce au avut, merg la Ungureanu, unde -și împart prăzile.

Next