Universul, iulie 1895 (Anul 13, nr. 153-178)

1895-07-01 / nr. 153

.v.­.ai sHi K’i­­................................1 5 Bapi in Caipitul...—10 Hani în județe tea, ij? if. .>»■.­ Desinfectantul „NAVA“ — Aprobat de consiliile sanitare superioare al României și Italiei. _ —■_ Premiat in anii 1892—93 cu medalie de aur și diplome de onoare și de excelență la expozi­țiile internaționale de igienă, științifice și in­dustriale din orașele Paris, Londra, Bruxelles, Anvers, Saint Cilié Bruxelles, Geneva, Marsilia­­ și Tunis. (Diplomele originale sunt la dispoziția publicului la administrația ziarului UNIVERSUL). — Analizat de d. doctor chimist Bernard și recunoscut de d-sa ca compus din elementele cele mai eficace pentru a desinfecta. — Desinfectantul Nava este cel mai puternic­­ cel mai economic desinfectant cunoscut până azi pentru a desinfecta apartamentele, privățile, vagoanele, rufăriile, etc. etc. — Cu Desinfectantul Nava se poate desinfecta trupul pe calea băilor, gura și dinții și se pot omorî orî-ce insecte, ca omizi, păduchi, purici, ploșnițe, etc. — Desinfectantul Nava este de 20 ori mai pu­ternic și mai economic de­cât accrdul fenic și orî­ ce alt desinfectant. — Desinfectantul Nava disolvat în apă în pro­porție de unu la mie face să dispară ori­ce mi­ros de putregaiu, pe când accidul fenic disolvat în proporție de unu la sută nu produce nici un efect. ELI Fie­care familie care va fi aprovizionată cu Desinfectantul Nava, va fi păzită de holeră. Prețul. Sticla lei 1.10. Depozitul principal la administrația ziarului UNIVERSUL, strada Brezoianu No. 1­ 1, și la dro­gheria centrală M. Stoenescu, strada Academiei No. 2 București. Sc­oalele secrete dejimin­i­st Mărfintească Se vindecă după cele mai nouă metode, radi­cal și fără durere și Împedicare, după experiență de 23 ani de specialitate în boli lumești N­«­. TI1@SS — No. 1, STRADA EMIGRATU, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Doctor B. MARCULESCU «SS REÎNTORS DIN STREIN-TATE KLB S’a stabilit in CALEA MOȘILOR No. 92 (Lângă Hotel de Londra) Don.s-u.stațiia.n.i d­e la 1—3­847 _____ (30) Doctor OCHSENBERG — MEDIC OMSBURG DENTIST — Calea Victoriei No. 73 și Strada Modei No. 1 Dr. JACQUES POPPER — DENTIST — 28, Calea Victoriei (Pasagiul Vilacros) vis-a-vis de prefectura poliției Capitalei Consultatiuni de la 9—12 a. m. si de la 2—6 p. m. 1028 CASA DE SĂNĂTATE 31, Str. Teilor 51 — Consultatiuni speciale pentru — BOALE INTÉRNE ȘI SYPHILITICE In toate zilele de la 10—11 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultațiunea numai un leu 1049 (30) DE ARENDAT De la Sf. Gheorghe 1896 moșia Mărăcineni­ și Vălculeasa din districtul Buzău, (la bariera ora­șului). Pentru informațiune a se adresa în Bu­curești la d. Andrei Popovici, strada Smârdan No. 53, sau la d. Gheorghe Boambă, strada­­ Domniței No. 3. 1040 MI IEFTIN ȘI MAI BUN CA UN­ OM PENTRU FACEREA VIȘINATEI ȘI A ORI­CE LICHIORURI DE FRUCTE Rom englezesc............................Lei 1.50 Rom jamaica fină. .... » 2.40 Rom vanilie și ananas . . . » 3.20 Spirt rafinat 96 și jum. grade. » 1.80 Spirt destilat ...... » 1.60 Spirt de vin..............................» 2.— Asemenea toate articolele de cofetărie și dul­cețuri cu prețurile cele mai modeste de eftine. Rog încercați și veți fi pe deplin satisfăcuți și cu convingere. Cofetăria T. D. CREȚULESCU Strada Carol I, No. îl „LA INGER“ 1046 _____________________________(12) Moșia Poenari Hali, din districtul Prahova, «»plasa Crivina, este de arendat de la 23 Apri­lie 1896. A autorii se vor adresa strada Brezoianu No. 18, de la ora 2—4 p. m. Gheorghe Andreescu 863 (30) Publicație Arsenalul de construcție al armatei având ne­cesitate de pământ pentru umplerea unei văi se face cunoscut constructorilor de clădiri, propri­etarilor și căruțașilor care au pământ și moloz re­­ultat din săpături că îl pot depune la arsenal. TQ01 (3) CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Vineri, 30 Iunie.—Sinodul a 12 apostoli. Catolic Vineri, 12 Iulie.—Ioan Gualb. Ref. soarelui 4.28 ; ap. soarelui 7.42. București, 30 Iunie. Focul din Balcani Sunt aproape două săptămâni de când telegraful ne aduce fel de fel de știri des­pre o mișcare revoluționară în Macedonia,­ aproape de fruntaria bulgaro-turcă. " Până acum în urmă, știrile erau contra­dictorii și nu putea să -și dea nimeni sea­mă despre ceea ce se petrece. Dezmințirile venite de la Constantinopol, dezmințiri nea­părat interesate, încurcați și mai mult lu­crurile. Acum, suntem luminați și putem judeca situațiunea. O depeșă primită Miercuri seara ne-a comunicat că trei din puterile mari ale E­­uropei au intervenit la Sofia, sfătuind pe guvernul bulgar să se abție de la ori­ce a­­gitație în Macedonia. Vrea să zică, la fruntaria turco-bulgară s’a ivit cu adevărat o mișcare revoluțio­nară , căci alt­fel nu ne putem explica de­mersul puterilor. * 9 In ori­ce vreme, o mișcare în peninsula Balcanică e îngrijitoare și amenințătoare pentru pacea Europei, pentru că ea poate redeschide arzatoarea «chestiune orientală». Cu atât mai mult trebue să ne îngri­jească mișcarea din Macedonia acum când împrejurările sunt grave. In adevăr, trebue să ne aducem aminte de neorânduelile din Armenia și de încordarea ce a resultat, din ele, între Turcia și puterile europene; mai­­ trebue să ne gândim că o deputațiune bul­­­gară, condusă de mitropolitul Clement, se­­ afla la Petersburg pentru a încerca o apro­piere între Bulgaria și Rusia. Aceste îm­prejurări ne fac să dăm o deosebită impor­tanță mișcărilor de la fruntaria bulgaro­­turcă și să bănuim că ele ar putea fi scân­teia unui incendiu oriental. Deja o depeșă din Atena ne vestește că în insula Creta se constată o vie mișcare , și cine știe dacă o altă depeșă nu ne va în­­cunoștiința mâine că au început frecări și la fruntaria turco-muntenegreană. * Nu e vorbă, sezonul e prea înaintat pen­tru ca să ne temem de isbucnirea, încă în anul acesta, a unui resboi și în toată­ regula. Dar e foarte cu putință ca fierberea să crească în Balcani, să se întindă în restul anului curent și apoi, la primă­vară, să ne pomenim cu un resboiu în care de­sigur ar fi târâte și unele din puterile europene. Dacă judecăm după semnele ce se ved, lucrurile ar fi deja pregătite în Balcani pentru o asemenea eventualitate. Singurul punct îndoelnic, e dacă conflic­tul se va rezolva, ca și altă dată, numai pe spinarea Turciei, sau dacă el se va întinde și între câte­va din marile puteri europene, întâia ipoteză pare mai probabilă : tot turcul va plăti, după cât se vede. 9­9 Ori­cum, foc tot are să fie în Balcani și imperiul otoman va mai pierde ceva din posesiunile sale europene ; și aceasta inte­resează foarte mult pe statul nostru. O schimbare a stării de lucruri actuale din peninsula balcanică ne interesează mai intâiü prin faptul că se strică echilibrul de până acum ; ori­ce mărire a vre-unuia din statele de­ peste Dunăre trebue să aibă în­­rîurire asupra pozițiunii statului nostru. Al douilea, nu trebue să pierdem din ve­dere că o schimbare a statului-quo trebue să se facă, înainte de toate, în Macedonia, unde din cauza elementului românesc care formează grosul popolației, suntem direct interesați. O schimbare în pozițiunea Macedoniei nu poate și nu trebue să se facă fără ca și România să -și spue cuvântul. Aceasta o înțelege ori­cine își dă seamă de mersul lucrurilor și dovada o avem în știrea pe care ne-au dat-o ziarele oficioase în ultimul lor numer, după care guvernul nostru ar fi și intervenit la Sofia în chestiunea tul­­burărilor din Macedonia. Chestiunea e foarte gingașă, foarte com­plicată și, până acum lipsesc încă multe din elementele necesare pentru a o judeca. De aceea nici nu ne întindem mai mult asu­pra ei. Ne-am crezut insă datori să atragem a­­tențiunea numeroșilor noștri cititori asupra celor ce se urzesc în Balcani și să ’i pre­venim de ceea­ ce se poate întâmpla. ..........­Și Phaleron-ul, unde se află băile de mare al­e orașului, e împodobit cu numeroase vile su­perbe. Phaleron-ul și Kephissia sunt singurile loca­­­lități din g­urul Atenei, cari oferă în timpul­ verii, atenienilor, distracții, petreceri și re­creații. ’ In Phaleron vizitatorii au priveliștea mărei în­­­tinse și albastre, au concerte, teatre și artificiile atât de plăcute Grecilor, iar în Kephissia vizi­tatorii își recapătă sănătatea prin aerul bun și prin apele minunate de acolo. Locuitorii merg foarte arare­ori la Tatoi, unde petrece în timpul verei familia regală. Banditismul în Grecia Opinia publică se ocupă mult cu prinderea unei bande mari de tâlhari a cărei căpetenie e­­rau frații Tekuras. Deună­zi a fost prinsă o a doua bandă, urmă­rită de multă vreme de către soldați și care băgase spaimă în locuitori. Regele nepătrunselor puduri de la Gura, cel mai iscusit și mai primejdios dintre toți ban­diții, Tuly și două tovarăși al lui : Tempelis și Tasty au fost prinși de soldați și împușcați. Ziarele publică amănunte asupra prinderei lor, portretele bandiților, întîmplări din viața lor, anectode din copilăria lor, etc. Trădătorul bandiților Din punctul de vedere psih­ologic, e foarte in­teresant trădătorul bandiților și anume măcela­rul Galamatos. El e fiul unui bandit și se spune că multă vreme a avut cariera de bandit. Lăcomia la premiul pus pe capul tâlha­rilor precum și dorința ca să-și spele trecutul lui pătat, printr-un serviciu adus țerei, a ade­menit prin fel de fel de vorbe pe bandiți, i-a adunat pe toți la un loc și i-a dat pe mâinele soldaților cari se ascunseseră prin împrejurimi. Imediat după ce bandiții au­ fost unii împuș­cați alții legați, trădătorul a primit premiul de 3000 de fr.­­ Calamatos, imediat după primirea banilor, a luat-o la fugă din Atena, nimeni nu știe încotro, căci rudele bandiților se hotorîseră săi omoare. Răzbunarea la Greci Cât de mult țin Grecii la înfiorătoarea lege a răzbunării, am aflat-o între altele și din gura unui chelner grec de la un oțel. — De ce am părăsit Creta ? l’am întrebat el, după­ ce el îmi spusese că e de acolo. — Fiind­că am omorît un turc—îmi răspun­se, liniștit chelnerul. — De ce l’am omorît? l’am întrebat uimit. — El a asasinat pe tatăl meu! — Cu ce ocazie ? — Cu ocazia unei revolte. I-am tăiat gâtul Cu un cuțit lung și ascuțit. După o scurtă pauză chelnerul aftă și zise: —­ Trebuia să’mi resbun. Alt­fel m’ar fi bles­temat tatăl meu din cealaltă lume. Drame familiare Grecii — cum sunt niște oameni foarte san­guini, pun repede mâna pe cuțit. Insultele onoarei familiare dau naștere la tra­gedii sângeroase. Nu de mult o casă situată pe o stradă întu­necoasă din Atena veche a fost teatrul unei drame îngrozitoare. Un frate a omorît o soră și pe un unchiu tânăr al lui. Aceștia doar din urmă se iubiau nespus de mult și întreți­neau chiar relații intime amoroase. Cum la Greci, căsătoria rudelor e aproape im­posibilă, fratele aflând despre aceasta i-a omorît pe amândoi, cu gândul că ast­fel râsbună oncar­­tea familiară pângărită. j Lângă Patros s’au găsit cadavrele a două tineri; . un ver și o verișoară. Ei se iubiau, dar știind, bine că n’au să se poată căsători, s’au sinucis împușcându-se. Ei s’au refugiat între niște stânci și acolo s’au omorît. Cadavrele au stat 4 săptămâni în locul acela și abia deună­zi au fost găsite. Jocurile Olimpice In primă­vara anului 1896 vor avea loc în Grecia jocuri mari olimpice. Aceste jocuri se vor da sub conducerea prin­țului moștenitor. Pentru aranjarea acestor jocuri cari vor fi splendide s’au trimis planuri din toate părțile lumei. In țară și în străinătate s’au instituit co­mitete pentru adunarea de bani. Un grec din Alexandria a dat 500.000 de fr. ca să se refacă marele Stadion. Levant. DIN GRECIA Corespondența particulară a ziarului ,, Universul“ Atena, 25 Iunie. Vara în Atena 0 arșiță cum rar s’a mai văzut chinuește pe locuitorii Aticei. Stânca Uriașa a lui Lykabettos, lângă care se afla în anticitate templul lui Ju­piter, se înalță mucegăită și arsă în verduhul aprins de razele soarelui și parcurile așa de fru­mos înverzite în timpul primăverii sunt acope­rite cu un strat gros de praf. Numai minunații leandri cu florile lor mirosi­toare, roșii și purpurii, dau împregiurimilor fru­­musețe și viață. Clima Aticei n’a fost nici­odată o veșnică primăvară. După o iarnă aspră cu ploi și furtuni urmează o vară lungă și călduroasă, a cărei arșiță nu o potolește de­cât arare­ori câte o ploaie, precum și vântul care vine din­spre mare. Cu toate împregiurările acestea climatice, grecii vechi s’au obicinuit foarte târziu cu viața la țară, cum se obicînuiseră romanii. Vilele Colonia vilelor grecești din vremea de azi se află într’o comună încongiurată cu munți, numită Kephissia, depărtată cam de un ceas ele Atena. CRONICA O aventură Nae Câmpeanu își serba ziua onomastică. El dăduse o masă mare la care invitase o mulțime de prieteni și de rude. Frumoasa lui nevastă, o blondă în etate cam de vre­o 32 de ani, și-a dat toate silințele ca bas­chetul să reușească pe deplin. Pe când invitații erau mai cu chef și se în­­treceau care de care să închine în sănătatea lu­i Nae și a soției lui? ușa se deschide și, servitoa­rea intră repede și spune stăpânei sale la ureche: — Coniță, afară așteaptă un domn și vrea să'ți spue ceva. E o chestie gravă, atât mi-s zis. Te roagă să vii negreșit. D-na Elisa Câmpeanu se gândi o clipă. Era uimită de vizita aceasta curioasă. In sfârșit se hotărî și ieși afară. La ușa antreului aștepta un domn bine îm­brăcat. — Ce poftiți ? întrebă frumoasa femee uitân­­du-se țintă la omul necunoscut. Acesta tuși odată apoi zise cu o voce gravă . — Scuză-me, doamnă, dar sunt © lii să-ți a­­duc o știre tristă. Eu sunt comisar de poliție. Bărbatul d-tale venind cu trăsura spre casă a fost fost lovit de un atac de apoplexie și a mu­rit. Cadavrul lui a fost transportat la mergă. Comisarul tăcu și părea că îl mită grozav de tânăra femee.

Next