Universul, februarie 1896 (Anul 14, nr. 26-50)

1896-02-14 / nr. 37

An al XIV.—No. 37 ''msesm# Doamna doctor Tatu­șescu (CHERNBACH) Medic al Spitalelor Eforiei în serviciul special al hoațelor de femei Consultation­ pentru boale de femei, și copii. Str. Romană No. 86,­­colț cu str. Dorobanți 4685 Dr.I.POENIMIU Cu o practica de 6 ani in serviciile de spital ale d-lor dr. Prof. Assaki și Stoicescu — STRADA ROMANĂ No. 22 — ConSalta Sh­iB, pentru ori­ce boala de la 1—3 p. m­. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 21. 50 b. visita la domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 consultația ; de asemenea au un scăzământ însemnat la ima din farmaciile din capitală. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noui 1226 (30) Doctorul I. Vețian Specialist pentru BOALE INTERNE S’a stabilit strada Luterană No. 19. — Consultatione 3—6 p. m. — 4041 ' (36) Doctor TOMASIAN -Astra S.a. 3s-£ilia.i-"'­7’oc3.ă, S­ To.­­2.0- BOALE INTERNE 1923 Consultatiuni 5—7 seara Doctor P. A. Șerbănescu Membru al societății de Oph­ta­mologie din Paris SPECIALIST IN BOALE DE OCHI — STRADA I­OPA­TATU No. 69 — Consultațiuni și operațiuni la 2—5 ore p. ana.. Pentru boale de ochi, gât, gură, nas și urechi Pentru săraci stratis Doctor MAURICM LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultatiune de la 1—8 și de la 6—8 438 str. Carol 138 De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vech­i dupe metodele cele mai noi: TIsTde^Vitate 51, Strada Teilor 51 — Consultation­ speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10­/a —12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultațiunea numai 1 leui *TMFü61 in au­­ssie-Se aduce la cunoștința amatorilor că Acade­­mia Româna dă în exploatare pădurea sa află­toare pe moșia Roșiori, plasa Moldova de Jos, județul Suceava, compusă din 2500 arbori de stejar, frasin, alun, etc., pe termen de 5 ani, tăindu-se pe fie­care an câte 500 arbori. Doritorii de a lua în exploatare acești arbori sunt rugați a prezenta Academiei Române în București,­ calea Victoriei No. 135, oferte sigilate până în ziua de 8 Martie 1896. Condițiunile de exploatare se pot vedea în fie­care, zi l­a cancelaria Academiei Române între orele 2—6 p. m. și se pot trimite în urma ce­rerii amatorilor. 1709 Tranwayul vechi. Având trebuință imediată de 40 cai, înălțimea de 15.3, și 20 cai mai mici (din țară) înălțimea de 14.2, puternici, vîrsta între 4 și 7 ani, face cunoscut doritorilor de a 'I preda, să facă oferte către Direcțiune. 1731.—(10) !!! Ne mai pomenit de eftin !!! MIA­L­E ! Semne tăete de foc, duse la domicilii!, uscata — Strada Teilor Noi 33 — 1739 (!) COMPTABIL se pot opri cei inferiori de la safi conruperea învățătoarelor, atunei cum ar putea fi dânșii opriți de la alte fapte rele tot atât de ispititoare? Ce administrație am mai avea atunci în țară și ce soții de renume ni s’ar creia printre streini? * Asta nu e însă, nu poate fi, spre onoarea noastră. Argumentul adus de d. ministru de instrucție,pentru a închide fetelor calea școalelor și a meseriei de învățătoare, e ■ fals.Noi trebue să ne silim a combate relele vechi și a le distruge, iar nu a le da pas să se întărească în paguba puținelor progrese ce am făcut până azi. ■ Femeile trebue să aibă dreptul de a fi în­vățătoare ca și până azi. Asta e voința generală, îndrăznim s’o spunem, corespondent care a servit mai mult timp în co­­m­erciu primește angajament în capitală. Ofer­tele se primesc la «Universul» sub No. 416 B. 1756—(3) Be­rești, tied cu turbină, eleșteu, fabrică de cărămidă, carieri de­­ nisip și pietriș, grădinarii, locuri de cultură, etc. A se adresa str. Romană No. 19, București, de la orele 11—2 a. m. 1668 ’ Ha­i?&ivratsQ casele din strada Isvor cu jJtj v­ollâwi­tî No. 125, compuse din 8 odăi, 2 pivnițe, bucătărie, magazie, cișmea de apă în curte și canal de scurgere; doritorii se vor adresa în­ curte la proprietărea sl. 4686 iST>0-î4 în­ c­­­ar de acum moșia Flo­tt» Cruhu­reasca, situată lângă Jin cu­­în parte sau total, având moară sistema- fiSí-m­­wr­dPíils SKs Emiíi­E 5 Mm in Capitlla. 19 Ban| lm Județe 52 *§5*Be*9!W35? CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox Marți, 13 Februare. — Guv. Păr. Mar­tinianu Catolic Marți, 25 Februarie.—Ap. Mateiu. Res. soarelui 6.46 Ap. soarelui 5.57 București 13 Februarie. Argumente rele și­iae Să nu mai fie învățătoare la sate, a zis d. ministru de instrucție, pentru că soarta lor acolo e în mâna unor oameni cari le de­pravează, și atunci școala s’a dus­.. Faptul poate fi adevărat, dar argumentul ce se caută a se trage din el e fals. Dacă soarta învățătoarelor e în mâna ace­lor oameni, a cui e vina, a învățătoarelor ? De­sigur că nu­­­­ vina e a guvernului care face să fie așa. Pe de altă parte, cine sunt acei oameni cari abuzează de autoritatea lor pentru ca să abată pe învățătoare de la datorie, și să le mâne în prăpastia viciului ? Miercuri, 14 (26) Februari í6 911 însuși d. ministru i-a arătat: sunt sub­­prefecții, notarii și revizorii. Vrea să zică, chiar agenții guvernului, aceiași cari trebue să oglindească chipul și făptura celor de sus, de vreme ce sunt nu­miți și menținuți de dînșie, de vreme ce trebue să joace după cum li se cântă. Prin urmare de ministru, ridicând a­­ceastă acuzațiune, a aruncat-o chiar asupra sa însuși, căci menține ast­fel de revizori, și chiar asupra colegilor săi din guvern,cari men­țin ca sub-prefecți, ca notari niște oameni cari nu numai că nu’șî fac prima datorie, aceea d’a priveghia ca să domnească cinstea și moralitatea în ținuturile lor, dar ei sunt cei d’ânleî cari o calcă, murdărind tot pe unde trec, până și școala, sanctuarul inocenței, a doua biserică a copiilor, templul din care trebue să se aprindă inteligent­ele viitoare ale poporului, geniile lui chiar. Un sub-prefect, un revizor,,un notar, sunt puși, sunt plătiți din munca grea a poporu­lui, ca să poarte grija nevoilor poporului și una din aceste nevoi,—cea mai mare,—e­a scoatcî. Și dânșii să vie să -și bată joc tocmai de’ea!... Acești vătafi ai guvernului sunt puși să bage de seamă ca tocmai în școală să dom­nească cea mai înaltă moralitate , dar dân­șii, după afirmarea ministrului, fac contrarul. Totuși dînșii atât de vinovați cum sunt, trebue să remînă nesupărați la locurile și în obiceiurile lor destrăbălate, iar învățătoa­rele trebuiesc pedepsite. După teoria d-lui ministru, trebue să dis­trugem un bine, un semn al progresului, pentru ca să lăsăm locul liber obiceiurilor vechi și mizerabile, pentru ca ele să domneas­că, să se întindă, să prindă rădăcini. Asta nu se poate. D’atâtea ori am strigat: cultura ferheei ! Și strigătul a pornit de la o trebuință adine simțită. Indestulat-am oare această trebuință pentru ca să zicem acum­ basta? Nu numai că n’am îndestulat-o dar n’am văzut încă nici un rod din acelea pe cari le doriam atât de mult.* * * Se va zice că guvernul e departe de sub­prefect­, de notari, de revizori, că nu poate să supravegheze toate actele lor, pentru a’i ținea strict pe calea moralităței, a datoriei. Insă d’asupra acestor funcționari nu sunt prefecții, și d’asupra acestora inspectorii de diferite soiuri? Dacă cu tot­ aparatul acesta de funcțio­nari superiori, cu atâtea arme în mână, nr. 1 din Italia Corespondența particulară a ziarului Universul Roma, 8 Februarie. Italienii în Africa.—­Amănunte despre lup­tele de la pasul Alequa în corespondența din urmă, v’am trimes știrea că prinții Sebati Agos Tafari și Fedka Aba Gu­den fuseseră liberați de către Baratieri din în­chisoarea lui ras Mangasia. Acești prinți șioanî s’au­ aliat întâia cu Baratieri, pe urmă s’au des­părțit de el și au început lupta împotriva ita­lienilor. Ei au părăsit lagărul italian în noaptea de 13 spre 14 ale lunei trecute, împreună cu 1000 de oameni (toți șioani) și au pornit-o spre Adaga- Ilamas. In dimineața zilei de 15, ei aui atacat a­­vant­postul italian din trecătoarea Seeta. Avant­­postul era compus din 50 de soldați. Aceștia au­ fost siliți să se retragă. Inimicul a ocupat trecătoarea. Pe la amiazi au sosit locotenenții Deconciliis și Cisterna cu 100 de soldați milițieni din Ke­ren și s-au încercat să alunge pe inimic din tre­cătoare. . Asaltul a fost înverșunat, dar mica trupă ita­liană a fost­ respinsă. Dușmanii erau mulți. Locotenentul Deconcilius a fost rănit de moar­te. El a mers în frun­tea armatei la asalt. Doi sub­ofițeri și un soldat au fost omorâțî. Lupta de la Alequa In ziua următoare, revoluționarii au atacat și trecătoarea Alequa unde se aflau locotenenții Ci­mi­no și Negretti cu 150 de soldați. Șicanii au cucerit și au început repede să facă întărituri. Căpitanul italian Moccagatta, fiind înștiințat, a pornit grabnic cu 250 de soldați it­alieni din tabăra de la Maviragoz. O zi întreagă și o jumătate de noapte trupele italiene au asaltat întăriturile trecătoarei dar au­ fost respinse. In aceste asalturi au căzut morți locotenenții Negretti și Cimino. Biruința italienilor In dimineața zilei următoare a venit maiorul Valii cu două companii de soldați. El și-a aranjat trupele pe înălțimile Nefafitu­­lui, un deal mare, situat aproape de trecatorile Seeta și Alequa. In vremea aceasta trupele sioane au primit ajutoare. Numărul inimicilor se ridica la 2500. Maiorul Valii și-a împărțit trupele în două părți. O parte a trimis-o in­ taia spre Seeta. Un asalt teribil a avut loc. Șicanii de la Alequa au alergat în ajutorul celor de la Seeta. Maiorul a pornit atunci numai de­cât cu res­tul trupelor și a cucerit pasul Alequa. In chipul acesta șioanii ajunseră strîmtorați roü de tot între două focuri. Trupele șicane au fost bătute cumplit și fu­gărite. Ele s’au împrăștiat în toate părțile. Morții și răniții In această luptă, italienii au avut următoarele pierderi: 50 morți între cari 30 de indigeni. In­tre morții aceștia se afli și locotenenții Cinino și Negretti cari s’au luptat vitejește. 30 de oa­meni au fost răniți, iar câți­va au fost făcuți prizonieri. Trupele inamice au avut pierderi cu mult mai mari: 200 de sub-șefi și 90 de soldați au fost o­morîțî iar un număr mare dintre ei au fost fă­cuți prizonieri. Inamicii s’au încercat să ia cu dînșie pe De­­couciliis și l-au și dus pe o targa până la o distanță mare, dar cum erau urmăriți de a­­proape de soldații italieni, au lăsat targa jos. Deconciliul a fost dus la postul de la poalele dealului Seeta. Aci i s-a pansat rana. El a pri­mit un glonț de pușcă în pept. Trupele sicane au­ luat-o la fugă spre Saasie, o localitate situată la răsărit de Adigrat. Cele două trecători au fost bine întărite, iar trupele de pază sporite. Ocuparea și întărirea lor avea o mare importanță și e de un avantaj enorm pentru italieni în operațiunile lor mili­tare împotriva șiranilor. Spioni­ în tabăra italiană—împușcarea unu! Am spus mai sus că rașii Sebat, Agos Ta­fari și Fedea Aba Guden, după ce s’au aliat cu Baratieri, l’au trădat, au fugit noaptea din la­găr cu 1000 de oameni și au început lupta îm­potriva lui. Ei n’au fugit numai cu armele și munițiile pe cari le aveau, dar au mai luat și 700 de puști din depozitul lagărului italian. Generalul a băgat de seamă că unii dintre șioanî cari se află sub ordinele sale, fac pe spio­nii sică, furișându-se din lagăr comunică iscoade­lor inamice planul operațiunilor italiene. De aceea Baratieri a dat ordin ca­ soldații șioanî să fie supraveghiațî de aproape. De m­ă­ seară un șioan voia să se strecoare pa furiș din lagăr. Era un spion. El a fost prins și conform regulamentului militar în caz de rân­­feori, a fost împușcat nutpal de căti. soldat ’ (

Next