Universul, februarie 1896 (Anul 14, nr. 26-50)
1896-02-14 / nr. 37
An al XIV.—No. 37 ''msesm# Doamna doctor Tatușescu (CHERNBACH) Medic al Spitalelor Eforiei în serviciul special al hoațelor de femei Consultation pentru boale de femei, și copii. Str. Romană No. 86,colț cu str. Dorobanți 4685 Dr.I.POENIMIU Cu o practica de 6 ani in serviciile de spital ale d-lor dr. Prof. Assaki și Stoicescu — STRADA ROMANĂ No. 22 — ConSalta ShiB, pentru orice boala de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 21. 50 b. visita la domiciliul bolnavilor și 11. 50 consultația ; de asemenea au un scăzământ însemnat la ima din farmaciile din capitală. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noui 1226 (30) Doctorul I. Vețian Specialist pentru BOALE INTERNE S’a stabilit strada Luterană No. 19. — Consultatione 3—6 p. m. — 4041 ' (36) Doctor TOMASIAN -Astra S.a. 3s-£ilia.i-"'7’oc3.ă, S To.2.0- BOALE INTERNE 1923 Consultatiuni 5—7 seara Doctor P. A. Șerbănescu Membru al societății de Ophtamologie din Paris SPECIALIST IN BOALE DE OCHI — STRADA IOPATATU No. 69 — Consultațiuni și operațiuni la 2—5 ore p. ana.. Pentru boale de ochi, gât, gură, nas și urechi Pentru săraci stratis Doctor MAURICM LEVY de la facultatea din Paris SPECIAL: Boale interne femei și faceri. Consultatiune de la 1—8 și de la 6—8 438 str. Carol 138 De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boalele secrete fie cât de vechi dupe metodele cele mai noi: TIsTde^Vitate 51, Strada Teilor 51 — Consultation speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10/a —12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultațiunea numai 1 leui *TMFü61 in aussie-Se aduce la cunoștința amatorilor că Academia Româna dă în exploatare pădurea sa aflătoare pe moșia Roșiori, plasa Moldova de Jos, județul Suceava, compusă din 2500 arbori de stejar, frasin, alun, etc., pe termen de 5 ani, tăindu-se pe fiecare an câte 500 arbori. Doritorii de a lua în exploatare acești arbori sunt rugați a prezenta Academiei Române în București, calea Victoriei No. 135, oferte sigilate până în ziua de 8 Martie 1896. Condițiunile de exploatare se pot vedea în fiecare, zi la cancelaria Academiei Române între orele 2—6 p. m. și se pot trimite în urma cererii amatorilor. 1709 Tranwayul vechi. Având trebuință imediată de 40 cai, înălțimea de 15.3, și 20 cai mai mici (din țară) înălțimea de 14.2, puternici, vîrsta între 4 și 7 ani, face cunoscut doritorilor de a 'I preda, să facă oferte către Direcțiune. 1731.—(10) !!! Ne mai pomenit de eftin !!! MIALE ! Semne tăete de foc, duse la domicilii!, uscata — Strada Teilor Noi 33 — 1739 (!) COMPTABIL se pot opri cei inferiori de la safi conruperea învățătoarelor, atunei cum ar putea fi dânșii opriți de la alte fapte rele tot atât de ispititoare? Ce administrație am mai avea atunci în țară și ce soții de renume ni s’ar creia printre streini? * Asta nu e însă, nu poate fi, spre onoarea noastră. Argumentul adus de d. ministru de instrucție,pentru a închide fetelor calea școalelor și a meseriei de învățătoare, e ■ fals.Noi trebue să ne silim a combate relele vechi și a le distruge, iar nu a le da pas să se întărească în paguba puținelor progrese ce am făcut până azi. ■ Femeile trebue să aibă dreptul de a fi învățătoare ca și până azi. Asta e voința generală, îndrăznim s’o spunem, corespondent care a servit mai mult timp în comerciu primește angajament în capitală. Ofertele se primesc la «Universul» sub No. 416 B. 1756—(3) Berești, tied cu turbină, eleșteu, fabrică de cărămidă, carieri de nisip și pietriș, grădinarii, locuri de cultură, etc. A se adresa str. Romană No. 19, București, de la orele 11—2 a. m. 1668 ’ Hai?&ivratsQ casele din strada Isvor cu jJtj vollâwitî No. 125, compuse din 8 odăi, 2 pivnițe, bucătărie, magazie, cișmea de apă în curte și canal de scurgere; doritorii se vor adresa în curte la proprietărea sl. 4686 iST>0-î4 în car de acum moșia Flott» Cruhureasca, situată lângă Jin cuîn parte sau total, având moară sistema- fiSí-mwrdPíils SKs EmiíiE 5 Mm in Capitlla. 19 Ban| lm Județe 52 *§5*Be*9!W35? CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox Marți, 13 Februare. — Guv. Păr. Martinianu Catolic Marți, 25 Februarie.—Ap. Mateiu. Res. soarelui 6.46 Ap. soarelui 5.57 București 13 Februarie. Argumente rele șiiae Să nu mai fie învățătoare la sate, a zis d. ministru de instrucție, pentru că soarta lor acolo e în mâna unor oameni cari le depravează, și atunci școala s’a dus.. Faptul poate fi adevărat, dar argumentul ce se caută a se trage din el e fals. Dacă soarta învățătoarelor e în mâna acelor oameni, a cui e vina, a învățătoarelor ? Desigur că nu vina e a guvernului care face să fie așa. Pe de altă parte, cine sunt acei oameni cari abuzează de autoritatea lor pentru ca să abată pe învățătoare de la datorie, și să le mâne în prăpastia viciului ? Miercuri, 14 (26) Februari í6 911 însuși d. ministru i-a arătat: sunt subprefecții, notarii și revizorii. Vrea să zică, chiar agenții guvernului, aceiași cari trebue să oglindească chipul și făptura celor de sus, de vreme ce sunt numiți și menținuți de dînșie, de vreme ce trebue să joace după cum li se cântă. Prin urmare de ministru, ridicând această acuzațiune, a aruncat-o chiar asupra sa însuși, căci menține astfel de revizori, și chiar asupra colegilor săi din guvern,cari mențin ca sub-prefecți, ca notari niște oameni cari nu numai că nu’șî fac prima datorie, aceea d’a priveghia ca să domnească cinstea și moralitatea în ținuturile lor, dar ei sunt cei d’ânleî cari o calcă, murdărind tot pe unde trec, până și școala, sanctuarul inocenței, a doua biserică a copiilor, templul din care trebue să se aprindă inteligentele viitoare ale poporului, geniile lui chiar. Un sub-prefect, un revizor,,un notar, sunt puși, sunt plătiți din munca grea a poporului, ca să poarte grija nevoilor poporului și una din aceste nevoi,—cea mai mare,—ea scoatcî. Și dânșii să vie să -și bată joc tocmai de’ea!... Acești vătafi ai guvernului sunt puși să bage de seamă ca tocmai în școală să domnească cea mai înaltă moralitate , dar dânșii, după afirmarea ministrului, fac contrarul. Totuși dînșii atât de vinovați cum sunt, trebue să remînă nesupărați la locurile și în obiceiurile lor destrăbălate, iar învățătoarele trebuiesc pedepsite. După teoria d-lui ministru, trebue să distrugem un bine, un semn al progresului, pentru ca să lăsăm locul liber obiceiurilor vechi și mizerabile, pentru ca ele să domnească, să se întindă, să prindă rădăcini. Asta nu se poate. D’atâtea ori am strigat: cultura ferheei ! Și strigătul a pornit de la o trebuință adine simțită. Indestulat-am oare această trebuință pentru ca să zicem acum basta? Nu numai că n’am îndestulat-o dar n’am văzut încă nici un rod din acelea pe cari le doriam atât de mult.* * * Se va zice că guvernul e departe de subprefect, de notari, de revizori, că nu poate să supravegheze toate actele lor, pentru a’i ținea strict pe calea moralităței, a datoriei. Insă d’asupra acestor funcționari nu sunt prefecții, și d’asupra acestora inspectorii de diferite soiuri? Dacă cu tot aparatul acesta de funcționari superiori, cu atâtea arme în mână, nr. 1 din Italia Corespondența particulară a ziarului Universul Roma, 8 Februarie. Italienii în Africa.—Amănunte despre luptele de la pasul Alequa în corespondența din urmă, v’am trimes știrea că prinții Sebati Agos Tafari și Fedka Aba Guden fuseseră liberați de către Baratieri din închisoarea lui ras Mangasia. Acești prinți șioanî s’au aliat întâia cu Baratieri, pe urmă s’au despărțit de el și au început lupta împotriva italienilor. Ei au părăsit lagărul italian în noaptea de 13 spre 14 ale lunei trecute, împreună cu 1000 de oameni (toți șioani) și au pornit-o spre Adaga- Ilamas. In dimineața zilei de 15, ei aui atacat avantpostul italian din trecătoarea Seeta. Avantpostul era compus din 50 de soldați. Aceștia au fost siliți să se retragă. Inimicul a ocupat trecătoarea. Pe la amiazi au sosit locotenenții Deconciliis și Cisterna cu 100 de soldați milițieni din Keren și s-au încercat să alunge pe inimic din trecătoare. . Asaltul a fost înverșunat, dar mica trupă italiană a fost respinsă. Dușmanii erau mulți. Locotenentul Deconcilius a fost rănit de moarte. El a mers în fruntea armatei la asalt. Doi subofițeri și un soldat au fost omorâțî. Lupta de la Alequa In ziua următoare, revoluționarii au atacat și trecătoarea Alequa unde se aflau locotenenții Cimino și Negretti cu 150 de soldați. Șicanii au cucerit și au început repede să facă întărituri. Căpitanul italian Moccagatta, fiind înștiințat, a pornit grabnic cu 250 de soldați italieni din tabăra de la Maviragoz. O zi întreagă și o jumătate de noapte trupele italiene au asaltat întăriturile trecătoarei dar au fost respinse. In aceste asalturi au căzut morți locotenenții Negretti și Cimino. Biruința italienilor In dimineața zilei următoare a venit maiorul Valii cu două companii de soldați. El și-a aranjat trupele pe înălțimile Nefafitului, un deal mare, situat aproape de trecatorile Seeta și Alequa. In vremea aceasta trupele sioane au primit ajutoare. Numărul inimicilor se ridica la 2500. Maiorul Valii și-a împărțit trupele în două părți. O parte a trimis-o in taia spre Seeta. Un asalt teribil a avut loc. Șicanii de la Alequa au alergat în ajutorul celor de la Seeta. Maiorul a pornit atunci numai decât cu restul trupelor și a cucerit pasul Alequa. In chipul acesta șioanii ajunseră strîmtorați roü de tot între două focuri. Trupele șicane au fost bătute cumplit și fugărite. Ele s’au împrăștiat în toate părțile. Morții și răniții In această luptă, italienii au avut următoarele pierderi: 50 morți între cari 30 de indigeni. Intre morții aceștia se afli și locotenenții Cinino și Negretti cari s’au luptat vitejește. 30 de oameni au fost răniți, iar câțiva au fost făcuți prizonieri. Trupele inamice au avut pierderi cu mult mai mari: 200 de sub-șefi și 90 de soldați au fost omorîțî iar un număr mare dintre ei au fost făcuți prizonieri. Inamicii s’au încercat să ia cu dînșie pe Decouciliis și l-au și dus pe o targa până la o distanță mare, dar cum erau urmăriți de aproape de soldații italieni, au lăsat targa jos. Deconciliul a fost dus la postul de la poalele dealului Seeta. Aci i s-a pansat rana. El a primit un glonț de pușcă în pept. Trupele sicane au luat-o la fugă spre Saasie, o localitate situată la răsărit de Adigrat. Cele două trecători au fost bine întărite, iar trupele de pază sporite. Ocuparea și întărirea lor avea o mare importanță și e de un avantaj enorm pentru italieni în operațiunile lor militare împotriva șiranilor. Spioni în tabăra italiană—împușcarea unu! Am spus mai sus că rașii Sebat, Agos Tafari și Fedea Aba Guden, după ce s’au aliat cu Baratieri, l’au trădat, au fugit noaptea din lagăr cu 1000 de oameni și au început lupta împotriva lui. Ei n’au fugit numai cu armele și munițiile pe cari le aveau, dar au mai luat și 700 de puști din depozitul lagărului italian. Generalul a băgat de seamă că unii dintre șioanî cari se află sub ordinele sale, fac pe spionii sică, furișându-se din lagăr comunică iscoadelor inamice planul operațiunilor italiene. De aceea Baratieri a dat ordin ca soldații șioanî să fie supraveghiațî de aproape. De mă seară un șioan voia să se strecoare pa furiș din lagăr. Era un spion. El a fost prins și conform regulamentului militar în caz de rânfeori, a fost împușcat nutpal de căti. soldat ’ (