Universul, iulie 1896 (Anul 14, nr. 154-179)

1896-07-02 / nr. 154

-Anvil XIV.—No. 154 33 oalele secrete X .*psih­i* ța Bărb­ileasca Se vindecă după­ cele mai nouă metode, radi­cal și fără durere și împedicare, după experiență de 24 ani de specialitate în boli lumești n­r.­­ " — No. 1, STRADA EMIGRATII, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevoz Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care.­­Ult*!» POE WA HU Cu o practică de 6 ani în serviciile de spital ale d-lor Prof. Assaki și Stoicescu — STRADA ROMANĂ­ No. 22 — Consultaționî pentru ori­ce boale de la 1—3 p. m­ Gel Iară mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50 b. visita la domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația ; de asemenea au un scăzământ însemnat la una din armaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. Tratament al hoațelor de stomac după metodele cele mai nouî 2ig DOCTOR I. BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIEN­A, FOST ȘEF DE CLINICA Pentru boalele de gura și dinți în New-York De 18 ani specialist în boalele de gât, gură, nas și urechi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN AN­ESTE­SI­A (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevătămătoare, însă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultațiuni de la 8—9 și de la 3—5 p. m. — STRADA COLȚEI No. 14 — Doctorul G. Fisch­er Fost asistent al d-rului Galezwski (Paris) SPECIALIST IN BOALELE DE OCHI S’a stabilit, strada Colței No. 16 Consultațiuni de la 8—9 a. m. și 2—5 p. m. — Pentru săraci gratis — 260 C­ASA DE SanaTATE 51, Strada Teilor 51 — Consultațiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITIC Soarele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultațiunea numai 1­ien S’a redeschis Secțiunea Fumegațiunilor, re­mediu sigur contra boalelor syphilitice. Foarte interesant Paharele adevărate de la încoronarea Țarului Rusiei, Nicolae II I L și S.9 în Siacata Se află spre vânzare la administrația ziarului «Universul», strada Brezoianu No. 11 și la su­cursala ei, calea Victoriei No. 102, București. POLICLINICA de COPII CASA DE SĂNĂTATE 51, Str. Teilor, 51 Policlinica de Copii s’a redeschis de la 1 Mar­ttie a. c. D. doctor htapaport special In boalele de copil, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Consultațiunea pentru săraci l leu. T­H­O­R CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox Luni 1 Iulie. — L-u­i Gosma și Damian. Catolic Luni 13 Iulie.— Margareta. Res. soarelui 4.29 Ap. soarelui 7.41 Magii Orientului. — (Vezi explicația AGENȚIA UNIVERSALA Calea Victoriei No. 150 București , 8.000.000 lei se dau în parte cu împrumut pe hipotecă asu­pra caselor din capitală și moșii, în lume înce­pând de la 6000 lei în sus, atât în primul rang cit și după credite. GRATIS se plasează bani particularilor, pe hipoteci sigure, atât în primul rang, cât și după credite funciare.­Gratuit se dau deslușiri. DE VINZARE de ocaziune și cu înlesnire de plată fiind hipotecate la credite funciare : 1634 de case în București; 725 locuri virane pentru construiri; 317 moșii și păduri în ori­ ce județ; 183 de vile și vile în București și provincie. De asemenea d­in­ p proprietari doritori de a vinde imobile nu plătesc absolut nimic îna­intea terminare­­a orî-ce afaceri. De închiriat Hotelul «Dacia» în Rusciuc (Bulgaria). Situat la cea mai frumoasă poziție a orașului, com­pus din 20 camere bine mobilate, grădină și salon mare pentru baluri și teatru. Doritorii a se adresa la proprietarul hotelului .Rusciuc.­­ 318­ 5 Bani in Capitală, 10 Bani în județe Nu remîne dar altă cale des­chisu­l. ryrnivu îndreptarea­­ reuluî, de cât ini­stefciva»fiitului. Ar trebui ca printr’o lege să se înființeze o casă oficială de asigurare pentru săteni în special. Țăranii ar fi obligați să-și asigure la această, instituț­iune casele și recoltele lor iar primele de asigurare să le plătească o­­dată cu dările către Stat. Fixarea cotei acestor prime nu e vre-un lucru imposibil sau măcar greu. Avem de cât­va timp statistici aproape complecte de accidentele de acest soia. Se poate, dar lesne calcula media perderilor anuale, după cari, cu o majorare de la 10—15 la sută și cu­­noscându-se numărul caselor țărănești și suprafața cultivată, ușor s’ar socoti cota primelor. Incontestabil că, la început, ar fi dificultăți mari cu evaluarea caselor țără­nești, dar, cu puțină bună­voință, s'ar în­lătura aceste dificultăți. * * Suntem adânc convinși că Statul n’ar fi silit multă vreme să poarte sarcina acestei case de asigurare. Țăranii noștriî sunt lesne primitori de progres, ei nu sunt dușmani ideilor nouî când acestea sunt sănătoase. In câți­va ani țărănimea ar înțelege nemărginitele bine­faceri ale asigurării con­tra accidentelor ; acestea însăși i-ar învăța despre enormă de­osebire dintre a fi cine­va asigurat și a nu fi. O dată luminați țăranii asupra sistemului asigurării, și o dată deprinși cu el, nu va mai fi nevoie de nici o constrângere și Sta­tul va putea să cedeze întreprinderea Socie­tăților particulare. Societățile particulare de asigurare vor profita de experiența pe care o va fi făcut Statul și vor găsi drumul bătut, scăpând de greutățile începutului, cari azi le sperie într’atâta, în­cât nu vor să risce a face operațiuni de asigurare cu sătenii. Aceasta e propunerea noastră, pe care de multe ori am susținut-o în coloanele a­­cestui ziar. Din nenorocire, chestiunea asi­gurărilor țărănești face parte, împreună cu aceea a revizuirii pământurilor de la 1864 și cu acea a impozitului pe venitul averii mobiliare, din grupul chestiunilor pe cari le-am numit cronice. București, 1 Iulie Lăcuste și Inimi Ne-a dat Dumnezeu recoltă bună anul a­­cesta și dacă vremea va fi și de aci înainte favorabilă, vom avea de înregistrat unul din anii cei frumoși. Agricultorii, mari și mici, și cu el țara întreagă, vor răsufla. Dar nu e bucurie fără de mâhnire. In câte­va locuri, în delta Dunării și în județul Fălciu, au năpădit lăcustele pe fru­moasele holde. Ce vrea să zică asta, se știe: unde se pun lăcustele nu mai rămâne ni­mic în câte­va ore, până nici nu s’a dez­meticit bine lumea de nenorocirea ce i-a căzut pe cap, lanuri întregi, la cari oamenii au muncit din greu, sunt rase de pe fața pământului. Administrațiunea a luat măsuri și lacomii năvălitori au fost stârpiți; ei nu vor mai strica alte holde , dar paguba făcută rămâne bună făcută. Deosebit de lăcuste, agricultura a mai a­­vut să sufere pe unele locuri din cauza fur­­tunelor. Au fost groaznice furtuni, cari au stricat iarăși mult. Nenorocirile acestea, pe cari nimenea nu le poate preveni, ne readuc aminte a vorbi de propunerea noastră. Ne facem datoria să o reîmprospătăm.* * * Agricultorii mici, adecă țăranii, sunt cu desăvârșire dezarmați față cu accidentele cari lovesc în rodul muncei lor. Societățile noastre de asigurare lucrează cu marii culti­vatori, proprietari ori arendași, dar nu’și dau osteneală să facă operațiuni de asigu­rare asupra caselor și recoltelor țărănești. Și tocmai țăranul are mai multă nevoie de asigurare, căci pentru el arderea casei, ori stricarea recoltei din grindină sau lăcuste, e o pagubă care’l dă îndărăt cu ani de zile. Și la noi accidentele, fie climatice, fie de alt soia, sunt foarte dese. E știut printr’o lungă experiență, că mai în fie­care an nu se face porumb în câte-o parte a țărei, așa că mii de săteni sunt expuși a pieri de foame dacă nu le-ar veni guvernul în ajutor. Aju­torul acesta însă, deși scapă momentan pe săteni, e totuși o sarcină pentru dânșii, căci ei trebue să plătească prețul porumbului ce li s-a avansat. M. S. Regele nostru a făcut o fundațiu­­ne pentru ajutorarea sătenilor în asemenea caz, dovedind cât de bine simte nevoile po­­porațiunei rurale și cât de mult dorește îmbunătățirea soartei ei. Dar aceasta nu e destul și putem zice că M. S. Regele a deschis numai drumul, atrăgându-ne aten­țiunea noastră a tuturor asupra direcțiunei în care trebue să lucrăm pentru binele ță­ranului român. Țărănimea trebuește asigurată nu numai în contra lipsei de pământ, ci și în contra grindinei și împotriva incendiului. De la inițiativa particulară e dovedit că nu vom avea nimic de așteptat, de vreme ce țăranii noștri nici nu bănuiesc măcar bine­facerile asigurate­, iar societățile de a­­sigurare nu găsesc avantagios să facă ope­rații cu dânșii. Numai câte o generoasă inimă, ca aceea a M. S. Regelui, poate în­treprinde câte ceva, dar, precum am spus, aceasta nu e insuficient. Marți, 2 (14) Iulie 1896 DIN BELGIA (Coresp. particulară a ziarului «Universul») Bruxelles 27 Iulie Alegerile parlamentare Adevărații arbitrii al acestor alegeri sunt li­beralii. Toată lumea comentează foarte mult faptul că la aceste alegeri nu iau parte comercianții. Nu se știe care să fie cauza pentru care ei se abțin. Pînă acum majoritatea Camerei, compusă din clericali, era de 105 voturi, socialiștii erau 30, liberalii 9 și radicalii 8. Insă, în urma acestor alegeri, majoritatea s-a redus la 87 de membri în loc de 105, sociali­știi au câștigat câte­va voturi și au 44 de reprezentanți, radicalii 18 și liberalii 3. Abținerea liberalilor Comitetul electoral al Alianței democratice s'a întrunit în ajunul alegerilor. Un delegat al asociației liberale sugerase ideea de a se cere Ligei liberale sprijinul ei în ale­geri. Dar abia începută, discuția acestei propuneri a fost închisă, în urma știrei că comitetul Li­gei liberale decisese de a se abține de la alegeri. Iată acum și decizia luată de­ Liga Liberală. Liga liberală declară că nu va interveni la scrutinul alegerilor. Ea lasă membrilor ei liber­tatea de a lucra individual după aprecierea lor asupra situației politice. Aceasta este cauza pentru care liberalii au a­­cum 3 deputați în loc 9. Sosirea primului-ministru chinez Erî a sosit la Bruxelles, venind din Haga, Li- Hung-Th­ang, primul ministru al imperiului ce­resc. Profit de această ocazie spre a va trimite un amănunt asupra acestui diplomat supra­nu­­mit «Bismarck al Chinei». Diplomatul chinez, în toate călătoriile sale, duce cu sine coșciugul său. Li­ Hung-Th­ang face aceasta conform unei credințe naționale: chinezii consideră că e pen­tru eî o viață viitoare numai dacă sunt îngro­pați în pământul chinezesc. Li-Hung-Th­ang plimbă cu el prin toată Europa această mobilă macabră, care, după decesul lui, ar fi imediat expediată la Peking. Împreună cu corpul lui. Acest coșciug e așezat într’o ladă care stă în­tot­dea­una în odaia de dormit a primului mi­nistru. El e făcut din brad și împodobit în mod bogat, capitonat cu mătase și acoperit cu de­­semnuri alegorice. Pe una din marginile coș­ciugului stă scris : B. S. Li-Hung-Th­ang, pri­mul ministru al Chinei. Faptul acesta nu e special al primului mi­nistru , dar e din contră foarte ordinar la com­patrioții săi. La chinezi deci acest obiceiu are melancolica lui filozofie, dar el nu are nimic comun cu i­­mitarea ce au făcut-o unii din Europeni, ca re­clamă. Putem cita între altele pe Sarah Bernard pe care o sedusese o asemenea excentricitate și care s’a plimbat cu coșciugul ei prin lume spre uimirea tuturor. Dramele revolverului Pe strada Montagne de Siere toată lumea a fost emoționată de o dramă în care revolverul și-a jucat iarăși rolul său. In strada aceasta locuiai­

Next