Universul, noiembrie 1896 (Anul 14, nr. 259-284)

1896-11-08 / nr. 265

«a-ni­ fi. ................ 5 Bani 10 Capitalii. 10 Bani in județe ______________ Vineri 8 (20) Noembrie 1896. . Romie­le secrete Pepii­ fisai a­jBns’înnîeasc» Se vindecă după cele mai noui metode, radi­cal și fără durere și împedicare, după experiență de 24 ani de specialitate în boli lumești str. TN­ © SI — No. 1, STRADA EMIGRATII, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfin­ții Voavea Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­c­are. Doctor RAPPAFORT SPECIAL, PENTRU BOALE DE COPII — Str. Pensionatului No. 8 — OpixsTo.ltativi.A. die la. S — 7 p. m. 519 ’ (30) Doctor P. A. Șerbănescu Membru al Societate! de Ophtalmologia din Paris — STRADA POPA­ TATAI No. 69 — Specialist î bi­lioate «Be oclia, gât, mas și «reciti Consultațiuni pentru boale interne și simbilitice — De la 2—6 p. m. — Pentru cei din provincie, consultații și prin corespondență 711 ’ 12 Bostorul D. L­RSIa MALADII INTERNE ȘI DE COPII — Calea Moșilor No. 59 — (Intrarea prin strada General-Florescu) Consultațiuni de la orele 1 — 3 p. m. — PENTRU SĂRĂCI GRATIS -742 (36) Doctorul SteinM Special pentru boale de copil — Strad­a. Carol 3Sro.­­2 — 743 (30) FIPÎ’îi­ îl’Pîî de a avea Dinții extr­așî, ab­­i © a luil eri solut fără durere printr’o me­todă nouă, vi-o procură doctorul I. Braunstein, medic și chirurg, specialist în boale de gât, gură și dinți. b — Consultați­ de la 8—9 si de la 3—5 — STRADA COLȚEI No. 14 734 CASA DE SANATATE 5 /, Strada Teilor 5 / — Consultațiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHÍLITICE Boalele secrete la bărbați și femei . In toate zilele de la 10—12­­ dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Se altoesce (vaccinează și revaccinează) cu­­ cel mai proaspăt și sigur vaccin. Consultațiunea numai 1 leu Fumegațiuni, remediu sigur contra boalelor syphilitice, mur* "vri se dau CU împrumut pe hypoteca asupra ....... ............... ■ case sau moșii, etc. Gratis se plasază banii .Part­icular,î Pe ■.................... ■ [UNK] [UNK]­......nypoteci sigure Cine voește a cumpăra case, locuri virane, fle, vii, moșii și păduri, hypotecate la credite și cu înlesnire de plată. Cine dorește a vinde case, locuri virane, moșii și păduri, etc., etc., să se adreseze la AGENȚIA UNIVERSALA Strada Brezoianu No. 21 BUCUREȘTI va fi în termen scurt satisfăcuți. NU SE PLĂTEȘTE ABSOLUT NIMIC înainte, ci numai după ce afacerea va fi termi­nată prin intermediul Agenției Universale. De VÂNZARE Un cupeu, o trăsură deschisă, diferite hamuri pentru 2 cai și un cal. De văzut In strada Pen­sionatului No. 7. 784 „Poltch­nica“ Strada Armenească 28 Consultațiuni gratuite in toate zilele afară de Joia și sărbătorile . De la 8—9 boale de piele și venerice. De la 9 Vs—0 boale interne. De la 10y2—1­1/» boale de copii. De la 12—1 boale de dinți. De la 11­ 2—2­/s chirurgie și boale de femei. De la 2—3 boale de gât, nas și urechi. Joia la aceleași ore consultațiuni a 2 lei vizita pentru fondul Policlinicei. 1­774 30 DIRECȚIUNEA. CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox Joul 7 Noembrie. — S­til 33 Mart. din Milit. și Lazăr. Catolic Joul 19 Noembrie.—Elisabeta Răs. soarelui 7.03 Ap. soarelui 4.28 București, 7 Noembrie Pășunile D. M. Ștefănescu, pictor și stenograf la Cameră, n­e-a mai trimis următorul articol pe care-l publicăm, și asupra căruia atra­gem atenția d-lor miniștrii de la domenii și instrucțiune publică, precum și a tuturor d-ni primari rurali și proprietari de moșii . Mai toți locuitorii rurali se plâng că n’au destule locuri de pășune și că le mor vitele de foame, sutimi de petițiuni s’au depus pe biuroul Camerei prin cari locui­torii cer locuri de pășune, sub cuvânt că n’au în­de-ajuns. Acest lucru nu este adevărat. Nu este țară în lume, unde comunele ru­rale să posede atâtea locuri de pășunat ca la noi; mai adaugați că locurile cedate preo­ților și profesorilor se arendează tot sătenii pentru pășune, fiind­că mare parte din preo­ți și profesori nu voosc să se ostenească pentru a le cultiva singuri. Cu toate astea, la noi vitele mor de foame. Care să fie cauza ? Cauza este că Românii sunt neglijenți în totul și nu-și pun între­barea : «Cum am face, ca să câștigăm mai mult cu pământurile noastre, să le facem să producă însoțit mai mult, ca să scăpăm de să­răcie, să scăpăm de foamete, noi și vitele , cum să facem ca să muncim mai puțin și să câștigăm mai mult cu pământurile ce po­sedăm, cum fac streinii bunăoară? Studiind diferitele maniere de a cultiva pământul, în lungile mele călătorii prin Eu­ropa, am descoperit că, în ceea ce privește locurile de pășune, spiritul pătrunzător al Elvețienilor, este superior tuturor, și că acest sistem s’ar putea introduce și la noi cu mare înlesnire, lucru care m’a hotărât să vi’l fac cunoscut. Pentru a cultiva pământurile, cu grâne sau zarzavaturi, cultivatorul are nevoe, pe lângă o muncă obositoare de toate zilele, și de capitaluri întreite, cu ris­cul de a nu re­colta câte­odată nimic, din cauza secetei sau înghețului. Aceste capitaluri în plus sunt: sămânța din toți anii, plătită, munca, plătită; instrumentele de arătură cu sau fără abur, tot plătite. Pe când livezile de pășunat nu reclamă de­cât foarte puțină în­grijire și puțină plată la cosit și transport. Plecând din acest punct de vedere, El­vețianul și-a zis cam așa : Un hectar de pă­mânt cultivat cu grâu sau porumb, ori­cât s’ași cultiva de bine, nu’mî poate da,—an bun, an râu,—de cât 80 fr. pe an, scoțând spesele , pe când un hectar de pământ cul­tivat bine, cu iarbă fragedă pentru a o pu­tea mânca vitele, poate să-mi dea 200— 300 lei pe an , iar dacă voiü ținea vaci bu­ne, cari dau lapte până la 18 litri pe zi și voiü face cașcavaluri bune, îmi va da o vacă 10 lei pe zi, deci 10 vaci 100 de lei pe zi. Așa­dar este mai bine să ocup pământul meu cu iarbă de­cât cu grâne, iar grânele le vom­ cumpăra de la aceia cari le vor vin­de mai­eftin. Iată cum îngrijesc elvețienii pământu­rile ior de pășune ca să le dea atâta venit: Din 10 în 10 ani, întorc pământul și-l ni­velează bine, după aceea seamănă, ca și cum ar semăna grâu sau răpită, 7 calități de se­­mență de fân, amestecate bine la o­l­altă, sălătică, untișor, știr, nalbă, etc. Din timp în timp, primă­vara, când ră­sare iarba, dînșii o privește de burueni ca să înflorească sau să facă sămânță­, iar iarna când câmpiile sunt acoperite cu zăpadă, cară­­ băligarul din curte și’l întinde peste toate li­vezile lor. Iarba pe acolo se cosește de 4—6 ori pe an și se cosește tot­dea­una după ploaie, ca să se spele de praf. Cu modul acesta, Elvețienii au fân fra­ged, bine spălat, bine uscat și fără muce­­gaiu,­­cauza tuturor boalelor la vite. Acest sistem se întrebuințează în mai multe localități ale Elveției, pe unde țăranii sunt avuți. Făcând așa, cu puțină muncă, agricultorii noștri pot avea livezi de pășune berechet și nu vor mai avea trebuință să cumpere fân de prin alte părți, după cum fac de cele mai multe ori astă­zi. Din Rusia (Corespond. particulară a ziarului «Universul») Petersburg, 3 Noembrie. Rusia și China Vice-regele Chinei Li-Hung-Giang, în călăto­ria sa prin Europa, a zis de mai multe ori în conversațiile pe cari le-a avut cu oamenii politici, că dorința cea mai mare a Chinei este să fie lăsată în pace. Mulți au înțeles din aceste cuvinte că im­periul ceresc vrea să trăiască în pace cu toți ve­cinii. Adevăratul înțeles al cuvintelor lui Li­ Hung- Ciang nu e acesta. Vice-regele Chinei a voit să spună că China dorește să fie lăsată în somno­lența sa de până acum. Pentru toți oamenii po­litici ai Europei e dar lucru hotărât că numai acea putere va câștiga foloase mari în răsăritul Asiei, care va ști să profite de această apatie a b­itregilor. Și după toate semnele de până azi, această putere nu va fi decât Rusia. Rusul știe să se poarte mai bine ca ori­cine cu chinezul. El nu’l zorește, ca englezul de pildă, la introducere de reforme, la construire de căi ferate și canaluri. Ceea ce poate chinezul mai puțin sa sufere este sa fie zorit. Rusul din con­tra’ o ia cu încetul cu dÎDSul și nu’i vorbește de afaceri de­cât la urma mesei și pe nesimțite. Aceasta e tactica rusească și ea a avut până acum de efect că China s’a aruncat cu totul în bra­țele Rusiei. Scopul momentan al Rusiei^este^AlW1*^ mâna pe câte­va porturi chinezești, din jos de Vla­­divostok, precum portul Arthur și altele. In sco­pul acesta, Rusia grămădește trupe în Siberia de răsărit. Sunt azi acolo 165 mii de oameni de trupă din cari numai în Vladivostok și împre­jurimi, 112 mii. Nici o dată n'a văzut acea parte a veche! Așii atâtea trupe europene pe o întin­dere așa mică de pământ. Și aproape nu trece lună în care să nu plece de la Odesa câte un vapor cu 1500 sau 2000 de oameni. De aseme­nea și flota rusească de la Camciatka a fost spo­rită considerabil, și tot cu vase noui. Grămădirea asta de forțe nu se face firește în intenția vre-unui rusbsmü cu China oficială. Gu­vernul din Peking va da într’un moment Rusiei tot teritoriul de care aceasta are nevoie. Insă Anglia ar vedea cu ochi răi această cesiune și, de­și nu s’ar hotărî să strice pentru atâta lucru vechea sa prietenie cu Rusia, e foarte cu putință să răscoale populațiile din acea parte a Chinei contra domniei rusești. Anglia ține și ea o es­cadră puternică în acele părți, iar comandanții marinari englezi întrețin relațiuni cu locuitorii influenți din Port­ Arthur și împrejurimi. Agitația polonezilor La urcarea pe tron a actualului împărat, po­lonezii credeau că li se vor schimba în curând condițiunile vieței lor politice. De atunci însă a trecut atâta timp și dînșii nu văd nici un semn că situațiunea­­ se va îndrepta. In schimb însă au văzut că finlandezii, de la venirea pe tron a lui Nicolae II, au dobândit o ocrotire și mai mare din partea autorităților. Din această cauză, po­lonezii din Varșovia nu scapă nici o ocazie de a se consfătui în privința purtării lor viitoare. A­­gitația aceasta a fost iscată de ziarele poloneze cari apar in Silezia prusiană. Se știe că polonezii din Germania o duc foarte bine sub Wilhelm II, care în câte­va rânduri și-a arătat simpatia pentru dînșii. Polonezii din Ru­sia, geloși de condițiunile favorabile ale fraților lor din imperiul alăturat, au decis să înceapă o acțiune în marginele legale pentru a li se îm­bunătăți și lor soarta. Se asigură că o deputa­­țiune de aristrocațî polonezi va merge la Peters­burg spre a se înțelege cu cercurile conducătoare în privința unei petiții ce se va da țarului. O linie directă maritimă între Rusia și Japonia Deja de la cele d’ântăi semne despre isbucni­­rea foametei în India, economiștii ruși au ținut conferințe sfătuind pe marii agricultori să nu ’și vândă grănele pe preț mic, ci să le păstreze spre a le trimite în India unde vor dobândi cele mai mari prețuri ce s’au dat până azi. In ace­lași timp dînșii au sfătuit pe oamenii capita­liști să înființeze o linie directă de navigație în­tre Rusia și India. Se pare că sfaturile econo­miștilor au fost ascultate ; câți­va mari capita­liști au hotărît înființarea acestei linii de navi­gație, însă nu numai până în India, ci până în Japonia. Guvernul a venit în ajutorul acestei societăți, punându’i la dispoziție marinari d’ai săi. Ast­fel se explică ordinul amiralităței, despre care v’am scris deja; ordinul anunță pe toți ofițerii și marinarii în rezervă să fie gata în luna Decem­brie spre a se prezintă, la cea d’ântăi chemare, la Sevastopol. Aci se vor alege marinarii care vor trebui trecuți la flota comercială, după noua lege care a intrat în vigoare acum câte­va luni. Kaminski Bilete false de teatru De cât­va timp, controlorii diferitelor tea­tre din Paris vedeau că luau parte la re­prezentații oameni cu bilete de favoare, sem­nate de mai mulți artiști și chiar de comi­sarii de poliție cari erau de serviciu. In cele din urmă s’a recunoscut că aceste bilete, de altminteri perfect imitate, erau cu totul false. D. Danjou, comisar de poliție, de servi­ciu la teatrul Folies-Dramatiques, a deschis o anchetă în această privință și a reușit a descoperi că culpabilul nu era altul de­cât un fost electrician al acestui teatru, dat a­­fară de 7—8 luni, Henri Levecque, în vârstă de 20 de ani, care, putându-și da seamă de modul cum se proceda spre a se acorda bilete de intrare de favoare, profitase de aceasta spre a câștiga bani. O perchiziție operată la domiciul lui, din strada Levan, a făcut să se descopere un stoc considerabil de bilete pregătite, pe care Levaque le depunea în fie­care zi la dife­riți vînzători de vinuri, vînzendu-le cu 1 franc. Indrăsnețul hoț avea carnete «a souches» pentru diferite teatre și imita cu multă u­­șurință semnăturile. El a fost arestat.­ ­A­cte oficisű de D. N. Orășanu, actual sub-prefect al plășei Balta, din județul Brăila, este transferat în aceiași calitate, la plasa Vădani, acel județ, în locul d-lui G. Gostinescu. * D. loan Gr. Mândroviceanu, actual polifait al orașului Brăila, este numit sub-prefect la plasa Balta, jud. Brăila, în locul d-lui N. Orășanu. * D. Alexandru V. Cociaș este numit polițan­t al orașului Brăila, jud. Brăila, în locul d-lui Ioan Gr. Mândroviceanu. D. Marin Nicolescu este numit polițant al ora­șului Slatina, județul Olt, în locul d-lui N. Băr­bulescu. * D. Constantin C. Avramescu este numit po­­lițaiu al orașului Râmnicu-Vâlcea, jud. Vâlcea. ’* D. N. Păltineanu, este numit ajutor de sub­prefect la plaiul Buzău, jud. Buzau.

Next