Universul, septembrie 1897 (Anul 15, nr. 203-227)

1897-09-11 / nr. 211

5 Bani In Capitală. 10 Bani în județe Redacția și administrația, strada Brezo­­ianu No. 11, Bucuresti. -Telefon No. 297. Boalele secrete Neputința vor fi atensca Se vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la anul îl 1870). — No. 1, STRADA EMIGRATU, No. 1 — Intrarea numai prin strada sfinții Voevozî Consultații­­le la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Br.I.PofiNARI­ Cu o practică de 6 ani în serviciile de spital ale d-lor Prof. Assaki si Stoicescu — STRADA ROMANA No. 22 — Consttlt­țirii pentru ori­ce boale de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50b. insitala domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația; de asemenea au un scăzământ însemnat la una din farmaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noi Dr. Rappaport Special numai pentru Boale de copii 8, Strada Pensionatului, 8 Reîntors în Capitală ’și reia clientela 676 30 TRATAMENT SPECIAL. BOALE NERVOASE și BOALE de OCHI Examen atentiv și căutare conștiincioasă Doctoral ALEI. ATHAMISIU d« la Facultatea din Paris © alea» ‘Văcărești 2 STp. 102 Consultaliune de la 1—2 p. m. și de la 6—7 seara 768 30 Dr. Steinhart VOCTGR L BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, Specialist pentru boalele Capului Boalele de Gât, Gură, Nas, Urechi și OcM SCOATEREA nedureroasa A DINȚILOR PRIN ANESTESIA (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevetămetoare, însă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultațiuni de la 8—11 și de la 2—­5 p. m — STRADA COLȚEI No. 14 — Casa de Sănătate 51, Strada Teilor 61 — Consultațiuni speciale pentru — Boalele Interne, Nervoase și Syfaitice Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10 -12 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special S-a redeschis secțiunea Fumegațiunilor, reme­dia sigur contra boalelor­ sifilitice Consultațiunea numai 1 leii N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamen­tul Casei de Sănătate cu­­ prețuri moderate. Prospecte se trimite gratuit. CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Miercuri, 10 Septembrie.— Minodora și Nimfod. Catolic Miercuri, 22 Septembrie.— Mauriciu. RSs. soarelui 5.48 Ap. soarelui 6.57 35.­754 TN­­O­B MEDIC DE COPII -STFIS. CAR © SI.­­35 15 Policlinica de Copii CASA UE SAILl­ATE București.— Strada Teilor No. 51.— București Policlinica de Copii s’a redeschis la 1 Martie a. c. D. doctor Rapaport, special în boalele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la 3—4 p. m. Consultațiuni pentru săraci 1 lea N.B. Se primesc bolnavi interni in tratamen­tul Casei de Sănătate, cu prețuri moderate. Prospecte se trimete gratuit. Anandia Prin aceasta se aduce la cunoștința d-lor bă­­pani, cârciu mari­i restauratori că la depoul meu de vinuri din str. Cavafii vechi No.­­7 se poate găsi vinuri din recoltele cele mai alese și cu prețurile cât se poate de moderate. NR. Se vinde și cantități mai mici, începând de la 5 decalitri în sus. G. Petrescu. Depou de vinuri 655 40 București, 10 Septembrie. Serviciul telefonic Vrând nevrând, ne ținem în curent cu progresele ce se fac în străinătate și le in­troducem și la noi. E curios însă că, pe când aiurea toate progresele au­ drept țintă să înlesnească di­n ce în ce mai mult satisfacerea necesităților traiului omenesc și ating această mare țintă, la noi pare un făcut: ne creiăm mai mult necazuri și piedici. Un exemplu frapant îl avem cu introdu­cerea telefonului în țara noastră. * * * Pe când pretutindeni telefonul a fost un mijloc însemnat pentru înlesnirea relațiuni­­lor, la noi, până acum cel puțin, el a pro­dus mai mult încurcături de­cât înlesniri. Poarte des ziarele au publicat plângeri în privința neregularității cu care funcționează serviciul telefonic , și plângerile sunt înte­meiate. De multe ori nu te poți servi de telefon și trebue să aștepți cine știe cât, fiind-că serviciul nu are firele lui proprii ci se ser­vește de firele telegrafice. Când funcționează telegraful nu te con­ servi de telefon, d-lui ministru de interne asupra neajunsu­rilor generale semnalate mai sus. Dacă vrem ca serviciul telefonic să prindă rădăcini, atunci să facem jertfe și să­ or­ganizăm cum se cade. Alt­fel se discreditează, — și e păcat. Alte ori, ești silit să'ți încordezi peste măsură simțul auzului și totuși nu înțelegi nimic, fiind-că la șapte vorbe abia se aude una distinct. Rar și numai la comunicațiuni din acelaș oraș, de la o stradă la altar te poți servi bine de telefon. E lesne de înțeles câtă pierdere de vreme și de interese și câte necazuri produce a­­ceastă stare de lucruri insuportabilă. Dacă n’ar exista serviciu telefonic, cel pu­­țin nu și-ar mai pierde oamenii vremea și s’ar servi de mijloacele vechi de corespon­dență : poșta și telegraful. De­cât așa serviciu telefonic cum avem astă­zi, mai bine, zeu, lipsă. Dacă e vorba să ne ținem în curent cu progresele din străinătate, apoi atunci să facem lucrurile cum se cade, iar nu pe jumătate. Vrem să avem și noi serviciu telefonic ? Atunci să se facă instalațiunile necesare și să aibă te­lefonul firele lui proprii, căci cu cârpeli facem mai mult răț de­cât bine și nu vom ajunge la nimic, ba chiar vom discredita în ochii publicului o instituțiune foarte bună și folositoare în sine. In adevăr, publicul va fugi de telefon—după neplăcutele expe­­riențe făcute — chiar atunci când acest ser­viciu va fi bine instalat. Deosebit de aceste mari neajunsuri, ce izvorăsc dintr’o economie greșită, mai vin apoi și altele ce rezultă din unele dispozi­­țiuni ale administrațiunii telefoanelor. Vom cita aci, ca ilustrațiune, un caz cu­les din propria noastră experiență. Am spus mai sus că comunicațiunea te­lefonică nu e mai mult sau mai puțin mul­țumitoare de­cât când se face între două puncte ale Capitalei. Ei bine, s’a găsit mij­locul să se încurce lucrurile și noi. Probabil dia cauza aglomerațium, adminis­ trațiunea a creat noi în București o «cen­trală No. 2», adică o a doua stațiune cen­­tală telefonică. «Universul» cade în zona acestei a doua centrale. Ca să obținem comunicațiunea tele­fonică, ei trebue să ne adresăm, și aceasta, la rândul ei, ne pune în legătură cu «Cen­trala Nr. 1». Acum, iată ce se întâmpla, «Centrala Nr. 2» nu lucrează noaptea, ea se închide seara. Pas de te mai servește de telefon când ai nevoe! Și un ziar are trebuință de telefon și noap­tea’. Tot ca noi pățesc, firește, toți abonații din zona Centralei a doua. Dar nu e numai atât. Cu dispoziția luată de administrațiunea generală, noi suntem puși în stare de infe­rioritate față de alți abonați din Capitală, deși plătim tot atâta cât și iei. In adevăr, abonații cari cad în zona cen­­­tralei No. 1, pot comunica și noaptea, pe când noi, cu «Centrala a doua», nu avem acest avantagiu pe care’l aveam până acum. Apoi e drept aceasta? Plătim cât și ceî­ l’alți și nu ni se dă în schimb de­cât jumătate de serviciu. In a­­celaș oraș, deși prețul abonamentului e e­­gal, s’au creat două categorii de abonați: unii favorizați, alții oropsiți. Nedreptatea e vădită. Dacă administrațiunea generală a poștelor a găsit trebuincios să facă o a doua stațiu­ne centrală, atunci trebuia ca și aceasta să funcționeze în aceleași condițiuni și prin urmare să lucreze și noaptea. Lucrul e cu desăvârșire elementar. Atrăgând atențiunea administrațiunea asu­pra acestui fapt, o rugăm să bine-voiască a face dreptate. In acelaș timp, atragem atențiunea și a DIN SPANET (Corespond. particulară a ziarului UNIVE1­SUL) Madrid, 5 Septembrie 1897. Victoria insurgenților etihanî Au sosit aci următoarele amănunte asupra­ a­­sediului și luărea de către insurgenții cubani, a fetă­ței Victoria de las Tunas. Asediul a început în ziua de 12 August, dar până la 14, insurgenții nu au reușit să deschidă focul. La 13 au încercat un atac, dar au fost respinși. La 16 au reluat bombardamentul cu 4 tunuuni între care unul lansa granate cu dina­mită. Fortificațiunile au fost în cât­va timp dis­truse și artileria regală a fost demontată. Asediații au rezistat cu eroism, dar la 18 Au­gust 1e» au fost constrânși a capitula. Condițiu­nile, au fost ca asediații să fie puși în libertate. Garnizoana se compunea din 215 oameni, e­­raui și 635 de soldați infirmi. Două emisari eșiți din piață pe timpul ase­diului spre a cere ajutoare, au fost spânzurați de rebeli. Un negustor care se afla în oraș a fost împușcat. După predare, comandantul,—3 ofițeri și 7­ soldați,—au plecat, luând cu ei pe răniți și pt infirmi, ei vor fi schimbați cu tot atâția prizo­nieri cubani. Nu se știe încă sigur ce s’a intem­­plat cu cel­ l’alți apărători ai fortăreței. Raportul oficial al generalului Weyler acuzi pe insurgenți că au tras focuri de tun în contra spitalului pe care fâlfâia drapelul Crucei­ Roșii, așa că mulți răniți au rămas striviți sub dări­­măturile edificiului. Insurgenții au avut o sută de morți, după ra­portul spaniol. Forța rebelilor era de 5000 de oameni. Cucerirea altor orașe Insurgenții nu numai că au pus mâna pe ora­șul Victoria de las Tunas, dar au­ ocupat și ora­­șul Consolacion del Sur, apărat de o garnizoană spaniolă de două sute­ de oameni, au obligat pes ge­neralul spaniol Luque să se retragă la Manzanillos* au bătut în același timp pe spanioli la Sant și Clara, unde un întreg batalion fu distrus, și au făcut să sară un tren lângă Herradura. Generalul Weyler, la rândul său, a făcut cu­­noscut tuturor că va relua în curând și fără nici o dificultate, orașul ocupat de insurgenți. Planul cu banilor era de a se pune in stăpânirea munițiunilor, care in acel oraș se aflau în abun­dență, și au reușit în aceasta." Când spaniolii se vor reîntoarce, dacă vor mai putea, la Victoria, vor regăsi forturile devastate și lipsite de munițiuni. Insurgenții, cari nici n’au măcar de gând șă se închidă în cele patru ziduri ale unui fort, nu vroiau alt­ceva. Situația deci devine din ce în ce mai gravă în Spania, și omul politic, Sagasta, a decla­rat "că insurecția a făcut ast­fel de progrese, în­cât­e o nebunie de a se crede că azi se va putea învinge cu mijloace violente. Sagasta e de părere de a se începe tratative, al căror rezultat nu se știe încă. Japonia și Spania Guvernul spaniol a luat dispozițiuni de a pri­mi cu multă strălucire misiunea japoneză care merge la Saint-Sebastien să ducă regelui Alphons XIII decorațiunile și un mesagiu de la Împăra­tul Japoniei, începând de la frontiera Irumului, prințul A­­rizugawa și suita sa vor fi oaspeții guvernului Spaniol; prințul va fi tratat cu onorurile unui infant de Spania. El va fi primit la graniță de șefii cassei mili­tare și civile a regentei, care -i va acorda o au­diență solemnă la palatul Miramar. Spania vrea încă să -și manifesteze recunoș­tința sa pentru atitudinea corectă a Japoniei în timpul insurecției din insulele Filipine și să întărească relațiunile cu o națiune ale cărei vederi și influență asupra arhipelagului spaniol sunt incontestabile, dar care a inspirat destulă neliniște. Autoritățile din Manilla s’au opus în­tot­dea­­una la o dezvoltare prea mare a relațiunilor co­merciale cu Japonia, la emigrarea japoneză șî la crearea de consulate, ceea ce constitue pri­mul obiectiv al diplomației japoneze spre a ri­valiza cu chinezii, a căror emigrare și comerț sunt considerabile în Filipine. Fenomen maritim Ziarele din Barcelona spun că un curios fe­nomen a fost observat în mare timp de mai multe ore. Nivelul mărei descindea și se urca cu un metru la interval de 10 minute. Acest fenomen e analog cu cel observat în timpul cutremurului de pământ din Krakatoa. Vasul de războiu englez «­Surprise», stricân­­du-se de tot, a trebuit să fie scos din port și trimes la reparat. Foarte multe bastimente au suferit stricăciuni mai mult sau mai puțin grave. Valadolid. lHv s­f­a’THFF’zT“ Vinul de Gențiană.—Se prepară cu ră­dăcină de gențiană, 30 gr.; alcol curat, 60 gr., sau spirt 100 grame. Tebuie a tăia ră­dăcinile în bucăți, a le plămădi în alcool în timp de 48 de ore, a adăuda un litru de vin roșu, fiind butelia bine astupată , și după vre-o opt zile trebue pritocit și filtrat. To­nic și stomachic, acest vin se întrebuințază în cantități de două sau patru linguri pe zi, dimineața mai ales.

Next