Universul, martie 1898 (Anul 16, nr. 50-80)
1898-03-26 / nr. 75
Anul XV— No. 75. Ziarul UNIVERSUL se vinde in streinatate cu 10 bani exemplarul. Redacția și administrația : str. Brezoianu No.i. București.—Telefon No. 67, Centrala IV. Abonamente ca Premii De la 1 Aprilie Cine se va abona, cu începere de la 1 Aprilie 1898, ia ziarul «Universul» politic, care apare în fiecare an dimineața, va primi următoarele premii: Pentru 3 luni lei 5.30 în toată țara In provincie 20 bani mai mult pentru portul premiilor PREMII GRATUITE Un roman ilustrat de 2 volume, precum și ziarul «Universul» literar Selerat, pe timp de 3 luni. Pentru 6 luni lei 10.30 în toată țara In provincie 30 bani mai mult pentru partul premiilor PREMII GRATUITE Un roman de 4 volume ilustrat și ziarul «Universul» literar colorat, timp de 6 luni. Pentru un an lei 21.50 în toată țara In provincie 1 lei mai mult pentru portul premiilor PREMII GRATUITE Un roman ilustrat de 6 volume.— «Universul» literar colorat timp de 1 an, o frumoasă brățară, o zaharniță și un port-ceasornic de metal. UT Important &ym La 1 ale fiecărei luni, afară de premiile mai sus notate, se mai acordă, prin tragere la sorți și în mod gratuit, la toți abonații, alte 3 premii în obiecte de mare valoare. Aceste obiecte sunt deja expuse în vitrinele palatului «Universului». N. B.—Deoarece Universul politic apare și în toate Duminecile, prețul abonamentului s’a mai scumpit cu puțin. CALENDAR pe ANUL 1898 Ortodox Miercuri, 25 Martie. — 11 Buna Vestire. Catolic Miercuri, 6 Aprilie. — Celestin. Rés. soar. 5.33 Ap. soar. 6.33 Bucureșt, 25 Martie. Înălțarea Bisericei Am arătat în nenumărate rînduri starea de înapoiare a Bisericei noastre naționale, din cauza părăsirii în care a fost lăsată zecimi de ani, și am stăruit întotdeauna asupra necesității urgente de a se lua măsuri pentru înălțarea iei. Suntem deci foarte mulțumiți să înregistrăm aci un fapt care vorbește în sensul vederilor noastre și care ie un început de îndrumare spre scopul ce urmărim. Protoiereul județului Dolj, părintele N Georgescu, a luat frumoasa inițiativă de a întruni pe preoții din acel județ la conferința în care să se dezbată asupra chestiunilor de resortul bisericesc. Avem subt ochi o broșură în care se adunat rodul acestor întruniri, care merită atențiunea tuturor preoților din țară. Acolo găsim o conferință a preotului Gheorghe Ștefaniu, din comuna Coțofeni: «Despre starea morală și materială a preoților de astăzi.» Dacă celelalte lucrări din broșură sunt interesante pentru cler, aceasta e interesantă și pentru restul publicului și mai ales pentru cei chemați a îngriji de soarta Bisericei. Ne împlinim deci o datorie reproducând concluziunile la cari ajunge părintele Ștefanii, concluziuni cari n'au nevoe de nici un comentar din partea noastră, căci au fost de multe ori tratate în aceste coloane. Iată îmbunătățirile pe cari îe propune conferențiarul : 1) Pentru o mai bună creștere a noastră a Românilor, pentru cultivarea inimei noastre, a conștiinței, a sufletului nostru care aduce o mai bhuna ordine în omenire și deci în ■mm ® gwiswE8Bmsa&® Est £ m^ țara noastră. Știința religiunea să fie predată ca știință fundamentală, cum e matematica, istoria, limba ect., în toate școalele noastre fără nici o distingere de la cele rurale, până la cele superioare. Ași adăoga că chiar în cazarmele armatei, pe cât ar fi posibil. 2) Pentru o mai sigură întreținere a bisericilor să se înzestreze fiecare biserică cu cele 17 pogoane de pământ cari azi se lucrează de preot ; căci tot asemenea au diferite moșii pentru întreținerea lor și cele mai multe din bisericile orașelor noastre, și vedem cu plăcere că merg destul de bine. 3) Pentru a scoate pe bietul preot, din ghiarele muncei brute ori a grijeî fără folos pentru sine și societate, care îl brutalizează și îi coboară prestigiul seu de organ al luminii, — să i se dea o altă însărcinare mai compatibilă cu misiunea sa, decât munca câmpului, și această însărcinare cred că ar fi aceea de a face pe vaccinatorul, fiecare preot în parohia lui, și până la un punct oarecare chiar pe agentul sanitar, până la venirea medicului titular. Cu aceasta preotul ar aduce societății un profit imens, de vreme ce prin poziția sa este în tot momentul în cele mai de aproape cunoștințe cu toți enoriașii sei. Mi se va obiecta poate, că nu știe să întrebuințeze doctoriile destul de corect la diferitele boale ; — răspund : prin cunoștința ce are din seminar și prin instrucțiunile d-lor medici, nu va fi preotul mai în stare să facă acest serviciu decât primarii și notarii cari împlinesc astăzi această necesitate ? Afară de aceasta preotul ar mai putea fi însărcinat și cu predarea religiunei în școli, negreșit cei cari se vor dovedi apți. Dar pentru toate aceste îndatoriri și pentru compensarea pământului care trece în stăpânirea bisericei, preotul negreșit să fie plătit cu un salariu atât de convenabil, cât vor crede bărbații noștri de Sfat, încât să fie de ajuns unei persoane care să îndeplinească aceste servicii și care să înalțe fața bisericei și a țarei. 4) Pentru a se naște emulațiunea între preoți și pentru a nu fi lăsați ani întregi, nevăzuți și necercetați, —să se institue inspectori mai deși sau proestoși, dintre preoții mai distinși, cari cu vorba să povățuiască pe cei abătuți și astfel a îndrepta calea înainte și a împuțina procesele. Cum vedeți, prin aceste măsuri nu se cere pur și simplu sporirea legii cumensul lăcomiei omenești, ci se cere îmbunătățirea morală și materială a celor trei factori: localul, preotul și poporul; biserica ar avea venitul său sigur; preotul ar fi mai întreținut și mai observat; iar poporul primind încă din pruncie religia cu sfintele ei învățături, ar putea înclina mai mult la frăție, dreptate, umanitate, deci la o mai bună ordine. Se cere dar ca Sf. Sinod împreună cu bărbații noștri politici, să se gândească serios la starea bisericei de astăzi și să formeze într’însa o haină nouă cu care, îmbrăcându-se fiecare român, ar forma din România un stat puternic înăuntru și considerat în afară... Ar fi de dorit ca preoții din toată țara să urmeze exemplul celor din Dolj. Dacă ar face aceasta, atunci neapărat s’ar porni o mișcare al cărei rezultat ar fi de cel mai mare folos pentru Biserică. Maiorul George Șonțu.—(Vezi Albumul Independenței). DIN FRANȚA (Corespopârtie, a ziarului «Universul») Paris, 22 Martie. Afacerea Zola la casație Desigur că știți deja că Curtea de casație a casat sentința dată în procesul Zola , cu toate astea îmi fac datoria de a vă trimite întregul text al sentinței Curtei. Sentința Curtea 1) Având în vedere că tribunalele militare stabilite prin legea de la 2 iunie 1857, modificate prin legea de la 1875, constitue o juridicțiune permanentă , că legea n’a făcut nici o deosebire între tribunalele civile, tribunalele administrative și cele militare, când ea a vorbit de curți și tribunale în articolul 37 din legea de la I SS1 ; 2) Având în vedere că minstrul s’a substituit consiliului de răsboiu, spre a cere urmăriri ; 3) Având în vedere că adunarea generală a acestei juridicții speciale e constituită prin întrunirea chiar a consiliului de răsboiu și că nici un text de lege nu interzice ministrului 5 Bani In toată fara de războiu de a provoca adunarea consiliului de războiu spre a delibera în termenii articolului 47 dinlegea de la 1881. 4) Având în vedere că ministrul de războiu neavând drept de a depune plângere, ministerul public nu avea calitatea de a sesiza Curtea cu jurați a Senei . Pentru aceste motive : Fără să se mai examineze celelalte motive invocate, Curtea Anulează sentința, împreună cu desbaterile și urmărirea, fără să mai trimeată înaintea unei alte curți cu jurați. Deci, după cum se vede, procesul a fost anulat cu totul. Dacă urmărim nouă nu sunt ordonate, și asta până în ziua de 1 Aprilie, dată în care prescripția se face în beneficiul autorului articolului apărut la 1 Ianuarie, afacerea va fi definitiv terminată. Pedeapsa nu va fi făcută, fiind-că desbaterile în urma cărora ea a fost pronunțată, au fost anulate; numai efectul moral al condamnarei va rămâne. Tulburările din Alger Alaberî au sosit cu tren special în Alger, spre a întări garnizoana, un escadron de vînători din Africa și o companie de liraliori din Blidah. Comitetul femeilor franceze adresează o scrisoare unui ziar din Alger, spunând că guvernatorul general nedând satisfacție cererei sale, aceiași delegație va fi adresată președintelui Republicei. Tribunalul corecțional a condamnat în lipsă la un an închisoare pe numitul Antoni, colaborator la ziarul «Antiquif» pentru excitare la dezordine. Brutus Maiorul George Șonțu Acest viteaz comanda, în ziua de 30 August 1877, un batalion din reg. 10 dorobanți, compus în mare parte din conjudețenii săi din Putna. Iată ce spunea unul din bravii săi soldați, rănit și dînsul tot la Grivița și care fusese adus la spitalul Brâncovenesc în Capitală. — înainte de a începe atacul, maiorul nostru Șonțu ne zise : «Băeți, să aveți curaj! Cu D-zeu înainte ! Cine o fi să moară, va muri și aci cum moare și acasă ! Și apoi, dacă moartea ne e apropiată, mai bine e să murim aci ca viteji pentru patrie ! Cine moare pentru țară, e fericit pe lumea ceal altă ! Dumnezeu ne va ajuta înainte copii!» «Cu astfel de vorbe ne înferbîntase la luptă. Gloanțele și bombele plouau, iar ai noștri înaintau furioși. Deodată însă o bucată de obuz lovește pe maior la gât. Dânsul se clatină puțin și cade strigând : «înainte copii !» Maiorul G. Șonțu era un vechiü elev al școalei militare. Se născuse în Focșani din părinți cu o bună pozițiune socială, iar la moartea sa avea numai 34 ani. Instrucția superioară o primise prin o stăruință exemplară, ajutată de o rară inteligență. El nu era căsătorit. I se părea ceva necalculat căsătoria pentru militari. El zicea întotdeauna : «Am copii destui, sunt mari ca și mine , am un batalion de flăcăi. Gât pentru nevastă, iat-o !». Și 'și arăta sabia. Afacerea Carpette Secția 7 a tribunalului corecțional din Bruxelles s’a ocupat Sâmbătă cu afacerea Carpette, care a făcut atâta zgomot. "Principala acuzată e Maria-Henrieta Camelie. Ea e dată în judecată fiindcă ținea o casă de corupție pentru minori și minore. Pe lângă ea mai stau pe banca acuzaților și Antoinette Carpette, Marie Eist, Henriette Vanden Bynde, învinovățite că au depravat 17 minore și mai mulți minori, că au dat bani împrumut pe amanet și că au luat dobânzi prea mari. Martorii sunt foarte numeroși și compuși din minori de familii bune și din fete minore cu moravuri ușoare. Președintele se purtă cu foarte mare severitate și a ordonat evacuarea sălei pentru ca procesul acesta, din cauza imoralității lui, să se judece în cel mai mare secret. Maria-Iienileta Carpette Conflictul dintre Spania și Statele Unite . Prin fir telegrafic — Roma, 23 Martie. Se asigură în cercurile Vaticanului și în cercurile diplomatice că nu este adevărat că telegrama Papii comunicată de nunțiul Reginei regente, oferă mijlocirea sa în conflictul ispano-american, căci cererile celor două părți sunt lipsite de temei; totuși este adevărat că Papa a făcut să se exprime la Madrid prin nunțiu, și la Washington, prin Monseniorul Ireland, arhiepiscop de St. Paul, via sa dorință de a vedea evitându-se un conflict și o invitație pentru ca cele două părți să se înțeleagă pentru o suspendare de decision și de măsuri belicoase. Washington, 23 Martie. D. Bemabe a primit din Havana, de la comitetul cuban, o telegramă anunțând că insurgenții au fost invitați la un armistițiu, pentru a negocia asupra condițiunilor de pace. Membrii republicani ai comisiunei afacerilor străine a camerei reprezentanților, au decis a supune Camerei o rezoluțiune întocmai ca aceea a Senatului, adică de a recunoaște republica Cuba. D. Mack Kinley a făcut cunoscut membrilor Congresului că svonurile în privința mijlocirei Papii, sunt neîntemeiate. Roma, 23 Martie Se anunță din Madrid «Agenției Stefani» că Spania s-a adresat Puterilor mari, cerând bunele lor oficii în conflictul spaniolo-American. Puterile par bine dispuse și sunt pa cale de a procede la un schimb de vederi în această privință. Washington, 23 Martie Se desminte în mod oficial că Papa ar fi oferit intervenirea Sa între Spania și Statele Unite și că aceste două Puteri ar fi primit. Se asigură că mesagiul președintelui va vorbi în favoarea recunoașterii independenții în Cuba și de o intervenție armată dacă o fi nevoie, pentru a împiedeca continuarea ostilităților. Afară de asta mesagiul declară că răspunsul Spaniei nu este satisfăcător. Nu este speranță de o înțelegere pe cale diplomatică. Revolta agrară din Banat O sângeroasă revolta agrară a izbucnit în tîrgușorul Zimbalea, din Banat. Sătenii, toți unguri, s’au răsculat în contra autorităților, cerând pământ. Jandarmeria a intervenit, — 26 la număr,—dar deși a făcut uz de arme, totuși mulțimea enormă i-a pus pe fugă. Au fost împușcați două jandarmi și șapte săteni. Numărul răniților se urcă la vr’o 17, întreaga garnizoană din Chichindamare a fost trimisă în Zimbalea și prin comunele învecinate. UN SFAT PE ZI Ardeiul ca medicament. — Ardeiul este bun în cozurile de reumatism, nu numai a se unge cineva pe din afară, ci și a’l lua pe dinăuntru, căci tăria ardeiului înlesnește arderile în corpul nostru, și este știut că reumatismul provine din cauză că în corpul nostru se adună acid lactic care nu s'a transformat, și peste care dând iuțeala ardeiului, îl distruge. Recomandăm dar tuturor bunilor români a conserva la masă ardeiul strămoșesc, numai să nu abuzeze de el, căci atunci poate produce aprindere de stomac. Strămoșii noștri întrebuințau mult ardeiul și bine făceau. Jom, 26 Martie (7 Aprilie) 1898 susceptibile de la Djeddah pentru orice destinație este oprită. 6) . Previziunile adunate la Djeddah pentru îndestularea orașului Meck, vor fi expediate acestei localități pe calea de la Abon-Saad. Cele cari vor sosi în urmă pentru aceeași destinație, se vor debarca la Eilh. 7) . O comisiune medicală extraordinară presidală, cu depline puteri, de către E. S. doctorul Coronis Effendi, inspector general sanitar, și compusă din trei alți medici și două guarzi sanitari, se va duce la Djeddah pentru a lua direcția serviciului sanitar din acest oraș. Deosbit de aceasta, două medici musulmani din lazaretul de la Camaran se vor transporta la Djeddah, punându-se sub ordinele inspectorului general. 8) . Două medici de la acelaș lazaret se vor duce , unul, chiar de astăzi, la Lah, iar cel l’alt, mai târziu, la Jemba, pentru serviciul da supraveghere a sus citatelor orașe. Carol Rosendahl, căpitan de marină Noul guvernator german la Klao-Tsau (China) In capul administrației civile și militare de la Iiiao-Tsau (China),noua colonie germană, a fost numit ca guvernator general Carol Rosendahl, un căpitan de marină dintre cei mai distinși ai flotei germane. Carol Rosendahl El are în colonie drepturi aproape de suveran. Rosendahl e danez din provincii* anexate de Prusia , s-a născut 1* 1852, și e un om foarte energic, un administrator model. Măsuri contra intrărei ciumei în Europa In urma aparițiunii pestei la Djeddah, port pe marea Roșie, consiliul sanitar superior al imperiului turcesc, a luat Jour 12 (24) Martie 1898, următoarele măsuri: 1) . Orașul Djeddah va fi riguros isolat. 2) . Persoanele cari vor eși din Djeddah spre a merge la Meca, vor face o carantină de 12 zile la lazaretul de la Aban-Soad. 3) . Pelerinii sosiți direct de la Nord, Sud sau de la Camaran, nu se vor putea duce la Meca decât prin via Lilh. 4) . Inveniențele din portul Br £udah vor fi supuse la o carantină de 10 zile înr’unul din porturile cu lazaret ale imperiului, adică la Beyront, Clazomene, Tripoli din Africa, sau Caraiman. 5) . Expedier?» oricăror mărfuri BMW»“—— " 11 »M* DIN IAȘI Consecințele neglijenței părinților Curtea de apel secția II a judecat două procese în cari s’a văzut lămurit cum părinții pot să nenorocească copiii. Ioan Stroescu, copil de 18 ani, era dat în judecată a 3-a oară și condamnat de Tribunalul Iași la 6 luni și o zi, pentru că tatăl său, fiind cununat a doua oară, alunga necontenit pe Ion de acasă, care, din această cauză, se pripășea pe la casele oamenilor. In timpul din urmă se întovărășise cu Gh. Văzdoga, un camarad tot atât de nenorocit. Ziua pribegeau, lucrând pe unde puteau și câștigând câte 30—40 de bani pe zi, iar noaptea se adaposteau de frigul iernei într’un Zemnic al bătrânului Stroescu. Intr’o zi din Ianuarie, hemeslițt de foame, Stroescu fură de acasă câțiva pumni de făină și apoi, împreună cu Văzdoga, se duc la un moș al lui Stroescu din dispărțirea V, și cu cheia care o găsesc sub streșini, descuie casa și iau un ceaun, o ligae, 2 kilograme de carne de porc și un satir. Se duc la Ciric, unde, sub cerul liber, își pregătesc în tigae o friptură, iar în ceaun o mămăligă și după ce mănâncă până la cea din urmă fărâmătură, tot în locul acela îngroapă uneltele bucătăriei lor improvizate. A doua zi fiind duși la poliție, mărturisesc faptul: După cererea chiar a procurorului, Curtea a redus pedeapsa lui Stroescu la 3 luni și pe a lui Văzdoga la o lună. In al douilea proces un băiat frumos, se prezintă în cârjă, căci i-au căzut un ghiCiCne la un picior, în împrejurările cari se vor vedea mai jos, ca parte civilă contra primarului Panaite de la comuna Cosoi, jud. Roman, inculpat că ar fi maltratat pe băiatul Panciu cu ocazia unei cercetări.