Universul, martie 1898 (Anul 16, nr. 50-80)

1898-03-26 / nr. 75

Anul XV— No. 75. Ziarul UNIVERSUL se vin­de in streinatate cu 10 bani exemplarul. Redacția și administrația : str. Bre­­zoianu No.­i­. București.—Telefon No. 67, Centrala IV.­­ Abonamente ca Premii De la 1 Aprilie Cine se va abona, cu începere de la 1 Aprilie 1898, ia ziarul «Univer­sul» politic, care apare în fie­care an dimineața, va primi următoarele premii: Pentru 3 luni lei 5.30 în toată țara In provincie 20 bani mai mult pentru portul premiilor PREMII GRATUITE Un roman ilustrat de 2 volume, precum și ziarul «Universul» literar Selerat, pe timp de 3 luni. Pentru 6 luni lei 10.30 în toată țara In provincie 30 bani mai mult pentru partul premiilor PREMII GRATUITE Un roman de 4 volume ilustrat și ziarul «Universul» literar colorat, timp de 6 luni. Pentru un an lei 21.50 în toată țara In provincie 1 lei­ mai mult pentru portul premiilor PREMII GRATUITE Un roman ilustrat de 6 volume.— «Universul» literar colorat timp de 1 an, o frumoasă brățară, o zahar­­niță și un port-ceasornic de metal. UT Important &ym La 1 ale fie­cărei luni, afară de premiile mai sus notate, se mai a­­cordă, prin tragere la sorți și în mod gratuit, la toți abonații, alte 3 pre­mii în obiecte de mare valoare. Aceste obiecte sunt deja expuse în vitrinele palatului «Universului». N. B.—De­oare­ce Universul poli­tic apare și în toate Duminecile, pre­țul abonamentului s’a mai scumpit cu puțin. CALENDAR pe ANUL 1898 Ortodox Miercuri, 25 Martie. — 11 Buna V­estire. Catolic Miercuri, 6 Aprilie. — Celestin. Rés. soar. 5.33 Ap. soar. 6.33 Bucureșt, 25 Martie. Înălțarea Bisericei Am arătat în nenumărate rînduri starea de înapoiare a Bisericei noas­tre naționale, din cauza părăsirii în care a fost lăsată zecimi de ani, și am stăruit în­tot­dea­una asupra ne­cesității urgente de a se lua măsuri pentru înălțarea iei. Suntem deci foarte mulțumiți să înregistrăm aci un fapt care vorbește în sensul vederilor noastre și care ie un început de îndrumare spre scopul ce urmărim. Protoiereul județului Dolj, părin­tele N Georgescu, a luat frumoasa inițiativă de a întruni pe preoții din acel județ la conferința în care să se dezbată asupra chestiunilor de re­sortul bisericesc. Avem subt ochi o broșură în care se adunat rodul acestor întruniri, care merită atențiunea tuturor preo­ților din țară. Acolo găsim o conferință a preo­tului Gheorghe Ștefaniu, din comuna Coțofeni: «Despre starea morală și materială a preoților de astă­zi.» Dacă cele­l­alte lucrări din broșură sunt interesante pentru cler, aceasta e interesantă și pentru restul publi­cului și mai ales pentru cei chemați a îngriji de soarta Bisericei. Ne îm­plinim deci o datorie reproducând concluziunile la cari ajunge părintele Ștefanii­, concluziuni cari n'au ne­­voe de nici un comentar din partea noastră, căci au fost de multe ori tratate în aceste coloane. Iată îmbunătățirile pe cari îe pro­pune conferențiarul : 1) Pentru o mai bună creștere a noastră a Românilor, pentru cultiva­rea inimei noastre, a conștiinței, a sufletului nostru care aduce o mai bhuna ordine în omenire și deci în ■mm ® gwiswE8Bmsa&® Est £ m^ țara noastră. Știința religiunea să fie predată ca știință fundamentală, cum e matematica, istoria, limba ect., în toate școalele noastre fără nici o dis­tingere de la cele rurale, până la cele superioare. Ași adăoga că chiar în cazarmele armatei, pe cât ar fi posibil. 2) Pentru o mai sigură întreținere a bisericilor să se înzestreze fie­care biserică cu cele 17 pogoane de pă­mânt cari azi se lucrează de preot ; căci tot asemenea au diferite moșii pentru întreținerea lor și cele mai multe din bisericile orașelor noastre, și vedem cu plăcere că merg des­tul de bine. 3) Pentru a scoate pe bietul pre­ot, din ghiarele muncei brute ori a grijeî fără folos pentru sine și so­cietate, care îl brutalizează și îi co­boară prestigiul seu de organ al lu­minii, — să­­ i se dea o altă însărci­nare mai compatibilă cu misiunea sa, de­cât munca câmpului, și acea­stă însărcinare cred că ar fi aceea de a face pe vaccinatorul, fie­care preot în parohia lui, și până la un punct oare­care chiar pe agentul sa­nitar, până la venirea medicului ti­tular. Cu aceasta preotul ar aduce societății un profit imens, de vreme ce prin poziția sa este în tot momen­tul în cele mai de aproape cuno­ștințe cu toți enoriașii sei. Mi se va obiecta poate, că nu știe să între­buințeze doctoriile destul de co­rect la diferitele boale ; — răspund : prin cunoștința ce are din seminar și prin instrucțiunile d-lor medici, nu va fi preotul mai în stare să facă acest servi­ci­u de­cât primarii și no­tarii cari împlinesc astă­zi această necesitate ? Afară de aceasta preotul ar mai putea fi însărcinat și cu predarea re­­ligiunei în școli, negreșit cei cari se vor dovedi apți. Dar pentru toate aceste îndatoriri și pentru compensarea pământului care trece în stăpânirea bisericei, preotul negreșit să fie plătit cu un salariu atât de convenabil, cât vor crede bărbații noștri de Sfat, în­cât să fie de ajuns unei persoane care să îndeplinească aceste servicii și care să înalțe fața bisericei și a țarei. 4) Pentru a se naște emulațiunea între preoți și pentru a nu fi lăsați ani întregi, nevăzuți și necercetați, —să se institue inspectori mai deși sau proestoși, dintre preoții mai dis­tinși, cari cu vorba să povățuiască pe cei abătuți și ast­fel a îndrepta calea înainte și a împuțina procesele. Cum vedeți, prin aceste măsuri nu se cere pur și simplu sporirea legii cum­e­nsul lăcomiei omenești, ci se cere îmbunătățirea morală și mate­rială a celor trei factori: localul, preo­tul și poporul; biserica ar avea veni­tul său sigur; preotul ar fi mai în­treținut și mai observat; iar poporul primind încă din pruncie religia cu sfintele ei învățături, ar putea înclina mai mult la frăție, dreptate, umani­tate, deci la o mai bună ordine. Se cere dar ca Sf. Sinod împreună cu bărbații noștri politici, să se gân­dească serios la starea bisericei de astă­zi și să formeze într’însa o haină nouă cu care, îmbrăcându-se fie­care român, ar forma din România un stat puternic înăuntru și conside­rat în afară... Ar fi de dorit ca preoții din toată țara să urmeze exemplul celor din Dolj. Dacă ar face aceasta, atunci neapărat s’ar porni o mișcare al că­rei rezultat ar fi de cel mai mare folos pentru Biserică. Maiorul George Șonțu.—(Vezi Albumul Independenței). DIN FRANȚA (Corespo­pârtie, a ziarului «Universul») Paris, 22 Martie. Afacerea Zola la casație De­sigur că știți deja că Curtea de casație a casat sentința dată în procesul Zola , cu toate astea îmi fac datoria de a vă trimite întregul text al sentinței Curtei. Sentința Curtea 1) Având în vedere că tribunalele militare stabilite prin legea de la 2 iunie 1857, modificate prin legea de la 1875, constitue o juridicțiune permanentă , că legea n’a făcut­ nici o deosebire între tribunalele civile, tribunalele administrative și cele mi­litare, când ea a vorbit de curți și tribunale în articolul 37 din legea de la I SS1 ; 2) Având în vedere că minstrul s’a substituit consiliului de răsboiu, spre a cere urmăriri ; 3) Având în vedere că adunarea generală a acestei juridicții speciale e constituită prin întrunirea chiar a consiliului de răsboiu și că nici un text de lege nu interzice ministrului 5 Bani In toată fara de războiu de a provoca adunarea consiliului de războiu spre a deli­bera în termenii articolului 47 din­­legea de la 1881. 4) Având în vedere că ministrul de războiu neavând drept de a de­pune plângere, ministerul public nu a­­vea calitatea de a sesiza Curtea cu jurați a Senei . Pentru aceste motive : Fără să se mai examineze cele­­l­alte motive invocate, Curtea Anulează sentința, împreună cu desbaterile și urmărirea, fără să­ mai trimeată înaintea unei alte curți cu jurați. Deci, după cum se vede, procesul a fost anulat cu totul. Dacă urmărim­ nouă nu sunt ordo­nate, și asta până în ziua de 1 A­­prilie, dată în care prescripția se face în beneficiul autorului articolu­lui apărut la 1 Ianuarie, afacerea va fi definitiv terminată. Pedeapsa nu va fi făcută, fiind-că desbaterile în urma cărora ea a fost pronunțată, au fost anulate; numai e­­fectul moral al condamnarei va rămâne. Tulburările din Alger Alab­­­erî au sosit cu tren special în Alger, spre a întări garnizoana, un escadron de vînători din Africa și o companie de liraliori din Blidah. Comitetul femeilor franceze adre­sează o scrisoare unui ziar din Al­ger, spunând că guvernatorul gene­ral nedând satisfacție cererei sale, aceiași delegație va fi adresată pre­ședintelui Republicei. Tribunalul corecțional a condam­nat în lipsă la un an închisoare pe numitul Antoni, colaborator la zia­rul «Antiquif» pentru excitare la de­zordine. Brutus Maiorul George Șonțu Acest viteaz comanda, în ziua de 30 August 1877, un batalion din reg. 10 dorobanți, compus în mare parte din conjudețenii săi din Putna. Iată ce spunea unul din bravii săi soldați, rănit și dînsul tot la Grivița și care fusese adus la spitalul Brân­­covenesc în Capitală. — înainte de a începe atacul, maio­rul nostru Șonțu ne zise : «Băeți, să aveți curaj! Cu D-zeu înainte ! Cine o fi să moară, va muri și aci cum moare și acasă ! Și apoi, dacă moartea ne e apropiată, mai bine e să murim aci ca viteji pen­tru patrie ! Cine moare pentru țară, e fericit pe lumea cea­l­ altă ! Dum­nezeu­ ne va ajuta­­ înainte copii!» «Cu ast­fel de vorbe ne înferbîn­­tase la luptă. Gloanțele și bombele plouau, iar ai noștri înaintau furioși. Deodată în­să o bucată de obuz lo­vește pe maior la gât. Dânsul se clatină puțin și cade strigând : «îna­inte copii !» Maiorul G. Șonțu era un vechiü elev al școalei militare. Se născuse în Focșani din părinți cu o bună po­­zițiune socială, iar la moartea sa avea numai 34 ani. Instrucția superioară o primise prin o stăruință exemplară, ajutată de o rară inteligență. El nu era căsătorit. I se părea ceva necalculat căsătoria pentru mi­litari. El zicea în­tot­dea­una : «Am copii destui, sunt mari ca­ și mine , am un batalion de flăcăi. Gât pentru nevastă, iat-o !». Și 'și arăta sabia. Afacerea Carpette Secția 7 a tribunalului corecțional din Bruxelles s’a ocupat Sâmbătă cu afacerea Carpette, care a făcut atâta zgomot. "Principala acuzată e Maria-Henrieta Camelie. Ea e dată în judecată fiind­că ți­nea o casă de co­rupție pentru mi­nori și minore. Pe lângă ea mai stau pe banca acuzaților și Antoinette Carpette, Marie Eist, Henriette Vanden Bynde, învinovățite că au depravat 17 minore și mai mulți minori, că au dat bani împrumut pe amanet și că au luat dobânzi prea mari. Martorii sunt foarte numeroși și compuși din minori de familii bune și din fete minore cu moravuri ușoare. Președintele se purtă cu foarte mare severitate și a ordonat evacua­rea sălei pentru ca procesul acesta, din cauza imoralității lui, să se ju­dece în cel mai mare secret. Maria-Iienileta Carpette Conflictul dintre Spania și Statele­ Unite . Prin fir telegrafic — Roma, 23 Martie. Se asigură în cercurile Vaticanu­lui și în cercurile diplomatice că nu este adevărat că telegrama Papii comunicată de nunțiul Reginei­ re­­gente, oferă mijlocirea sa în conflic­tul ispano-american, căci cererile ce­lor două părți sunt lipsite de temei; totuși este adevărat că Papa a făcut să se exprime la Madrid prin nun­țiu, și la Washington, prin Monse­niorul Ireland, arh­iepiscop de St. Paul, via sa dorință de a vedea evi­­tându-se un conflict și o invitație pentru ca cele două părți să se în­țeleagă pentru o suspendare de de­cision­ și de măsuri belicoase. Washington, 23 Martie. D. Bemabe a primit din Havana, de la comitetul cuban, o telegramă anunțând că insurgenții au fost in­vitați la un armistițiu, pentru a ne­gocia asupra condițiunilor de pace. Membrii republicani ai comisiunei afacerilor străine a camerei reprezen­tanților, au decis a supune Camerei o rezoluțiune întocmai ca aceea a Se­natului, adică de a recunoaște re­publica Cuba. D. Mack Kinley a făcut cunoscut membrilor Congresului că svonurile în privința mijlocirei Papii, sunt ne­întemeiate. Roma, 23 Martie Se anunță din Madrid «Agenției Stefani» că Spania s-a adresat Pu­terilor mari, cerând bunele lor oficii în conflictul spaniolo-American. Pu­terile par bine dispuse și sunt pa cale de a procede la un schimb de vederi în această privință. Washington, 23 Martie Se desminte în mod oficial că Papa ar fi oferit intervenirea Sa între Spania și Statele­ Unite și că aceste două Puteri ar fi primit. Se asigură că mesagiul președin­telui va vorbi în favoarea recunoaș­terii independenții în Cuba și de o intervenție armată dacă o fi nevoie, pentru a împiedeca continuarea os­tilităților. Afară de asta mesagiul declară că răspunsul Spaniei nu este satisfă­cător. Nu este speranță de o înțelegere pe cale diplomatică. Revolta agrară din Banat O sângeroasă revolta agrară a iz­bucnit în tîrgușorul Zimbalea, din Banat. Sătenii, toți unguri, s’au răsculat în contra autorităților, cerând pământ. Jandarmeria a intervenit, — 26 la număr,—dar de­și a făcut uz de ar­me, totuși mulțimea enormă i-a pus pe fugă. Au fost împușcați două jandarmi și ș­apte săteni. Numărul răniților se urcă la vr’o 17, întreaga garnizoană din Chichinda­­mare a fost trimisă în Zimbalea și prin comunele învecinate. UN SFAT PE ZI Ardeiul ca medicament. — Ardeiul este bun în cozurile de reuma­tism, nu numai a se unge cine­va pe din afară, ci și a’l lua pe dinăuntru, căci tăria ardeiului înlesnește arde­rile în corpul nostru, și este știut că reumatismul provine din cauză că în corpul nostru se adună acid lactic care nu s'a transformat, și peste care dând iuțeala ardeiului, îl distruge. Recomandăm dar tuturor bunilor ro­mâni a conserva la masă ardeiul stră­moșesc, numai să nu abuzeze de el, căci atunci poate produce aprindere de stomac. Strămoșii noștri între­buințau mult ardeiul și bine făceau. Jom, 26 Martie (7 Aprilie) 1898 susceptibile de la Djeddah pentru ori­ce destinație este oprită. 6) . Previziunile adunate la Djeddah pentru îndestularea orașului Meck, vor fi expediate acestei localități pe calea de la Abon-Saad. Cele cari vor sosi în urmă pentru aceeași desti­­­nație, se vor debarca la Eilh. 7) . O comisiune medicală extra­ordinară presidală, cu depline puteri, de către E. S. doctorul Coronis Ef­fendi, inspector general sanitar, și compusă din trei alți medici și două guarzi sanitari, se va duce la Djed­­­dah pentru a lua direcția serviciului sanitar din acest oraș. Deosbit de a­­ceasta, două medici musulmani din lazaretul de la Camaran se vor tran­­sporta la Djeddah, punându-se sub ordinele inspectorului general. 8) . Două medici de la acelaș la­­zaret se vor duce , unul, chiar de astă­zi, la Lah, iar cel­ l’alt, mai târ­ziu, la Jemba, pentru serviciul da supraveghere a sus citatelor orașe. Carol Rosendahl, căpitan de marină Noul guvernator german la K­lao-Tsau (China) In capul administrației civile și militare de la Iiiao-Tsau (China),noua colonie germană, a fost numit ca gu­vernator general Carol Rosendahl, un căpitan de marină dintre cei mai distinși ai flotei germane. Carol Rosendahl El are în colonie drepturi aproape de suveran. Rosendahl e danez din provincii­* anexate de Prusia , s-a născut 1* 1852, și e un om foarte energic, un­ administrator model. Măsuri contra intrărei ciumei în Europa In urma aparițiunii pestei la Djed­dah, port pe marea Roșie, consiliul sanitar superior al imperiului turcesc, a luat Jour 12 (24) Martie 1898, ur­mătoarele măsuri: 1) . Orașul Djeddah va fi riguros isolat. 2) . Persoanele cari vor eși din Djed­dah spre a merge la Meca, vor face o carantină de 12 zile la lazaretul de la Aban-Soad. 3) . Pelerinii sosiți direct de la Nord, Sud sau de la Camaran, nu se vor putea duce la Meca de­cât prin via Lilh. 4) . Inveniențele din portul Br £u­­dah vor fi supuse la o carantină de 10 zile înr’unul din porturile cu la­zaret ale imperiului, adică la Beyront, Clazomene, Tripoli din Africa, sau Caraiman. 5) . Expedier?» ori­căror mărfuri BMW»“—— " 11 »M* DIN IAȘI Consecințele neglijenței pă­rinților Curtea de apel secția II a judecat două procese în cari s’a văzut lă­­murit cum părinții pot să nenoroc­­ească copiii. Ioan Stroescu, copil de 18 ani, era dat în judecată a 3-a oară și con­­damnat de Tribunalul Iași la 6 luni și o zi, pentru că tatăl său, fiind cu­nunat a doua oară, alunga neconte­nit pe Ion de acasă, care, din această cauză, se pripășea pe la casele oa­menilor. In timpul din urmă se în­tovărășise cu Gh. Văzdoga, un ca­marad tot atât de nenorocit. Ziua pribegeau, lucrând pe unde puteau și câștigând câte 30—40 de bani pe zi, iar noaptea se adaposteau de fri­gul iernei într’un Zemnic al bătrâ­nului Stroescu. Intr’o zi din Ianuarie, hemeslițt de foame, Stroescu fură de acasă câți­va pumni de făină și apoi, împreună cu Văzdoga, se duc la un moș al lui Stroescu din dispărțirea V, și cu cheia care o găsesc sub streșini, des­­cuie casa și iau un ceaun, o ligae, 2 kilograme de carne de porc și un satir. Se duc la Ciric, unde, sub ce­rul liber, își pregătesc în tigae o friptură, iar în ceaun o mămăligă și după ce mănâncă până la cea din urmă fărâmătură, tot în locul acela îngroapă uneltele bucătăriei lor im­provizate. A doua zi fiind duși la poliție, măr­turisesc faptul: După cererea chiar a procurorului, Curtea a redus pedeapsa lui Stro­escu la 3 luni și pe a lui Văzdoga la o lună. In al douilea proces un băiat frumos, se prezintă în cârjă, căci i-au căzut un ghiCiC­ne la un picior, în împrejurările cari se vor vedea mai jos, ca parte civilă contra primaru­lui Panaite de la comuna Cosoi, jud. Roman, inculpat că ar fi maltratat pe băiatul Panciu cu ocazia unei cercetări.

Next