Universul, septembrie 1919 (Anul 37, nr. 278-307)
1919-09-19 / nr. 296
iar amânări Acum câtva timp, publicul a fost înștiințat prin presă, că de la 15 Septembrie vor circula cinci trenuri accelerate și se vor înmulți trenurile de persoane, mixte și de mărfuri. E lesne de Înțeles mulțumirea cu care a fost primită vestea, publicul a răsuflat bucuros. In sfârșit oamenii și lucrurile aveau să poată circula mai lesne și mai repede, avea să se producă in sine o ușurare serioasă și durabilă a traiului atât de greu astăzi. Căci lpss transporturilor e acum cauza de căpetenie a suferințelor, numai ea face ca pe când intr'un loc e lipsă totală de cutări sau cutări articole, aceleași lucruri se găsesc cu prisosință în aimi pierzând acolo din valoare și chiar stricânduse, pe când oamenii din alte părți le duc dorul și tânjesc de lipsa lor. Tot greutatea și raritatea transporturilor sunt de vină că in'*”0'”!« nu se poate reface ca după cum ar cere trebuința. Asta o știe toată lumea, o știu până și copiii și de aceea bucuria a fost mare și generală când s'a vestit că dela 15 Septembrie se îndoiesc și se ușurează transporturile. Dar 15 Septembrie a trecut și starea harurilor nu s’a schimbat nici cu o iată ; stăm tot ca mai înainte și se spune că, din cauza defectuozitâții mașinelor și a blocării unor linii, vor mai trece câteva săptămâni până să se poată face o îmbunătățire. Mărturisim că nu pricepem procedarea aceasta, și nimeni n’o pricepe. In momentul când s'a anunțat, cu dată fixă, pundrea în circulație a celor cinci trenuri accelerate și a altor trenuri. Direcțiunea generală a căilor ferate nu cunoștea situațiunea? Nu știa că nu are mijloacele trebuitoare spre a-și putea ține făgăduința ? Dacă ar fi așa, publicul ar fi îndreptățit să considere ca foarte ușurate că Direcțiunea aceasta și să fie foarte ingrijat că o administrațiune așa de Însemnată — nu orice vreme dar mai ales acum _e condusă cu atâta ușurință și lipsă de prevedere. Ori poate că Direcțiunea căilor ferate, știind că nu va putea face ceea ce promite, a voit numai să potolească publicul, punându-i în vedere o îmbunătățire așteptată cu atâta nerăbdare? Ce va fi așa, trebuie să spunem că metoda nu e buna. Pace folosește, ca adevăr, că publicul s'a mângâiat câteva zile cu credința unei Îmbunătățiri, când infrigerea aceasta e acum plătită și răsplătită cu amărăciunea ce-o simte văzând că nu s'a făcut nimic? Și lucrul mai are, pe lângă asta, și neajunsul că se zăpăcește lumea, se încurcă socotelile oamenilor, ceea ce nu e jucărie In anotimpul în care ne găsim, in preajma aprovizionărilor de iarnă. Spre a îndrepta ce a stricat, Direcțiunea căilor noastre ferate are un singur mijloc: să și încordeze toate puterile petru ca, foarte curând, să îndeplinească ceea ce n'a făcut la 15 Septembrie. SITUAȚIA POLITICA Politica României față de Conferința păcei.—D. Take Ionescu a cerut Coroanei dreptul de a merge să trateze la Paris Din cuprinsul intâmpinărei adresată de delegații români din Paris.. Consiliuluii suprem, se desprinde clar politica adoptată de fostul guvern Bratianu față fa de Conferința păcei. In ce ar constat această politică? respectarea tratatului secret încheiat Bla 1 August 1016: recunoașterea de către Conferință a actului unirei Basarabiei la patria mamă; rezistența față de Conferință, în cazul când s’ar nesocoti clauzele tratatului din 1916, sau când sar impune României condițiuni atingând independența sa politică și economică. Cum politica fostului guvern față de Conferință a ajuns la un rezultat negativ, la un punct mort, să vedem care este atitudinea, celorlalte partide de guvernământ, cum întrevăd ele Situația, și ce politică formulează față de Conferința păcei, păcei. II. Take Ionescu, șeful partidului conservator-nationalist, reproșează d-lui Bratianu că dela •ceput s’a pus la Paris pe un teren primejdios, deoarece cum isi mai putea baza politica sa d. Bratianu, pe textul unui tratat încheiat în 1916, când știa bine că Aliații, prin intrarea în război a Statelor Unite, își modificaseră părerile în privința tuturor tratatelor — deci și al României — încheiate in cursul •* războiului? Era logic ca politica d-lui Bratianu să nu conducă decât la un rezultat negativ, dată fiind premiza greșită de la care a pornit ,afirmă d. Take Ionescu. . Ziarul liomânimea a publicat in numărul de ori un interesant articol, care aruncă o vie lumina asupra subiectului ce interesează lumea noastră politică. In acest articol se afirmă că d. Take Ionescu a atras atențiunea Coroanei, încă de când s’a întors în București că singura soluție ar fi „înlăturarea guvernului Bratianu și schimbarea politicei de până azi la Conferința păcei Producându-se dezacordul de la Paris, care a pus România într’o situație din cele mai gingșe, d. Take Ionescu a cerut Coroanei dreptul de a merge și el la Paris, acum când d. Brătianu a demisionat, ca să încerce să scape ce se mai poate scăpa, manifestând hotărirea — de a demisiona de îndată ce încercările sale nu vor duce la rezultatul dorit de d-sa. De altă parte, d. Take Ionescu nu consideră ea o politică, așa zisă politica de rezistență preconizată de d. Brătianu. Iată partea interesantă din articolul publicat in Românimea sub titlul: „Trebue să știe țara". „Țara trebue să știe că, d. Take Ionescu, din Occident, în timpul Conferinței de la Paris, a comunicat Coroanei, că d- Ion Brătianu, delegatul României, făcea la Paris o politică nenorocită și a prevenit Coroana, că dacă România va continua la Conferința de pace, să meargă pe drumul pe care a vârât-o d. Brătianu, nu putem să ne așteptăm, la altceva de dezastr*» Țara trebue să știe că d. Ion Brătianu, care a luat în arendă guvernarea directă sau indirectă a țarei pe 99 de ani, sosind la Paris, nici nu a catadixat să stea de vorbă cu Take Ionescu, care singur, după atâtea luni de muncă în străinătate, era la curent cu situația de la Conferința de pace. Țara trebue să știe că, Take Ionescu, întors în București, a arătat din nou Coroanei, că singura scăpare este înlăturarea guvernului Brătianu și schimbarea politicei de până azi la Conferința de pace Țara trebue să știe, că Take Ionescu, întocmai ca în ajunul încheerei păcei separate, și tot cu un gest de supremă dragoste de țară, a cerut Coroanei dreptul de a merge și el la Paris, acum cînd d. Iîțătanu a demisionat, să încerce să scape ce se mai poate scăpa din falimentul dlui Brătianu, și a adăugat hotărârea sa de a demisiona imediat dacă încercările sale nu vor reuși“. Cum se va da lupta politica din „Steagul“, oficiosul dlui Al. Marghiloman: „Lupta ce se va da în alegeri, va fi o luptă în jurul policei externe. Fondul acestei lupte nu va fi: Cu aliați sau contra aliaților, cum încearcă d. Take lor est cu să prezinte lucrurile, ci cu aleții în orice caz, dar autonomie politică și economică, sau internaționalizarea țarei. Dacă fără a lua în considerațiune necesitățile politice ale momentului, s'ar alcătui totuși un guvern în adevăr neutru și s'ar alege un parlament fără majorități, rezultatul sigur va fi capitularea în politica externă și disoluția vieței publce, în lupte sterile de fracțiuni și facțiuni, în politica internă. Partidele politice sunt astăzi în fața probei supreme. Dacă abandonează rolul lor de îndrumători ai opiniei publce și de sistematizatori ai vieței politce înăuntru nici o instituțiune nu mai e sigură, nici chiar Coroana, iar disoluția internă nu poate duce decât la un dezastru în politica externă. Nimic nu e mai periculos decât eztațiunea în fața situațiunilor grele și urgente. D Brătianu care ne-a adus în situațiunea de asi, este dator să nu părăsească la voia soartei țar s și Coroana, ei să aibă curajul de a-Și repara greșelile, fe reluând răspunderea, fie recunoscându.se învins și renunțând la ideia de a se mai ascunde în dosul unor paravane prea transparente“. Ce spune presa liberală Viitorul de aseară afirmă că dacă România este așteptată la Conferință, ea nu poate să se tocmească asupra condițiilor. Prin urmare se recomandă intransigența față de Conferință. Oficiosul liberal crede că Consiliil suprem va sfârși prin a suprima clauzele supărătoare României, f FETLIURA respinge propunerile de pace bolșeviste Lyon 17. — Se anunță din Chișinău la Zürich că o delgație bolșevistă sa prezentat la 5 Septembrie la cartierul lui Petiiura propunându-i pace pe baza independenței Ucrainei. Șeful delegației, Piaiakul’ — fost comisar în guvernul sovietisi al lui Racovsky — a declarat că guvernul din Moscova recunoaște imposburatea de a mai lupta contra dușmanilor săi și în conseceuța, a hotărit să încheie pace spre a înăbuși defintiv contrarevoluția federativa rusă. Petrura convotând minștri săi, a hotărit respingerea propunerii, socotind ca bolșevicii sunt cei mai neîmpăcați dușmani ai Uchanei, BANATUL NU POATE FILIPARIIT — O notă sârbă — Biuroul presei iugoslave transmite din Belgrad următoarea informație ziarului „Le Temps“: „Frontiera fixată în Banat de Consiliul suprem nu satisface pe deplin nici pe români nici pe sârbi, lucru de altfel natural deoarece frontiera aceasta este rezultatul unui compromis între aspirațiunie maxime ale celor două națiuni interesate. Este de dorit dar ca comisiunea însărcinată cu trasarea frontierei la fața locului, respectând linia stabilită de Conferință, să țina totuși socoteală și de necesitățile locale. Pentru a »«mâne fidelă decizia uior Consiliului suprem, comisiunea a trasat linia de frontieră prin mijlocul satelor despărțindule în două. Așa este bumoară cazul satului Ketoba situat la 10 km. de Zambol, foarte caracteristic Prin faptul că frontiera trecând pe străzi, grădini și curfi, trecătorii prin acest sat se găsesc când pe teritor sârb, când pe teritor român. Dar acesta nu este singurul inconvenient, in Partea ce se cuvine României se găsesc totalitatea caselor comerciale cu excepția măcelăriilor ce se găsesc în partea cuvenită Serbiei. De asemenea biserica sârbă cu casa preotului Gherbici se găsește situată tot pe teritoriul român. Această situație bine înțeles nu poate contribui la aplanarea susceptibilităților naționale și din centră...“ Din cele de mai sus reese că soluția compromisului în chestia Banatului nu este bună, banatul în întregime trebue să aparțină României. iBalta în film Fabeb Cam a fost ocupat ora șui. — Proclamația iui D’Annunzio San Paolo, 17. — Nici un fapt deosebit de semnalat privitor la Fiume. ín Istria și Dalmația nici o dezordine. Dadoglio Plecat azi de dimineață la Volosca spre a supraveghia prompta executare a ordinelor date și a măsurilor energice luate. El va căuta să evite orice act ostil fată de aliați. In urma unor noi verificări rezultă că numărul soldaților italieni care au năvălit la Fiume, se ridică la 1900 și pe compune în mare parte din marinari debarcați din vapoarele ancorate în port. • Lyon, 17. — Din Roma ’. D’Annunzio a lansat o proclamație anunțând liberarea și anexarea definitivă a orașului Fiume la Italia. Ziarele comentând acest fapt spun că, instrucțiile date de guvern vor evita orice repercusiune în țară. .—ea- «h»-bw — BOLȘEVICII RUȘI negociază pacea cu Estonia Lyon. 17. — Știri din Reva] anunță că guvernul estonian a acceptat oferta negociere de pace făcută de Rusa sovietistă. Prima conferință va fi Ia Pecioria 15 km. la răsărit de Tokow. Ciocnire de trenuri în Basarabia Iași, 16 Sept. Un tren de persoane s‘a ciocnit, în apropiere de Chișinău cu unul de marfă. Cinci vagoane s‘au sfărâmat. Victime de persoane nu au fost, Armata noastră la Gdapasta Luptele dela Tisa. — Cum s'au purtat românii după victorie. — generalul Huldan despre ostașul nostru..— In caz de evacuare... (Dela trimisul nostru special) După crâncenele lupte date pe ambele maluri ale Tisei, regimentele române v ctoroase, intrând în capitala Ungariei, au restabilit ordinea repede, și cu un admirabil tact au înlăturat turburaiele ce amenințau să fie sângeroase. A doua zi după ocuparea Budapestei, ostașul român, era obectul de mirare al maghiarilor, cari nu-și puteau închipui, cum acești oameni, cu înfățișare și purtări atât de blânde, au putut să înfrângă 9 divzii ale armatei roșii ungare, celebre prin ferocitatea lor. Mirarea lor era cu atât mai mare: cu cât atacul petrol a lui Kun Bela, fusese în taină pregătit în cele mai mici amănunte, Béla Kun era sigur de reușită. In ziua de 19 Iulie, la sud de Solnoc, comandamentul maghiar avea trei divizii (a 2-a, 5-a și Ta), iar la nord de Solnoc, era divizaa 1-a. Alte trei divizii au fost aduse de pe frontul ceho slovac — a 3-a, a 4-a și 7-a Divizia 8-a se găsea pe frontul austriac, iar divizia 9-a (neregulată), compus din muncitori. Își avea sediul în Budapesta cu însărcinarea a păstra ordinea și a proteja regmul comunist de reacțiune. Cu toate acestea, afară de cele 7 divzii, care au luptat pe frontul Tisei, între prizonieri au fost identificați soldați și ofițeri și din divizaa 8-a și chiar din divizia 9-a a muncitorilor. Aceasta dovedește că trupele noastre au avut de luptat cu aproape 8 divizii complete, foarte bine armate. Inamicul dispunea de artilerie multă și muniții abundente, ceia ce ia un câmp deschis fără tranșee, era un dezavantaj destul de apreciabil pentru trupele noastre Comandamentul nostru superior a recurs atunc la o stratagemă, care a reușit pe depl . Forțele maghiare erau destule, dar au fost rău întrebuințate. Replierea efectuată de armata română a pus în spatele trupelor inamice, râul Tisa. Din acest moment, conducătorii armatei noastre au pronunțat contraatacul, fiind siguri de înfrângerea dușmanului, care lupta cu un obstacol natural, la spate. Lupta a fost în multe părți foarte indorită. Soldatul român a fost mai presus doar ce laudă. După primele ciocniri, armata ungară a început să pardă din elanul cu care atacase în retragerea ei până la Tisa, armata bolșevică a fost instanta și demoralizată. Consecința a fost că grupa generalului Volbin, compusă din 2 divizi de vânători și divizia 6-a a pătruns la ß August, în Budapesta. .Soldații noștri au luptat vitejește, așa precum ii cunoaște lumea întreagă și s’au purtat, după victorie, așa cum este frea blândă și erătoare a românului. Mulți agitatori unguri, care sperau să răscoale secuimea împotrivă românilor, au declarat că acest lucru este o nebunie față de organizația muiatei române, disciplinată, vitează și organizatoare. — Este cea mai disciplinată armată din bme — spuneau orășenii din Budapesta. Am căutat să întâlnesc pe unul dintre primii generali români cari au pătruns în captala Ungariei — generalul Hulban. D sa nu era dispus să acorde „interviewuri’’ dar a binevoit să angajeze o conversație. — Fapta măreață a sdrobirei anarhiei din Ungaria, — mi-a spus d-sa — cade în sarcina soldatului nostru — cel mai cnstit și cel mai uman ostaș din această parte a Europei. Prin jertfa neprecupețită el este un vteaz din povești, și ajunge, după lupta, cel mai așeziat și cel mai cumpătat păzitor al ordinei. Abuzuri extrem de rare și prea neînsemnate — ca mâncarea unei găini — le pedepsesc, pentru a nu încuraja și a nu da prilej la bârfiri exagerate Mă gândesc însă la cei peste 2 ani de ocupație strănă, când țărișoara noastră a fost stoarsă până la sleiie, de austro germani și tovarășii lor, după cel mai sistematic jaf, și in urma căruia urci până astăzi nu avem puința să ne ne venim în fre. Această criminală jefuire din ordii de sus, nu a avut absolut nici o sancțiune, cu toate că trei părți din țară a fost furată în mod organizat și sărăcită complectamente. Numai datorită geniului bun al rasei noastre și a bunătății cerului, anul acesta ne-a dat putința să trecem și peste această groazn căurgem foametea. Dintr'o înaltă morală creștină soldatul nostru disciplinat, răspunde cu bine și omenie foștilor săi spoliatori. Fața generalului exprima o sinceră emoțiune pentru virtuțle mari ale eroilor de sub ordinele sale. „" Aici în Budapesta neînțelegerile sunt numai înăbușite; germenii anarhiei roșii mocnesc pretutindeni. Lipsa coheziunii elementelor conducătoare, ura de rasă și agitațiunile religioase clandestine, mă îndreptățesc să cred că, dacă evacuarea trupelor române nu va corespunde cu momentul restabilirei ordinei reale, a doua zi Budapesta va fi teatrul unor programuri Sângeroase antisemite și poate va reveni regimul mai sângeros ca oricând al bolșevicilor!" M. Chiliana generalul Huiban Conferința Păcii CONSILIUL SUPREM FATA UF. INCIDENTUL DIN FIUME Lyon. 17. _ Consiliul suprem In ședința de Luni s'a ocupat de incidentele din Fiume și de chestia Siriei. In privința ocupărei orașului Fiume de către d'Annunzio, Consiliul a hotărit să lase guvernului italian sarcina de a regula această chestie, ea find de ordin temporar. Consiliul a examinat apoi acordul dintre dnii Clemenceau și Lloyd George cu privire la Siria, precum și situația din provinciile baltice, după raportul mareșalului Foch. S'a hotărit evacuarea provinciilor baltice de către armatele lui von der Goltz. gauzele demisiei CHM? lraviat € Wki După ziarele franceze, d. Davidovici, fostul șef al guvernului sârb, și-a dat demisia, nu numai din cauza gravitatei situației externe- dar nu ales pentru că el nu are majoritatea în Scupernă, sau că această majoritate nu era suficientă. Se prevede că criza miniserială va fi de scurtă durată. Se va forma un guvern radical sau tânăr radical cu d. Driscovici, sau bătrân radical cu d-rii Pașci ori Profici. Este posibil și un guvern radical dizident cu d. Tjiscoŭ vicL Regiments Bolșeviste nimicite . Situația pe fronturile rusești de sud — Pe fronturile Astrahast și Țarițin toate atacurile bolșevicilor au fost respinse cu pierderi foarte simțitoare pentru ei, de către trupele Armatei din Caucaz, aflate sub comanda generalului Wrangel. In sectorul Țanțin, la Viazovka. 3 regimente roșii au fost bătute, 1t tunuri și 100 mitraliere s'au capturat. Rammentele bolșevice nr 335 și 330 au fost nimicite de armata voluntară. Cifre prizonierilor trece de 0000 de oameni. Pe frontul Donului, armata Donului mainează spre Staro- Oskol. Pe frontul occidental, ofensiva la nord de Kiev, continuă. Linia ferată Raschelnaia— Odessa a fost complet curățată de bolșevici. După informatiunile primite de la statul-major al comandamentului suprem al amiralului Kolceag, ofensiva pe frontul Kurgan Jahutoroff, se desfășoară cu succes. Roșii au bătut în retragere pe mai bine de 100 km. la vest de vechile lor poziții. Abonamentele la ziarul UNIVERSUL costa: Lei 15 pe ?. luni „ â0 „ »> „ •• pen G H VESELIA . . lei 26 ps en UNIVERSUL LPERAR lei îl) Banii pot fi expediați prin mandat poștal. Bănci sau mărci în plicuri recomandați*. BUFA STP.AnE8EA anualei resunui um üuyand — Se va constitui o jandamerie maghiară — Lyon. 17. — Consiliul suprem aliat a aprobat Luni instrucțunie can au fost trimise azi la Hudapesta. Misiunile militare ali a'e au fost insurerate să ceara guvernului maghiar construrea imediată a unei jandarmerii locale pentru cazul când românii ar evacua Ungaria. Ce conține nota a*usa ne a. Clerk „Journal des I Débats“ din 13 c., ocul fiinRi-se de misiunea d-lui George Ciuk în România, spune că nota cu care a venit la București conține 4 coesiuni, îontinuate sub forma interogativa, fatal ei 1. Româna este gata să recheme trupele sale din Ungaria? 2. România este gata să oprească rechiziei 3. România este gata să remită com . și unei reparațiilor tot ceea ce ea a rechiziționat până acum în baza armistițiului din Budapesta? 4. In ce condțiuni România este d spusă să colaboreze cu puterile spre a menține ordinea în Ungaria? ELECTORALE Pentru cele 9 locuri dela Senat și Cameră s’au depus până acum la Botoșani 62 candidaturi. Partidul liberal se prezintă cu două liste: una oficială a d lui Sineji și alta a d-lui e>avinescu cu unele din elementele „bârâne“. n. iârzescu, venit în oraș ca să impace cele două tabere liberale existente, a făcut ruptura definitivă, ceea ce a avut de efect depunerea celei a doua liste liberale. Dintre candidaturi cităm pe cele ale «Fior profesor universitar Simionescu, Jean Căllimachi, Savinescu, Polizu, Irimiescu și ierpeauu pentru Cameră, Micipsen, N. Iorga și N- Ránt la Senat. O Candidați partdului conservator:progres si în jud. Olt. Senat, d-mi: M. H. Comălneanu și O. Litzic ®. Camera, d nii: G. G. Cantacuzino, O- Ștefănescu-Zănoagă, I. N. Bellu, Dim. Isvoranu, Luca F. Lazăr și Gh. Petre. FILAE Zi de divorțuri la tribunal. Perechie se perindă. Doi bătrâni. El cam rușnat, cu ochii în ,os ; ea înțepau jucând din umeri, de șolduri, din vârfurile picioarelor și de coada umbreluței. — Nu vrei să te împaci ? îl întreabă judecătorul. — Nu! răspunde el fără curaj, aproape în acelaș timp când ea trântește apostrofa . — Sgur! Cum să vrea! Are una tânără! — Tăcere, vâ rog.. Fiți calmă... Judecătorul n'o poate opti. — Zice că eu sunt bătrână. Dar iautați-vă... E fotografia mea de acum un an.. Ce Zisu!, de mule judecător ? Nu-i așa că nu eram de lepădat ?... El m'a adus ac ..* Și după o privire fulgerătoare, îl plesnește cu o șuerătură ă la Sarah Bernhardt: — Mizerabilul! — De când suntem căsătoriți ? — De 35 ani — De ce vrei să divorțez, domnule ? — Nepotrivire de caraeler_.* — Și ți-au tniuit trei divinii jumătate ca să constați nepotrivirea ? Soțul în gură cam încurcat. — Cum credeți, domnule judecător... Eu nu mai pot trăi cu dumneaei... Nu mă atrage cu nimic. Soția se reține să nu se repeadă și sforțarea orită atât de mult, încât in nădușite mai abur ca la baia de aburi. — Ați isprăvit. La raport... O să,primești etate, damă. Aprodus din ob e viață, îi împinge domol, ca să continue sfida pe sală, și introduce un jandarm rural cu o țărancă — Nu vrei să te împaci ? Tot el reclamat. _ Absolut ! răspunde țanțoș militarul. — De ce ? — A născut după un an jumătate de la evacuarea mea în Moldova... Au fost nemți în cuartir la arme.. — Minte, domnule judecător ! sare ea — m'tit căș cup stru , dar cu niște ochi plini de dr.c._ — Ce minte ? _N au fost nemț la mine! — Dar ai născut după un an jumatate ? Soția fară tonul. —■ Despre asta nu pot săr'c.— Ați isprăvit. O să primești citație. Să vie aH ’ t Și așa mai departe. Don Jose __________ 1 Xt3.ll SC3 1 Am citit cu deosebită satisfacțiune prețioasele declarațiuni ale domnului ministru al Italiei în Bucur—" '"'•mirmintele de caldă simpatie pe care d-sa le mărturisește României mi pot decât să măgulească orice inimă de bun român. Afecțiunea Italiei per!*"' ”''i este însă reciprocă. Legăturile de simpatie dintre noi și poporul italian sunt vechi. Afinități de rasă, de limbă, de obiceiuri și interese politice comune fac ca aceste legături să timlă a deveni din ce în ce mai strânse. In ultimele timpuri s'au produs însă două fapte cari au produs printre noi o adâncă nedumerire și pe cari, în interesul bunelor legături dintre popoarele noastre, guvernul italian ar avea o fericită inspirațiune dacă ar căuta să le lămurească. Nu vreau să fac nici o aluziune la cele ce s'au spus asupra unei pretinse acțiuni solidare a Italiei cu Béla Kun. Cunosc în această privință protestările Consulte și cred în sinceritatea lor. Vreau să vorbesc despre alte două fapte asupra cărora opiniunea noastră publică nu este deloc edificată. Voi vorbi întâi despre colonelul Romanelli. Se știe cât de inamicată a fost atitudinea acestui militar, față de noi, la Budapesta. Suntem în drept a ne întreba pentru ce acest ofițer n'a fost izbit de aceeași legitimă disgrace de care a fost izbit prințul Borgheza ? A doua împrejurare nu mai puțin serioasă, este atitudinea unei părți din presa italiană față de noi. Într adevăr, în primele zile ale intrării noastre în Liunapesta, ziare de importanța lui „Secolo“ și „Corriere della Sera” le-au atacat cu o violență de nedescris. Or, această campanie întemeiată numai pe neadevăruri, intr’o politică reală nu se justifică absolut prin nimic. Care să-i fie atunci explicațiunea ? Această campanie, era alimentată, de onorabilul domn Fracarolli care, socotesc că o știe bine domnul, ministru al Italiei, mai avea și alte însărcinări la Budapesta, pe cât acea de corespondent la „Corriere“. Și această campanie a fost dusă până în momentul când mi-am permis dinecTa să ating ater^umea celor în asupra urmărilor scriea ce le putea avea dânsa, asupra relațiunilor cordiale dintre poporul nostru și cel italian. Dimnul Fracarolli, o știu precis, continuă și noi să timeală d. 1 Pesta la Roma informațiuni di favorabile nouă. Iată două fapte, cari ne-au pus pe noi românii de gânduri asupra cărora îmi permit să atrag cu tot respectul și dr. j-s- Da ce port țărm și porului îtî’i'an, rtț’mea d-lui mie«., tri al Italiei. Și o fac cu atât mai art j , cât legăturile rele de înrudiți, și de priel ia ce am în Italia, precum și servicile reale ce am adus Italiei, atât de scumpă mie, mă autoriză în mod deplin să vorbesc cum vorbesc. N. P. Comnen fost șef al biroului - presă din Berna •9 noi O scrisoare a d-lui N. Comnen — Bli AlMATAT« NOUL MINISTRU DE EXTERNE ungar Nauen. 17. — In grup de a conduce tratativele cu misiunile externe, au fost numiți in guvernul ungar contele Insel Sonseh m nistru de externe, Julius von Rekam minstruiară portofoliu Portofoliile comerțului și internele nu sunt încă ocupate ALBANEZII CER PROTECȚIA ITALIEI San Vuu Lu, 17. — Comitetul central albanez a trimes un apel regelui și altele Prezidentului consiliului și ministrului de reiterne ai ll ltsi, implorându-i să se intereseze de soarta tristă a națiunii albaneze. Reconfirmă credința către Italia și suveranul ei, protestează în contra deliberărilor Suvrerini, care ar tinde la nimicirea sau scăderea umanei și independenței națiunii albaneze. Cere protecțiunea Italiei. GENIU PRIMESC FLORIS* CITUL PENTRU TESCHEN Lyon, 17. — Din Praga. îndată ce s’a cunoscut hotărărea luată de Conferința Păcii cu privire la atribuirea Teschen-ului pe cale de plebicat, președintele republiei a convocat consiliul de miniștri care a deliberat până noaptea târziu. La acest consiliu au luat parte toți șefii de Partide precum și delegația din Teschen care se întorsese din Paris. Consiliul convins că plebiscitul nu va da un rezultat contrar drepturilor istorice ale republicei ceho-slovace asupra teritoriului Teschen, a discutat condițiunile în care să se facă acest plebiscit. Al a hotărât ca guvernul ceho-slovac să insiste ca persoanele imigram în timpul războiului să fie excluse de la plebiscit. Guvernul va cere la nevoie ca Antanta să oculte toată regiunea contestată. ALIAȚII ȘI RUSIA — Onega recucerită — Karnarven, 17. Consiliul suprem din Paris a aprobat politica engleză de evacuare în nordul Rusiei. In princpiu Puter le sunt de părere că Rusia trebuie să lucreze singură pentru salvarea ei Recucer rea localitătea Onega din mâna bolșevilor a avut loc, și se mai anunță și succese în provincia Arhangelsk. INVALIZII DE RĂZBOI ENGLEZI ȘI INDUSTRIA Karnarvon* 17. — Apelul regelui George în proclamaria făcută pentru Ca invazii de război să fie întrebuințați în diferite lucrări, a fost ș i este tot primit cu simpatie și bunăvoință. Lucrătorii sau declarat gata a face tot ce le stă în putință penru a proteja industria națională- 50.000 de invalizi sunt în așteptarea imediată a unei ocupații:. Alți 50.000 aflați încă în spitale,nu vor fi în curând eliberați. Se crede că toți aceștia vor puea fi întrebuințați în industrie fără a înâmpina dificultăți. CHESTIA LEVANTULUI Loyn. 17.— ,„Le Temps“ spune că între d-ni Clemenceau și Lloyd George a internut un acord cu privire la ocuparea militară a teritoriilor din Levantin baza acestp acord trupe engleze trebue să evacueze la 1 Noembre toate teritorile situate la nord de frontiera dintre Syria și Palesttina. ■ Pe de alta parte, s’a convenit că plecarea trupelor engleze nu va avea ea conseenă ocuparea de căre trupele franceze, a celor 4 orașe: Damasc, Urma, Alep și Homs, cari se afla în zona în care acordul franco-englez din 1916 prevede constituirea unui stat arab sau a unei confederații de state arabe. CONGRESUL CONFEDERAȚIEI GENERALE A MUNCII Lyon. 17. — Congresul confederației generale a muzcei, s'a deschis Luni dimineața, la Banca Lyon. O mie Patru sute de delegați, reprezentând mai mult de 4409 de sindicate participă la Congres. Argentina, Olanda, Belgia, Trades-Union din Anglia și-au trimis reprezentanții. La ordinea zile sunt: Patru chestiuni importante: 1) Transformarea socială și economică; 2) Reforma învățământului; 3) Legile muncitorești; 4) Utilizarea locuințelor. Jonlaux, secretarul confederației generale a muncei a luat cuvântul, în chestiunea scopului și programului congresului. El a spus că muncitorimea nu trebue să se preocupe numai de realizările imediate, ci trebue să determine odată pentru totdeauna transformările sociale. SERVICIUL AERIAN LONDRA-PARIS Londra, 17. — Organizarea serviciului aerian Londra-Paris a dat primele trei săptămâni, rezulme foarte încurajatoare. Canalul Mânecii este trecut zilnic de două ori. Din cele 42 zboruri care trebuiau efectuate. 41 au avut loc. O singură dată zborul nu s’a putut efectua între Paris și Londra, din cauza vântului puternic. Durata medie a călătoriei ese de două ore și un sfert. Plotd s'au familiarizat acum cu drumul. Ca măsură de siguranță ei adoptă în drumul lor Unia crei ferate, deoarece în cazul unui defect oarecare îm mecanism să poată aterisa lângă linia ferată și íayedula pesta, atât pasagerii cât și hârtiile mai de valoare ar putea fi transportate cu trenul.