Universul, octombrie 1919 (Anul 37, nr. 308-338)

1919-10-09 / nr. 316

2 Profesori suplinitori fata tabloul profesorilor supli­nitori numiți pe­ ziua de 1 Octom­brie­­, învățământul secundar; liceul din Buzău: Pr. Mincu­­îec­ ., relig­ia plus seminar. Seminarul din Buzău: Pr. C. Provianu, șt. religioase; Diac, Râdulescu, șt. religioase; Pr. Minculescu, șt. religioase.. Gimnaziul din Călărași- Virgil Dulculescu, î. română; iamb Gavrilă, 1. latină; V. pop­ ’ari, muzica; Wiling Xavier, 1. ger­mană; liceul din Cans­tan­­a; Ștefan ’Alexandru, 1. germană; Dn Frangopol, șt. fizico-chimice. liceul din C.-lung: I. Ticăloiu, 1 te’ină, ist­­ria. Liceul din Craiova: I. Dongo­­rozzi, geografia­ G Ghiorghiu, gr­oziee; Pr. loan I­. Pruescu, religia: liceul din Ploești: Ti­liu Goră­­neanu, 1. franceză și filosofia: Romulus Demntrescu, istoria: Inginer V Ștefan Orășenu, fiz. naturala. Liceul din Târgr­­iște: Gh. Lefterii), î. germ­­­a­nii, liceul din T.Jiu, I. Stăncu­­lescu, franceza: - Traien Georges­­cu, germana; Diac. C. Lănău, 1. latină, liceul din T.-Severin­.- Danciu,­­ latină și istoria; I. I­acones­­cu, 1. germană. Gimnaziul din Alexandria; Gâ­­dea C-tin matematici: Mihăescu D. L franceză; Ștefan Dragnea , latină, istoria; Andrei M­icu­­lescu mv­­a; C­an­sarob. de­semn și caligrafia. Liceul din Bak­u, Inginer P. Teodoru, matemat tci, plus șc. normală. Liceul din Bdriad: Preotul Co­rnel Ion, religie; fisien Șerban, româna; Ștefan Buzdugan, șt. fizice; Iliescu și Buzdugan, C­oro de­­ -aiurate; Giandarix Q., I. italiană. Liceul din Botoșani: Dumitru Bara­var­de, matematici. Liceul din Brăila: I. Pipoș,­­ germană; T­opirea, șt. naturale; C Drăgulinescu, muzica, liceul din Caracal;­ Gheorghe Ratan­, latina și franceza; Gh. Costescu, desemn și caligr. Gimnaziul din Domhoi: Alex. Raut, 1. franceză. Gimnaziul Fălticeni: Preot V. Chirilescu, religia; T. Antonescu,­­ română; Alex. Bocănet, 1. gor­ Btană. • Liceul din Focșani; Pr. Nic. Fierea, germana; V. Cioharschi, desemn și caligr. Liceul Carpii: Bânărescu Sim­­en, detașat româna și filosofia; lor­ Hanganii, și fizic­o-chimica. Seminarul din Calat’: Diac. Ludowig f­osma, șt. religioase; Pr. Anghel Constantinescu, șt. religions., Diac. Vlad. șt. religi­ons,; I.. "■"rgescu, șt­rzugloa­­se: Dr. Măd­­­­aru, higiena. Gimnaziul din Giurgiu: . Mar­ee! Popesccu. st. naturale; I. Cristian, gimnastica; Lit.r.ul din Huși: I. Popescu, materne;-" G. Cririma, gimnas­­tica; D. romana. Tierul Na­fiorini, Ia­și,­ Pr. Pe­­trovanu. .. latină; Pr. Tincoca, religia: T­ierul Internat, Iași: Sandu Manoliu, româna; Sarain'-'- din lași; Pr. Cicerone Tnrdăchesu, filoso­­fia: Cezar Vuza, geografia; Dr. G. Botez, higiena și medic. Liceul din P.­Neamț: Cicerone Antonovich ■ șt. naturale. Liceul din Pomârla: Zamfir Popovici, ma­tematici; Alex. Stra­­chinescu, 1. germană. Liceul din N­.-Sărat: G. A­lexandrescu,­­•■ germană: Uccui, din Tromon, lasinschy Ale—, 1. latină: I. C. And­reisen­i, materna Ud. Atamisie Petrovici, muzica: Liceul din Slatina: Stăncules­­cu Chighianu, si latină: Gr.nv.o-~ •> Un Tecuci: Al. Ni­­colae, matematici. Liceul din Diacrmi Cocea, relig­a: D. Popescu Comi­­șani, geografia; Paul Dan, 1. la­tin; Gi­mnaziul din Vaslui pa, 1. germană; C. Bot­matici. FETE. — Botoșani: Georgescu, franceza; B­rad: Florica Severin, de­­sprinul. , Craiova: Constanta Gelep, ger­­mana; Iulia Aslan, istoria; A­­glaia Geormăneanu, șt. natura­le. nă. Galați: Ana Mitescu, !. româ­Ploești: Margareta Dincul­es­­cu, gu­­mestica; Elisa Nicojsasu, gospodăria;­­­­-ea: Pr­ioricu, ro­mâna; Adela Petrovici, gimnas­tica, Ștefania Avremescu, mate­matici: București: Constanta Danu, gimnastica; Jugureanu, gimnas­tica; C. Zop­­a, mate-Piorica ȘTIRI DIN ȚIlRul DOROHOI lipsa de școli, Că ora­șul nostru nu dispune de ședii £­u­­­i­­țferite pentru a primi pe toti a­­cei cari at, nevoe de învățătură, « un adevăr necontestat. In a­­țiul acesta însă criza de lor­aluri de școli și devenit acută. înfiin­­țându-se noua școală normală de învățători, a cărei elevi vor fi Interni, școală care va fi instal­­ată într-o aripă a gimnaziului. Cursurile la acest gimnaziu vor fi foarte anevoioase. Pe de altă parte sporirea con­tinuă a populației, a dat un sur­plus de absolvenți ai școlilor primare care excedez numărul e­­levilor ce pot fi primiți la gim­naziu. Numărul reg­ementar de elevi pentru clasa I-a gimnazială este de maximum 60. Până a­­cum au cerut înscrierea peste S0. Ce se va face cu acei cari nu vor SV»­* loc? Printre părinții elevilor ame­nințați să rămâe pe din afară domnește o vie agitație. îngri­jorarea lor este de altfel legi­timă. Copiii lor nu pot fi lăsați pe drumuri. Chestia cere o grab­nică soluție: M-am­ adresat d­lui C. N. Ian­cu, directorul gimnaziului, care fără a contesta seriozitatea chestiune» mi-a indicat mij­locul cel mai practic pentru so­luționarea ei. Părinții elevilor să se adreseze ministerului instrucțiunei pu­blice, printr-o petiție colectivă, declarând că sunt dispuși a su­porta cheltuelile înființărei unei clase divizionare. Un local1 pen­tru o singură clasă se poate găsi mai lesne în oraș. Manutanța dela școala tare«!**o română ar fi foarte indicate pentru a oferi o carieră în acest scop. Minis­terul, primind cererea acestor părinții, n‘ar putea decât să o sa­tisfacă, trimițând imediat un personal didactic, plătit de Stat Părinții însă vor trebui să se o­­blige a vărsa la ad­ tîa finan­ciară, pe seama ministerului Instructione publice, echivalen­tul acestor lefi. In împrejurări de aceste tot­deauna ministerul a dat aseme­nea soluții. Această clasă divizionară ar fi socotită ca școală a Statului și elevii, spre deosebire de acei ai școlilor particulare, nu vor mai trebui să dea examen când vor cere înscrierea în clasa II-a." De altfel — ne asigură direc­torul gimnaziului ,criza nu va dăinui decât anul acesta, căci la anul viitor de bună seamă că majoritatea absolvenților școli­lor primare se vor înscrie la cur­surile nou­ei școli normale, care pefra avantagii mari. Isprăvile unei bande de tâlhari. Mr. Intr'una din serile trecute tâ­nărul Iosef Spodheim, dim­preună cu soția sa Liza și un alt tânăr M. Barat, toți din Ripi­­ceni, plecând cu trăsura din Do­­rohoi, spre Zvoriștea, au fost a­­costați în pădure de o bandă de 12 tâlhari înarmați, cari, cu puștile­ întinse asupra lor, i au oprit, somându-i să ridice mâi­nile sus și să nu facă nici o mișcare. Toți trei au fost dezbrăcați și descălțați. «Endicihii le-au luat: ceasomirile, inelele, hainete, ghe­tele, două geamantane pline de rufării, paltoane, rochii, etc. Doamnei Liza Spodheim bandi­ții i-au scos din urechi cerdeii cu pietre prețioase. După ce au luat și toți banii găsiți asupra vic­timelor înspăiimântate, tâlharii le-au c­at­ drumul, ei înfundându­­ge în desișul pădures. Jandarmii au organizat potere pentru prinderea bandiților. Falimentul bolșevismului In Europa Centrală D. Stavin, șeful extremei stângi, social-democrate cehho­­slovace și directorul ziarului ,,Pravo Licin”, a făcut urmă­toarele interesante declara­tion, unui ziarist francez: >.Când Lenin, in 1918 și-a luat adio de l­a Béla Kun și Muna — șeful revoluționari­lor din Ungaria — el le-a de­clarat: Luați seama, Nu aplicați fără discernământ, în regiu­nile dunărene, metodele bol­­șe­vismului rus. Condi­țiunil­e nu sunt aceleași, ca la nol. L­ucrătorii dv. sunt instruiți și bini bine organizați. Dacă nn veț­­i mita orbește, mergeți la faliment”­Fljv­­­a adarc-fi.­­ .­Cu­pa ce a spus Lenin s-a înfăptuit. Muna a fost un ze­ro, Béla Kun nu a satisfăcut speranțele lui Lenin: el era un discipol mărginit, incapa­bil să critica, să sistematizeze. La noi, condițiile politice nu permit desvoltarea bolșevis­mului. Am fost acuzat de bol­șevism. Nu am fost și nu sunt. A fi socialist e cu totul alt­ceva”. farsa! Se 3ifov caz«­ avocatului Po> ț»$5 cu­«sec­ eșii Avocații baroului de Ilfov, strânși în­ adunare generală, ori la ora 5 d. a­, în Palatul justiției din București, a­u as­cultat explicatiunile date de consiliul de disciplină în pri­vința demersurilor sale pe lângă autoritățile compezente, in cazul de samavolnicie a colonelului Tănăsescu, a că­reia victimă a fost avocatul AL Popescu-Necsești. Adunarea a aprobat în to­tul demersurile făcute de Con­siliul de disciplină in scopul de a obține întreaga satisfact tim­p pentru avocatul Al- Po­­pescu-Necsești și pentru cins­tea corpului advocățesc . Consiliul a fost rugat să fa­­ca apel la toate barourile din țară pentru solidarizare- S’a mai aprobat propunerea d-lui decan D. Dobrescu, ca să înceapă demersurile necesare pentru constituirea Le gei ce­tățenești, care sâ vegheze la pedepsirea oricăror acte de samavolnicie din partea auto­rităților de orice categorie Pteul Hefter — 21«a 3-a - In ședința de după amiaza a avocat suita s’a ocupat de dovezile administrate de către acuzare in fața Curții și le-a înlăturat Pe rând­ I> Safta a tratat in fine che­stiunea de drept, susținând că iață cu existența censurii și a guvernului legal, nu poate fi vorba de încadrarea actelor acuzatului in art. 53 din codul mil par­­tid­ul 2 adițional. Apărarea acuzatului Pe la orele 8 până la 8 Și după o suspendare de două o­­re, de la 10 până la 12 noap­tea, Heller a desvoltat o ple­doarie ..proâomo”, In prima ei Parte scuzându-și și legiti­­mându-și toată atitudinea și activitatea sa de om și z t­­­rist. A chit articole și profesii de credință anterioară ,,Are­nei” cum și o serie întreagă de articole scrise în „Arena” în Perioada cea mai suspecta­tă de acuzare, adică Iunie și Iulie toi8; toate acestea spre a arăta că a fost însuflețit de simți­minte patriotice și națio­nale. In partea a doua­ a pledoa­riei a combătut fie­care din cele 7 capete de acuzare. A terminat declarând că așteaptă cu încredere verdic­tul judecătorilor, care trebue să-l reabiliteze de toate ne­drepte îi­vinuiri ce i­ s’au a­­dus­ SENTINȚA La orele 12 Curtea intră in de­liberare. La ora se 3 fără 20 iun­i reșe­dințele citește sentința prin care ziaristul Hefter este condamnat la 5 ani recluziune, cu circum­­stanțe atenuante, pentru uneltiri împotriva siguranței statului și înțelegere cu dușmanul. Serei In­tericită a vinovaților marelui război Lyon (Transoceand ) — An­glia, Franța și Belgia pregă­tesc listele a sute de ofițeri germani din armata și marina germană, care vor fi ceruți pentru a f­i extrădați și jude­cați, pentru faptele comise de el împotriva regulelor recu­noscute ale războiului- Angli­a a schițat o listă de coasandan­­­ții submarinelor care au tor­pilat vase daneziale și vase­­spital și care au bombardat porturile engleze. Englezii vor mai cere încă darea în jude­cată a piloților aeroplanelor și repetinurilor cari au bom­bardat Londra. Francezii cer pedepsirea numeroșilor aviatori erermani Cari au pilotat „Gotha, bom­­bard And Parisul în anul trecut- Vor mai cere extrăda­rea și judecata­a celor răs­punzători pentru bom­barda­­rea cu tunurile cu tragere lungă a Parisului-Se crede că cei acuzați­ vor fi mulți conducători ingineri ai fabricii Krupp Care au condus fabricarea tunurilor cu tragere lungă precum și a ofițerilor de artilerie care au ordonat tagerea. Atât bel­gienii cât și francezii cer ju­decarea ofițerilor germani care au lucrat ca primari în orașele din zona ocupată d­in timpul războiului și care sunt răspunzători de deportări și cruzimi. De asemenea se cere judecarea medicilor germani cari au lăsat prizonierii neîn­grijiți­ și judecarea păzitorilor germani cari au maltratat pe prizonierii de război. Conform condițiunilor tratatului, aces­te liste vor fi supuse guvernu­lui german până într-o lună după ratificarea tratatului. LeG­vruRfl cu trenurile din Ardeal Până la noi dispoziții legă­tura între vechile trenuri din regat și cele din Transilvania nu se va face după noul ora­riu intra* în vigoare­ Deocamdată singurel­e tre­nuri ce au legătură cu Ardea­lul sunt: Simplonul, accelera­tul cu plecarea la 5.20 seara în direcția Brașov—Oradea- Mare și trenul de persoane cu plecarea la 8.5 dimineața în direcți­unea Orșova-Timișoara. Trenul de persoane cu ple­carea la 11.5 seara nu va cir­cula de­cât până la Sibiu. Agitalia G­u­ranilor din Iași După cum am anuntat, in Iași s’au pus bezele unui „Sindeat al chiriașilor”, la care au aderat, ce­­tățeni din toate straturile eod­e­ts­tei. f Ca președinte al sindicatului a fost ales d. avocat Dumitriu. • In ultima întrunire, numeroși chiriași au protestat contra exploa­­tării ]a care sunt supuși de către proprietarii de case. S’a demon­strat că imobilele fiind bunuri producătoare de venit, ca atare sunt compiarabile unei rente, ți deci nu pot și nu trebu­se să pro­ducă mai mult decât acestea. In cele din urnă s’a decis a se interveni, — prin adrese sem­nate de către toți chiriașii din Iași, —­ ca guvernul, printr-un de­­cret-lege, să prelungească toate contractele conform legei excep­ționale, prevăzându-se respectare­a chiriei din 1915 și pentru contrac­­­teîo nojii. UNIVERSUL Plecăm din Budapesta? — Declarațiile d-lui Brătian­u către sir Clerk. — .Ce spune d. Diamandy, comisarul rom­ân din Budapesta.­” Ce spune presa franceză — Gâtsim in ziarul Le­­ Malin un ’ interview acordat unui ziarist francez de către d Di­amandy,­­ comisar al guvernului român ’a Budapesta, interview din care­ extragem următoarele: 1). Bratianu _ in calitate de 1 ■prm-minist.ru gerant — a declar­­a­rat­­ lui Clerk, la București, că România e gata să evacueze te­ritoriul ungar, dar că ea nu poa­­­­te, in niciun caz, să se de­șirete­­reseze de chipul In care va fi gu­vernată acea țară, după plecarea noastră, de acolo. Este de cea mai mare insem­­­nătate pentru noi, _ a spus 4-Brătianu — ca maghiarii să nu­ se dedea răci. Iq. bolșevism, ÍI­6Í ia reacționarism.. Fi nevoie de o putere stabilă, alcătuită din e­­lemente moderate, iar nu de oa­­­meni cari • se întemeiază pe­ for­­­țele militare ale­ comitatelor, transdanubiene, forțe in serviciul ide­ei monarhice și al șovinismu­­­lui și a căror sosire la Buda­pesta cir însemna o provocațiune față de spiritul democratic al( Capitalei. I). Brătianu a explicat d-lui­ Clerk, totodată, că ocuparea Bu­dapestei de către România o da­­­torită atacului din parea arma­tei bolșevice a lui Béla Kuhn. România a trebuit să facă sin­gură față acestui atac. Deși a­­l­ia­ții organizaseră un plan de­ acțiune comună împotriva Bu­­­dapestei bolșevizate, trupele franceze aflătoare, la geghedin nu au voit sâ se miște, astfel că românii au luptat singuri. In luptele pentru retuparea Budapestei, am avut 5.000 de morți. Odată, stăpâni pe oraș, am­ dictat inamicului — cum era natural — condițiumile noastre d­c pace.­­D. Drammndy , in conclusie — a declarat că, următor ins­­trucțiunilor guvernului său și următor propriului său senti­ment, e gata să evacueze­ Buda­pesta, dar nu poate admite ca opera de pacificare și de desar­­mare a armatei române să fie zadarnică. Trebuie ca­ Ungaria să nu mai fie o amenințare penr­tru noi. Sper din toată inima că ea­re va deveni prietenă. Pe de altă parte, corespon­dentul din Budapesta al zia­rului Le Temps­e degrafiază următoarele cu data de 2'Oc­tombrie :• Din isvor demn de încredere aflu ca românii sunt pe punc­­tul de a evacua regiunile ma­ghiare situate dincolo de Du­năre, până ln o­unte care tre­ce la Vest de Raab» Veszprjm și Vacs­”” Pentru moment nu se va e­­vacua, de­cât materialul de război Contra­amiralului Horthy, comandantul șef al armatei naționale maghiare. c­are are cartierul la Sjofrk, a a luat deja toate masniile ca să ocupe m­întăre#«* toate satele și orá­sei­­­tic îndată ce vor fi eva­cuate de români. ❖ Din «ursă bine informată se anunță că între guvernul român și cel sârb se urmează tratative în vederea unui a­­ranjament amical a tuturor neînțelegerilor locale, care au dat prilej la diferite comenta­rii în opinia publică a ambe­lor regente. Pentru înlăturarea acestor neînțelegeri se depun mari si­lințe din partea unei misiuni aliate, atât la București cât și la Belgrad­. In timpul călătoriei sale prin partea de dincolo de Dunăre a Ungariei, primul ministru Friedrich a fost atacat de garda albă, care a voit să-l ucidă. Pri­mul ministru numai cu greu a putut să scape. De .A apărut in editura Libră­riei Nouă Negoescu <£ Manițiu- Galați: CURS GRADAT DE CA­LIGRAFIE cursivă el. I sec. Idem rondă și batardă vl. f1 sec. de D. V.­­Caeianu, prof. Ediție nouă splendid executată la piatră pe hârtie velină,­ Ce z ce VESELIA de gu­vernul de generali? Toată țara așteaptă cuvântul ei. Jos, în­să, si spune, te Șahul Persiei se află la Pa­ria, incognito. In curând se va duce la Lodra. ♦ Uri consorțiu de financiari en­glezi tratează cu guvernul nostru acordarea unui credit de 20 gali­oane lire sterline, pentru zu apă­rare de mașini industriale în An­glia te­­rel­a centrală a băncilor pe putere a pus în vederea președii. ■ dor băncilor respective și al fe­deralelor te e nevoe ca ei să se ab­țină de la luptele politice și să nu-și pună candidaturile pentru Cameră și Senat, mișcarea corpe­­rativă trebuind, să rămână o miș­­care pur economică. ♦ La Parte, 10 grupări republi­cane au pus bazele unui bloc pați­­on­al, în vederea alegerilor, cu un program de unire contra bolșe­vismului. ♦ La Brăila au sosit încărcate cu mărfuri vapoarele „Cunval’’ (englez), și „Emil George von Strauss’’ (german), te­maporul „împăratul Traian’’ a sosit, în ziua de 5 cor. la Galați, venind de la Marsilia. Vaporul „Iași’’ plecat în aceiași zi de la Constanța la Sfax. „Iași’’ a sosit la 2 octombrie la Constan­­tinopol, de unde a plecat la Mar­silia. ♦ Ministerul francez al apro­­vizionării, Noulens a anunțat că un decret stabilește la minimum. Ú0 franci hectolitrul de grâu pen­tru o perioadă, de 3 ani. De­numiri se vor face de că­tre guvern—La Casa biserici­lor, pentru supravegherea monastirilor de mâlc], ]a școa­­lele de fete, la spitalul „Ma­ternitatea”, la politia de mo­ravuri, la Direcția serviciului sanitar, la Societatea scriito­rilor români, — Joj în Vi­te O radiogramă din Lyon a­­nunță că starea sănătăței preșe­­d­elui Wilson s'a îmbunătățit simțitor. ♦ Adesiunile la Liga Constitu­țională se primesc la d. Paul Brătdșanu, str. Sevastopol Nr. 16. De La Berlin a aterizat prima dată de la începutul războiului un avion străin, adică curierul­ italian, care sburase din Roma prin Veneția, Viena, Varșovia. De Zilele acestea ce vin, face a­­legerea mitropolitului de la Sibiu. Candidează: episcopul Miron Cristea și profesorul de religie, dr.­ N. Bălan­♦ Ministerul instrucțiunei, ad­duce mulțumiri d-lui P. V. Geor­­gasiu, proprietarul moșiei Su­ceava, comuna Bogdana, (Țin­­teva), care a donat casele d-salce din acea comină, împreună cu 40 prăjini teren împrejurul ca­sei, spre a servi ca local de școală, până la clădirea unui lo­cal propriu. te Congresul „Ligii Poporului”” se va ține în București la 23 Oc­tombrie te Socialiștii și-au fixat con­gresul începând din­ ziua de 13.te S’a vorbit despre un acord belgo-român pentru vânzarea u­­nei însemnate cantități d din grâul nostru. Din loc oficial, ni se lămurește că până acum nu s’a luat nici o hotărâre cu priv­re la exportul grâului și nici mi se va putea lua vre-o hotărâre, de cât după ce se va ști precis care e cantitate a re­coltei noastre de grâu și care va fi recolta porumbului și starea semănăturilor de toamnă . Zilele acestea va începe dis­cuți tratatului de pace in Ceho­slovacia te D. comisar N- Moscu a fost însărcinat să conducă briga­da de siguranță din Târgo­­viște, în locul dece­datului C. Neacșu. De jn învățământul secundar al boetilor din Ardeal, sunt vacante catedrele: Limba română: Oravița, Sun­­îău, Temișoara, Reșița, Dej. Matematici: Dej, Satmar, Si­­ghet, Simlău. Și Naturale: Lugoj, Satmar, Sighet, Tg.­Mureș, Oradia Mare, Simlău, Limba latină-elenă: Oravița, Sighet, Temișoara, Tg. Mureș. Istorie, Geografie: Făgăraș, Ibașfalău, Orăștie, Turda, Șim­­lău. Ii a. Desemn: Temișoara. Limba germană: Baia Mare, Caransebeș, Oravița. Gimnastica: Dej, Făgăraș, Lu­­goș, Oravița, Sighet, Șimlău, Temișoara, Tg. Mureșului, Turcim Candidații pentru aceste cate­dre vor înainta de urgență mi­­nisteruilui instrucțiunii cererile lor. ♦ Batalionul 4 pionieri p. s- București, puna în vedere d-lor ofițeri notați mai jos, cari au contat în batal. 4 pio­nieri al div. A în timpul deja 1 Februarie 1917 - 1 Iulie 1918, să comunice de urgență in scris acestui ba­tali­on. Promoția din care face par­te, jocul de naștere (comuna și județul), dacă e căsătorit sau nu și instrucția militară 0e posedă sau ce școală are­ Activi: Vasilescu St. Ioan, cetonel; Dan Alexandru, lo­cotenent; Zamfir Dumitru, medic F­ed­enent. De rezervă: Corfeecu Nicu­­lae, căpitan; Chiriac Petre, căpitan; lacomin D- loser, lo­­cot.; Clime St. Gheorghe, lo­co­tc.; Georgescu N- Nicolae, locot; BiiTon Avram, film- to- Co­t­; Atanasiade Gh­erasci1, îocot.; Hamiat Nicolae, m­edi­c iocot.; Ionsseu Baxbu, medic locot; Ștefănescu Constantin, sublocot.; Donciu Petre, sub­­locot; Săvescu loan, «nfrloeni. ♦ La Budapesta circulă su«y­nul că după plecarea trupelor române din Ungaria, se va numi un guvernator­­ străin de către Antantă. Acest guver­nator ar fi lordul Milner, fost vicerege al Indiei. ♦ Blocul partidelor bugheze din Budapesta, face încercări să câștige aderarea amiralu­lui Horthy, șeful armatei ma­ghiare, cu ajutorul căruia speră să răstoarne guvernul Friedrich și să pună mâna pe putere. ♦ D- dr. Gh. Martinescu, ac­tual subdirector al serviciului sanitar, cu delegație, a fost autorizat a îndeplini toate a­­tribuțiunile postului de direc­tor general, până­ la nouă dis­­pozitiuni. ' \\ CLRBR JUDICIAR Arestarea 1«­ N Pleșoanu După o instrucție 4« câteva luni. d. judecător N. Popescu, de ]ș cab. 3 a arestat cri pe N. Ple­­șoianu,­­care in cursul iernei tre­­cute a înșelat un mare număr de persoane, luându-le bani spre a se furniza lemne. Nici lemne i-u le-a dat nici banii nu i-a înapoiat, ba încă păcăliții increzân­du.se în pro­misiunile repetate ce le­ primeau dela birourile „Pleșoianu’Y s’au văzut nevoiții în ultimul și­­ extra­­imii momerți sa cuutpere lei­ne de unde au putut, cu prețuri în­doite și întreite Casația. §1 jepozitele rǎmase dela neanfi­­stîte­ conflicte s’au iost intre ministerele de război și induștile de o parte și cumpărătorii­­ de ma­teria­e al­e nemților, de altă parte. Conflictele de fapt și nedumeririle de drept au primit o normă de wzolvire prin decizia dată de Curtea de casație in următoarea afacere. D-n­H Georgescu și ing. Falu, cumpăraseră deja nemți pe­ cale de a pe retrage, un depozit de materiale din Craiov­i, în valoare de câteva milioane .­lei ,pe preț de 45.000 lei. Ministerele respective, considerând acel depozit ca pra­dă de război pa temeiul decretelor date, îl luaseră în­ posesie de la cumpărătorii de ocazie. Aceștia in­terven tinl pe toate căile și reu­șiră a determina pe ministrul in­dustriei, ca în baza au­zului avo­­catelor Statului de la domenii, să revină asupra hotărâre! Mai târ­ziu,­­focialj. ministru a contra reve­nit .asupra deciziunei anterioare și i prin o nouă rezoluție, dați de data aceasta pe liază de cercetări minuțioase ș­i a avizului avocați­­lor de la industrie, a decis să ia din mâna d-lor Georgescu și Ft­iu depozitul și să-l treacă în posesia ministerului ca pradă de război. Aceștia făcură recurs la Con­tenciosul administrat­. Procesul s’a desbătut pe larg și după câtee­va zile de chibzuire, înalta Curte a respins recursul. A rămas ast­fel hotărît că tot materialul a­­parținând armatelor de ocupație și care a fost cumpărat de par­­ticulari, este socoi­t pradă de răz­boi, indiferent dacă a fost cumpă­rat chiar în zilele, retrage pas sau cu câtva timp mai inain­ic. Din partea, ministerului de in­dustrie a pledat d. avocat Conta, iar din partea celui de război d. l. Niculescu Sperjurii Față cu imporanța pe care pro­ba cu martori o are în justi­ție, nu există de­cât un singur mij­­loc de a­­ sili pe martor să spună adevărul, pedeapsă str­âșcioS de câte ori este prins cu ni’nciuni. De acest spirit este pătrunsă ju­stiția era Basarabia, după cum ne o dovedește cazul următor. Tribunalul cu juri ~ instanță specială din Chișinău, a con­­damnat pe Teodor Mersei la 2 ani jumăt. închisoare, iar pe Petre Le­vitzki la 2 ani, cel dintâi potiția că voi­sS “să câștige un proces de posesie cu nobila Olga Larma­nd, îndemnase pe martori să facă de­clarații mincinoase, iar celălalt pentru mărturie mincinoasă făcu­tă sub prestare de jurământ. Prin ace­aș sentință mai fuse­seră condamnați la pierderea drep­­turilor particulare și privilegiilor, cum și la pedepse bisericești, 4.du­pă găsirea cu cale a superiorilor duhovnicești’’. Sentința a rămas definitivă de­oarece Curtea de ca­­saț­ie a respins recursul condam­naților. Cașul unui ingin­er-șef Tribunalul de Teleorman con­damnase la um­an închisoare pen­­­tru delapidare de bani publici, pe d. C Iliescu, șeful serviciului taediti­c al județului. Omul ac­apa­rase atât la parchet cât și la pri­ma instanță ea ascunsese banii ca să nu fie nevoit să­ predea duș­­m.­a­nului ocupant dar nu cu gând de frustrare, totuși an i ri a luat, în seamă spusele. La Curtea de apel a fost însă mai norocos. Sec­ția II a Curții, în urma pledoa­riei d­iul Xeni, l-a achitat pe d. Iliescul. Evadat prins Acum patru luni evadase de sub cant­nelă din chiar sala tri­bunalului, hoțul de vite Const. Orgoș Procesul i s’a judecat in lipsă fiind condamnat la 5 ani închisoare. Acum hoțul evadat a fost prins de jandarmii din Tur­­tucaia și expediat parchetului da Ilfov. Viața muncitoreasca Grevele Greva de la fabrica de zahăr Roma», a încetat, lucrătorii fiind satisfăcuți« Socialistul Gh. Tănase, c are a fost arestat Duminică la Iașii, a fost pus în libertate, eri Marți. La fabrica de săpun Zamfi­res­cu din Capitală a isbucnit eri greva. Grevele din Capitală continuă, întruniri Joi aeara se va ține în carterul Filaret o mare întrunire a par­tidului socialist. Vor lua cuvântul Intre alții și d-nii Emil S­ocor și Vie Mosco­­vici Congresul socialist Luni, 13 Octombrie te na­ti»« la București un congres extraordi­nar convocat de către partidul­ socialist, Spre a defini atitudinea partidului față de guvernul­ de militari. Vor participa delegații da la toate secțiunile din țară, din Ar­deal, Bucovina și Basarabia, Join 9 Octombrie this1 ­­ști unor BUCOVINA­ ­.— un credit de 25 milioane. — Arestare cr­iminali.—Escrocheria unui ascat polițienesc. Teatrul». — Socialiștii și întrunirile publice. — De la coresp. nostru Cernăuți, 4 Octombrie Toate știrile din Cernăuți, pu­ L­.jeat.­ dacele ziare transmise ■­­> agenția „Dacia’’, referitoare. In a­­planarea diferendului teatrului german «Ha­leca] date, la ținerea unei întruniri publice de minori­tăți in „Volksgartan’’ și a cop. vocăpii partidului național român sunt de domeniul fantezia). — O știre îmbucurătoare, care a produs cea mai bună impresie asupra iptpegai opinii publice, ni se comunică deja administrația ță­­rii. Este vorba de un credit ce n’a acordat Bucovinei un sumă de 25 milioane lei, pentru procurarea de­ mărfuri necesare pieței noastre, din Franța. Așa­dar în curând vom avea și in provincia noastră, atât de mult lovită din cauza situației ii excepționale de pâră­scum, pie­lărie, stofe, rafe și alta articole de perma necesitate, cu prețuri cu mult reduse a celor actuale. Mimai­ să se ia măsuri din timp, ca aceste mărfuri să nu nimerea­scă pe urma cisternelor cu țițeiu, expediate de peste o tură din Plo­ești și neajun­se încă la destinație ! — Am comunicat știrea relati­vvă ia îngrozitoarea crimă săvâr­șită acum câteva zile pe șoseaua dintre Mahala Sulița-Nouă. După două zile de cercetări, în­treprinse de jandarmii români, întreagă bandă a fost prinsă în pădurea din apropiere.­­ O escrocherie in stil mare a fost săvârșită de către un agent, al poliției din Cernăuți, anume Fruenkel, cunoscut prin activita­tea sa suspectă de pe timpul dom­­niei vestitului Călău Fischer, în împrejurările următoare. Știind că un comerciant din lo­calitate a schimbat la bursa ■•casă o mare sumă de coroane în lei românești pentru a pleca în­ Români­a, pentru cumpărarea dfe •vârfuri, a incarnat un șantaj a­­supra soției acestuia, care i-a reu­șit de minune. Agentul eia pre­zentat la­ domicil­ul acesteia, pe când soțul ei nu se afla acasă, și sub forma unei acuzațiuni că so­țul ei face .contrabandă de lei rou­­mânești, a procedat la facerea u~ ne­i. perchizițiuni. Biata, fosni»..a implorat pe • rușinatul -agent- &­ n’o nenorcce.-ist că...­ Fraeplicî­ .a replicat că. dacă î se acordă jumătate d’­a sum­a dfe Ini, ce. nespricita posedă în casă, a­tunci,. ..­. ‘piața malinează întrea­ga afacere. Victima s’a supus t­ipcitat,­și-­a înmânat neei&gt;ui tiuf agent, suma de 95.000 lei. Bucuria nu i-a fost insă de lun­ga durată,­ căci întorcându-se so­țul escrocat Si aflând de pățania soției sale a făcut o plângere par­chetului. Agentul Fraenkel a fost imediat arestat , și și-a și mărtu­risit, fapta.­­Socialiștii bucovineni, candidîții contra hotărârilor tovarășilor lor din regat și Transilvania, au com­ cocat pentru «foi scara mai mult» întruniri publice ia­ diferite re­giuni ale Cernăuților. Cum însă Cernăuții sunt considerați zonă de război, autoritățile militare nu permit ținerea de întruniri pu­­bl­ic. Socialiștii însă, cari nu pot con­­­­cepe alegeri firii consfătuirea ale­gătorilor, au convocat intru­iiri publice fără autorizațiunile nece­sare. Din cauza acestui demers au­toritățile militare au fost silite să procedeze mai energie și so­conaerență au­­ disolvat aceste în­­truniri punând în vederea candi­daților că dacă pe viitor nu vor ține cont de măsurile luate, vor suporta rigorile legilor lo- - Ultima Oră lh­ii pogroamri la Odesa la§î, 7 Get. — Detașamente din tițupe Denikiniste, cuno­scute sub denumirea de „Do­­brovolitî“, au comis in ulti­mele zile noui și groaznice programan­ta târgușoareia învecinate de Odessa. Câteva din aceste târgușoa­­re­ au fo­st complet devastate, iar mulți locuitori evrei uciși. Președintele com­unității is­raelite din Odessa, dr. M. Schwertzmian, împreună cu ra­binii au implorat, —­ însă în zadar, — la baronul Stem­pel, guvernatorul Odessei, ca să intervin în favoarea victi­melor. întreținerea trupe­lor ALIATE DE OCUPA­ȚIE IN GERMANIA Nauen* 7­ — Consiliul de mi­­niștri s’a ocupat în ședința­ de Duminică cu raportul minis­terului de tezaur privitor la întreținerea trupelor de ocu­­pati­e aliate și asociate din țara Rinulu­i. Pentru această întreținere se cer 310 milioane. In explica­țiunile data, s’a a­­râta­t că și această sumă nu va fi­ îndestulătoare de­oarece până acum s’au cerut în acest scop in ultimele 1­0 luni de că­tre Antanta peste 852 mill­ioa­ne mărci. De întrebuințarea acestto sume nu s’a dat încă socoteală, cu toate cererile și notel­e repetate. De aceea so­cotim că sum­a de 35 milioane lunar este prea mică, afară numai dacă nu survine o re­ducere însemnată în 3 brțt úja­in, trupelor de ocupațiun­e. NAVIGAȚIA AERIANA A FRANȚEI Lyon, Transoceanic. 7. — Or­ganizarea navigațiunei aerie­ne franceze se continuă cu ac­tivitate, în vedrea de a o face adaptabilă nevoilor civi­le. Principale de puncte din pro­gramul care este acum în curs de executare sunt : 1) O linie națională care să unească Franța cu Africa de nord, d­s vest și centrală ; 2) O linie in­­ternațională legând Franța cu iăriifi învecinate ; 3) O linie legând Europa ce­ntra­lă și es­tul Franței cu porturile din­ Oceanul Atlantic și Canalul Mânecei. CÂND VA INTRA IN VI­GOARE TRATATUL (DE LA VERSAILLES ) dauern 7. — Presa germană anunță că pe baza comunică­rilor despre apropiata ratifi­care a tratatului de pace de către Franța, Italia și Japo­nia, schimbul de ratificare în­tre Germania și cele trei mari Puteri, se așteaptă aproape sigur în cea de a doua b­en­zină a lumei. Octombrie. Ip. a­­cest­ea, întregul tratat de pa­ce ar intra în vigoare pentru Germania și aliați încă îna­in­te de încheierea­ desbaterilor din senatul american. Pune­rea în vigoare ar însemna pentru Germania efectuarea stipulărilor d’’n tratat adu­când însă și pentru Puterile Antantei obligațiuni conven­ționale , iar starea depui.sigu­ranță de până acum s’ar sfârși în pișantele cele mai essentiahv CUM S’A APLANAT GREVA DIN ANGLIA Nauon. 7. 1­ Con­isțiunile in care guvernul englez a a­­planat greva căilor ferate, a dat prilej presei socaliste ger­mane să vadă pă greva ș’a terminat cu un netsucces din partea sun­ătorilor. Retia'ele salarii vor fi într’adevăr asi­gurate însă, urcările de salarii nu s’au acordat­ GERMANIA N’ARe FAINA Nauen. 7. — Oficiul agricul­­turei prusian, comunică aso­­ciațiilor agricole că provizio­­nile de făină importată din străinătate sunt complet sfâr­șite, aceasta in urma faptului că nu s’au mai importat grâne și făină din străinătate. Din cauza valutei" nu se pote­­ aștepta în curând importuri mai însemnate de­ făină din străinătate. SUCCESE REPURTATE DE COLCEAG Lyon. Transocaan. 1. •— ’Ni se comunică noul a»*limite e a­­rătând importanța victori­lor câștigate de tru­nete M Col­­opiag. Aromata siberiană a rea­lizat in Septembrie o înainta­re medie de 150 kilometri, re­câștigând orașele Kourgan șî Tobolsk. Generalul Djderlah este foarte m­i'tom­it de aceste re­zultate. Organizarea ar ®»!® 1 lui Colcing este acuma cu to­­tul diferită. S’au adus mari îmbunătățiri, trupele sunt mai bin­­e înarmate și bine hrănite la serviciu] armatei lucrează ; Tu mai multă regularitate- îna­intarea­ va fi probabil conti­nuată în m­od metodic- , u In chestia exploziei de la Socola — Noul as pănunte — Inmormântarea victime’cr Lumea e­vaită continuă 3. fi im­­presionată de groaznica exploată , de la Socola+K­en­e, despre care un % telegraf­at D’ntre sold­ații răniți au râurit încă trei, astfel că numărul total 1 al soldațior morți este de zece. Toți sunt din reg. 05 infanterie­., Azi, Luni, la ora 5 d. a. a a vut loc înmormântarea nefericiților «­atagi căzuți pentru Patria. , Au participat la trista ad­era* 1 terme toți ofițerii garnizoanei Iași* șefii autorităților civile, nu­meroase detașam­ente militare, 1) elevii țcoalelor. S’au ros­t cuvân­. țări ocazionale, glorificându.și moartea eroică a celor căzuți in nenorocita exploz­e Tatii numele celor morți: Ghea van loan, Echim­ Vasile Ștefan, Stroe­­ Noc., Rotariu Vasile, Pre­da loan, Ivanciu Gh., Goga Gh. Saxno Vasile, Ciolacu Luca și Ba­ke V. Constantin. Mai sunt și câțiva răniți «bțM­tre cari 3 foarte grav. D. maior Petrovanu și sublocof Manische (d’n pa­tea Pirotechn­­ilj), căpitan Bălăuță și sublocot. Aureliu I. Săfto­ u, comand­an­tul militar al stației Socola, cercetea­ză cauzele grozavei nenorociri. Manuscrisele nepublicate nu se înapoiază. Persoanele, care ne trîmie articole, să-și păstreze copte. r

Next