Universul, noiembrie 1919 (Anul 37, nr. 339-349)
1919-11-08 / nr. 344
De ce să rămânem mici? Moravurile noastre Politice nu s’au distins niciodată prin măsura acuzațiunilor, lealitatea luptei, moderațiunea tonului și decența formei. S’a zis cu drept cuvânt că, între normele din care se poate judeca civilizațiunea unei societăți, respectarea adversarului intră cu un coeficient important- Aceasta nu s’a știut în vechea Românie- Rând Pe rând, învinovățirile cele mai gave s’au oprit pe capetele oamenilor ceor mai valoroși. Sunt anume clișee—cum e cel de trădare — doboare nimeni n’a scăpat. Cu cât cineva era mai sus din punctul de vedere al serviciilor aduse patriei, cu atât era un trădător mai mare. Dacă s'ar apuca un străin să facă „sub acest raport, o antologie a discursiunilor e articolelor de ziare din ultimele decenii» sar alege cu un tablou penibil, în care figurile cele mai luminoase de fapt, s’ar prezenta într’o desăvârșită întunecime morală. Dacă în alte privințe am crezut că după revoluția mare in război va urma o reactions, o îndreptare, o purificare, dacă, multe din România veche speram să se oprească la 1916, mărturisim că asupra moravurilor politice nu mergeam cu iluziile Până acolo încât să le Socotim dintr’odată desființate, fiindcă în materie de deprinderi înrădăcinate , idealul apropiat este o tranziție de ameliorare. De aceea nu ne-au surprins proporțiile dușmăniilor din perioada electorală, cu tot cortegiul lor de rechizitorii, condamnări ocazionale, documente, facsimile, concluzii spăimântătoare — teatru de ..guignol“. Insă ne-am înșelat asupra unui punct- Am crezut un mment că arena acestor lupte va fi limitată, că ocările nu vor avea un ecou mai larg decât. ♦ra permis. Cel putin s’ar fi putut spune că aceste violente desgustătoare sunt simple mijloace la cari recurg partidele, grupările. “Imrsottant-S- tile izolate, în întrecerea—nu de a acapara resursele țării, ci de a-i aduce maximum de servicii. Ar fi fost o idee care s’ar fi putut susține până la un punct, mai ales față de cei cari nu cunosc, lucrurile în adâncul lor. Nu credeam însă că noroiul va fi aruncat peste graniță, ca săi vază și cei de afară. Căci în momentele când asociațiunile politice explică neînțelegerile lor prin dorința de a obține cât mai mult de la străini, nuntea cea mai simplă spune că prima datorie este să ne înfățișăm mai bine» nu mai rău decât suntem în realitate, și să dăm impresia unui popor care în adevăr merită »Credere, sprijin, încurajare, nu neîncredere, nepăsare» dispreț. Or, pot să producă impresie bună articole ca cel publicat zilele din urmă, în prima pagină a lui „Le Temps“, unul din cele mai importante organe mondiale, în care, sub forma unei corespondențe din București, s’aduce generalului Averesen învinuirea c’a pactizat cu inamicul nostru și al Alaților? Rostul corespondenței nu este greu de înțeles» căci se reproduce și un „document“ în care numele d-lui Lupu Costake are menirea să dea seriozitate acuzațiunei- Ziarul „Le Temps“, invitat să deschidă coloanele unor lucruri mărunte, manifestari de criză electorală, mai ales atunci când cititorii săi nu pot găsi și răspunsul celui atacat: iată la ce nu ne așteptam-Neapărat că asemenea publicații nu pot aduce celui vizat atâta rău, cât poate aduce târji. Când ești încă în tratări cu Aliații, nu e un argument în plus afirmarea întovărășită de sforțări de a produce documente, că generalul care a comandat una din armate, care a fost prim-ministru într’un moment grav și e azi șeful unui partid, s’a rostit și a lucrat pentru inamicul comun ? Aceasta, n’o spunem pentru că e vorba de generalul Averesen. La fel am judeca dacă în locul său ar fi d. Ion Brătianu, d- Take Ionescu sau alt om, din știrbirea, autorității căruia România n’ar putea, decât să piardă, și credem că bunul simț și patriotismul nu pot duce la altă concluzie-Țara s’a mărit. De ce să rămânem tot mici î ne IMP373T, câștigurile de război în Anglia a Anglia se manifestă un cuz foarte pronunțat pentru starea unui impozit pe câștigurile război. Ziarul „Daily Express’’, ce a sosit cu ultima poștă, face o propagandă spre a determina tunul englez să vie cu un prodo lege pentru impunerea la iozife asupra câștigurilor de boi, pe toți aceia cari, din di. ?e speculațîuni, au putut rea.ero: me câștiguri de pe urma totului. ,a inițiativa luată de sus mentatul ziar s’au asociat major la ziarelor engleze și cu tot, cer să se facă „Dreptate»’. 'risa justifică acest impozit, tâind că poporul englez nu te rămâne indiferent la vedere deo parte a mormintelor franța ce cuprind corpurile ilor englezi morți pe câmpul luptă, pentru patrie, iar pe dei în Anglia atâtea persoane •ogSțte, cari, nu numai că nu a făcut nici o datorie pentru fie dar nici nu au avut să suc un mic de consecințele văzului, se pare că guvernul englez e atâtă la o dispoziție în astă privință Ordont astfu pentru facerea semănăturilor în Bucovina In vederea arăturilor și semăcăturilor de toamnă, s’a dat în Bucovina o ordonanță, in care se cere cultivarea pământului în măsura cea mai largă. Comisiinle agrare locale vor purta grija ca, toate terenurile cultivabie să fie lucrate și semănate, având o largă libertate de a proceda cum vor crede de cuviință. Toți acei caz nu vor lucră și semăna terenurile declarate cultivable, apoi contravenienții dispozițiunilor din ordonanță vor fi pedepsiți din partea prefecturilor cu o amendă până la 20 000 de coroane sau închisoare până la 6nul. Relațiunile anglo-persane Horsea. 5. — La banchetul dat ic , onoarea șahului Persiei la juildhall, primarul Londrei a țimit un lung discurs în care a arâtat legăturile între aceste două fie și ajutorul ce Anglia îl va da statului persan. Svontendențios Răuvoitori au răspândit svonul că guvernul francez împiedică plecarea în sosirea trenurilor cu mărfuri din Franța spre a îndestula România, în scopul de a face presiuni asupra guvernului român in anumite chestiuni. Suntem, autorizați a rda cea mai completă desmințire acestor svonuri cari sunt opera unor interesați și putem afirma că se depun toate stăruințele în Franța pentru ca țara noastră să fie cât mai repede îndestulată cu cele ce are de lipsă, — dar dacă mărfurile nu sosesc nu este deci vina guvernului francez sau a funcționarilor săi. Sunt trenuri întregi, câteva sute de vagoane cu mărfuri cari sunt oprite pe teritoriul sârbesc de guvernul sârbesc din cauza încăpendinte intre țara noastră, și Serbia, iar altele, cari sunt oprite pe teritoriul nostru prin diferite gări si nu pot sosi din cauza vncuriei de la căile ferate care pretextează, că nu are cărbuni pentru locomotive. Ba ce este si ai trist, în numele comercianților cari au mărfuri expuse stricăciune în acele trenuri, s'au oferit direcțiunei c. f. r. cărbuni necesari pentru aducerea acelor trenuri in Capitală, dar oferta a fost respinsă. In acelaș timp însă trenuri cu jucării, păpuși, etc., dela Viena găsesc combustibil pentru a sosi, iar ode cu lucruri de îmbrăcăminte... Mai este nevoie spre a vedea că svonul răspândit este tendențios si care li este origina ? IM JURUL împrumutului oferit de belgieni Situația in privința împrumutului de 200 milioane lei, ~ propus de un consorțiu de bănci belgo - argentinian. — sunt contradictorii. Se pare, că împrumutul va fi acceptat. Ce vom da în schimb? Cereale? Traversele de stejar cerute de consorțiul respectiv? Nu se știe nimic precis. Fapt cert este că, oficial, împrumutul se consideră acceptabil și că, din suma de 200 milioane lai» ministerul de industrie și comerț a și hotărât — desigur, în principiu? — ca 80 milioane să fie date pentru refacerea industriei, respectiv pentru cumpărarea de materiale, mașini, etc. PRIMA ÎNTRUNIRE a consiliului Ligei Națiunilor Lyon. 6. __ Consiliul suprem aliat a hotărât ca prima întrunire a consiliului Ligii națiunilor, care se va ocupa cu măsurile în vederea aplicării tratatului de la Versailles, să se țină la Paris. Consiliul trebue convocat de Wilison. Acum câteva zile, consiliul suprem a supus președintelui Wilson un proiect de convocare a consiliului Ligii națiunilor pentru locul, ziua și ora când se va face schimbul ratificărilor tratatului. Se așteaptă răspunslul lui Wilson. Regimul exportului în Iugoslavia Karnarvon. 5. — Din Belgrad: Următoarele deriziuni au fost luate în consiliul de miniștri ținut în Octombrie : 1) Traficul și exportul cerealelor va fi liber : 2) Exportul cerealelor, porumbului, orzului, ovăzului este permis ne cerându-se o licență specială afară de cantități care trec de 200 mii vagoane. 3) Taxa de export va fi fixată ulterior, totuși se va plăti o taxă după tarif care va fi de asemenea stabilită. Pentru porumb, făină toate calitățile de grâu, cărnuri și alte materii inclusiv stocurile alimentare, nu va fi nevoie a se plăti taxă vamală Trimiterea de mici pachete cu alimente, adresate iugoslavilor, este permisă, însă se va cere o permisiune specială de export pentru ele. Toate permisele de export, liberate mai înainte, sunt anulate. Telegrama lucrătorilor mineri unguri către comandamentul suprem militar român din Budapesta ,.In numele lucrătorilor de mine de cărbuni din Tababamia, societate pe acțiuni, ,ne adresăm comandamentului suprem român de a detașa o unitate din trupele de ocupațiune românești la minele noastre. Provizia de cărbuni depinde de producția minelor noastre. Lucrătorii acestor mine voiesc să lucreze din toată puterea ca să obțină cantitatea necesară zilnică de cărbuni Ofițerii și jandarmii unguri aflători în acest teritoriu comit cele mai sângeroase atrocități față de lucrători, iritându-i prin aceasta. Noi predăm pe cei cari au comis crima, dar suntem datori de a cere apărare pentru sutele de nevinovați și a. C-mr-»*-î-fT î t mrvfl r-‘n/ro„An * V* o-l V*i3# Având în vede întâmplarea din 6 Septembrie cu care ocaziune au fost 9 morți 25 răniți grav, suntem siliți a cere aceasta pentru ca să evităm o catastrofă fiind spiritele iritate, întâmplările acestea îngreunează lucrarea cărbunilor, de aceea rugăm de a pune teritoriul nostru de mine sub o astfel de pază, încât să avem încredere, că nu vor mai fi urmăriți lucrătorii nevinovați, asigurându- se ordinea și liniștea lor. Rugându-vă de intervenție grabnică. Cu deosebită stimă Gola Vendel Fabian István, Varga Elek, Fofos Iosef, Varga Mihali, Mastalin Ferentz, Butza Gyula Studenții români in Anglia Relativ la cele publicate de noi deunări sub titlul „Situația studenților români în Anglia“ ni se comunică, din sursă autorizată, engleză, că nu există nici o rea voință din partea Angliei față de studenții români și că numai aglomerația seriilor de studenți întârziați cu studiile, care anul acesta a fost așa de mare încât la universitatea din Oxford, care poate primi cel mult 600 studenți .anual, s-au prezentat anul acesta 4000, a fost cauza de.și a dat preferință studenților englezi. Studenții români preferă universitatea din Londra și evită pe cele din provincie, ca: Birmingham, etc., unde aglomerația m* este așa de mare și unde ar putea fi mai ușor primiți. Ni se asigură, că ministrul Angliei la București cât și ministerul nostru de culte au luat măsurile necesare ca, pe viitor, studenții români să nu mai întâmpine asemenea dificultăți în Anglia. Citiți -„VESELIA cel mai răspândit și mai amuzant trap umoristifi dia^ri O nouă notă a Conferinței de pace adresată României Reprezentanței Aliaților noștri au remis (Uni prim.minnistru Văitoianu, în numele Conferinței de pace, o nouă notă adresată României. v). Din cercurile competente diplomatice, credem a ști că Conferința de pace comunică reaua impresie pe care a făcut-o faptul că d. general Coandă, noul delegat al României la Conferință, n’a adus da partea guvernului românesc «iei un răspuns la ultima notă adresată, deși prin această notă guvernau; român i se atrăgea serios atențiunea asupra neîntârzierei răspunsului. Conferința de pace atrage încă odată amical atenția României și-și exprimă dorința formală ca în răspunsul asupra punctelor cuprinse în ultima notă să fie dată cât mai neintârziat, situația din Ungaria având nevoe de o grabnică rezolvire în interesul siguranței Europei centrale. • Nu e cdtait de puțin de mirare că Consiliul suprem a fost rău impresionat de faptul că nu a primit răspuns la nota din 12 octombrie: împrejurarea că guvernul nostru victual are mandatul limitat de a prezida alegerile parlamentare și nimic altceva, nu poveste de loc Consiliul suprem. Ce va face guvernul față cu noua notă, e imposibil de prevăzut DISCURSUL MINISTRULUI ITALIEI la banchetul oferit de ministrul de război român La banchetul dat Marți seara la hoțul Boulevard de d. general Rășcanu, ministru de război, ministrului Italiei și ofițerilor ialieni. Cu ocazia serbării victoriei italiene, d. ministru al Italiei a rostit următorul discurs : 1.Dacă ceva ar fi putut atinge inima italienilor care sunt de față, mai mult încă decât pârtiei, parea cordială la serbările de dimineață, mai mult decât pavoazarea spontană, a orașului, aceasta ar fi cuvintele calde pline de simpatie a ministrului de război. Demonstrațiile de astăzi dau o probă nouă despre legăturile care unesc Italia și România. E șlte din același neam, hrănite cu aceleași tradiții aceste două națiuni sunt încă și mai strâns apropiate prin amintirile comune ale războiului eroic, și ale victorii glorioase. In viitor vom vorbi mai puțin de legionarii pe care Roma îi trimetea în Dacia Traiana și mai mult de legionarii români pe care Italia La luat prizoni' război,victima"”âî" tiflei " servAi dini și pe care La redat României ca oameni liberi și bravi soldați, (aplauze). Paralelismul în istorie, comunitatea de interese și vederi sunt bătătoare la ochi. Italia și România au aparținut aceluiași sistem de alianță, atunci când ele au gândit că acest sistem ar contribui să asigure pacea lumei. Ele au eșit în ziua când au văzut că acest sistem tindea la o egemonie de violentă. România și Italia au intrat de bună voie în război, pentru a se așeza nu de partea celui mai tare, dar de partea unde erau Belgia martiră. Serbia eroică, Franța,de partea unde se așezase libera Anglie și unde trebuia să se rânduiască marea democrație de peste ocean de partea unde se dedea lupta pentru justiție și libertate: justiția și libertatea care intru cât ne privește trebuiau să se aplice la liberarea fraților noștri încovoiați sub jugul străin. Italia intrând în război a salvat cauza Antantei în momentul când Rusia începea să se înconvoarfe. Aparițiunea frumoaselor dv. diviziuni române pe culmea Carpaților, a contribuit, desigur ca să salveze eroica cetate a Verdunului. Câte acte eroice și câte sacrificii înainte de a ajunge la visterie. Noi am intrat cei dintâi în război și am fost nevoiți de la început chiar sa luptăm in contra inamicilor puternici și bravi întărit in fortificații ina nlpturale. In asaltul dat bastioanelor din Alpi și Carso. Italia a sacrificat viața a o jumătate milion din copiii săi. Un milion de soldați și-au vărsat sângele în luptă. Noi am dus războiul pe înălțimi unde numai alpiniștii îndrăzneau să înainteze. Noi am așezat tunuri de calibru mare în cuiburile de vulturi ai munților Dolomiți. După surprinderea de la Caporetto, Italia s’a recules în grabă și un zid omenesc a oprit pe Grappa și Piave: moderna invazia a barbarilor. După frumoasa dv. apărare din Carpați, armata dv .a îndeplinit această retragere miraculoasă plină de acte eroice și sacrificii, care vor rămâne nemuritoare în istorie. Lupta pas cu pas, soldați care mureau din cauza rănilor, a foamei, a oboselei, și cari totuși nu depuneau armele. Și inamicul a trebuit să recunoască valoarea română și să înțeleagă la Siret strigătul bravului dorobanț: ,,Pe aici nu se trece!”. (Vii aplauze). Cunoaștem gloriile ofensivei de la Mărăști și eroica apărare de la Mărășești. Cunoaștem suferințele dv. îngrozitoare: Foametea, bolile care veneau să se adaoge cu durerea și la lipsa de toate mijloacele. In aceste momente teribile poporul român și poporul italian au avut norocul suprem să aibă în suveranii lor adevăratul exponent al sufletului național, Majestatea Sa Regele Ferdinand și Majestatea Sa Regele Viptoe Emanuel, de la început in fruntea popoarelor lor primii sildați«I «Riffiului pendență, au știut să fie ceva mai mult: au fost în momente de sacrificii și de durere forța credinței, ,a încredere! și a speranței, (aplauze). Și reluarea a sosit .Din nou ați aruncat în învălmușeală diviziunile dv. miraculos reorganizate pe când noi luam ofensiva decisivă in contra inamicului, a cărei posibilitate de ofensivă am înfrânt-o în bătălia de la Piave. Intr'o săptămână miracolul era îndeplinit. Pământul sfânt al patriei ere eliberat. Trieste și Trentino ocupate și armata ungară constrânsă la armistițiu. Lupta de la Vittorio Veneto, armistițiul de la Viile Ciusti, marchează sfârșitul mari archie dtualiste și liberarea popoarelor oprimate. Inamicul nostri principal era afară din luptă, cauza imperiilor centrale era pierdută. Acvilele romane acvila Crpaților și acvila de Savoia înfrânsese pentru totdeuna vulturul cu doă capete—simbolul monstruos al unui regim învechit Eroii în război, deciși în adversitate, popoarele nastxv deja au fost moderate. in victorie, și așteptăm încă sub datori definirea aspirațiunilor noastre. Popoarele nu sunt mari numai prin forța lor și prin gesturile lor, ele sunt mari și prin mărimea sentimentelor și ideilor care ne însuflețesc. Conștienți da dreptatea cauzei noastre, puterniciți prin drepturile noastre, privim cu încredere viitorul. Ne întoarcem ca să ne închinăm foarte cucernic în fața morților noștri, spre a prinde din nou puteri, în amintirea mărirei trecute și presente a rasei noastre, spre a ne reculege în religia patriei noastre. Apoi vom relua cu o nouă energie calea progresului.In dezvoltarea pacifică a întregilor noi nistre forțe și energii, în desvoltarea socială întotdeauna mai liberă, călăuziți de suveranii noștri moderni și luminați, vom găsi încă, în solidaritatea italoromână, desigur forțe prețioase pentru mărirea țărei noastre“, împreună cu amiralul Chelotti, cu generalul Ferigo, cu ofițerii de pe Mare și uscat aci prezenți, beau pentru mărirea României, pentru Majestatea Sa Regele Ferdinand, soldat erou și Prinț luminat, pentru grațioasa sa Majestate Regina Maria, pentru gloria armatei române, pentru marina română, pentru prosperitatea poporului român eroic și laborios, fratele nostru, și rezum toate urările pe care le facem din toată inima în strigătul care v-a condus la victorie și la glorie, și care vă va conduce către un viitor și mai strălucit: Trăiască România Mare. (Aplauze, urale). Mișcarea diplomatică din Austrb Lyon, 6. — Din Viena se anunță următoarea mișcare în diplomația austriacă : d. Franz, ministru la Berna, d. Funder, prim-redactor la Reichspost, ministru pe lângă Vatican, iar deputatul socialist, tiroliez Abram, ministru la Roma. Adunarea Generală a Ligii Culturale Membrii Ligii Culturale, Secția București, sunt convocați in adunare generală pe Duminică 23 Noembrie, orele 10 dim., în localul Ligii Culturale, str. General Berthelot (fostă Fântânei) nr. L La ordinea zilei: Raportul secretarului, darea de seamă a casierului, alegerea noului comitet al secției București. Toți membrii înscriși pot lua parte la adunare. Spre a putea vota însă vor trebui să fie Înscriși în Ligă de cel puțin 6 luni. Toate celelalte dispozițiuni ale Statutelor se vor aplica și « Discursul-program al Il lui Clemenceau — Noul amănunte — Lyon, G. — Din Strassburg se anunță: d. Clemenceau și-a ținut discursul în mijlocul unui entusiasm de nedescris. Orașul era în sărbătoare. D. Clemenceau a vorbit mai întâi de tratatul de pace, evocând negocierile de la Versailles. Intre națiuni și dificultățile întâmpinate, cari au fost toate amplanate. Primul-ministru a atins gravele probleme de reforme interne, politice și constituționale, pronunțându-se pentru o largă desvoltare a libertăților regionale și pentru largi reforme sociale. D. Clemenceau a trasat, apoi, programul viitoarei Camere: echilibru în buget, asigurarea strictă a aplicării legilor și încasarea impozitelor. „Trebue pus capăt, a spus d. Clemenceau, nefastelor conflicte dintre capital și muncă, desvoltând mișcarea cooperativă și venind în sprijinul natalității“. D. Clemenceau a încheiat făcând un apel la muncă. Un incident în Camera comunelor Zilele trecute s-a înregistrat un incident în Camera comunelor, cu prilejul discuțiunei restului vaselor de război britanice, în Marea Baltică. Primul lord al amiralității Walter Long, a recunoscut ca există în Baltica o puternică escadră britanică. Un deputat a strigat: — Năvije de război britanice asasinează pe ruși în acest moment? Un alt deputat, a întrebat: — Puteți să faceți război fără a consulta Camera? S’a iscat un scandal. Majoritatea apoi a râs- Un alt deputat a strigat: „Va râde bine cine va râde la urmă!“ FILME Domnule redactor. Vă scriu de la doi metri sub pământ, prima ale e cum o fari la dreapta de la capela cimitirului Belu. Scrisoarea, compusă cu două săptămâni înainte de alegeri, o să vă ajungă cam târziu, din cauză că fosta subterană merge la fel cu cea din fața Casei de Depuneri. Sper însă că sosirea ei va preceda rezultatele definitive, astfel încât veți avea prilejul să vă convingeți de seriozitatea profeției mele Să ne credeți că noi nu urmărim mișcarea politică. Dacă ignorăm întrunirile publice și polemicele de presă, o facem ca să ne totalizăm sforțările în vederea celui mai important act politic, singurul care contează la urma urmelor : alegerile. Atunci ,avem glas hotărâtor. Veți recunoaște — rezultatul vă va sili — că daca fizicește nu mai existăm, nu suntem însă morți politicește. Din potrivă, aș putea să afirm că, sub raportul electoral, pe când o grămadă din cei vii sunt morți, noi toți morții suntem vii. Ceva mai mult, de vitalitatea noastră atârnă succesul guvernelor. Ați crezut în 1911, când ministerul marghiloman avu contra lui coaliția liberalilor și conservatorilor democrați, că alegerile vor da acestora victoria? Ne uitaserăți pe noi. In aceeași greșală cădeți dacă faceți de astă dată prognosticuri fără să țineți seamă de factorul determinant A ! poate că în provincie va eși altfel. Nu-mi iau răspunderea. Insă pentru Capitală garantez. Zestrea guvernamentală, de esență funerară, nu suferă înfrângeri. •Oricât ar mobiliza partidele, nu vor isbuti să obție o armată de alegători, care nu cunoaște dezertări, părăsiri de post călcare de consemn, trădare de la datoria IA vota guvernul. Și apoi, chiar ca număr, suntem într’o superioritate însemnată? Știți câte cimitire sunt în București ? Cunoașteți populația lor, într’o creștere progresivă ? Pentru că în provincie este mai redus numărul alegătorilor subterani mă îndoesc că în alte locuri se va egala biruința de la centru. Sentimentul de dreptate însă mă fac« să recunosc că avem un sprijin valoros într’o anume categorie de cetățeni vii. E vorba de gardiști simpaticii noștri colaboratori, fără cari aș putea zice că rolul nostru s’ar reduce la zero. In modul acesta solidaritatea socială, stabilindu.se între suprafață și interiorul pământului, ia un caracter de idealitate pe care nici o democrație din lume n’a atins’o. Și fiindcă în Capitală numărul sergenților de stradă e mai mare decât în alte părți, avem încă un atuu ca să batem recordul și să lăsăm judeteia pe jos. Vă rog să «vedeți dă au • ub paradox: la noi vitalitatea electorală este în raport direct cu mortalitatea. Să ne vedem sănătoși. * t CARPA IN NAS LI jQafion miiaffe.,—, £.($,, io» ■ cum funcționează școlile primare — Ce ne spune un inspector școlar. - Romanul unor ocitațiuni. - Școlile primare n’au bănci, sobe, catedre, table, ferestre, etc.»* O ptimetrie care bate recordul incapacității. — Este peste putință să treci prin ministerul instrucțiunei, dacă ești ziarist, și să nu fii oprit de către organele de control și șefii de serviciu, pentru ca ceasuri întregi să ți se relateze fapte penibile în legătură cu mersul școalelor primare în țară și mai cu deosebire în Capitala țărei. • „Din 66 școli primare In București, nu funcționează decât cel mult 10—12. Le vom închide și pe acestea peste câteva zile. Scriți în ziare, deschideți companie împotriva vrăjmașilor științei de carte. Mergem către analfabetismul complet’», _ iată ce ni se repetă disperat de către toți inspectorii, revizorii, directorii de școli primare, de toți, în sfârșit, cari au în grijă privigherea bunului mers al lor. Relatăm mai jos, sub formă de odisee, declarațiile pe cari un distins inspector școlar ni le-a făcut, atrăgând atenția publicului nostru, al guvernului și al tuturor oamenilor de bine, asupra primejdiei către care mergem, pentru ca să se ia odată măsuri de îndreptare : „Școlile n’au geamuri, n’au sobe, n’au catedre, n’au bănci. Vântul șuieră prin ferestre. Copiii stau întinși pe pântec ca să poată scrie; cei cu dare de mână și-au adus scaunele de acasă. Tablele, pe care se dau explicații, la școalele fericite, cari au câte un asemenea exemplar rar, sunt plimbate cu jumătățile de ceas din clasă în clasă. Clădirile, in bună parte, stau să se dărâme. Și dacă unele școli au câte o sobă — fara avis —, atunci lipsesc lemnele. In asemenea condiții, spre a nu periclita sănătatea copiilor, încredințați nouă, spre a-i feri de beli epidemice, am închis școalele. Am fi criminali dacă am tolera copiilor să vină la școală, când profitul intelectual este așa mic și când riscul sănătății așa mare. Zadarnice au fost toate intervențiile făcute. S’au plâns directorii școlilor , primare încă din anul trecut. Au fost adevărate pelerinagii pe str. Spiru Haret, Neam plâns, noi inspectorii, ministerului. Comisiuni s’au prezintat primăriei în zeci de rânduri, au arătat pericolul. S’au întocmit referate cari au ajuns până în consiliile de miniștri... Zadarnice sforțări. Trăim în țara bunului plac, unde totul e permis, afară, de îndeplinirea datoriei Luatu-s’a vreo măsură împotriva consiliului comunal ? Isgonitu-s’au aceștia cu rușine din locul, pe care nu merită să-l ocupe ? ... Nu. Primăria continuă să doarmă. Primarul cască. Ce se pasă d.lor de bunul mers al școalelor primare, de instrucția obligatorie și necesară vlăstarelor fragede ? Ei își au comisii, încasează diurne, își fac afacerile. Și fiindcă am bătut zadarnic toate căile, am intervenit pe la toate ușile și urechile oficiale, ne adresăm de astădată presei și marelui public. Facem apel la e 1 ca să apuce solid de urechi pe cei ce nu-și fac datoria, dacă nu vor ca noaptea analfabetismului să se întindă pe fiecre minut, sau să nu se primejduiască sănătatea copiilor. Cerem ca presa să facă o anchetă. Vor eși la iveală lucruri grozave. Se vor vedea căni, livrate zilele trecute de primărie, cari sunt mai spurcate, mai murdare decât dacă s’ar fi scos din gunoi, va afla că abia săptămâna din urmă s’au ținut licitații pentru sobe, banci și lemne de foc, etc. Și se vor mai afla și alte multe lucruri Să nu se spună că sunt timpuri grele și că materiale lipsesc. N’are decât, cine va voi să viziteze școalele evreești, evanghelice, ca toți, ce, cum și celelalte școli străine și se va convinge de bunul lor mers și de confortul cel au. Nimic nu le lipsește. Atunci ? ■ ] se Am relatat aidoma tot ce-a» aflat. Dacă n’am ști că așa « realitatea, atât în Capitală cât și în restul țărei am crede că toate cele auzite sunt scornituri. Dar întrebarea este, dacă glasul nostru nu se va pierde în puștiu. " IT. O aniversare BATALIA DELA VITTORIO VEHETŐ — Cum s'a desfășurat bătălia.— Greșeala comandamentului austriac.—înfrângerea.—Bravura legionarilor români — Una din marile bătălii din 1918 a fost și aceea de la Vittorio Veneto. Bătălia s-a desfășurat între 24 Octombrie—4 Noembrie 1919. Austriacii țineau frontul de la Stelvio la mare cu 63 divizii și jumătate, dintre care — la începutul bătăliei — 32 jumătate divizii erau în linia întâi, 13 jum, în linia a doua și 10 jum, în rezervă. Comandamentul austriac putea opune imediat, fără să zdruncine vreun sector, ofensivei italiene, o roastă de 33 divizii și jumătate, păstrând alte 30 jumătate în celelalte sectoare neatacate Organizarea defensivă austro-ungară era bună. trei grupe distincte de artilerie apărau regiunea la nord de Grupa, însumând 1200 guri de foc; alte trei grupe de artilerie, se aflau în fața sectorului Pederoba.Paazzon, însumând 500 guri de foc. Mai erau 350 guri de foc pe frontul Grave di Papadopoli. Mitraliere tunuri mici de tranșee, mortiere în mare cantitate, constituiau celelalte mijloace de apărare, pe lângă puștile și grenadele infanteriei. Frontul italian era susținut de 51 divizii de infanterie italană, S divizii britanice, 2 divizii franceze, o divizie cehoslovacă și reg. 332 inf. american Massa destinată să rupă frontul inamic, a fost, în faza inițială tare de 22 divizii, dintre care 2 engleze și una franceză. O puternică rezervă de manevră era formată în linia 2.a din 19 diviziitaliene și o divizie ceho slovacă. Artileria italiană, dispunea, în total, de 4750 piese de toate calibrele, având munițiuni pentru 5.700.000 lovituri (8 zile de tir). Bătălia a început în zorii zilei de 24 octombrie, prin atacul armatei 4-a în regiunea Grappa, cu sprijinul artileriei armatei 6. Ceața groasă se transformă în ploae torențială și contribui la limitarea eficacităței tirului artileriei, dar lupta infanteriei a continuat. Austriacii au rezistat în regiunea Grappa. In noaptea de 25 se fixase trecerea râului Piave, dar apele crescuse și operațiunea trecere s’a amânat pentru seara de 26 In ziua de 26 bătălia regiunea Grappa. In noaptea de 1îuni. In seara de 26 Octombrie, apele scăzuse șî 6 poduri au fost aruncate peste Piave. Corpul 11 întâlni rezistență; fiind contraatacateă se retrase puțin pe dreapta sa. Corpul 8, în noaptea de 28, nu reuși să arunce nici un pod pe frontul cel ocupa intre Falze și Nirvijg». Există astfel o mare soluțiune de continuitate dincolo de fluviu, între trupele armatei a 8-a și a armatei 10 Ca să ușureze trecerea corpului 8 — căruia îi fusese încredințată acțiunea decisivă pe Vittorio — s’a dat ordin corpului 11 din rezervă să treacă Piave pe podurile armatei a 10, ca să opereze în zona de 28, în flancul stâng al acestei armate în direcția sud,nord spre Coagliano. Acțiunea se desfășură conform planului. Trupele corpului 18 învinse rezistența inamicului și ușură manevra corpului 8. Mai la sud corpul 14 britanic și 11 italian lărgiră spărtura deschisă în ..Kaiserstellung’’ pătrunzând în câmpie. In ziua de 28 se desenă eșecul austro-ungarilor. La 29 Oct. 6? afirmă înfrângerea, iar la 30 Octombrie se precipită dezastrul. Armata I-a, sub ordinele ducelui d’Aosta primi ordinul să atace. Ea înaintă și aruncă pe inamic din pozițiile puternice ce ocupa. Comandamentul austroung, indus în eroare de sforțările făcute de italieni la aripi pe Grappa și GraVo di Papadopoli, nu luase măsuri să apere regiunea Vittorio spre valea Bellune așa că manevra de înfășurare italiană promitea cele mai bune rezultate. In noaptea de 30_31L Octombrie forțele inamice au început să se retragă. In dimineața de 31 frontul austro-ungar eu rupt, S’a ordonat tuturor armatelor să înainteze cu repeziciune spre sursa comunicațiilor inamicului, ca să producă o strangulare; în acelaș timp s’a ordonat înlăturarea luptelor de front. La 2 Noembrie drapelul italian fâlfâit pe castelul Buon do Trento. La 3 Noembrie primele trupe italiene pătrunseră în Triest. La 4 Noembrie italienii , ocupară Cormons Manzano, Buttrio, Cergignano, Grado. Corpul de cavalerie a inintat, făcând marșuri îndrăznețe pe o adâncime de 200—250 kmj In 5 zile. In ziua de 4 Noembrie ora 15, ostilitățile au încetat, în virtutea armistițiului semnat in seara de 3 la Villa Gioati. In darea de seamă a marelui cartier, general italian, găsim următoarele rânduri despre contribuția românilor în victoria de la Vittorio Verito : „Compania de voluntari români atașați armatei 8-a, mărita solemne elogii pentru mărețele probe de bravură pe care le-a dat, contribuind la infrângerea inamicului comunist