Universul, ianuarie 1921 (Anul 39, nr. 1-8)
1921-01-13 / nr. 8
Situația din Europa centrală și orientală De câtva timp unele ziare din Paris și Londra înregistrează știri cu caracter alarmant asupra situației din Europa centrală și orientală, după cum sunt altele, care susțin nota optimistă, la examinarea problemelor internationale, nici Pesimismul, nici optimismul nu sunt elemente bune, deoarece am. loc]e, tocmai Prin caracterul lor extrem de exagerat, conduc la concluziuni false. Problemele internationale trebuesc examinate cu o deplină obiectivitate și atât, observațiunile pe care le-am face, cât și concluziunile ce le-am extrase, după acest examen, urmează să fie în raport, nu cu dorințele noastre, ci cu situația «le fapt. S'a spus în presa engleză și franceză că î n Ucraina se concentrează forte bolșeviste și cum punctele de concentrare ale acestor forte ar fi situate in apropierea Nistrului, guvernul român a adus acest fapt la cunoștința guvernelor aliate, — care la rândul lor le-a comunicat, spre examinare, conferinței ambasadorilor. Cum Ucraina, unde dictează Rakowski, este sub jugul Rusiei sovieliste, se Pune întrebarea, urmărește regimul din Moscova un război în anul? Optimiștii spun: Nu, deoarece Lenin n’a fost niciodată partizanul ..războaelor provocate de bolșeviști și de aceea el a susținut războae, care au fost, impuse Rusiei sovietiste. . Face excepție dela această linie de conduită, războiul întreprins de bolșevici în Asia. Cine poate să susțină, cu toată seriozitatea cuvenită, că regimul aventurierilor r °sîi de la Moscova ar fi partizanul ■infer a unei politici de pace, față de lanțul statelor de la Baltică la 70a,ca Neagră, —tent, care constitue o barieră împotriva expansiunea bolșevismului spre vest? Toate statele de la marea Baltică la marea Neagră sunt datoare să urmărească cu 0 **' mentiune susținută tot, ce se petrece la răsărit, spre a nu fi surprinse de evenimente. Iată ce dictează poetica înțeleaptă bazată pei realități. Acum câteva zile de Leygues, Primul ministru al Frante’,a făcut importante declarații *n Cameră „ asupra atitudine* Frânte*, în particular și a Aliaților în general, față de Rusia sovietistă. Care este această atitudine, sau mai bine z*s, care este politica aliaților față de Rusia bolșevistă? O politică absolut pacifică. Nici Franța, nici aliatele ei, nu au intențiunea să încurajeze o politică de Provokativra © în orientul slavo-tartar. In cazul însă, când o politică contrară, o politică de Provocatiune, ar fi urmată de regimul de la Moscova, atunci Aliații vor fi obligate să intervină, spre a lua apărarea statelor atacate. Independența acestor sate născute, sau mărite,după războiul mondial, constituind una din bazele Păcei europene, ea nu poate fi indeferentă aliaillor. Grija constantă a aliaților este să asigure pacea pretutindeni: să stingă micile focare care ar putea dezlântai marele incendiu , să ia măsuri Preventive, ori de câte ori li se semnalează motive de neliniște. Toate statele, care formează bariera între orientul căzut în barbaria bolșevistă și occidentul civilizat sunt datoare să privigheze la Propria lor siguranță. — dat fiind necunoscutul de la est. Iată ce dictează situația de azi d’n Europa orientală. Iată ce reclamă atențiunea noastră susținută. Tu această privința vizita mareșalului Pilsudski, la Paris și Londra, va da, desigur, serioase indication* și Pretioase rezultate. Dacă trecem acum la vest, dăm de Ungaria, vecinie nervoasă și nemulțumită. Poporul maghiar este încă în prada iluziilor. El suportă greu operația teritorială dictată de tratatul de la Trianon și chiar azi, ne oferă o dovadă cu chestia cedării teritoriilor de vest. Austriei. Un fapt este «erU Ungaria nu respectă clauzele militare ale trataturi; d3îa Trianon Ungaria nu este dezarmată. Guvernul din Budapesta, sub eternul pretext al menținerei ordinei în interior, întreține forțe, cu mult superioare cifrelor prevăzute în tratat Sl*b forma jandarmeriei. Jandarmeria Mice* Ungaria are un efectiv de 35.000—40.000 de oameni Un efectiv destul de respectabil, care* adăugat la forțele celelalte regulate, oferă un legitim element, de îngrijorare. Menționăm că în corpul jandarmeriei se găsesc viitoarele căire ale armatei maghiare. Datoria Ungariei este să respecte cu strictețe tratatul. Ar fi timpul ca aliații, în interesul suprem al garantării Păcii în Europa centrală, să se agite în sensul obținerea dezarmării reale a Ungariei, așa cum se agită față de Germania. Dezarmarea Germaniei si Ungariei nr elimina unele puncte negre din tabloul actual, s- ar favoriza mult pacea în Europa centrală. In consecință, dacă situația din Orientul și centrul european nu este alarmantă, ea conține însă elemente de îngrijorare, care reclamă atențiunea «susținută a tuturor aliatittit. Soldul creditor al inamicului Am dat seri amănunte cu privire la dispozițunile ministerului de finanțe luate asupra soldului creditor al inamicului în legătură cu stabilirile tratatului dl © Pate. Ministerul de finanțe a trimis ori secretariatelor de finanțe din Cluj si Cernăuți o circulară prin care se recomandă să pună în vedere băncilor din tinuturile respective „să închidă toate conturile de orice natură de operațiuni financiare ce au avut ca $HPu9*i germani. Soldul acestor conturi se va consemna pe seama și a dispozita ministerului de finanțe, iar extrasul de cont împreună cu troepisele se vor depune la secretariatul respectiv. Secretariatele vor înainta ministerului tablouri săptămânale de simatiunea acestor operațiuni. In ce privește vechiul regat,l operațiunile se vor face și în ce privește supușii unguri. Rămâne ca cgi interesați să facă ei dovada supușeniei sau cetățeniei căreia aparține. E vorba, bine înțeles, de solul creditor, existent la 10 ianuarie 1920, data intrărei în vigoare a tratatului, de la Versailles. CUM.PA&ATI IMrașele „Veschiei“ 9 § 5 lespăpuirile impuse germaniei — Chestionarul amănunțit al Aliaților — Horsea. 11. __ CorpsiPOiKdentul din Berlin al ziarului , Daily News” dă ajuăruu).''p măsurilor luate de Anglia e] Franța_ pentru fixarea într'o formă hotărîtă a sumei pe care Germania va urma s-o plătească ca despăgubire de război. Corespondenții zi Experții germani ne trudesc cu lucrațea pregătirei răspunsului la formidabila listă de întrebări prezintată de aliați listă pe care delegații germani au dus cU ei din Bruxelles. Din cele 41 de chestiuni, 30 au fost puse de către delegații britanici și cuprind întreg câmpul financelor Germaniei comerțului ai impozitelor; aceste chestiuni, după expresia experților germani oari pregătesc răspunsul sunt modele de uciditate și preciziune. Un răspuns sincer in aceste chestiuni va pune pe aliați în posesiunea tuturor informațiunilor de cari au nevoie Chestiunile privitoare la exportarea capitalului german in străinătate ii che spunea. exportului comercial al Germaniei sunt două din cele mai importante asupra cărora guvernul englez cere informațiuni precise. Chestionari] cuprinde *i întrebarea ce măsuri își propuse guvernul german să ia «Pr« a ]prî Continua creștere a hârtiei-monede, care amenință intreg »igiemul final,celor germane, care este adevărul privitor la trecerea în străinătat« a capitainlui german ? Care este suma totală a taxelor impuse asupra averilor particulare bine stabilite și asupra întreprinderilor particulare? Să se dea o statistică exactă a un>porturi' și exportului german indicând cantitățile în«ori monetare, oarecare situația importului și exportului german pe anul 1920 în comparație cu anul 1919, îi medie în ultimii 3 ani dinaintea războiului. Care sunt restricțiunile impuse importului în Germania motivul acestei restricțiuni și care este defectul lor și cât vor mai fi menținute ace«"** restriction. Să «« de-, ii mod exact întregul total al venitului imperiu Ini al Statelor componenta și muncipal'toților în cursul anilor trecuți. Să se dea o estimare aproximativă a încasărilor și cheltuelilor guvernului pe anul 1920. Ce cantăț de zahăr, ceai cafea, tutun alcool vin și petrol ce consumă în Germania. ? Să se dea o listă « funcționarilor Statului,și să se cumpere numărul acestora cu ac ® 1» din 1910. Curo este partea din datoria externă pe care Germetha a plătit-o de la armistițiu încoace . Oare este «urna totală in" bani proprietăți, «au depozite pe care germanii o posedă în țările străine ? Să se compare totalul cu acela din 1910 1913 și 1915. Care sunt cauzele principale a liniei de lucru în Germania ? Să se facă o comparație între numărul celor fără de lucru în Germania și în celelalte țări Se mai cere informațiuni asupra sferei financiare a căilor ferate germane precum și situația cărbunilor. Socialiștii francezi contra comuniștilor Delegații socialiștilor din Havre au semnat o notă, prin care declară și Înțeleg să răimână credincioși princpiilor vechiului partid socialist unificat. Federația socialistă din Loire de jos s-a disolvat, cea mai mare parte din membrii ei hotărând să rămână credincioși partidului socialist, . Ei sau grupat dejurul unei noul federații,. ; : / CRONICA ZILEI — 11 Jaî3ua.*3M*1 © — SITUATIA EXTERMA SITUATIA MILITARA. — După ziarul Observer din Londra, Germania dore azi, ca fi „după lena", se posedă o puternică organizație Militară, pe care o va realiza prin mijloace indirecte. In cazul cănii guvernul din Berlin se va convinge că orice speranță de a diviza Pe al’all In chestia dezarmării, va fi sardarnică, atunci va proceda la dezarmarea absolută. — Legea militară din 1916, prevedea, in Statele Unite, o armată regulată de 175.000 oameni in timp de pace (buget. 268 milioane dolari). Legea militară din 4 iunie 1920 preconizează o armată regulată de 300.000 oameni, dintre care 20.000 ofițeri, o gardă națională de 433.000 oameni și rezerve. (buget pe exercițiul 1920— 4921. 394 milioane dolari și pe exercițiul 1924—22. 700 miioane dolari). După o știre din Helsing,fors guvernul din Moscova continuă preparativele militare. Concentrarea trupelor se operează in scopul ,, dezlănțuie ei unei ofensive generale pe toate fronturile, imediat ca condițiunile atmosferice vor permite aceasta". ACȚIUNEA DIPLOMATICA. — In chestia despăgbirilor, pe care urmează să le dea Germania aliaților, experții aliați au formulat 41 de chestiuni, la care trebue să răspundă experții germani. 30 de chestiuni au fost puse de experții englezi. — Intr'o notă adresată aliaților, guvernul german promite că până la 31 Martie a [UNK] c. el va înainta tabloul motoarelor DieS- Sei‘‘ Și VQ tilesm controlul. Guvernul contestă. Insă dreptul conferinței ambasadorilor să dispund ca aceste motoare rapide, care au fost întrebuințate la submarine, să cadă sub prevederile art. 192 din tratatul de la Versailles. — Guvernul italian a renunțat la dreptul ce i se cuvine, conform tratatului de la Versailles, ca să sechestreze averile germane. — Guvernul francez a adresat o nopă prin care cere opinia guvernului din Washington, relativ la dezarmarea Germaniei și la măisuri, ce se va crede de cuviință de luau in căzut când această țară nu va respecta clauzele militare din Palat. EVENIMENTE POLITICE. — In alegerile senatoriale din Franța (9 Ianuarie) conservatore si radicalii au perdus căteva locuri, in favoarea republicanilor socialiști și a republicanilor de la stânga. Din 9 miniștri, care au candidat, 4 au fost aleși, sau realeși. A căzut ministrul Picard.A fost fles și d. Deschanel, fostul președinte al republicei. — Se anunță din Athena că tribunalul special a anulat rezultatele votului armatei din Asia Mică și a trupelor din Tracia. Alegerile nu vor fi renumite. In urma acestor invalidări, partidul venizelist a perdut câteva locur tn Cameră. — Un complot antigreegie a fost descoperit la Brussa (Asia Mică). — Cabinetul Khalys va fi in curând remaniat Tregele Constantin consultă de câteva zile personalitățile politice. — D. B. Wilson, ministrul muncei din Statelor Unite, a condamnat cu energie bolșevismul pentru tirania pe care o exercită în Tunsia și propaganda criminală ce o face în America. Complot ffiigarp-german COM TR.& ÄllTÄMTBi Acum câteva zile ,Times* a început publicarea unei serii de aricole ale corespondentului său din Ungaria cu Privire la acțiunea subversivă, întreprinsă de generalul Ludendorf- col Bauer, guvernatorul Horthy și alți ofiteri maghiari Pentru Presiătirea unui război contra aliațilorinițiativa a fost luată nu mult după lovitura de stat a lui Kapp de gen. Ludendorf, col. Bauer și inginerul Trebițch - Lincoln, originar din Ungaria și fost deputat în Camera Comunelor prin intermediul căruia generalul german a obținut și aderarea guvernatorului Horthy. Scopul acțiunii lor era: Proclamarea dictaturei militare în țările învinse spre a se împiedeca amestecul cetățenilor în Politica conducătorilor, câștigarea tuturor statelor învinse pentru această idee și uneltirea intrigilor între aliați prin întrebuințarea oricăror mijloace de politică externă sau internă. De acest plan nu erau străini vestiți ofițeri ai lui Horthy: Pronay, Hellas* etc. Tratativele si au urmat în vestitul hotel „Britania‘‘, renumit Pentru măcelurile comise de trupele lui Horthy. Planul strategic ete, următorul: transportarea trupelor germane în Ungaria, mai mare,a cât mai bine a Ungarie* și instruirea lor după Un sistem al lui Bauer. Acest întâi Pas făcut* trupele acestea ar fi Plecat contra Vienei, a Cehoslovaciei și de acolo în Germania, unde* s’ar fi Proclamat dictatura militară. Câștigându-se pentru aceasta Sovietele, blocul acesta central ar fi Pornit contra Frantei. Toate, acestea trebuiau duse la sfârșit în anul acest*. împărțirea nouă a Europei* după înfăptuirea acestui plen, ar fi fost aceasta: Germania, Primia Atsacia- Lorena, Belgia de Sud și Franța de Nord cu țărmurile M&nerii: Belgia de Nord s’ar f dat Olandei* ter Danemarca ar fi fost încorporată la Germania , tot Germaniei i s’ar fi anexat: Austria, și Partea germană a Cehoslovaciei- Polonia s’ar fi împărțit, frontiera între Germania și Rusia fiind Vistula. Ungaria și Va fi recăpătat teritoriile, cu rectificări la Nord. Rusia s’ar fi reîntregită de asemeni, primind și Dardaneiqe, Anatolia, Armenia, Persia și Mesopotamia. România fi fost împărțită între Rusia, Ungara și Bulgaria în așa fel [UNK] că frontierele Ungariei ar fi fost Carpați și Prutul până la Dunăre, iar la Sud de-a lungul acesteia. Prezentându-se acest Plan lui Horthy, guvernatorul Ungariei a cerat câteva zile de gândire, fiindu-i teamă de compromierea în fata străinătății. In cele din urmă, însă, s-a declarat pentru colaborarea cu Ludendorff. Cili Esirsrsal Literar AțiMinea Americei față de Germania Națiu nr 11. La nouta notă franceză, adresată departamentului de stat american cu rugămintea de a se pronunța ce măsuri Fanceze ar fi dispusă să aprobe America in caz când Germania nu i s-ar îndeplini obligațiunile, cercurile guvernamentale americane se așteaptă, precum se amoniu din Washington, la un răspuns in sensul că orice realizare silnică a hotărîrilor din Spa,tp special ocuparea regiunei Ruhr, pare nejusificată, și că Amețea renunță la trimiterea unui delegat la conferința din Paris, voind a uni mari ca spectator imparțial desfășurarea chestmei dezțlmării. ^ Cursel schimbului la Paris Lyon. 11. — ROMANIA §2; Londra 61.59; New-York 16,82 și ium.: Germania 23.25; Belgia 105.25; Spania 222.25; Olanda 542; Italia 58; Praga 19 și o optime; Elveția 260.50. FILME I) Ieftinesc în tramvai. ’ , Te văd foarte rari ©*, Hi câșt’fi** 1* bursă î. _ A îl! — A’unci? __ Simt în vi © f că trăesc Am <îat de oameni cumsecade. Se îndreptează lucrările! Mergem spre normal, îmi făcui într’o clipă socoteala enormă, aparatelor cheltuite <« sărbători și aljankei vrând-nevrând la concluzia că prietenul « rănit» d nnapoi cu injecțiile.__Degeaba fi fiți >a mine așa E» nu vorbesc pe Păreți. Eu un fac fapte. Și fiindcă vede că nu mă domiresc, el îi dă zor îinainte. __ Cât «i plătit pâinea în ajunul Crăciunului? — Doi și douăzeci și einer ,__Și era neagră îi lipsea un ofert de kilogram d'n ea. ___ Exact. v__ Eu a n batja cu na franc. ți era albă, ți nu lipsea nimic. 1— Cum sa poate? __ Iată că «e poat a_ Și știi de ce? Fiindcă de ce-i prinde cu pâine proastă sau lipsă, îi bagă de la 5 ani muncă, silnică în sus se confiscă marfa și le închide prăvălia pentru vecii vecilor __ Bravo, domnul«! Și eu nu îtiam nimic_ __ Carnea, cum ai luat-o? —> Vai de lume! Cu 14, cu 18 cum am găsit. __ Eu am dat un franc jumătate pe kilogramul de berbecui 3 pe kilogramul de vacă. __ Serios? __Cum mă vezi și te văd. — Cum« dă mâna? __ Foarte bine Autoritățile au regulat prețurile la toate mărfurile și pedepsesc cn otfăsurite Pe contravenienți Nu dau amenzi de mii de Ioi, pe cari Speculanții le scot din spinarea consumatorilor. Munca silnică și confiscare. Când cad în recidivă, nu-i condamnă la moarte, dar nu știu cum fac cum dreg, că nu se mai dă d[ urme]« speculanților.. Le fac de petrecanie .. Și d’am toate merg f?bruă .. Sunt mulțumit... A*a cheltuit da Crăciun nimica toată... __ Și S» ce parte a Bucureștilor stai iubitule? M’aș mutați eu p’acolo, ca să profit de eftinătate .. __ Ce București dragă! Eu vorbesc de Belgrad! Am fost o lună în Serbia și ți spusei o parte din cele ce am văzut... Față de speranța ci răsărise in fața ochilor mei, deziluzia fu atât de mare, încât uitai să mă dau jos din tramvai fi trecui de casă cu două stații. Don Josg. Cristina, 14 ©,iar Crist 9 " s c Sunt aproape douăzeci de veacuri de când lumea creștina Își aduce aminte si Priăznuește ziua nașterei lui Isus. Sărbătorile trec însă și aceiași lume reintră in pr'âPast'a Plăcerilor ușoare udând că iei*S*unca creștină a fost pentru estetica spiritului mai mult decât aceia ce clasicismul atic a însemnat Pentru expansiunea frumosului trupesc. In toate vremurile visători extraordinari ai Pământului,coborâți parcă din vrăjile cerului, au venit printre oameni ca să le desvalue tainele cu trec dincolo de granițele a»a zisei morți. Filosofic indică cu o existență de Peste zecezecii de ani și despre care Victor Cousin spune? că este un rezumat al filosofieloijoiîdiate,cu Prinde în Vedas, în legile lui Manu și în învățăturile divteului Crish- Pa- acel izvor nesecat de înțelepciune și adevăr care este comun tuuror popoarelor delu i Moise ]a Isus. In cabalia ebraică, în filosofia lui Platon Și Cioițiu în învățăturile școalei.'dîn Alexandria ca și în evangelia druizilor SaP de același suflu și aceeași chemare a inspiraților, a inițiaților pe care-i glorifică Shur*. Acum câteva veacuri încă, un filosof din Alexandria* Phi Ion, a năzuit să creeze o religiune nouă ca?e să fi# sinteza quintesențială a întregei fii[ 8 ©i* morale cât mai apropiată de legile naturei]e. «aar# cârmuesc cosmosu] fizic, ca ?i universul moral*. Pentru că din toate aceste lumini is ora n ■mai acele râuri de c cleir pare leagă toate ființele, toate creațirni]e vietei fără nici o deosebire între ele. Știința așa zisă Pos*tivită și realistă nu poate da o satisfacțiune sufletului omenesc și nici o sanctuuie acela* Carma budhistă pentru simplul motiv că o balanță între faptele bune și rele nu se poate stabili cu dreptate din moment ce omul a înclinat să creadă că răsplată sau pedeapsă pentru faptele sale nu există nicăeri De aceia învățăturile lui Cristina. — Mos.I. Crist — întemeiate Pe Pluralitatea existenților Omenești Pornind de la Principiu] că structura morala a unui om nu se poate desvolta luminoasă în cuprinsul unui singur ® vieți* au admis trceerea omului printr‘O serie întreagă de existente în lău*stru] cărora sufletul se Purifică din ce în ce mai mult. Până ajunge la acel grad de perfecțiuni care-i da posibilitatea să supună cu desăvârșire materia Și să exercite o putere covârșitoare asupra mediului înconjurător. In câteva luni nu se poate descrie însă substratul comun al tuturor acestor religiuni care stabilesc că omul e nemuritor. Acest adevăr nu-1 găsim "Proclamat, de altfel, numai în Agrasada Parikiei, care este biblia supremă a religmnei brahmice, și nici numai în cabal a ebraică dar în însăși învățăturile lui Isus așa cum au ajung până la noi prin tălmăcirile apostolilor săi. Toate aceste religiuni, de o puritate excesivă la început» s'au falsificat însă în cursul timpului atunci când oficialitatea da stet au făcut din «la mijloac» de deminatiune ți de sclavizare a masilor Populare Din aciastă Pricină, însăți Biserica,fara deosebire de confesiune. Punându-se de conflict cu propriile-i precepte care-i îndreptățeau existența , persecutat în totdeauna de aceia cari veneau să demonstreze erediile oficiale în raport cu simplitatea adevărului care prezidă la baza oricărei religiuni. Cine nu știe din istorie că evul mediu zace într'un întuneric profund de persecuțiuni religioase și de prigonire a tuturor apostolilor prin care gre’a adevărului își* spune cuvântu]? Iată Pentru că astăzi, te haosul moral și sufletesc în care se găsește lumea de pretutindeni, te neantul fără busolă în care, nevrozate peste măsură, pluteau sufletele omenești de-asupra unei Prăpăstii de patimi ș* d» urî, iată pen- Uucc o revizuire a conștiințelor .«• imPuri ® s* stabllisau»or n»ui criterii morale deasim*îrea, Ultimele nseteetari, stiintifice ale lui Crooks, Zeellner* Russel Wallace, sunt chemate să rupă di« domentel metail și cei multe adevăruri carre se cred au învăluit« în miri«i. Un acord pare să se stabilească între știință și religiene, acord care să dea sufletului și spiritului — unul și același lucru, în definitiv — reazimul de care au nevoie încelitoarea existentă de pe pământ.Este acesta un fapt B care trebue să ne gândim astăzi te sărbători, ca să ne dăm seam ci* de departe suntem încă* de Crishna care propovăduise acum zece m* de ani. Oamenii buni sa Primească loviturile celor răi după cum arborele - sfânt al gangelui mifi<mfiază securea care-1, doboară la pământ'’ sau de Isus: Iubi$te Pe aproapele tău ca pe tine insuUr Leenste Ltet&u € © f © SI protutindeni pâ«as›6 © n ® pSă eiss fi ale 2. Săi fi&súa. Turburarile din irlanda — €i|ți@î*^&sS essgBes pirosasé douesl de corni» ur ‘ “ "SB" EMMar pliriteba ■aes’Ktaâîâas acesta S triburăs'S Horsea. io. — Guvernul, în urma cererei mirubrilor Parlamentului a Publicat o serie de documente dovedind strânsa legătură între mi$ca**ea sm femistă irlandeza și guvernul german, care au pregătit răscoala în Irlanda în Paștele anului 1916 orecum Și a] le proecte similare cári țriente*1 să ia ființa tot la acea dată. Unul dintre acestea era trimiterea unei încărcări de arate, care urma să pornească în Aprilie 1918 din portul Cuxhaven. Sau încărcat arme pe câteva submarine, însă acestea nu au putut sosi în Irlanda. Telegrama- semnată atât de John Devor, șef iranez, stabilit în America, cât și de Contele Bernstorff, ambasador german în Washington- prescria modul de procedare în debarcarea ateielor pentru rebeliunea din 1916. Este clar că Roger Casement, fanatic irlandze, a condus guvernul german să creadă că dacă acesta se va învoi să aprovizioneze revoluționarii cu arme și munițiuni, o torță mare compusă din irflandoizi, forță pe care d o evanute, la 250 mii oameni, va putea ataca regatul britanic, care Pe acel timp era angajat într-o luptă de viață și pe moarte. Trupele germane au fost de asemenea invitate să debarce în Irlanda, însă având în vedere marina engleză, Gemmania a declarat că acest lucru este imposibil. Schimbul diferitelor secrete si metode de comunicări Printr'un anumit cod, comunicări relative la acest comitet se făcea via Germania prin valizele diplomatice care partrau fn Washington* și pe alte diferite căi, aceste comunicări însă au ajuns [a cunoștința guvernului englez. Când Casement" debarcă* în "Iriaiul" Casement debarcă în lrsau vented Pe, un submarin german* «1 fu numai decât arestat, și revoluția care cu toate sforțările stenseiniștilor extremi. Și larga distribuire a aurului german nu a găste sprijinul dorit, a fost grabnic suprimată- Acum se publică documentele privitoare la acele comploturi, inclusiv un document scris în 1914 de Casement care se găsea la, Berlin către judecătorul Cochtlan din, New-York, în care Germania este arătată, ca dând ajutor călduros complotului, și prin care se cere d-lui Cochtlan ca aceasta informatiune să fie adusă la cunoștința conspiratorilor din Irlanda. De asemenea el a mai cerut d-ilor John Neal și Chalan dte Irlanda să-i trimeată în Berlin, pentru anumite stropari, câțiva tineri preoți irlandezi. Ult document, care Poartă adnotatia ,e foarte secret“ este un mesagiu din Partea unui membru al statului major Bernsdorff în America mesagiul trimis via Rotterdam la Berlin, continea raportujj lui John Devoy* agent principal în America în timpul răsboiului pentru corespondenta între Germania și simfoniști. Raportul arăta următoarele: „De acea am hotărît să începem] acțiunea, în Sâmbăta Paștelui- Sperăm să avem ajutorul german imediat după începerea actienei. Vom fi poate constrânși să începem chhiar mai devreme“. Opt zile mai târziu, Contele Bernsdorff atașa te medi foarte secret următoarele la un mesagu, care fusese sancționat și care trecea prin departamentul statului guvernului american: ,Șeful irlandez John Devoy mă informează ca răscoala trebuie să redepă în Irlanda pe Sâmbăta Paștelui Te rog trimite arMe care să sosească la Limerick Pe coasta de vest a Planetei, între Vinerea mare și Sâmbăta Peștelui. Ca să mai amânăm este imposibil. Trec mă în curent dacii se poate aștepta la un ajutor din partea Germaniei”. * La 4 Martie 1916, oficiul afacerilor externe din Berlin trimes următoarele la ambasada germană din Washington : „Intre 20 Aprile și 23 seara- două sau trei barci de Pescari cu motor, vor putea debarca 20 mii puști, 10 mitraliere cu muniții și explosive in Tralll Bay. Un pilot irlandez urmteză să aștepte bărcile la tetrarea în Bay (mic golf) și să arate două lumini verzi una lângă alta la scurte intervale- Succesul poate fi asigurat numai printr’o sforțare energică”. Alte documente arată că du pă jnÉtÉdffia xCTâfei^gegaiâ’y- nii au cheltuit sume mari Pentru Cărarea teița Semenk Din trocuraonle mai apare că „cercul intern“ care organiza revoluția nu aducea la cuQOS' tinta luui John Neill- șeful în Briteda- »cearta- organizarea revoltei lăsând să-l informeze despre aceasta ’** ultimul moment. Documente ulterioare mai aram că germanii ei aui foarte bigr*3orati ca ma* târziu Glanda să nu f*e 3UPu«a unui regim aspru- In consecință, alte Planuri au mai fost urzte pentru executarea actiunei revoluționare in 1917 și 1918. In Aprilie 1918 toată I1iPmea era convinsă că planul pentru debarcarea armelor 1» Irlinda era des ml de bine organizat, spre a f* Pus în execuți*e, și că Germanii așteptau numai informațiuni hotărît>aJre din,,Irlanda relativ la scurtit loc și dată. Autoritățile engleze au fost anunțate să atragă atenția cqh arandamentuluirrlandez asupra unei probabile debarcări a unui agent german Dor iing care a și fost arestat la 12 Aprilie. Acesta trebuia să ajute la debarcarea munițiunilor ș1 armelor de pe an submarin german, și această debarcare trebuia să preceadă cu succes marea ofensivă germană din Etem ta. La 4 Mai 1918 guvernul englez a primit informatiuni c»1 in seara de 26 Aprilie 1918’ vagoane de cale ferată au sosit la Cuxhaven și urmează să debarce conținutul lor. Pușe și mitraliere pe submarine care urmau să ajungă în Irlanda. Submarinele insă nu și-au putut îndeplini misiunea. a Decorarea Belgradului Belgrad. 11. — Se anunță că generalul Franchet d’Esperey, membru al consiliului superior al războiului la Paris, va veni la Belgrad la 27 ianuarie, ziua sfântului Savatra să predea crucea legiunii de onoare orașului Belgrad, asinieri ^ Cântărețimea bisaric[asc8 din toată țara ^ citit cu o Satisfacție în ziarul ..Uneversu]‘‘ nr. 311 din 20 Dec. 1928 că Păr. I. Grigorescu, deputat de Constanta* în demersui ce Fa făcut către d- ministru al cultelor de privința sporirii salariilor preoților a atins și cheatur% cântăreților bisericești, cerând gi Pentru ei, din pă credința sf. sale o situațiu' ne mai bună. Noi nu putem înțelege ca, un deputat atunci când se ocupă de ■ So hirtă unei clase din care face parte, vrând să-i ducă îmbunătățiri să uite al cere mai mult decât a dobândit deja cu bună s’Âită. j Iată care este situat a cámtăreților astăzi. Prin decretul-lege nr 4182 publicat în Monitorul Oficial nr. 127 din 24 Sept. 1919, ® u J veritul de pe atunci a acordat cântăreților dreptul de gradații din 5 te 5 ani ca S' Ar tetrilor și diaconilor. Asociat unn ca glială a cânt«tăreților bisericești — centrat la București — singura cmrst reprezintă și susține ‘interesele cântăreților, încă dte. Lei>n 1920, a înaintat memorii detailiate onor. presa-dietrei consiliului de mieiștri ’d-lui minister al cultelor și I. P. Sf. Mitropolit Primat* arătând do Iennțele clasei câmtăreților și cerând modestul salariu de bază 250 lei lunar ]a orașe gî 100 lei la sate cu alocat*'! tft chirie ca la Loti slujbașii statului. •" Asociatiune.Tură!".i jure rasp Prinsul președinției consiliului de miniștrii nr 3165 din 3 Decembrie 1920 și .'al oue-r. minister de vieite' nr 37.086 din 1920, prim care ni se arată ca doleanțele cântăreților sunt la studiu, ceea că ne îndreptățește să credem că modestele noastre cereri se pot aproba în întregime. Mă fac ecoul caîtericiilor din întreaga țară. multem ndi Păr. Grigorescu §i tuturor oamenilor de bine cari sprijtiss și se interesează de soairita cântărețunei. Fa an Í. Belu Secretar g-rala! Asoc. g-rala-~ centr ală BucunsU .