Universul, martie 1924 (Anul 42, nr. 47-73)
1924-03-28 / nr. 70
TÂNGUIRI INUTILE ' S'au luat măsuri pentru prinderea autorilor furtului de 4 milioane, săvârşit la Lugoj In paguba Statului... Autorităţile sunt pe urmele hoţilor cari s‘au dedat la alte mari prădăciuni In diferite puncte ale ţării... Tribunalul a condamnat zilele trecute pe un fost funcţionar care manipulase cecuri in valoare mare, cu o îndrăzneală egalată numai de proporţiile libertăţii de care s-a bucurat... Se studiază înlăturarea cauzelor care fac ca deraerile, ciocnirile şi celelalte catastrofe cu rubrică permanentă să reprezinte zilnic o bună parte din încasările Statului... In timpul acesta s‘au sporit enorm impozitele fiscale, s'au repezit cu aceeaşi îndârjire şi cele comunale, timbrele se vor urca simţitor în curând, angajale noi se vor creia, cele vechi vor creşte mereu, şi bietul contribuabil încovoiat sub povara greutăţilor pentru existenţa lui şi a familiei, primind în cap măciucile neîntrerupte şi tot mai violente ale birurilor de tot felul, se întreabă apelpisit: Ce sunt eu de vină să le îndur pe toate, să plătesc toate gloabele? Cetăţeanul are dreptate: nu, nu e el de vină ; de vină e coactivitatea în care intră şi el. In ce consistă vina aceasta ? Ea nu este activă, adică din categoria acelor păcate care apasă asupra falsificatorilor, defraudatorilor, traficanţilor, mituiţilor, necinstiţilor în înţelesul cel mai larg. Ea este pasivă şi consistă în nepăsarea generală faţă de ceea ce fac vinovaţii activi. Şi desigur că este mare, fiindcă fără ea vina activă ar face mult mai puţine ravagii. Dacă fiecare superior şi-ar controla serios subalternii, dacă nenumăratele inspectorate de tot soiul n'ar fi, în parte cel puţin, simple sinecuri, dacă vi-,gilenţa administrativă n'ar fi adesea platonică, dacă conştiinţa datoriei ar funcţiona mai puternic, dacă fiecare om şi-ar îndoi energia în rolul său, mare sau mic, de sigur că forţa ispitelor asupra naturilor prea slabe ar activa cu mai puţin succes, iar impulsiunile celor răi prin mentalitatea şi sensibilitatea lor, ar întâmpina o rezistenţă în multe cazuri biruitoare. In afară de aceasta, dacă cetăţeanul, ca element social, ar reacţiona mai puternic de câte ori are prilejul şi şi-ar afirma voinţa de a se vedea administrat în alte condiţii de cât ace- lea de care se plânge mereu, dacă şi-ar exercita dreptul său de control, cu mai multă vigoare, dacă s‘'ar înregistra o scădere a pasivităţii care a atacat ca o rugină energia obştească, de ’ bună seamă că s'ar imprima un ritm mai regulat tutulor organelor publice şi sociale şi ne-am emancipa de tirania unei epoci anormale, care ar fitrebuit şi ar fi putut să fie mult mai scurtă. Se cere numaidecât o înviorare a conştiinţei datoriei. Fără aceasta, vor continua — cine ştie până când — tânguirile inutile şi pagubele catastrofale. I . fii Sâinilor fiii la IParis — Programul vizitei Paris, 28. (Rador). — Camera a votat cu unanimitate creditele destinate pentru recepţia suveranilor români. Iată programul vizitei: Sâmbătă 12 Aprilie ora 13 un dejun Intim In onoarea suveranilor la Elizée. La ora 11.30 suveranii se întorc la palatul unde sunt găzduiţi La ora 16,20 d. şi d-na Millerand vor veni să ia pe suverani spre a-i conduce la institut. Apoi va urma o recepţiune la academia de Bole Arte. După aceia suveranii împreună cu d. şi d-na Millerand pleacă de la institut pentru a lua parte le cursele de cai. La 17:30 suveranii se întorc la palat şi la ora 20 iau parte la un dineu oferit de către d. şi d-na Poincaré la ministerul de externe la care vor asista şi d. şi d-na MIL lerand. Suveranii români sosesc la aris la 10 Aprilie ora 11 în gara Avenue Bois de Boulogne, unde vor 1i aşteptaţi de d. şi d-na Millerand care-i vor conduca la palatul unde vor fi găzduiţi Suveranii vor vizita împreună cu d. şi d-na Millerand primăria unde vor fi primiţi de către reprezentanţii municipalităţii. Suveranii vor vizita în prima zi mormântul soldatului necunoscut şi vor lua pariu apoi la o recepţie a coloniei române de la legaţiunea română din Paris, împreună cu d. şi d-na Millerand vor vizita câmpul de aviaţie. Suveranii vor oferi in aceeaşi zi la legaţiunea română un dineu in onoarea d-lui şi d-nei Millerand, căruia îi va urma o recepţie. învăţătorii şi reforma învăţământului primar ! Primim: ’ Proectul de lege asupra învăţământului primar a fost depus la Cameră de d. ministru dr. C. Angelescu, fără să mai fi fost dat în discuţia noastră a învăţătorilor. In forma lui definitivă după cum se făgăduise. In genere, acest proect de lege a ţinut, seamă de rezultatele consultării prealabile a corpului învăţâtoresc şi de dezideratele ultimelor congrese ale tuturor învăţătorilor din întreaga ţară, şi răspunde nevoilor de după întregirea neamului. Cu mici modificări la unele articole ar ieşi o lege bună, dacă, şi pentru învăţători legea ar creia o situaţie materială şi morală satisfăcătoare. Situaţia materială însă, atât de tristă astăzi, este lăsată pe seama încadrării în viitorul Statut de retribuţiunea tuturor funcţionarilor publici, unde corpul didactic n’are ce căuta şi se nesocoteşte, ca bază de calcul pentru retribuţie viitoare, decretul,lege rectificator de salarizare din 1919. Situaţia, morală însă, ce li se creiază prin art 131 şi prin câteve dispoziţiuni din alte articole este pe deantregul insuportabilă şi în desarord complect cu rolul de educator şi creator de suflete al misiunii de învăţător. In art. 134 se pune Învăţătorilor restricţiuni penalizate, asupra modului de predare în şcoală şi de purtare eu vorba, cu scrisul şi cu fapta, afară din şcoală, cari pot da naştere unui şir nesfârşit de şicane din partea duşmanilor personali sau adversarilor de idei şi sub apăsarea cărora învăţătorul trebue să abdice dela toate frumoasele atribute ale misiunii sale pentru a se transforma într’o maşină vorbitoare fără suflet, fără personalitate şi fără ideal atât în şcoală, cât şi în afară de şcoală. Nu ştim cine a sugerat introducerea acestor restricţiuni cari schilodesc o lege, care fără ele ar fi creat lucrătorilor un cadru in care să se simtă liberi şi însufleţiţi în toată acţiunea lor educatoare şi de pregătire pentru viaţă activă, iar nu pentru una pasivă şi fără spontaneitate. Sperăm că d. ministru va reveni asupra lor, va înlătura cu totul art. 134, care este cu prisosinţă şi mult mai bine şi mai frumos înlocuit prin normele de pregătire pedagogică din studiile respective ale şcoalei normale. Altfel şcoala abdică de la rolul şi îndatorirea ei, iar descurajarea şi degradarea sufletească vor distruge tot ce este nobil şi frumos în misiunea de învăţător. Legea rezolvând, apoi problema localurilor de şcoală nu se preocupă deloc de problema locuinţelor pentru învăţători cari or nu găsesc, or nu pot plăti chiria ce li se cere pentru locuințele de cari au nevoie. Asemenea nu se preocupă de împroprietărirea rurală și urbană pentru cei neimpropriatări. Conferinţa dela Viena 1 linii iii aîisli lisară V J* ■ Dafepîii sovietici su o atitudine dubioasa. — Ei vor propune evacuarea Basarabiei. — Dela trimisul nostru special — întâlnirea secretarilor delegaţiilor ATITUDINEA DUBIOASĂ A SOVIETICILOR Viena, 25 Martie. Nu se cunoaşte, până acum, punctul de vedere al delegaţilor ruşi şi nici programul lor la conferinţă. ARTICOLUL INJURIOS AL UNUI ZIAR LA ADRESA ROMÂNIEI Arbeiterzeitung publică în numărul său de eri, un articol injurios la adresa României, deşi presa vieneză îşi luase anterior angajamentul că nu va interveni în discuţiile conferinţei, sub nici o formă, nu Tezaurul românesc mai există Aflu câ delegaţii sovietici declară că tezarul românesc de la Moscova nu mai există. Joff a vizitat continuu Sovieticii vizitează regulat, pe Joffe, care e în sanatoriul „Kotesch" din împrejurimile Vienei. M. NEGRU Cum privesc austriacii tratativele Viena, 25 Rador). — „Neue Freie Presse“ publică un arti- col privitor la începerea tratati- velor dintre Romănia şi Rusia. Ziarul salută pe delegaţii ambe- lor state şi-şi exprimă speranţa că această conferinţă va avea pe pământul neutral al Vienei, un succes deplin. Austria, care este preocupată de refacerea şi ridicarea ei, păstrează faţă de această conferinţă rolul de observator obiectiv. Rezultatul conferinței depinde, dacă vor predomina interesele economice, care împing spre o înţelegere, sau divergenţele politice. Se poate ca şi Rusia să aibă In vedere la aitasta conferinţâ mai mult intertAHt economice decât politice. Problema conferinţei de la Viena este grea, totuşi e desperat In reuşita favorabilă a unei înţelegeri. Misiunea rusă la d. Cruenberger Viena. 26 (Rador). — Ministrul de externe austriac, dr. Gruenberger, a primit delegaţia rusească in frunte cu d. Crestinski întrevederea Langa Răşcanu-Crestinski Azi. Marţi, la orele 11 dim. d. Langa Răşcanu a avut o întrevedere particulară cu Crestinski. B. Langa Răşcanu era însoţit de secretarul Cazacu, iar Crestinski de Ustinov. întrevederea a fost la palatul Camerei deputaţilor. S-au discutat generalităţi Cei doi delegaţi au conferit timp de trei sferturi de oră. Conversaţiunea s-a mărginit la generalităţi şi a urmat in cei mai buni termeni Delegatul român a declarat celui sovietist că doreşte să ajungă la rezultate efective, pentru reluarea relaţiunilor normale între cele două state. Crestinski a făcut aceleaşi declaraţii lui. CONVERSAŢIUNEA N‘A ATINS NICI O CHESTIUNE DIN PROGRAMUL CONFERINŢEI. IN SPECIAL CRESTINSKI A EVITAT ORICE PRECIZIUNI. Conferinţa se deschide Joi S‘a convenit ca prima întrunire a tuturor delegaţilor să fie mâine, Hercuri, dimineaţa, când se vor face prezentările şi se vor verifica plenipotenţele delegaţilor. D. Grumberg, ministrul afacerilor străine al Austriei, va prezida şedinţa inaugurală a conferinţei. Joi Conferinţa propriu zis, se va deschide Joi după amiazi, tot furr o atmosferă neprecisă. Imcertitudinea persistă dincauza rezervei sovieticilor. Din memoriu al lui Crestinski Sunt Informat că Crestinski va prezenta un pretins memoriu al basarabenîlor, pa care-l va citi în şedinţă; în acest memoriu s-ar cere plebiscitl în Basarabia şi evacuarea teritoriului de către români u ajutorul studenţilor Au mai subscris : Colecta unui grup de români macedoneni din Bazargic, jud. Calacra, din iniţiativa d-lui loan N. Cosmescu, în sumă de 6980 şi anume: Vasile Zeana ,Ioan N. Cosmescu, Petre I. Trapei, Tache Nibl, N. Nicea, Gh. Tanaşoca, N. Tanaşoca, Cristea Vela, loan Bura, St. Caranica, G. Papatanase, I. Samanicu, Constantin N. Pineta, Seria Niki, câte 200 lei [ Dumitru Cosmescu, Petre , Henţu, Vangheli Trupei, Ştefan Ciomu, Petre Vela, Hristu Roşu, Mira Zugrafu, Perlele Pendifranga, Iuliu Nuşu, N. Exarhu, M. Handuri, Sterie Tallin, Mihail Besio, Toma Nicolau, George N. Pineta, Constantin N. Biju, Pompiliu Papahagi, Solti C. Biju, Nicolae Paze, N. Peaha, Stamati Goti, Nicolae Lagara, Setir Lehunda, Ioan Chita, Zissu Siebe, Aurelian Constantin, C. St. Nicolen, M. Djcrahis, Anghei Dimitriu, Velcu Spira, câte 100 iei T. Delanescu Emil Papazisu, G. Sarapei, G. Chiriazi, Sotir Papahagi, L. Vlad, Mihail Batali, Dimitrie Mischia, Fon I Ceauş, Gh. Gheorghiu, V. I Tăcea, Nicolae Scana, La,che Chiriazi, Gheorghe Si Ida, Dima Costa, Ifrim Poitianu, P. Stănculescu, câte 50 lei M. Papu, Colecta comitetului şcolar şi profesorii liceului „Traian“ T.Severin, in sumă de 3910 şi anume: T. Costescu Comitetul şcolar V. Vârcolu Paulian in memoria real grefatului său fiu Marius, S. Chirulescu, IuL Schintec, câte 200 iei AL Bărcăcilă, C. Danciu, M. Fontaine, M. Guşiţă, M. Hergot, N. Herescu, Pr. P. Gh. Munteanu, EL Mihăileanu, P. Pârşcoveanîţ, 500 2800 3.000 60 800 20 1000 500 300 600 AI. Resmeriţă, T. Zanna, câte 109 lei D. N. lotta I. Brâncuşi, I. Busnitrescu, C. D. lonescu, D. Mateescu, P. Schauer, FI. Stoenescu, AL Teodorescu, câte 50 lei Colecta locuitorilor comunei Sălătrucu, jud. Argeş, din iniţiativa d-lui C. Dumitrescu, judecătorul ocolului rar. Şuici-Argeş Şcoala normală de băeţi „Plooşti“ . Profesorii şi elevii Elevii şcoalei primare a şcoalei normale: Ionescu Bombonel Gănţoiu Olga, Atanasiu Romică, Stănescu D-tra, Daca Tudor, Poposea Toma, Dacu Gheorghe, Ciupală Ion, Vasiliu G-tin, câte 100 tei Papazol Ioana Ciocârdel Radu, Torpescu Niculae, câte 50 lei 12 elevi câte 20 tei14 elevi câte 10 lei 20 elevi câte 5 lei 1i Colecta d-lui G. N. Tasoiu, str. Goleşti 55, Brăila Din iniţiativa d-lui inspector al băncilor populare, Gh. Hanolescu, la banca populară „înfrăţirea“ din corn. Zorleni, jud. Tutova Cercul de recrutare Cetatea Albă, Basarabia Funcţionarii şi personalul sucursalei Băncei Naţionale a României din Galaţi în sumă de 1500 lei şi anume: Victor Puiu Mihail Suchi Const. Madgeaxa Const. Petrov, Corciovei Ştefan, Jean M. Nicolau, Const. Diaconescu, câte 100 lei Jean D. Nicolau, Teodor Filip, câte 40 lei Alex. Bălănescu Colecta d-lui I. Vasilescu Azuga Compania jandarmi, Torontal Sânîcolau Mare Funcţionarii Casei Păduriioc Arendatei, rtomenlka 60 350 2.800 2.000 2.000 560 300 200 400 80 20 1.250 1216 1 din iniţiativa d-nei M. Mi- 1100 Iona Colecta d-lui Mişu Bejan artist Cinema Marconi Clasa reală a liceului Traian din T.Severin Colecta d-lui Al. Ionescu, defoltant, calea Griviţei, Piaţa Atelierului Colecta învăţătorilor Popescu-Băleni, Dâmboviţa Dirigintele şi elevii claselor III A. şi III B. de la gimnaziul „Şt. Popescu“, Corabia Elevele şc. de fete „I. C. Brătianu“ Mizil 605 208 1000 30 100 240 140 100 2110 1.050 1000 1000 705 701 700 815 Total lei 32.084 Suma din urmă 1.466.913 Total general 1.498.977 Rikow la Berlin Berlin, 25. (Rador). — Preşedintele sovietului comisarilor poporului, Rikow, a sosit la Berlin pentru a consulta un medic german cu privire la boala de care suferă. Meetingurile Basarabia Iaşi, 25 Martie Zilnic se ţin in diferite centre ale Basarabiei meetinguri populare, in care se manifestă revolta unanimă a populaţiei basarabene faţă de tendinţele sovietice ruseşti in ceea ce priveşte provincia Basarabiei. Prin moţiunile care votează, se arată că în zadar îşi inchipue agenţii bolşevici că vor falsifica adevărurile istorice transformfind după placul lor realităţii»suaim „ .;i Ciocnire de vapoare Tamisa — 8 inecat. — Mulţi răniţi — Londra, 25. (Rador). — Pe Tamisa s*a ciocnit un vapor englez cu unul american. Vaporul englez a suferit o avariţie gravă şî s’a scufundat. 8 persoane s'au înceaL Mai multe persoane au fost grav rănite. In Jurul Incidentului italo-român Roma. — D. Lahovary, ministrul României s'a dus la palatul Chigi şi a avut o convorbire cu senatorul Contarini. In legătură cu incidentul italo-român Se crede că diplomaţia d-lui Mussolini va evita complica Ajutorarea Bm\t\ ADMINISTRAREA FONDURILOR ADUNATA DE CRUCEA ROŞIE Geneva, 26. — Comisiunea mină a comitetului internaţional al Crucii Roşie şi al Ligei Societăţilor Crucii Roşii, a desemnat pe d. Eugene Pittard, să administreze la numele Societăţii Naţiunilor, fondurile furnizate de societate, precum şi fondurile care provin din ajutoare private, pentru combaterea foametei în Albania. Se ştie că în şedinţa sa din 13 Martie, Consiliul Societăţii Naţiunilor după ce a votat o contribuţie de 50.000 franci, a lansat un apel către toate Statele Membre de la Societatea Naţiunilor şi către caritatea publică, spre a veni în ajutorul populaţiilor din diferite părţi ale Albaniei devastate de foamete. De altă parte consiliul invitase comisiunea mixtă a comitetului internaţional şi a Ligei Societăţilor Crucii Roşii, să desemneze un reprezentant care să fie însărcinat la numele Societăţii Naţiunilor, cu administrarea fondurilor de ajutor pentru Albania. Uniunea Internaţională pentru ajutorul copiilor a comunicat deja că a votat un credit de 500 lire sterline, la vederea de a ajutora copii din acele regiuni. D. Pittard, care a fost, desemnat de către comisiunea Swixtă, este profesor la Universitatea din Geneva. Dat fiind gravitatea situației, dânsul va pleca neîntârziat la Albania. Criza de guvern din Iugoslavia CE A PROVOCAT DEMISIA LUI PASICI Praga, 25. Comentând demisiunea lui Pasici, „Ceske Slavo“ socoteşte că criza iugoslavă se datoreşte situaţiei de după război, de care se loveşte desfăşurarea politică a tuturor popoarelor desrobite. Regimul austriac nu a încetat de a produce efectele sale In sistemul cuprins In formula „Divide et impera“ și care consta In a descompune In parcele, popoarele ne-germane și ne maghiare, spre a împiedica organizarea lor comună. Cu cât un stat succesor posedă mai multe din aceste grupuri eterogene, cu atât mai greu le va putea Incorpora tn noul său sis- j tem politic. Si Cehoslovacia sim- * te aceste dificultăţi, care, tn cazul Iugoslaviei, sunt şi mai se- j rioase. O schimbare radicală nu va putea surveni decât datorită unei desfăşurări graduale, care găseşte de altfel un teren favorabil, căci In Iugoslavia însăşi trebuie să recunoaştem progresele considerabile care s’au făcut pentru consolidarea internă a statului. Prăbuşirea unei clăți la Iași O DOAMNA UCISA 23 Martie. O mare nenorocire s’a tntdmplat astăseară In str. Păcurari nr. 21, la proprietatea d.lui avocat Leatris. Atenansele din curtea acestei clădiri, care erau locuite de mai multe familii, s’au prăbuşit. O doamnă bătrână care venise in vizită la unul din locatari a fost prinsă sub dărtmiituri şi ucisa. Venind grabnic pompierii au găsit printre dărâmături un copil, ca prin minune rămas în viaţă. Prăbuşirea se datoreşte terenului fugitiv din partea locului pe care se află clădită casa. Ceilalţi locatari au putut scăpa cu viață, parte lipsind de a- ş casă iar alții salvându-se la timp. Arestarea onorcomisar Buzău, 25. Comisarul Răducanu a fost depus în arestul preventiv. I se impută că a luat mită și că s ultragiat pe procurorul JtfsrjaiafiUt,.,, —-u«.^.. Cronica externă 26 Martie O vie discuţie s’a iscat în Camera comunelor in chestia proectului depus de guvernul Macdonald, relativ la renunţarea stabilirii unei baze navale la Singapore. Opoziţia a acuzat guvernul de inconsecvenţă, deoarece, deoparte, construeşte noui unităţi de luptă, iar de altă parte, el lasă trei sferturi din dominiun, fără apărare. Din această cauză, Australia doreşte să poseadă o marină particulară. Camera comunelor a votat proectul relativ la renunţarea construirii unei baze navale la Singapore. Ultimatum sovietelor ruseşti adresate Chinei a expirat. Karakan, reprezentantul Rusiei de la Peking, a predat o nouă notă guvernului chinez, în care se spune că negocierile sunt, de fapt, terminate şi China va trage consecinţele. Guvernul chinez a răspuns că el nu consideră negocierii® ter minate şi tactica intimidării şi a ameninţării, întrebuinţată de sovietele ruseşti, nu poate schimba atitudinea sa in chestia Mongoliei exterioare. Guvernul bavarez a semnat concordatul cu Vaticanul. Plebiscitul pentru republică a fost fixat, în Grecia, la 13 Arphite c. Guvernul a ordonat ca toate insignele regalităţii sa fie distruse. Averea regelui George a fost pusă în vânzare. La Atena s’a ordonat ca timp de trei zile să se sărbătorească proclamarea republicii şi căderea regalităţii. Generalul Metaxas, şeful regaliştilor a sosit la Paris, după ce a întrerupt tratativele la Roma cu emisarii guvernului atenian. Perioada electorală în Franța s-a deschis, în vederea alegerilor fixate la 11 Maii. rii a fiuluii republica in Grecia — Nanifestaţia din piaţa Constituţiei. — Insignele regale distruse. Atitudinea monarhistelor. - Serbările republicane. — Ofiţeri amnistiaţi— Dela corespondentul nostru particular — Atena, 25 (Ridor). - Adunarea a votat înlăturarea dinastiei şi proclamarea republicii. ........ Proclamarea formală a republicii se va face după plebiscit. Atena, 26.— Membrii guvernului au pornit apoi în mlocrul aclamaţiilor spre piaţa Constituţiei, unde în faţa fostului palat regal, au trecut în reviste trupele garnizonei din Atena, conduse de colonelul Condius, ministrul de război, urmata fie artilerie şi tancuri. Ofițerii şi soldaţii, cari scoseseră insineze regale de pe chipiuri şi capele, purtau mici drapele cu litera „delta” în mijlocul unei cruci. Monarhiştii par că privesc evenimentele cu destulă filosofie. In ziarele monarhiste s’au publicat apeluri în care populaţia era invitată să nu iasă din case. Cu toate acestea mulţimea a participat la manifestaţia republicană. Originala propunere a republicanilor de a schimba titlul amiralului Conduriotis în acel do „guvernator provizor al Greciei” a fost părăsit în ultimul moment. Serbările vor continua încă 3 zile, iar plebiscitul se va ţine la 13 Aprilie. Toţi ofiţerii, cari Îşi fac osânda in închisori, în legătură cu revoluţia din Octombrie 1923, printre cari sunt şi generalii Gargalides şi Leonardopolos, au fost amnistiaţi Setiitutea Adunării a fost prelungită pe încă 40 de zile. GUVERNUL VINDE BUNURILE FAMILIEI REGALE Atena, 25.— Guvernul a luat hotărârea să vândă toate bonurile, care aparţin familiei regale. Vânzarea se va face mâine cu prilejul serbării independenţe, Guvernul primeşte din toate părţile telegrame în care e încurajat in sforţările ce depune pentru pacificarea internă. Când va fi plebiscitul Atena, 26. — Plebiscitul s’a fixat pentru ziua de 13 Aprilie. Condamna!! politici vor fi amnistiaţi Concordatul cu Vaticanul Tratativele cu Vaticanul vor fi amânate — Incheerea Concordatului se va face după reforma bisericească — In ultimile zile, tratativele intre Nunţiul papal şi d. C. Banu, delegatul guvernului nostru fiind terminate, fostul ministru al cultelor urma să plece la Roma, ca să trateze acolo, diferitele chestiuni. In legătură cu incheerea Concordatului. Mărfi seară am putut afla că,— in urma întrevederilor, pe care d. Banu le-a avut cu d. I. G. Duca, ministrul afacerilor străine și cu I. P. S. S. Mitropolitul primat Miron Cristea, — data plecării delegatului român a fost amânată. Ni s’a afirmat că guvernul cu toate că făcuse toate preparativele acestei plecări, in urma interviewului acordat ziarului nostru de către primarul tării in chiar ziua hotărttd plecării delegatului, d. ministru Duca a dispus să consulte pe primul ministru, in special asupra propunerii făcută de Înaltul prelat, ca incheerea concordatului cu Vaticanul să se facă după ce reforma bisericească va fi fapt îndeplinit. La aceasta pare să fi contribuit şi un manifest adresat de „Asociaţia clerului român“ către toţi preofii din ţară, In care li se cere ca, pe cale de telegrame, să facă cunoscut ministerului de culte crezul lor In aceasta importantă chestiune bisericească. Guvernul, d In faţa acestor două fajute survenite ulterior, primelor deciziuni In chestiunea concordatului şi mai cu seamă a plecării d-lui Banu la Roma m- a hotărât să amâne aceste tratative pentru o dată pe care nimeni nu o poate cunoaște, dar care e probabil să fie după votarea legii de unificare a bisericei ortodoxe române. hiul Persiei ud a abdicat Paris, 26.— Persoanele din anturajul Şahului Persiei desmint ştirile publicate de presa engleză privitoare la abdicarea şahului. Şahul — care se află de mai mult timp la Paris — are intenţia să plece la Teheran. A/WWVVWWS /VVSA „ ZIARUL UNIVERSUL“ î uns sr. Iii I Ferră marile | I premiii primăvară | S Cititorii cari vor să par- ? ‚ dcipe la marile premii ce › › primăvară vor strânge cu- S › poanele ce zilnic vor fi pq- › ‚ blcate In acest loc, › ‚ Amănunte complete vor fi v › date V» timp. ?