Universul, martie 1924 (Anul 42, nr. 47-73)

1924-03-28 / nr. 70

TÂNGUIRI INUTILE ' S'au luat măsuri pentru prinderea autorilor furtului de 4 milioane, săvârşit la Lu­goj In paguba Statului... Auto­rităţile sunt pe urmele hoţilor cari s‘au dedat la alte mari prădăciuni In diferite puncte ale ţării... Tribunalul a condam­­nat zilele trecute pe un fost funcţionar care manipulase ce­curi in valoare mare, cu o îndrăzneală egalată numai de proporţiile libertăţii de care s-a bucurat... Se studiază înlătura­rea cauzelor care fac ca derae­­rile, ciocnirile şi celelalte ca­tastrofe cu rubrică permanentă să reprezinte zilnic o bună par­te din încasările Statului... In timpul acesta s‘au sporit enorm impozitele fiscale, s'au repezit cu aceeaşi îndârjire şi cele comunale, timbrele se vor urca simţitor în curând, anga­jale noi se vor creia, cele vechi vor creşte mereu, şi bietul con­tribuabil încovoiat sub povara greutăţilor pentru existenţa lui şi a familiei, primind în cap măciucile neîntrerupte şi tot mai violente ale birurilor de tot felul, se întreabă apelpisit: Ce sunt eu de vină să le îndur pe toate, să plătesc toate gloabele? Cetăţeanul are dreptate: nu, nu e el de vină ; de vină e co­­­activitatea în care intră şi el.­­ In ce consistă vina aceasta ? Ea nu este activă, adică din categoria acelor păcate care a­­pasă asupra falsificatorilor, de­­fraudatorilor, traficanţilor, mi­tuiţilor, necinstiţilor în înţele­sul cel mai larg. Ea este pasivă şi consistă în nepăsarea generală faţă de ceea ce fac vinovaţii activi. Şi de­si­gur că este mare, fiindcă fără ea vina activă ar face mult mai puţine ravagii. Dacă fiecare superior şi-ar controla serios subalternii, dacă nenumăratele inspectorate de tot soiul n'ar fi, în parte cel­­ puţin, simple sinecuri, dacă vi-,­gilenţa administrativă n'ar fi adesea platonică, dacă conştiin­ţa datoriei ar funcţiona mai puternic, dacă fiecare om şi-ar îndoi energia în rolul său, mare sau mic, de sigur că forţa ispi­telor asupra naturilor prea sla­be ar activa cu mai puţin suc­ces, iar impulsiunile celor răi prin mentalitatea şi sensibilita­tea lor, ar întâmpina o rezis­tenţă în multe cazuri birui­toare. In afară de aceasta, dacă ce­tăţeanul, ca element social, ar reacţiona mai puternic de câte ori are prilejul şi şi-ar afirma voinţa de a se vedea adminis­trat în alte condiţii de cât ace-­ lea de care se plânge mereu, dacă şi-ar exercita dreptul său de control, cu mai multă vigoa­re, dacă s‘'ar înregistra o scăde­re a pasivităţii care a atacat ca o rugină energia obştească, de ’ bună seamă că s'ar imprima un ritm mai regulat tutulor or­ganelor publice şi sociale şi ne-am emancipa de tirania u­­nei epoci anormale, care ar fi­­trebuit şi ar fi putut să fie mult mai scurtă. Se cere numai­de­cât o învio­rare a conştiinţei datoriei. Fără aceasta, vor continua —­ cine ştie până când — tângui­rile inutile şi pagubele catas­trofale. I . fii Sâinilor fiii la IParis — Programul vizitei Paris, 28. (Rador). — Camera­­ a votat cu unanimitate credite­­­le destinate pentru recepţia su­veranilor români. Iată programul vizitei: Sâmbătă 12 Aprilie ora 13 un dejun Intim In onoarea suvera­nilor la Elizée. La ora 11.30 su­veranii se întorc la palatul un­de sunt găzduiţi La ora 16,20 d. şi d-na Millerand vor veni să ia pe suverani spre a-i conduce­­ la institut. Apoi va urma o re­­cepţiune la academia de Bole Arte. După aceia suveranii îm­preună cu d. şi d-na Millerand pleacă de la institut pentru a lua parte le cursele de cai. La 17:30 suveranii se întorc la palat şi la ora 20 iau parte la un dineu o­ferit de către d. şi d-na Poin­caré la ministerul de externe la care vor asista şi d. şi d-na MIL le­rand. Su­ver­anii români sosesc la aris la 10 Aprilie ora 11 în ga­ra Avenue Bois de Boulogne, unde vor 1i aşteptaţi de d. şi d-na Millerand care-i vor con­­duca la palatul unde vor fi găz­duiţi Suveranii vor vizita îm­preună cu d. şi d-na Millerand primăria unde vor fi primiţi de către reprezentanţii munici­palităţii. Suveranii vor vizita în prima zi mormântul soldatului necunoscut şi vor lua pariu a­­poi la o recepţie a coloniei ro­mâne de la legaţiunea română din Paris, împreună cu d. şi d-na Millerand vor vizita câm­pul de aviaţie. Suveranii vor o­­feri in aceeaşi zi la legaţiunea română un dineu in onoarea d-lui şi d-nei Millerand, căruia îi va urma o recepţie. învăţătorii şi reforma învăţământului primar ! Primim: ’ Proectul de lege asupra învă­ţământului primar a fost depus la Cameră de d. ministru dr. C. Angelescu, fără să mai fi fost dat în discuţia noastră a învă­­ţătorilor. In forma lui definitivă după cum se făgăduise. In genere, acest proect de lege a ţinut, seamă de rezultatele con­sultării prealabile a corpului în­­văţâtoresc şi de dezideratele ul­timelor congrese ale tuturor în­văţătorilor din întreaga ţară, şi răspunde nevoilor de după în­­tregirea neamului. Cu mici mo­dificări la unele articole ar ieşi o lege bună, dacă, şi pentru în­văţători legea ar creia o situaţie materială şi morală satisfăcă­toare. Situaţia materială însă, atât de tristă astăzi, este lăsată pe seama încadrării în viitorul Sta­tut de retribuţiunea tuturor func­ţionarilor publici, unde corpul didactic n’are ce căuta şi se nesocoteşte, ca bază de calcul pentru retribuţie viitoare, decre­tul,lege rectificator de salarizare din 1919. Situaţia, morală însă, ce li se creiază prin art 131 şi prin câte­­ve dispoziţiuni din alte articole este pe deantregul insuportabilă şi în desarord complect cu ro­lul de educator şi creator de suflete al misiunii de învăţă­tor. In art. 134 se pune Învăţăto­rilor restricţiuni penalizate, as­­upra modului de predare în şcoală şi de purtare eu vorba, cu scrisul şi cu fapta, afară din şcoală, cari pot da naştere unui şir nesfârşit de şicane din par­tea duşmanilor personali sau adversarilor de idei şi sub apă­sarea cărora învăţătorul trebue să abdice dela toate frumoasele atribute ale misiunii sale pen­tru a se transforma într’o ma­şină vorbitoare fără suflet, fără personalitate şi fără ideal atât în şcoală, cât şi în afară de şcoală. Nu ştim cine a sugerat introducerea acestor restricţiuni cari schilodesc o lege, care fără ele ar fi creat lucrătorilor un cadru in care să se simtă liberi şi însufleţiţi în toată acţiunea lor educatoare şi de pregătire pentru viaţă activă, iar nu pen­­tru una pasivă şi fără sponta­neitate. Sperăm că d. ministru va reveni asupra lor, va înlă­­tura cu totul art. 134, care este cu prisosinţă şi mult mai bine şi mai frumos înlocuit prin nor­mele de pregătire pedagogică din studiile respective ale şcoalei normale. Altfel şcoala abdică de la rolul şi îndatorirea ei, iar descurajarea şi degradarea su­fletească vor distruge tot ce este nobil şi frumos în misiunea de învăţător. Legea rezolvând, apoi proble­­ma localurilor de şcoală nu se preocupă deloc de problema lo­cuinţelor pentru învăţători cari or nu găsesc, or nu pot plăti chiria ce li se cere pentru lo­cuințele de cari au nevoie. Ase­menea nu se preocupă de îm­proprietărirea rurală și urbană pentru cei neimpropriatări.­ Conferinţa dela Viena 1 linii iii aîisli lisară V J* ■ Dafepîii sovietici su o atitudine dubioasa. — Ei vor propune evacuarea Basarabiei. — Dela trimisul nostru special — întâlnirea secretarilor delegaţiilor ATITUDINEA DUBIOASĂ A SOVIETICILOR Viena, 25 Martie. Nu se cunoaşte, până acum, punctul de vedere al delegaţilor ruşi şi nici programul lor la conferinţă. ARTICOLUL INJURIOS AL U­­NUI ZIAR LA ADRESA ROMÂNIEI Arbeiterzeitung publică în nu­mărul său de eri, un articol in­jurios la adresa României, deşi presa vieneză îşi luase anterior angajamentul că nu va interve­ni în discuţiile conferinţei, sub nici o formă, nu Tezaurul românesc mai există Aflu câ delegaţii sovie­tici declară că tezarul ro­mânesc de la Moscova nu mai există. Joff a vizitat continuu Sovieticii vizitează regulat, pe Joffe, care e în sanatoriul „Ko­­tesch" din împrejurimile Vie­­nei. M. NEGRU Cum privesc austria­­cii tratativele Viena, 25­­ Rador). — „Neue Freie Presse“ publică un arti-­­ col privitor la începerea tratati-­­ velor dintre Romănia şi Rusia.­­ Ziarul salută pe delegaţii ambe-­­ lor state şi-şi exprimă speranţa că această conferinţă va avea pe pământul neutral al Vienei, un succes deplin. Austria, care este preocupată de refacerea şi ridicarea ei, păstrează faţă de a­­ceastă conferinţă rolul de obser­vator obiectiv. Rezultatul confe­­rinței depinde, dacă vor predo­mina interesele economice, care împing spre o înţelegere, sau di­vergenţele politice. Se poate ca şi Rusia să aibă In vedere la a­­itasta conferinţâ mai mult inte­­­rtAHt economice decât politice. Problema conferinţei de la Viena este grea, totuşi e de­­sperat In reuşita favorabilă a unei înţe­legeri. Misiunea rusă la d. Cruenberger Viena. 26 (Rador). — Ministrul de externe austriac, dr. Gruen­­berger, a primit delegaţia ru­sească in frunte cu d. Crestinski întrevederea Langa Răşcanu-Crestinski Azi. Marţi, la orele 11 dim. d. Langa Răşcanu a avut o între­vedere particulară cu Crestinski. B. Langa Răşcanu era însoţit de secretarul Cazacu, iar Crestinski de Ustinov. întrevederea a fost la pala­tul Camerei deputaţilor. S-au discutat genera­­lităţi Cei doi delegaţi au conferit timp de trei sferturi de oră. Conversaţiunea s-a mărginit la generalităţi şi a urmat in cei mai buni termeni Delegatul român a declarat celui sovietist că doreşte să a­­jungă la rezultate efective, pen­tru reluarea relaţiunilor nor­male între cele două state. Crestinski a făcut aceleaşi de­claraţii l­ui. CONVERSAŢIUNEA N‘A A­­TINS NICI O CHESTIUNE DIN PROGRAMUL CONFERINŢEI. IN SPECIAL CRESTINSKI A EVITAT ORICE PRECIZIUNI. Conferinţa se deschide Joi S‘a convenit ca prima întru­nire a tuturor delegaţilor să fie mâine, Hercuri, dimineaţa, când se vor face prezentările şi se vor verifica plenipotenţele de­legaţilor. D. Gru­mberg, ministrul afa­cerilor străine al Austriei, va prezida şedinţa inaugurală a conferinţei. Joi Conferinţa propriu zis, se va deschide Joi după amiazi, tot furr­ o atmosferă neprecisă. Im­­certitudinea persistă din­­cauza rezervei sovieticilor. Din memoriu al lui Crestinski Sunt Informat că Crestinski va prezenta un pretins memo­riu al basarabenîlor, pa care-l va citi în şedinţă; în acest me­moriu s-ar cere plebiscit­­l în Ba­sarabia şi evacuarea teritoriului de către români u ajutorul studenţilor Au mai subscris : Colecta unui grup de ro­mâni macedoneni din Ba­­zargic, jud. Ca­lacra, din iniţiativa d-lui loan N. Cosmescu, în sumă de 6980 şi anume: Vasile Zeana ,­Ioan N. Cosmescu, Petre I. Trapei, Tache Nibl, N. Nicea, Gh. Tanaşoca, N. Tanaşoca, Cristea Vela, loan Bura, St. Caranica, G. Papatanase, I. Sam­anicu­, Constantin N. Pineta, S­e­ria Niki, câte 200 lei [ Dumitru Cosmescu, Petre , Henţu, Vangheli Trupei,­­ Ştefan Ciomu, Petre Vela, Hristu Roşu, Mira Zu­­grafu, Perlele Pendifran­­ga, Iuliu Nuşu, N. Exarhu, M. Handuri, Sterie Tallin, Mihail Besio, Toma Nico­lau, George N. Pineta, Con­stantin N. Biju, Pompiliu Papahagi, Solti C. Biju, Nicolae Paze, N. Peaha, Stamati Goti, Nicolae La­­gara, Set­ir L­ehunda, Ioan Chita, Zissu Siebe, Aure­lian Constantin, C. St. Ni­colen, M. Djcrahis, Angh­ei Dimitriu, Velcu Spira, câte 100 iei T. Delanescu Emil Papazisu, G. Sarapei, G. Chiriazi, Sotir Papa­hagi, L. Vlad, Mihail Ba­­­­tali, Dimitrie Mischia, Fon I Ceauş, Gh. Gheorghiu, V. I Tăcea, Nicolae Scana, La­­,­che Chiriazi, Gheorghe Si­ I­da, Dima Costa, Ifrim Po­­i­tianu, P. Stănculescu, câte 50 lei M. Papu, Colecta comitetului şco­lar şi profesorii liceului „Traian“ T.­Severin, in sumă de 3910 şi anume: T. Costescu Comitetul şcolar V. Vârcol­u Pauli­an in memoria rea­l grefatului său fiu Marius, S. Chirulescu, IuL Schin­­tec, câte 200 iei AL Bărcăcilă, C. Danciu, M. Fontaine, M. Guşiţă, M. Hergot, N. Herescu, Pr. P. Gh. Munteanu, EL Mi­­hăileanu, P. Pârşcoveanîţ, 500 2800 3.000 60 800 20 1000 500 300 600 AI. Resmeriţă, T. Zanna, câte 109 lei D. N. lotta I. Brâncuşi, I. Busnitrescu, C. D. lonescu, D. Matees­­cu, P. Schauer, FI. Stoe­­nescu, AL Teodorescu, câte 50 lei Colecta locuitorilor co­munei Sălătrucu, jud. Ar­geş, din iniţiativa d-lui C. Dumitrescu, judecătorul o­­colului rar. Şuici-Argeş Şcoala normală de băeţi „Plooşti“ . Profesorii şi e­­levii Elevii şcoalei primare a şcoalei normale: Ionescu Bombonel Gănţoiu Olga, Atanasiu Romică, Stănescu D-tra, Daca Tudor, Poposea To­ma, Dacu Gheorghe, Ciu­­pală Ion, Vasiliu G-tin, câte 100 tei Papazol Ioana Ciocârdel Radu, Torpescu Niculae, câte 50 lei 12 elevi câte 20 tei­­14 elevi câte 10 lei 20 elevi câte 5 lei 1i Colecta d-lui G. N. Ta­­soiu, str. Goleşti 55, Brăila Din iniţiativa d-lui in­spector al băncilor popu­lare, Gh. Hanolescu, la banca populară „înfrăţi­rea“ din corn. Zorleni, jud. Tutova Cercul de recrutare Ceta­tea Albă, Basarabia Funcţionarii şi personalul sucursalei Băncei Naţio­nale a României din Galaţi în sumă de 1500 lei şi a­­nume: Victor Puiu Mihail Suchi Const. Madgeaxa Const. Petrov, Corciovei Ştefan, Jean M. Nicolau, Const. Diaconescu, câte 100 lei Jean D. Nicolau, Teodor Filip, câte 40 lei Alex. Bălănescu Colecta d-lui I. Vasiles­­cu Azuga Compania jandarmi, To­­rontal Sânîcolau Mare Funcţionarii Casei Păduri­­ioc Are­ndatei, rtomenl­ka 60 350 2.800 2.000 2.000 560 300 200 400 80 20 1.250 1216 1 din iniţiativa d-nei M. Mi- 1100 Iona Colecta d-lui Mişu Bejan artist Cinema Marconi Clasa­­ reală a liceului Traian din T.­Severin Colecta d-lui Al. Iones­­cu, defoltant, calea Griviţei, Piaţa Atelierului Colecta învăţătorilor Po­­pescu-Băleni, Dâmboviţa Dirigintele şi elevii clase­lor III A. şi III B. de la gimnaziul „Şt. Popescu“, Corabia Elevele şc. de fete „I. C. Brătianu“ Mizil 605 208 1000 30 100 240 140 100 2110 1.050 1000 1000 705 701 700 815 Total lei 32.084 Suma din urmă 1.466.913 Total general 1.498.977 Rikow la Berlin Berlin, 25. (Rador). — Preşe­dintele sovietului comisarilor poporului, Rikow, a sosit la Berlin pentru a consulta un me­dic german cu privire la boala de care suferă. Meetingurile Basarabia Iaşi, 25 Martie Zilnic se ţin in diferite centre ale Basarabiei meetinguri popu­lare, in care se manifestă re­volta unanimă a populaţiei ba­­sarabene faţă de tendinţele so­vietice ruseşti in ceea ce priveşte provincia Basarabiei. Prin moţiunile ca­re votează, se arată că în zadar îşi inchi­­pue agenţii bolşevici că vor falsifica adevărurile istorice transformfind după placul lor realităţii»­suaim „ .;i Ciocnire de vapoare Tamisa — 8 inecat. — Mulţi răniţi — Londra, 25. (Rador). — Pe Tamisa s*a ciocnit un vapor en­glez cu unul american. Vaporul englez a suferit o avariţie gra­vă şî s’a scufundat. 8 persoane s'au înceaL Mai multe persoa­ne au fost grav rănite. In Jurul Incidentului italo-român Roma. — D. Lahovary, minis­trul României s'a dus la pala­tul Chigi şi a avut o convorbire cu senatorul Contarini. In legă­tură cu incidentul italo-român Se crede că diplomaţia d-lui Mussolini va evita complica­ Ajutorarea Bm\t\ ADMINISTRAREA FONDURI­LOR ADUNATA DE CRUCEA ROŞIE Geneva, 26. — Comisiunea mină a comitetului internaţi­onal al Crucii­ Roşie şi al Ligei Societăţilor Crucii­ Roşii, a de­semnat pe d. Eugene Pittard, să administreze la numele So­cietăţii Naţiunilor, fondurile furnizate de societate, precum şi fondurile care provin din a­­jutoare private, pentru comba­terea foametei în Albania. Se ştie că în şedinţa sa din 13 Martie, Consiliul Societăţii Naţiunilor după ce a votat o contribuţie de 50.000 franci, a lansat un apel către toate Sta­tele Membre de la Societatea Naţiunilor şi către caritatea pu­blică, spre a veni în ajutorul populaţiilor din diferite părţi ale Albaniei devastate de foa­mete. De altă parte consiliul in­vitase comisiunea mixtă a co­­mitetului internaţional şi a Li­­gei Societăţilor Crucii­ Roşii, să desemneze un reprezentant care să fie însărcinat la numele So­­cietăţii Naţiunilor, cu adminis­trarea fondurilor de ajutor pen­tru Albania. Uniunea Internaţională pen­tru ajutorul copiilor a comuni­cat deja că a votat un credit de 500 lire sterline, la vederea de a ajutora copii din acele re­giuni. D. Pittard, care a fost­, desem­nat de către comisiunea Swixtă, este profesor la Universitatea din Geneva. Dat fiind gravitatea situației, dânsul va pleca neîntârziat la Albania. Criza de guvern din Iugoslavia CE A PROVOCAT DEMISIA LUI PASICI Praga, 25.­­ Comentând de­­misiunea lui Pasici, „Ceske Sla­vo“ socoteşte că criza iugoslavă se datoreşte situaţiei de după război, de care se loveşte des­făşurarea politică a tuturor po­poarelor desrobite. Regimul aus­triac nu a încetat de a produce efectele sale In sistemul cuprins In formula „Divide et impera“ și care consta In a descompune In parcele, popoarele ne-germa­­ne și ne­ maghiare, spre a împie­dica organizarea lor comună. Cu cât un stat succesor posedă mai multe din aceste grupuri e­­terogene, cu atât mai greu le va putea Incorpora tn noul său sis- j tem politic. Si Cehoslovacia sim- * te aceste dificultăţi, care, tn ca­zul Iugoslaviei, sunt şi mai se- j rioase. O schimbare radicală nu va putea surveni decât datorită unei desfăşurări graduale, care găseşte de altfel un teren favo­rabil, căci In Iugoslavia însăşi trebuie să recunoaştem progrese­le considerabile care s’au făcut pentru consolidarea internă a statului. Prăbuşirea unei clăți la Iași O DOAMNA UCISA 23 Martie. O mare nenorocire s’a tntdm­­plat astăseară In str. Păcurari nr. 21, la proprietatea d.lui a­­vocat Leatris. Atenansele din curtea acestei clădiri, care erau locuite de mai multe familii, s’au prăbuşit. O doamnă bătrână care venise in vizită la unul din locatari a fost prinsă sub dărtmiituri şi uci­sa. Venind grabnic pompierii au găsit printre dărâmături un co­pil, ca prin minune rămas în viaţă. Prăbuşirea se datoreşte tere­nului fugitiv din partea locului pe care se află clădită casa. Ceilalţi locatari au putut scă­pa cu viață, parte lipsind de a- ş casă iar alții salvându-se la timp. Arestarea onorcomisar Buzău, 25. Comisarul Răducanu a fost depus în arestul preventiv. I se impută că a luat mită și că s ultragiat pe procurorul JtfsrjaiafiUt,.,, —-u«.^.. C­ronica externă 26 Martie O vie discuţie s’a iscat în Ca­mera comunelor in chestia pro­­ectului depus de guvernul Mac­donald, relativ la renunţarea stabilirii unei baze navale la Singapore. Opoziţia a acuzat guvernul de inconsecvenţă, de­oarece, deoparte, construeşte noui unităţi de luptă, iar de altă parte, el lasă trei sferturi din dominiun­, fără apărare. Din această cauză, Australia doreşte să poseadă o marină particulară. Camera comune­lor a votat proectul relativ la renunţarea construirii unei ba­ze navale la Singapore. Ultimatum sovietelor ruseşti adresate Chinei a expirat. Ka­rakan, reprezentantul Rusiei de la Peking, a predat o nouă notă guvernului chinez, în care se spune că negocierile sunt, de fapt, terminate şi China va trage consecinţele. Guvernul chinez a răspuns că el nu consideră negocierii® te­r minate şi tactica intimidării şi a ameninţării, întrebuinţată de sovietele ruseşti, nu poate schimba atitudinea sa in ches­tia Mongoliei exterioare. Guver­nul bavarez a semnat concor­­­datul cu Vaticanul. Plebiscitul pentru republică a fost fixat, în Grecia, la 13 Ar­ph­ite c. Guvernul a ordonat ca toate insignele regalităţii sa fie distruse. Averea regelui George a fost pusă în vânzare. La A­­tena s’a ordonat ca timp de trei zile să se sărbătorească procla­marea republicii şi căderea re­galităţii. Generalul Metaxas, şeful regaliştilor a sosit la Pa­ris, după ce a întrerupt tratati­vele la Roma cu emisarii guver­nului atenian. Perioada electorală în Franța s-a deschis, în vederea alegeri­lor fixate la 11 Mai­i. rii a fi­uluii republica in Grecia — Nanifestaţia din piaţa Constituţiei. — Insignele regale distruse. Atitudinea monarhistelor. - Serbările republi­cane. — Ofiţeri amnistiaţi­­— Dela corespondentul nostru particular — Atena, 25 (Ridor). - Adunarea a votat înlăturarea dinastiei şi proclamarea repu­blicii. ........ Proclamarea formală a republicii se va face după plebiscit. Atena, 26.— Membrii guver­nului au pornit apoi în m­­locrul aclamaţiilor spre piaţa Consti­tuţiei, unde în faţa fostului palat regal, au trecut în reviste trupele garnizonei din Atena, conduse de colonelul Condius, ministrul de război, urmata fie artilerie şi tancuri. Ofițerii şi soldaţii, cari scoseseră ins­i­­neze regale de pe chipiuri şi ca­pele, purtau mici drapele cu litera „delta” în mijlocul unei cruci. Monarhiştii par că pri­vesc evenimentele cu destulă filosofie. In ziarele monarhiste s’au pu­blicat apeluri în care populaţia era invitată să nu iasă din case. Cu toate acestea mulţimea a participat la manifestaţia repu­blicană. Originala propunere a repu­blicanilor de a schimba titlul amiralului Conduriotis în acel do „guvernator provizor al Gre­­ciei” a fost părăsit în ultimul moment. Serbările vor continua încă 3 zile, iar plebiscitul se va ţine la 13 Aprilie. Toţi ofiţerii, cari Îşi­­ fac osânda in închisori, în le­gătură cu revoluţia din Octom­brie 1923, printre cari sunt şi generalii Gargalides şi Leonar­dopolos, au fost amnistiaţi Se­ti­i­tutea Adunării a fost prelun­gită pe încă 40 de zile.­ ­ GUVERNUL VINDE BUNURILE FAMILIEI REGALE Atena, 25.— Guvernul a luat hotărârea să vândă toate bonu­rile, care aparţin familiei re­gale. Vânzarea se va face mâine cu prilejul serbării indepen­­denţe, Guvernul primeşte din toate părţile telegrame în care e în­curajat in sforţările ce depune pentru pacificarea internă. Când va fi plebiscitul Atena, 26. — Plebiscitul s’a fixat pentru ziua de 13 Aprilie. Condamna­!! politici vor fi amnistiaţi Concordatul cu Vaticanul Tratativele cu Vaticanul vor fi amâ­nate — Incheerea Concordatului se va face după ref­orma bisericească — In ultimile zile, tratativele in­tre Nunţiul papal şi d. C. Banu, delegatul guvernului nostru fi­ind terminate, fostul ministru al cultelor urma să plece la Roma, ca să trateze acolo, diferitele chestiuni. In legătură cu inchee­­rea Concordatului. Mărfi seară am putut afla că,— in urma întrevederilor, pe care d. Banu le-a avut cu d. I. G. Duca, ministrul afacerilor stră­­ine și cu I. P. S. S. Mitropoli­tul primat Miron Cristea, —­ data plecării delegatului român a fost amânată.­­ Ni s’a afirmat că guvernul cu toate că făcuse toate preparati­vele acestei plecări, in urma in­­terviewului acordat ziarului no­stru de către primarul tării in chiar ziua hotărttd plecării de­legatului, d. ministru Duca a dispus să consulte pe primul mi­nistru, in special asupra pro­punerii făcută de Înaltul pre­lat, ca incheerea concordatului cu Vaticanul să se facă după ce reforma bisericească va fi fapt îndeplinit. La aceasta pare să fi contri­buit şi un manifest adresat de „Asociaţia clerului român“ că­tre toţi preofii din ţară, In care li se cere ca, pe cale de telegra­me, să facă cunoscut ministe­rului de culte crezul lor In a­­ceasta importantă chestiune bi­sericească. Guvernul, d In faţa acestor două fajute survenite ulterior, primelor deciziuni In chestiunea concordatului şi mai cu seamă a plecării d-lui Banu la Roma m- a hotărât să amâne aceste tra­­tative pentru­ o dată pe care ni­­meni nu o poate cunoaște, dar care e probabil să fie după vo­tarea legii de unificare a biseri­cei ortodoxe române. h­iul Persiei ud a abdicat Paris, 26.— Persoanele din an­turajul Şahului Persiei desmint ştirile publicate de presa engle­ză privitoare la abdicarea şahu­lui. Şahul — care se află de mai mult timp la Paris — are inten­­ţia să plece la Teheran. A/WWVVWWS /VVSA „ ZIARUL UNIVERSUL“ î uns sr. Iii I Fer­ră marile | I prem­i­­ii primăvară | S Cititorii cari vor să par- ? ‚ d­cipe la marile premii ce › › primăvară vor strânge cu- S › poanele ce zilnic vor fi pq- › ‚ bl­cate In acest loc, › ‚ Amănunte complete vor fi v › date V» timp. ?

Next