Universul, iunie 1930 (Anul 48, nr. 121-147)

1930-06-29 / nr. 146

Anul XLVIII Nr. 146 Duminică 29 Iunie 1930 ..«■« ii". msssssa ..... IN FIECARE ZI Revista clasică | _ ___ De câte ori am în faţă, Revis­ta clasică, simt deosebită bucu­rie. In freamătul de preocupări materialiste actuale şi învăl­­măşala de improvizaţii, se mani­festă şi o rază de pur idealism. Revista clasică reprezintă toc­mai această atitudine idealistă a unor profesori învăţaţi, cari ur­măresc în vâltoarea pasională a zilelor, încărcate de dispute şi parvenitism, linia marei culturi clasice. In numărul recent, har­nicul profesor universitar Cezar Papacostea a scris un foarte fru­mos studiu despre filosoful şi literatul Platon. D. Papacostea pune şi chestiu­nea traducerilor din clasicii gre­­co-latini. Traducerea e menită să dea la lumină conţinutul lucrării, dar mai are o menire, să evoace mo­delul, — altfel se dărăpănă în­suşirile consacrate clasicismului.­­a­i apoi, în literatură, forma are rolul de căpetenie. „Scrierile clasice, spre a însem­na ceva, spre a atrage privirile asupra lor, trebue să se înalţe mult peste vraful vulgarităţilor tipărite cotidian, cu cari întreţi­nem sufletul tineretului“. In alte părţi, unde cultura ge­nerală e m­ai veche şi mai temei­nică, unde şcoala n’a evoluat în pripa dispoziţiilor politice de impuneri democratice, ci s'a că­lăuzit continuu de minunea cla­sicismului, acolo tocmai fiindcă influenţa clasicismului e mai mare, cultura obştească, e mai accentuată. La noi, clasiciştii sunt „rari nan­tes in gurgite vas­­to" (rari plutitori în prăpastia întinsă a superficialităţii). Ar trebui însă să se ţină seamă şi de faptul, că aproape toţi ma­rii cugetători ai democraţiei teo­retice­ — de propăşire solidă — au fost profunzi cunoscători ai clasicismului. Idealismul lor a fost întemeiat pe frumuseţea în­văţăturii clasice, care înainte de orice a fost arta. Ca atare, munca puţinilor noştri clasicişti e cu atât mai meritorie, aducând în stridenţele calculelor de astăzi, o adiere din frumuseţea filosof­iei celor vechi. Aşa, d. Ce­zar Papacostea traduce „Ban­chetul lui Platon“, Teodor A. Naum din Catul; d. N. I. Heres­­cu scrie despre „poetae docţi“ (poeţi adevăraţi), ete.. Revista clasică e foarte nece­sară tineretului. b. c. Răsfăţata Deputatul francez Raoul Au­­baud, din Oice, a avut deunăzi un accident teribil: venind acasă din o raită electorală, o maşină mai puternică i-a sc­robit auto­mobilul. Totuşi el s-a ales numai cu sgârieturi cu emoţie şi cu... pa­gi­­bă. A doua zi, pe când se odihnea şi se liniştea acasă, s'a pornit o furtună și trăznetul a pătruns prin acoperiș căzând în odaia lui, la 2 metri de el. Altă spaimă — dar de data ab­ia fără sgârâenii. Iată un om care se poate lău­da ci: are noroc. Când omul are noroc Animalele sălbatice din Tramvai Din unele date strânse de So­cietatea de protecţie a animale­lor sălbatice din Transval reese că dacă se menţine proporţia în care sunt ucise, peste câţiva ani ecestea vor dispare cu totul. Prevestirea funestă a soţiei lui Segrave Se cunosc împrejurările tra­gice în care întrepridul sport­­man Sir Henry Segrave şi-a gă­sit moartea. Numai cu două ore înainte ca regele vitezei să se îmbarce pe Miss England II, so­ţia lui era turburată de un pre­sentiment funest : — „încercarea de azi mă tur­bură“ — spunea ea. „Presimt că s-ar putea să se întâmple ceva. Nu știu cum să explic asta, dar ceva îmi spune că lucrurile nu merg bine. Am fost plină de în­credere toată săptămâna. N‘am fost de loc turburată, așa că de ce mă simt oare în starea aceas­ta astăzi ?“ Lady Segrave a fost printre primele persoane care au aler­gat la căpătâiul soţului ei pe moarte. Primele cuvinte ale lui Sir Henry când şi-a recăpătat, pen­tru scurt timp cunoştinţa, au fost : — „Am bătut recordul ?“ A zâmbit când i s-a spus : Da, l'ai bătut !“ Apoi a întrebat : „Unde e nevasta mea ?“ Amândouă braţele îi erau rup­te, un picior şi două coaste îi fuseseră sdrobite şi un plămân perforat. Sir Henry nu-şi închi­puia însă că va muri. Nu se gân­dea decât la recordul lui şi la Lady Segrave, care ani de zile fusese chinuită de teama unui desnodământ tragic. Sir Henry Segrave a bătut de trei ori recordul de viteză pe uscat. Iată aceste rezultate în mile engleze : Southport (Lancashire, Anglia­, Martie 1926.— 152.38 mile pe oră. Daytona (Florida, Statele-Uni­­te) Martie 1927.— 207.507 mile pe oră. Daytona (Florida, Statele-Uni­­te), 11 Martie 1929.— 231.362 mile pa oră. Templu grec, din secolul al 5-lea înainte de Chris­tos, reconstituit Un manuscris de Kipling Un manuscris cu autograful scriitorului Rudyard Kipling a fost vândut la o licitație unută la Londra, cu 4000 dolari. Acesta este manuscrisul volumului : „Sarcina omului alb“. Femeia ideală Citim în „Daily Mail“ că un faimos artist argentinian, picto­rul Benito Quinquela Martin, a hotărît să viziteze întreg globul terestru spre a găsi... femeia ideală. De când a părăsit America de Sud, Senor Benito a vizitat până acum Franţa, Italia şi Spania. Acum se află la Londra şi e încă în căutarea tipului de femee ideală, pe care s-o imorta­lizeze pe pânză. Deşi puţin cunoscut pe conti­nentul european, Senor Benito trece în America drept un pictor foarte mare. Una din cele mai frumoase lucrări ale lui a fost­ cumpărată nu de mult de prin­ţul de Wales. „Am văzut femei din multe ţări“ — a declarat el unui co­respondent al lui „Daily Ex­press" — şi am ajuns la conclu­zia că femeia ideală, conside­rată din punctul de vedere al artistului, n’o poţi găsi intr'o singură ţară. Ea trebue să aibe caracteristicile mai multor ţări. „Să aibe demnitatea unei en­glezoaice, ochii surâzători ai unei irlandeze, figura unei spa­niole, şirul unei franţuzoaice şi părul negru ca smoala al ita­­liencelor. „Dacă o astfel de femee ar e­­xista fiţi sigur că orice artist ar dori s-o picteze. Eu nu cred că există, dar treime să fie une­le femei care să se apropie de acest ideal. Şi ele mă îndeamnă să-mi continui călătoria", a sfârşit Senor Benito, interesan­tele sale declaraţii. Nuntă la Hollywood Duminica trecută s-a oficiat la Hollywood nunta artistei de cinematograf Bebe Daniels cu Ben Lyon. — „Mă voi căsători numai când vom fi siguri că ne iubim" a declarat necontenit Bebe Da­niels curioșilor cari se arătau surprinși că deși dovedită de un an, artista amâna mereu nunta. Căsătoria s’a oficiat la un ho­tel. Sala de dans a hotelului fu­sese decorată cu lux ameţitor. Bebe Daniels, numită La Holly­wood „Senorita cu ochii negri, a ecranului", purta o rochie de mătase și un voal de dantelă garnisit cu flori de lama­nță. In jurul gâtului avea un colier de diamante, darul de nuntă oferit de mire. Bebe e în vârstă de 29 de ani şi Ben are 31. Invitaţii lui Bebe Daniels erau următorii: Constanţa Talmadge, Betty Compeon, Diana Kane, Lila Lee, Marie Mosquine, Adela R. Hyland şi d-na Albert Kauf­man împreună cu scenarista Lonelia Parsons, care era dom­nişoară de onoare. Cavaler de onoare a fost d. Hal Howe, fostul om de afaceri al lui Ben Lyon. Printre cei 800 de invitaţi no­tăm încă şi următoarele cele­­­brităţi ale ecranului: Mary Pickford, cu bărbatul ei, Dou­glas Fairbanks; Norma Talmad­ge; Richard Dix; Irving Berlin, celebrul libretist; Clara Bow; Corinne Griffith; Colleen Moore; Rod la Rocque; Vilma Banky; Bessie Love ; William Haines ; Lionel Barryore ; Estelle Tailor şi soţul ei boxerul Jack Dempsey, Dolores del Rio; Gloria Swanson şi Mary Mc. Avoy. Faptul c­ă din colonia filmului au ţinut să participe aproape toate celebrităţile ecranului la nunta frumoasei artiste este ex­plicat prin aceea că Bebe Da­niels care e foarte spirituală reuşea cu glumele ei să risipea­scă cea mai încărcată atmosferă şi să aducă veselia ori şi unde era invitată, fiind din această pricină mult iubită. Catastrofa de cale ferată la Monte­reau (Franța). Mutarea liniei Timişoara-Baziaş VERIFICAREA NOULUI TRASEU Timişoara, 26 Iunie Azi, Joi, o comisiune, formată din d-nii subprefect Ionescu, dr Schmitz, Şagovici şi Cimpom­erm din partea oraşului, ing. Duim­­trescu, delegat al ministerului de lucrări publice şi ing. Cristea din partea cfr., a ţinut în localul gării locale o consfătuire cu cei 20 de proprietari ai terenului ce urmează să fie expropriat în ve­derea construirii noului traseu al liniei ferate Timişoara-Baziaş Dintre cele trei proiecte expu­se de reprezentantul direcţiei ge­nerale cfr., a fost primit unul care prevede, ca noua linie să treacă prin marginea oraşului Timişoara şi satul Freidorf. Terenul acesta aparţinând în cea mai mare parte primăriei Ti­mişoara exproprierile de la par­ticulari vor fi cât se poate de mici şi fără mare valoare. Comisiunea, după o constatare şi pe teren, a stabilit definitiv noul traseu, ale cărui lucrări vor începe chiar în cursul acestei veri. In acest caz, e foarte posibil ca până în toamnă centrul ora­şului să scape de acea linie fera­tă care-i strică foarte mult as­pectul şi încurcă circulaţia. -------XXX-------­ Crima dela Socodor Arad, 26 Iunie In comuna Socodor din jude­ţul nostru s’a săvârşit o crimă, care a făcut vâlvă, de ţăranul Petre T­iorean, atacat intr’o noapte, când se întorcea dela munca câmpului, de un vechi duşman al său, Ion Uncu, — pe care întregul sat îl cunoştea ca pe un făcător de rele. Acum un an, Ion Uncu trăsese cu puşca pe fereastra casei lui Tiorean, ca să-l ucidă. Atunci nu l-a ne­­merit. Ura ce o purta lui Tio­rean nu i-a dat pace însă şi deu­năzi l-a pândit intr’o tufă, pe când se întorcea împreună cu cei doi flăcăi ai lui dela câmp, şi a tras asupra lor două focuri de armă. Tiorean şi cu feciorii au sărit imediat din trăsură și l-au snopit pe Uncu cu săpile până ce l-au lăsat mort. Apoi bătrânul Tiorean s’a dus deadreptul la postul de jandarmi și s’a predat. Spărgători arădani prinşi la Buda­­pesta Arad, 26 Iunie Precum am anunţat intr'o co­respondenţă anterioară, poliţia budapestană a prins pe doi spăr­gători originari din Arad, Corne­­liu Susan şi Ion Oros, la domici­liul cărora s’au găsit giuvaerica­­le şi alte obiecte de preţ a căror origine n’au putut-o dovedi. In ceile din urmă, Ion Oros, — fiind­că lucrurile fuseseră găsite la to­varăşul acestuia Susan, care le-a declarat ale sale, — a fost pus în libertate şî a luat-o îndată spre Arad Ştirea despre prinderea celor doi suspecţi şi despre originea lor arădană a ajuns aici înaintea lui Oros. In urma acestor ştiri, cetăţeanul Iacob Brudermann din localitate, căruia i s’au furat în Aprilie un mare stoc de giuvae­­ruri, a cerut poliţiei arădene sa pună mâna pe Oros îndată ce va sosi aici. Poliţia a arestat pe O­­ros cum a pus piciorul în Arad, totodată a cerut poliţiei buda­­pestane extrădarea lui Susan, de­­clarându-l autor al spargerii să­vârşite la Brudermann, întrucât lista bijuteriilor aflate la el, pe care poliţia budapestană, a tri­mis-o celei din Arad, este iden­tică cu lista prezintată de pă­gubaşul Brudermann. ------XXX------­ Fiindcă a rămas repetent Galaţi, 27 Iunie Azi după amiază, tânărul Grozea D-tru ,elev la liceul „Principele Carol" din Tulcea s-a aruncat în Dunăre, în dreptul cheiului cerealelor. Câţiva marinari l-au salvat de la viner. Groze­a a declarat că e origi­nar din com. Brăhăşeşti (Te­cuci), fiul marelui agricultor Grozea și a recurs la acest gest pentru că a rămas repetent. -------xDx------­ De la consiliul tehnic superior Consiliul tehnic superior, în ul­tima sa şedinţă, sub preşedenţia d-lui N. Vasilescu-Karpen, a luat următoarele hotărâri : — A aprobat cu unele obser­vaţii proectul podului de beton armat peste râul Sadu, pe şoseaua­­Fili­aşi-Tg- J­iu-Pietroşan­i. — Examinând proectul con­strucţiei casei comunale din Gura Râului, jud. Sibiu, consiliul hotă­răşte să se execute pe baza unei schiţe, întocmită de biuroul de arhitectură al consiliului. — Examinând proectul pentru construcţia localului de primărie şi notariat din Sinteşti, jud. Se­verin, a hotărît să se execute tot pe baza unei schiţe întocmite la consiliu, după ce se vor cere ele­mentele necesare.­­ A aprobat, cu observaţii, proectele relative la lucrările de consolidare a râpelor „General Poetaş”, „Parascova Dobrovschi”, „Teodor Rizdentzi”, „Ion Cio­­mac” și „Eftimie Jitaru" din com. Otaci, jud. Soroca. — A înapoiat proectul pentru construcția colectorului din par­­tea de jos a municipiului Chişi­nău, spre a fi studiat mai bine. -x6x- U­N NOU ZBOR P­ESTE OCEAN R­EUȘIT Maiorul Kingsford Smith a traversat oceanul de la Est la Vest, de la Portmarnock (Irlanda) la Harbor Grace, Newfoundland (America) în 25­70 ore­ Cele trei motoare Wright-Wirlwind ale monoplanu­­lui Fokker „Southern Cross“ au fost unse cu Gargoyle Mobiloil. έNCĂ un S­UCCES CU VACUUM OIL COMPANY S. A. d. R. BUCUREŞTI Citiţi: „VESELIA“11NPISCUTABIfc ——­E Concursurile de la Belgrad şi escursia turiştilor români R^lspunzând invitaţiei făcu­te de automobil clubul Iugo­slaviei, automobil clubul regal român a organizat anul a­ce­sta cel de al 8-lea concurs interna­ţional de turism automobil sub forma unui rail­lye l­a Belgrad. Douăzeci de concurenţi, ple­caţi din Bucureşti şi Timişoa­ra, au executat parcursurile dinainte hotărîte, în lungime de 1800 km., cu o iuţeală medie variind între 30 şi 51 km., pe oră, şi au sosit la Pancevo un­de ii aşteptau delegaţii auto­­mobil-clubului iugoslav precum şi oficialii automobil-clubului regal român. CONCURENŢII Concurenţii au fost d. It.-ed­. Ionescu Mihandru, pe De Soto ; Marin Butculescu pe Buick; d-na Elena G .Gane pe Mar­inon ; ing. Barbu Poenaru pe Crysler; George Ghika pe Crys­­ler cu pasager; d-na Zoe Cos­­tescu pe Nash ; d. I. Berindei pe Essex ; d. Radovan Svatich concurent iugoslav pe Hupmo­­bile ; d. maior Radovici pe O­­verland; d. Const. Cantacuzino pe Marmon; d. I. Bildirescu pe Buick; d. Const. Leonida pe La­­salle; d. P. Secăreanu pe Hup­­mobile; d. I. Săbăreanu pe Crysler, d. Poliza Micşuneşti pe Auburn; d. Policrat pe Crys­ler; d-ra Irina Frumuşianu pe Buick; d. ing. Maruşek pe Buick, d. G. Nadu pe Crysler şi d-ra Grete Juchhoff din Ti­mişoara pe Nash. Concurenţii erau însoţiţi de următoarele persoane oficiale : d. I. I. Mitilineu, fost ministru, cu d-na ; d. C. Argetoianu, fost ministru ; d. I. Cămărăşe­scu, directorul ministerial al Mun­teniei cu d-na; d-nii Rosetti, Kostaki şi Bengescu ; Petre Al. Ghika, membru în comisiunea internaţională automobilă şi preşedintele juriului, M. Sc. Pherekidi şi Neagu Boerescu, membrii ai juriului, ing. A. Persu, comisar general şi dr. N. Minovici, medicul oficial al concursului. CONCURSURILE SPORTIVE Competiţiunile organizate de A. C. R. R., consistând din­­tr'un concurs de supleţă cu pro­be de încetineală, accelerare, iuţeală maximă şi frânare şi dintr'un concurs de iuţeală pe 1 km, cu plecare şi sosire opri­tă, s’au ţinut în mijlocul unei afluenţe considerabile şi sau bucurat de un succes, care ar fi fost poate mai desăvârşit dacă complicatul aparat de crono­metraj marcând timpurile cu aproximaţie de o sutime de se­cunde şi adus dinadins de la Bucureşti, ar fi funcţionat în mod satisfăcător. A doua zi toţi automobiliştii s-au dus la muntele Avala, splendidă plimbare în imediata împrejurime a Belgradului, un­de se ţinea un concurs de coastă organizat de A. C. reg. iugoslav. Oficialii şi concurenţii A. C. R. R. au depus o coroană pe mormântul soldatului necunos­cut, care se află în vârful mun­telui şi au luat apoi parte, la concursul de coastă. Cei 13 concurenţi, şase iugo­slavi şi şapte români, au suit coasta de 4% km. cu mult brio iar cele dintâi 3 locuri ale cla­samentului au fost câştigate în ordine de 3 români: Marin Butculescu, George Ghika şi G. Poliza-­­iecşune­şti. M. S. Regele Alexandru a a­­s­istat la concurs, felicitând pe învingători şi întreţinându-se foarte afabil cu toţi automobi­liştii români. După amiază, ministrul Ro­mâniei şi d-na Filodor au ofe­rit un cea de legaţia română, cu care prilej a fost şi solem­nitatea distribuirii premiilor concurenţilor. Marele premiu a­l A. C. R. R., cupa „Pr. Elena”, cupa direc­ţiei educaţiei poporului şi cupa ziarului „Universul" au fost câştigate de ing. Barbu Poemnaru pe Crysler. Premiul al 2-lea şi cupa doamnelor a fost câştigată de d-na Elena G. Gane, iar a doua clasată a fost d-na Irim­a Fru­muşianu. Numeroase cupe şi premiu cu care au fost dotate concursurile A. C. R. R. precum şi acele ofe­rit de A. C. iugoslav au fost câştigate de d-nii G. Ghika, G. Polizu, ing. Marusek G. Nadu şi C. Cantacuzino. Seara a fost un banchet ofe­rit de municipalitatea oraşu­lui Oraşul Belgrad este în con­tinuă prefacere şi ne-a făcut o frumoasă impresie, prin cură­ţenia şi desvoltarea remarcabi­lă pe care a luat-o în ultimele vremuri. Situaţia lui unică, la îmbu­cătura celor două mari fluvii, Dunărea şi Sava, aşezarea sa pitorească şi munca îndărăt­nică ce se depune pentru pro­păşirea lui, îi prevestesc un vii­tor foarte frumos. ORGANIZAŢIA Atât organizarea primirilor cât şi aceia a concursurilor şi a escursiunii ce a urmat, au fost impecabile. In lipsa principelui Paul al Serbiei, preşedintele autoclu­­bului regatului iugoslav, vice­preşedinţii: dr. Velizar Ianco­vitch, fost ministru şi preşedin­te al secţiunii din Belgrad, Mi­lan Bosnjak, preşed. al secţiu­nii din Zagreb, A. Prupotnik, preşed. al secţiunii Ljubliana şi ing. A. Ristich ,preşed. comisiu­­nii sportive, ajutaţi de zeloşi colaboratori ca d-nii Lazere­­vitch, Iancovici, Both, Angel­­­ovitch, au hotărît în toate de­taliile programul unei escur­­siuni colective prin Iugoslavia, care a fost o adevărată plim­bare triumfală pentru partici­panţi. Intr'un articol viitor vom fa­ce o descriere sumară a fru­moaselor ţinuturi străbătute şi a lucrurilor, în deosebi de in­teresante, ce am putut vedea. PRIMIREA AUTOMOBILIŞ­­TILOR Primirea făcută automobi­­liştilor români de autorităţile civile şi militare, de camarazii de sport şi de întregul popor iugoslav a întrecut orice în­chipuire. Cu un elan de nedescris, vă­dind sincera prietenie dintre cele două ţări amice şi aliate, toţi, de la cel mai mic până la cel mai mare, au salutat pe fraţi­ români, cu cel mai mare entuziasm, pe întreg parcursul celor 2800 km, străbătuţi prin bogata şi pitoreasca Iugoslavie. Prin toate oraşele mari, centre ale banovinelor (directorate), pavoazate şi împodobite, cu arcuri de triumf, banii, prima­rii ,armata şi oficialităţile iu­goslave au organizat recepţii strălucite şi au ţinut cuvântări înflăcărate, toate închinate prieteniei româno-iugoslave. Imnul nostru regal a răsunat la fiecare pas, prin oraşele mari ca şi prin cele mai umile târguri. M. S. Regele Alexandru al Iugoslaviei a primit în lungi audienţe pe d-nii I. I. Mitilineu, Argetoianu şi Jean Cămărăşes­­cu, stăruind asupra mijloace­lor de a intensifica bunele re­laţii dintre cele două ţări. M. S. Regina Marioara, scum­pă mlădiţă din famila noastră impresiuni din in Iugoslavia Regală, deopotrivă de iubită în Iugoslavia ca şi în ţara ei na­tală, ne-a primit cu multă a­­mabilitate la castelul regal din Bled. Pretutindeni am fost îmbră­ţişaţi de populaţie cu cea mai mare cordialitate şi avânt fră­ţesc. Căţăraţi pe stânci, prin gran­diosul labirint de piatră al Muntenegrului sau înşiruiţi dealungul şoselelor, tot copiii şcoalelor şi locuitorii satelor, fluturau steguleţe tricolore ro­mâneşti şi iugoslave, aruncân­­du-ne flori în automobile, cu strigăte entusiaste de „Jm­­o!“ Astfel, această escursiune tu­­ristică la care au participat pe lângă conducătorii mişcă­rii automobilistice şi d. Ciolac Antici, ministrul Iugoslaviei la Bucureşti, personalităţi politi­ce de seamă şi distinşi repre­zentanţi ai intelectualităţii ro­mâneşti, a înveşmântat carac­terul unei vizite oficioase, în care iugoslavii s'au silit să a­­­rate fraţilor români toate pro­gresele realizate de ei în ulti­­mile vremuri, printr-o muncă pricepută şi tenace. Ei au reuşit pe deplin în stră­duinţele lor căci impresiunile ce am putut culege din această vi­zită sunt din cele mai favora­bile. Drumurile parcurse în toată escursia au fost foarte bune. Şoselele din provinciile alipite au fost păstrate în excelentă stare, iar cele din vechia Serbie au fost refăcute aproape în în­tregime. După război au fost reîncăr­­cate şi cilindrate peste 500 kilo­metri de şosea cu poduri şi opere de artă din cele mai moderne. Lucrul a fost pretutindeni făcut în regie, de către organele dife­ritelor banovine. Satele sunt îngrijite şi curate. Oraşele în plină dezvoltare, au un aspect apusean, cu artere largi, grădini aerate şi clădiri monumentale. . Sobri şi muncitori, iugosla­vii s-au pus pe treabă serioasă şi au făcut mari progrese în toa­te direcţiile. Armata este bine echipată şi din belşug înzestrată cu toate cele necesare. Arsenalele, şantie­rele navale, atelierele şi căile ferate sunt în plină activitate. Ordinea cea mai exemplară domneşte în tot regatul. Pu­se la adăpostul imixtiunilor lăturalnice şi desbărate de ele­mentele îndoelnice, administra­ţiile publice lucrează cu râvnă şi fără şovăire. Toţi cetăţenii Iugoslaviei mun­cesc cu râvnă pentru propăşirea ţării lor. "" OXO 1 ” Neagu Boerescu --------XXX--------­ O experienţă zădărnicită New-York­, 26 (telegr. part.).— Se ştie că savantul francez, Georges Claude studia de mult chestiunea întrebuinţării curen­tului Gulf-Stiream-ului în sco­puri de electrificare. O experienţă hotărâtoare, pre­gătită de mult timp de Claude, a dat ori greş, în condiţii cu totul suficiente. Claude a procedat eri la a­­runcarea unui cablu de oţel, lung de 1800 metri în Gulf- S­t­re­am. Experienţa s’a făcut la 1/2 milă depărtare de localitatea Matanzas din insula Cuba. La un moment dat, din cauza fur­­tunei puternice, cablul s’a des­prins şi s'a scufundat în mare, astfel că experiența a fost ză­dărnicită. Construirea cablului costase 150 milioane dolari. -------XQX-------­ OW'­' * ’ nţelate­cari sunt atât de fine în ţesătură şi culori, devin iar ca noui, şi strălucitoare, dacă le trataţi cu o soluţie inofen­sivă şi curată de Lux. Lux nu poate fin înlocuit cu nimic. LEVER BROTHERS LIMITED FORT SUNLIGHT, ANGLIA încă un zbor peste ocean Maiorul Kingsford-Smith cu însoţitorii lui Vandyk, Saul şi Stanage ,au reuşit traversarea oceanului în zbor. Această tra-­ versare s'a făcut de la Est la Vest, în care direcţie zborurile sunt foarte periculoase. Este prima oară că un aeroplan cu patru pasageri a reuşit a e­­fe­ctua această trecere. Rezistenţa celor trei motoare Wright Whirlwind ale mono­­planului Fokker „Southern Cross“ s-a datorat uleiului Gargoyle Mobiloil, care a fost întrebuinţat şi în zborurile lui Lindbergh de la New-York la Paris, a domnişoarei Earhardt prima femee care a traversat oceanul în zbor, a comandoru­lui Byrd asupra Polului Nord şi care serveşte şi la zborurile vestiţilor aviatori Udet şi Fies­­seler. io 51 A APARUT TM In Dim­ba m­anceid. LE OEHEBAL Dr. CAROL DA VILLA La vie et son oeuvre Ediţia de 500 lei Ediţia obişnuită 300 lei De vânzare la librăriile principale Staţiunea balneară Movilă-Tehirghiol Se poate avea pentru Iulie 1.1 August în Hotelul Movilă, — cel mai confortabil Hotel din în­treaga regiune, situat în mijlo­cul parcului lângă mare şi Ca­­sinou, — camere cu pensiune complectă cu 300, 350 şi 400 lei de persoană pe zi (casă şi masă) şi camere fără pensiune în Ho­telul Băilor. 18

Next