Universul, iunie 1930 (Anul 48, nr. 121-147)
1930-06-29 / nr. 146
Anul XLVIII Nr. 146 Duminică 29 Iunie 1930 ..«■« ii". msssssa ..... IN FIECARE ZI Revista clasică | _ ___ De câte ori am în faţă, Revista clasică, simt deosebită bucurie. In freamătul de preocupări materialiste actuale şi învălmăşala de improvizaţii, se manifestă şi o rază de pur idealism. Revista clasică reprezintă tocmai această atitudine idealistă a unor profesori învăţaţi, cari urmăresc în vâltoarea pasională a zilelor, încărcate de dispute şi parvenitism, linia marei culturi clasice. In numărul recent, harnicul profesor universitar Cezar Papacostea a scris un foarte frumos studiu despre filosoful şi literatul Platon. D. Papacostea pune şi chestiunea traducerilor din clasicii greco-latini. Traducerea e menită să dea la lumină conţinutul lucrării, dar mai are o menire, să evoace modelul, — altfel se dărăpănă însuşirile consacrate clasicismului.ai apoi, în literatură, forma are rolul de căpetenie. „Scrierile clasice, spre a însemna ceva, spre a atrage privirile asupra lor, trebue să se înalţe mult peste vraful vulgarităţilor tipărite cotidian, cu cari întreţinem sufletul tineretului“. In alte părţi, unde cultura generală e mai veche şi mai temeinică, unde şcoala n’a evoluat în pripa dispoziţiilor politice de impuneri democratice, ci s'a călăuzit continuu de minunea clasicismului, acolo tocmai fiindcă influenţa clasicismului e mai mare, cultura obştească, e mai accentuată. La noi, clasiciştii sunt „rari nantes in gurgite vasto" (rari plutitori în prăpastia întinsă a superficialităţii). Ar trebui însă să se ţină seamă şi de faptul, că aproape toţi marii cugetători ai democraţiei teoretice — de propăşire solidă — au fost profunzi cunoscători ai clasicismului. Idealismul lor a fost întemeiat pe frumuseţea învăţăturii clasice, care înainte de orice a fost arta. Ca atare, munca puţinilor noştri clasicişti e cu atât mai meritorie, aducând în stridenţele calculelor de astăzi, o adiere din frumuseţea filosofiei celor vechi. Aşa, d. Cezar Papacostea traduce „Banchetul lui Platon“, Teodor A. Naum din Catul; d. N. I. Herescu scrie despre „poetae docţi“ (poeţi adevăraţi), ete.. Revista clasică e foarte necesară tineretului. b. c. Răsfăţata Deputatul francez Raoul Aubaud, din Oice, a avut deunăzi un accident teribil: venind acasă din o raită electorală, o maşină mai puternică i-a scrobit automobilul. Totuşi el s-a ales numai cu sgârieturi cu emoţie şi cu... pagibă. A doua zi, pe când se odihnea şi se liniştea acasă, s'a pornit o furtună și trăznetul a pătruns prin acoperiș căzând în odaia lui, la 2 metri de el. Altă spaimă — dar de data abia fără sgârâenii. Iată un om care se poate lăuda ci: are noroc. Când omul are noroc Animalele sălbatice din Tramvai Din unele date strânse de Societatea de protecţie a animalelor sălbatice din Transval reese că dacă se menţine proporţia în care sunt ucise, peste câţiva ani ecestea vor dispare cu totul. Prevestirea funestă a soţiei lui Segrave Se cunosc împrejurările tragice în care întrepridul sportman Sir Henry Segrave şi-a găsit moartea. Numai cu două ore înainte ca regele vitezei să se îmbarce pe Miss England II, soţia lui era turburată de un presentiment funest : — „încercarea de azi mă turbură“ — spunea ea. „Presimt că s-ar putea să se întâmple ceva. Nu știu cum să explic asta, dar ceva îmi spune că lucrurile nu merg bine. Am fost plină de încredere toată săptămâna. N‘am fost de loc turburată, așa că de ce mă simt oare în starea aceasta astăzi ?“ Lady Segrave a fost printre primele persoane care au alergat la căpătâiul soţului ei pe moarte. Primele cuvinte ale lui Sir Henry când şi-a recăpătat, pentru scurt timp cunoştinţa, au fost : — „Am bătut recordul ?“ A zâmbit când i s-a spus : Da, l'ai bătut !“ Apoi a întrebat : „Unde e nevasta mea ?“ Amândouă braţele îi erau rupte, un picior şi două coaste îi fuseseră sdrobite şi un plămân perforat. Sir Henry nu-şi închipuia însă că va muri. Nu se gândea decât la recordul lui şi la Lady Segrave, care ani de zile fusese chinuită de teama unui desnodământ tragic. Sir Henry Segrave a bătut de trei ori recordul de viteză pe uscat. Iată aceste rezultate în mile engleze : Southport (Lancashire, Anglia, Martie 1926.— 152.38 mile pe oră. Daytona (Florida, Statele-Unite) Martie 1927.— 207.507 mile pe oră. Daytona (Florida, Statele-Unite), 11 Martie 1929.— 231.362 mile pa oră. Templu grec, din secolul al 5-lea înainte de Christos, reconstituit Un manuscris de Kipling Un manuscris cu autograful scriitorului Rudyard Kipling a fost vândut la o licitație unută la Londra, cu 4000 dolari. Acesta este manuscrisul volumului : „Sarcina omului alb“. Femeia ideală Citim în „Daily Mail“ că un faimos artist argentinian, pictorul Benito Quinquela Martin, a hotărît să viziteze întreg globul terestru spre a găsi... femeia ideală. De când a părăsit America de Sud, Senor Benito a vizitat până acum Franţa, Italia şi Spania. Acum se află la Londra şi e încă în căutarea tipului de femee ideală, pe care s-o imortalizeze pe pânză. Deşi puţin cunoscut pe continentul european, Senor Benito trece în America drept un pictor foarte mare. Una din cele mai frumoase lucrări ale lui a fost cumpărată nu de mult de prinţul de Wales. „Am văzut femei din multe ţări“ — a declarat el unui corespondent al lui „Daily Express" — şi am ajuns la concluzia că femeia ideală, considerată din punctul de vedere al artistului, n’o poţi găsi intr'o singură ţară. Ea trebue să aibe caracteristicile mai multor ţări. „Să aibe demnitatea unei englezoaice, ochii surâzători ai unei irlandeze, figura unei spaniole, şirul unei franţuzoaice şi părul negru ca smoala al italiencelor. „Dacă o astfel de femee ar exista fiţi sigur că orice artist ar dori s-o picteze. Eu nu cred că există, dar treime să fie unele femei care să se apropie de acest ideal. Şi ele mă îndeamnă să-mi continui călătoria", a sfârşit Senor Benito, interesantele sale declaraţii. Nuntă la Hollywood Duminica trecută s-a oficiat la Hollywood nunta artistei de cinematograf Bebe Daniels cu Ben Lyon. — „Mă voi căsători numai când vom fi siguri că ne iubim" a declarat necontenit Bebe Daniels curioșilor cari se arătau surprinși că deși dovedită de un an, artista amâna mereu nunta. Căsătoria s’a oficiat la un hotel. Sala de dans a hotelului fusese decorată cu lux ameţitor. Bebe Daniels, numită La Hollywood „Senorita cu ochii negri, a ecranului", purta o rochie de mătase și un voal de dantelă garnisit cu flori de lamanță. In jurul gâtului avea un colier de diamante, darul de nuntă oferit de mire. Bebe e în vârstă de 29 de ani şi Ben are 31. Invitaţii lui Bebe Daniels erau următorii: Constanţa Talmadge, Betty Compeon, Diana Kane, Lila Lee, Marie Mosquine, Adela R. Hyland şi d-na Albert Kaufman împreună cu scenarista Lonelia Parsons, care era domnişoară de onoare. Cavaler de onoare a fost d. Hal Howe, fostul om de afaceri al lui Ben Lyon. Printre cei 800 de invitaţi notăm încă şi următoarele celebrităţi ale ecranului: Mary Pickford, cu bărbatul ei, Douglas Fairbanks; Norma Talmadge; Richard Dix; Irving Berlin, celebrul libretist; Clara Bow; Corinne Griffith; Colleen Moore; Rod la Rocque; Vilma Banky; Bessie Love ; William Haines ; Lionel Barryore ; Estelle Tailor şi soţul ei boxerul Jack Dempsey, Dolores del Rio; Gloria Swanson şi Mary Mc. Avoy. Faptul că din colonia filmului au ţinut să participe aproape toate celebrităţile ecranului la nunta frumoasei artiste este explicat prin aceea că Bebe Daniels care e foarte spirituală reuşea cu glumele ei să risipească cea mai încărcată atmosferă şi să aducă veselia ori şi unde era invitată, fiind din această pricină mult iubită. Catastrofa de cale ferată la Montereau (Franța). Mutarea liniei Timişoara-Baziaş VERIFICAREA NOULUI TRASEU Timişoara, 26 Iunie Azi, Joi, o comisiune, formată din d-nii subprefect Ionescu, dr Schmitz, Şagovici şi Cimpomerm din partea oraşului, ing. Duimtrescu, delegat al ministerului de lucrări publice şi ing. Cristea din partea cfr., a ţinut în localul gării locale o consfătuire cu cei 20 de proprietari ai terenului ce urmează să fie expropriat în vederea construirii noului traseu al liniei ferate Timişoara-Baziaş Dintre cele trei proiecte expuse de reprezentantul direcţiei generale cfr., a fost primit unul care prevede, ca noua linie să treacă prin marginea oraşului Timişoara şi satul Freidorf. Terenul acesta aparţinând în cea mai mare parte primăriei Timişoara exproprierile de la particulari vor fi cât se poate de mici şi fără mare valoare. Comisiunea, după o constatare şi pe teren, a stabilit definitiv noul traseu, ale cărui lucrări vor începe chiar în cursul acestei veri. In acest caz, e foarte posibil ca până în toamnă centrul oraşului să scape de acea linie ferată care-i strică foarte mult aspectul şi încurcă circulaţia. -------XXX------- Crima dela Socodor Arad, 26 Iunie In comuna Socodor din judeţul nostru s’a săvârşit o crimă, care a făcut vâlvă, de ţăranul Petre Tiorean, atacat intr’o noapte, când se întorcea dela munca câmpului, de un vechi duşman al său, Ion Uncu, — pe care întregul sat îl cunoştea ca pe un făcător de rele. Acum un an, Ion Uncu trăsese cu puşca pe fereastra casei lui Tiorean, ca să-l ucidă. Atunci nu l-a nemerit. Ura ce o purta lui Tiorean nu i-a dat pace însă şi deunăzi l-a pândit intr’o tufă, pe când se întorcea împreună cu cei doi flăcăi ai lui dela câmp, şi a tras asupra lor două focuri de armă. Tiorean şi cu feciorii au sărit imediat din trăsură și l-au snopit pe Uncu cu săpile până ce l-au lăsat mort. Apoi bătrânul Tiorean s’a dus deadreptul la postul de jandarmi și s’a predat. Spărgători arădani prinşi la Budapesta Arad, 26 Iunie Precum am anunţat intr'o corespondenţă anterioară, poliţia budapestană a prins pe doi spărgători originari din Arad, Corneliu Susan şi Ion Oros, la domiciliul cărora s’au găsit giuvaericale şi alte obiecte de preţ a căror origine n’au putut-o dovedi. In ceile din urmă, Ion Oros, — fiindcă lucrurile fuseseră găsite la tovarăşul acestuia Susan, care le-a declarat ale sale, — a fost pus în libertate şî a luat-o îndată spre Arad Ştirea despre prinderea celor doi suspecţi şi despre originea lor arădană a ajuns aici înaintea lui Oros. In urma acestor ştiri, cetăţeanul Iacob Brudermann din localitate, căruia i s’au furat în Aprilie un mare stoc de giuvaeruri, a cerut poliţiei arădene sa pună mâna pe Oros îndată ce va sosi aici. Poliţia a arestat pe Oros cum a pus piciorul în Arad, totodată a cerut poliţiei budapestane extrădarea lui Susan, declarându-l autor al spargerii săvârşite la Brudermann, întrucât lista bijuteriilor aflate la el, pe care poliţia budapestană, a trimis-o celei din Arad, este identică cu lista prezintată de păgubaşul Brudermann. ------XXX------ Fiindcă a rămas repetent Galaţi, 27 Iunie Azi după amiază, tânărul Grozea D-tru ,elev la liceul „Principele Carol" din Tulcea s-a aruncat în Dunăre, în dreptul cheiului cerealelor. Câţiva marinari l-au salvat de la viner. Grozea a declarat că e originar din com. Brăhăşeşti (Tecuci), fiul marelui agricultor Grozea și a recurs la acest gest pentru că a rămas repetent. -------xDx------ De la consiliul tehnic superior Consiliul tehnic superior, în ultima sa şedinţă, sub preşedenţia d-lui N. Vasilescu-Karpen, a luat următoarele hotărâri : — A aprobat cu unele observaţii proectul podului de beton armat peste râul Sadu, pe şoseauaFiliaşi-Tg- Jiu-Pietroşani. — Examinând proectul construcţiei casei comunale din Gura Râului, jud. Sibiu, consiliul hotărăşte să se execute pe baza unei schiţe, întocmită de biuroul de arhitectură al consiliului. — Examinând proectul pentru construcţia localului de primărie şi notariat din Sinteşti, jud. Severin, a hotărît să se execute tot pe baza unei schiţe întocmite la consiliu, după ce se vor cere elementele necesare. A aprobat, cu observaţii, proectele relative la lucrările de consolidare a râpelor „General Poetaş”, „Parascova Dobrovschi”, „Teodor Rizdentzi”, „Ion Ciomac” și „Eftimie Jitaru" din com. Otaci, jud. Soroca. — A înapoiat proectul pentru construcția colectorului din partea de jos a municipiului Chişinău, spre a fi studiat mai bine. -x6x- UN NOU ZBOR PESTE OCEAN REUȘIT Maiorul Kingsford Smith a traversat oceanul de la Est la Vest, de la Portmarnock (Irlanda) la Harbor Grace, Newfoundland (America) în 2570 ore Cele trei motoare Wright-Wirlwind ale monoplanului Fokker „Southern Cross“ au fost unse cu Gargoyle Mobiloil. ÎNCĂ un SUCCES CU VACUUM OIL COMPANY S. A. d. R. BUCUREŞTI Citiţi: „VESELIA“11NPISCUTABIfc ——E Concursurile de la Belgrad şi escursia turiştilor români R^lspunzând invitaţiei făcute de automobil clubul Iugoslaviei, automobil clubul regal român a organizat anul acesta cel de al 8-lea concurs internaţional de turism automobil sub forma unui raillye la Belgrad. Douăzeci de concurenţi, plecaţi din Bucureşti şi Timişoara, au executat parcursurile dinainte hotărîte, în lungime de 1800 km., cu o iuţeală medie variind între 30 şi 51 km., pe oră, şi au sosit la Pancevo unde ii aşteptau delegaţii automobil-clubului iugoslav precum şi oficialii automobil-clubului regal român. CONCURENŢII Concurenţii au fost d. It.-ed. Ionescu Mihandru, pe De Soto ; Marin Butculescu pe Buick; d-na Elena G .Gane pe Marinon ; ing. Barbu Poenaru pe Crysler; George Ghika pe Crysler cu pasager; d-na Zoe Costescu pe Nash ; d. I. Berindei pe Essex ; d. Radovan Svatich concurent iugoslav pe Hupmobile ; d. maior Radovici pe Overland; d. Const. Cantacuzino pe Marmon; d. I. Bildirescu pe Buick; d. Const. Leonida pe Lasalle; d. P. Secăreanu pe Hupmobile; d. I. Săbăreanu pe Crysler, d. Poliza Micşuneşti pe Auburn; d. Policrat pe Crysler; d-ra Irina Frumuşianu pe Buick; d. ing. Maruşek pe Buick, d. G. Nadu pe Crysler şi d-ra Grete Juchhoff din Timişoara pe Nash. Concurenţii erau însoţiţi de următoarele persoane oficiale : d. I. I. Mitilineu, fost ministru, cu d-na ; d. C. Argetoianu, fost ministru ; d. I. Cămărăşescu, directorul ministerial al Munteniei cu d-na; d-nii Rosetti, Kostaki şi Bengescu ; Petre Al. Ghika, membru în comisiunea internaţională automobilă şi preşedintele juriului, M. Sc. Pherekidi şi Neagu Boerescu, membrii ai juriului, ing. A. Persu, comisar general şi dr. N. Minovici, medicul oficial al concursului. CONCURSURILE SPORTIVE Competiţiunile organizate de A. C. R. R., consistând dintr'un concurs de supleţă cu probe de încetineală, accelerare, iuţeală maximă şi frânare şi dintr'un concurs de iuţeală pe 1 km, cu plecare şi sosire oprită, s’au ţinut în mijlocul unei afluenţe considerabile şi sau bucurat de un succes, care ar fi fost poate mai desăvârşit dacă complicatul aparat de cronometraj marcând timpurile cu aproximaţie de o sutime de secunde şi adus dinadins de la Bucureşti, ar fi funcţionat în mod satisfăcător. A doua zi toţi automobiliştii s-au dus la muntele Avala, splendidă plimbare în imediata împrejurime a Belgradului, unde se ţinea un concurs de coastă organizat de A. C. reg. iugoslav. Oficialii şi concurenţii A. C. R. R. au depus o coroană pe mormântul soldatului necunoscut, care se află în vârful muntelui şi au luat apoi parte, la concursul de coastă. Cei 13 concurenţi, şase iugoslavi şi şapte români, au suit coasta de 4% km. cu mult brio iar cele dintâi 3 locuri ale clasamentului au fost câştigate în ordine de 3 români: Marin Butculescu, George Ghika şi G. Poliza-iecşuneşti. M. S. Regele Alexandru a asistat la concurs, felicitând pe învingători şi întreţinându-se foarte afabil cu toţi automobiliştii români. După amiază, ministrul României şi d-na Filodor au oferit un cea de legaţia română, cu care prilej a fost şi solemnitatea distribuirii premiilor concurenţilor. Marele premiu al A. C. R. R., cupa „Pr. Elena”, cupa direcţiei educaţiei poporului şi cupa ziarului „Universul" au fost câştigate de ing. Barbu Poemnaru pe Crysler. Premiul al 2-lea şi cupa doamnelor a fost câştigată de d-na Elena G. Gane, iar a doua clasată a fost d-na Irima Frumuşianu. Numeroase cupe şi premiu cu care au fost dotate concursurile A. C. R. R. precum şi acele oferit de A. C. iugoslav au fost câştigate de d-nii G. Ghika, G. Polizu, ing. Marusek G. Nadu şi C. Cantacuzino. Seara a fost un banchet oferit de municipalitatea oraşului Oraşul Belgrad este în continuă prefacere şi ne-a făcut o frumoasă impresie, prin curăţenia şi desvoltarea remarcabilă pe care a luat-o în ultimele vremuri. Situaţia lui unică, la îmbucătura celor două mari fluvii, Dunărea şi Sava, aşezarea sa pitorească şi munca îndărătnică ce se depune pentru propăşirea lui, îi prevestesc un viitor foarte frumos. ORGANIZAŢIA Atât organizarea primirilor cât şi aceia a concursurilor şi a escursiunii ce a urmat, au fost impecabile. In lipsa principelui Paul al Serbiei, preşedintele autoclubului regatului iugoslav, vicepreşedinţii: dr. Velizar Iancovitch, fost ministru şi preşedinte al secţiunii din Belgrad, Milan Bosnjak, preşed. al secţiunii din Zagreb, A. Prupotnik, preşed. al secţiunii Ljubliana şi ing. A. Ristich ,preşed. comisiunii sportive, ajutaţi de zeloşi colaboratori ca d-nii Lazerevitch, Iancovici, Both, Angelovitch, au hotărît în toate detaliile programul unei escursiuni colective prin Iugoslavia, care a fost o adevărată plimbare triumfală pentru participanţi. Intr'un articol viitor vom face o descriere sumară a frumoaselor ţinuturi străbătute şi a lucrurilor, în deosebi de interesante, ce am putut vedea. PRIMIREA AUTOMOBILIŞTILOR Primirea făcută automobiliştilor români de autorităţile civile şi militare, de camarazii de sport şi de întregul popor iugoslav a întrecut orice închipuire. Cu un elan de nedescris, vădind sincera prietenie dintre cele două ţări amice şi aliate, toţi, de la cel mai mic până la cel mai mare, au salutat pe fraţi români, cu cel mai mare entuziasm, pe întreg parcursul celor 2800 km, străbătuţi prin bogata şi pitoreasca Iugoslavie. Prin toate oraşele mari, centre ale banovinelor (directorate), pavoazate şi împodobite, cu arcuri de triumf, banii, primarii ,armata şi oficialităţile iugoslave au organizat recepţii strălucite şi au ţinut cuvântări înflăcărate, toate închinate prieteniei româno-iugoslave. Imnul nostru regal a răsunat la fiecare pas, prin oraşele mari ca şi prin cele mai umile târguri. M. S. Regele Alexandru al Iugoslaviei a primit în lungi audienţe pe d-nii I. I. Mitilineu, Argetoianu şi Jean Cămărăşescu, stăruind asupra mijloacelor de a intensifica bunele relaţii dintre cele două ţări. M. S. Regina Marioara, scumpă mlădiţă din famila noastră impresiuni din in Iugoslavia Regală, deopotrivă de iubită în Iugoslavia ca şi în ţara ei natală, ne-a primit cu multă amabilitate la castelul regal din Bled. Pretutindeni am fost îmbrăţişaţi de populaţie cu cea mai mare cordialitate şi avânt frăţesc. Căţăraţi pe stânci, prin grandiosul labirint de piatră al Muntenegrului sau înşiruiţi dealungul şoselelor, tot copiii şcoalelor şi locuitorii satelor, fluturau steguleţe tricolore româneşti şi iugoslave, aruncându-ne flori în automobile, cu strigăte entusiaste de „Jmo!“ Astfel, această escursiune turistică la care au participat pe lângă conducătorii mişcării automobilistice şi d. Ciolac Antici, ministrul Iugoslaviei la Bucureşti, personalităţi politice de seamă şi distinşi reprezentanţi ai intelectualităţii româneşti, a înveşmântat caracterul unei vizite oficioase, în care iugoslavii s'au silit să arate fraţilor români toate progresele realizate de ei în ultimile vremuri, printr-o muncă pricepută şi tenace. Ei au reuşit pe deplin în străduinţele lor căci impresiunile ce am putut culege din această vizită sunt din cele mai favorabile. Drumurile parcurse în toată escursia au fost foarte bune. Şoselele din provinciile alipite au fost păstrate în excelentă stare, iar cele din vechia Serbie au fost refăcute aproape în întregime. După război au fost reîncărcate şi cilindrate peste 500 kilometri de şosea cu poduri şi opere de artă din cele mai moderne. Lucrul a fost pretutindeni făcut în regie, de către organele diferitelor banovine. Satele sunt îngrijite şi curate. Oraşele în plină dezvoltare, au un aspect apusean, cu artere largi, grădini aerate şi clădiri monumentale. . Sobri şi muncitori, iugoslavii s-au pus pe treabă serioasă şi au făcut mari progrese în toate direcţiile. Armata este bine echipată şi din belşug înzestrată cu toate cele necesare. Arsenalele, şantierele navale, atelierele şi căile ferate sunt în plină activitate. Ordinea cea mai exemplară domneşte în tot regatul. Puse la adăpostul imixtiunilor lăturalnice şi desbărate de elementele îndoelnice, administraţiile publice lucrează cu râvnă şi fără şovăire. Toţi cetăţenii Iugoslaviei muncesc cu râvnă pentru propăşirea ţării lor. "" OXO 1 ” Neagu Boerescu --------XXX-------- O experienţă zădărnicită New-York, 26 (telegr. part.).— Se ştie că savantul francez, Georges Claude studia de mult chestiunea întrebuinţării curentului Gulf-Stiream-ului în scopuri de electrificare. O experienţă hotărâtoare, pregătită de mult timp de Claude, a dat ori greş, în condiţii cu totul suficiente. Claude a procedat eri la aruncarea unui cablu de oţel, lung de 1800 metri în Gulf- Stream. Experienţa s’a făcut la 1/2 milă depărtare de localitatea Matanzas din insula Cuba. La un moment dat, din cauza furtunei puternice, cablul s’a desprins şi s'a scufundat în mare, astfel că experiența a fost zădărnicită. Construirea cablului costase 150 milioane dolari. -------XQX------- OW'' * ’ nţelatecari sunt atât de fine în ţesătură şi culori, devin iar ca noui, şi strălucitoare, dacă le trataţi cu o soluţie inofensivă şi curată de Lux. Lux nu poate fin înlocuit cu nimic. LEVER BROTHERS LIMITED FORT SUNLIGHT, ANGLIA încă un zbor peste ocean Maiorul Kingsford-Smith cu însoţitorii lui Vandyk, Saul şi Stanage ,au reuşit traversarea oceanului în zbor. Această tra- versare s'a făcut de la Est la Vest, în care direcţie zborurile sunt foarte periculoase. Este prima oară că un aeroplan cu patru pasageri a reuşit a efectua această trecere. Rezistenţa celor trei motoare Wright Whirlwind ale monoplanului Fokker „Southern Cross“ s-a datorat uleiului Gargoyle Mobiloil, care a fost întrebuinţat şi în zborurile lui Lindbergh de la New-York la Paris, a domnişoarei Earhardt prima femee care a traversat oceanul în zbor, a comandorului Byrd asupra Polului Nord şi care serveşte şi la zborurile vestiţilor aviatori Udet şi Fiesseler. io 51 A APARUT TM In Dimba manceid. LE OEHEBAL Dr. CAROL DA VILLA La vie et son oeuvre Ediţia de 500 lei Ediţia obişnuită 300 lei De vânzare la librăriile principale Staţiunea balneară Movilă-Tehirghiol Se poate avea pentru Iulie 1.1 August în Hotelul Movilă, — cel mai confortabil Hotel din întreaga regiune, situat în mijlocul parcului lângă mare şi Casinou, — camere cu pensiune complectă cu 300, 350 şi 400 lei de persoană pe zi (casă şi masă) şi camere fără pensiune în Hotelul Băilor. 18