Universul, mai 1932 (Anul 49, nr. 120-148)

1932-05-23 / nr. 140

Ttlul XLIX Nr. 140 Uu­­ 23 Mai 1932 Pe ce se risipesc banii ţării — Cumpărăm cărţi de istorie ori acţiuni ale casei Gamber? — Chestiunea cumpărării unor cărţi de la Paris, cărţi în va­loare de 800.000 lei, dă prilej d-lui Iorga să scrie d-lui Al. Mavrodi, preşedintele Sindica­tului Ziariştilor, o lungă scri­soare explicativă care a apă­rut în „Neamul Românesc“ de eri. Faptul, că pentru o cumpă­rătură atât de nepotrivită în vremurile acestea de cumplită mizerie au fost trimişi pe comptul statului şeful conten­ciosului şi directorul comptabi­­lităţii din ministerul instruc­ţiunii publice, a suscitat o ne­dumerire şi o indignare gene­rală. Lămuririle „Neamului Ro­mânesc“ cu privire la necesi­tatea menţinerii casei Gam­ber din Paris — de unde tre­buiau să fie cumpărate cărţile— măreau şi mai mult nedume­rirea. De ce cărţi e vorba, ce cu­prind ele, cine e autorul, de ce cumpărătura să se facă numai decât dela casa Gamber ? — erau întrebările pe cari și le punea fiecare. Încercând să ne documen­tăm asupra acestei chestiuni, ne-am procurat prospectul Ca­sei de editură, și lumină s’a făcut în mintea noastră, când am citit coperta prospectului al cărui facsimil l-am publi­cat eri. Treizeci şi şease de lucrări ale d-lui lor ca sunt trecute în catalogul acestei case de edi­tură şi pentru că nu se dedea nicio lămurire în privinţa căr­ţilor ce urma să fie cumpăra­te de la casa Gamber, ne-am pus întrebarea firească : „Nu cumva cei opt sute de mii de lei sunt daţi casei Gam­ber de me­trul lorga pentru cărţile nevân­dute ale profeso­rului lorga In scrisoarea adresată d-lui Mavrodi, d. prim ministru lor­ga scrie, între altele, că libră­ria Gamber din Paris „ar dori să-şi recapete o independenţă de direcţie care singură o pu­tea pune în serviciul ţării prin desfacerea unei asociaţii, care fireşte nu putea urmări acest scop“. Foarte frumos din partea li­brăriei Gamber, că ar dori să-şi recapete independenţa şi ne-ar părea bine să izbândească, a mai pl­es că e vorba şi de un bănă­ţean. Dar aceasta a rămas sin­gura nevoe, singurul gol, sin­gura grije a statului român, să ajute editura Gamber din Paris „să-şi recapete inde­pendenţa de direcţie” ? Nu vine fatal, în mintea oricui, gândul că alt aranja­ment trebue să fie la mijloc, decât simpla grije pentru consolidarea întreprinderii particulare a d-lui Gamber din Paris ? Nici un pic de patimă po­litică nu intră în scrisul nos­tru. Dacă relevăm abuzurile şi risipa guvernanţilor, e că, exponenţi ai opiniei publice, văzând starea de accentuată mizerie generală, dorim în­dreptarea relelor. Nu ne gân­dim să aducem atacuri PER­SOANEI d-lui N. Iorga, ci su­premului funcţionar al sta­tului care, el cel dintâi, tre­bue să dea exemplu de eco­nomie cu „BANUL SCUMP AL ŢARII SĂRĂCITĂ”. De aceia nu putem accepta scuza celui care are răspunde­rea guvernării, că suma de 800.000 lei „a fost depusă — scrie d. lorga — încă de acum câteva luni, când plata­ lef­uri­lor se fălea cu oarecare regu­laritate, — şi de sigur că nu dela externe şi dela biroul pre­sei era să se plătească lefu­rile corpului didactic, aşa că nu i s'a adus acestuia nici o pagubă, — la legaţia României din Paris, căreia i s’au trans­mis instrucţiile de a remite d-lui GAMBER IN SCHIMBUL TRANSFERĂRII DE ACŢIUNI PREFĂCUTĂ IMEDIAT IN LI­BERARE DE CĂRŢI“. Lipsa de prevedere poate fi scuza unui particular care-şi face greşit socotelile. Când ai răspunderea unei situaţii, când de buna ta adminis­trare depind hrana şi viaţa salariaţilor statului, scuza că se risipeau banii acum câte­va luni, când lefurile se plă­teau „cu oarecare regulari­tate” sau că ei au fost luaţi de la externe şi nu de la pre­şedinţie — nu poate fi nicio clipă valabilă. Atunci şi naţional-ţăraniş­­tii ar putea invoca „nepreve­­derea” pentru scandaloasa risipă din timpul guvernării lor ! Primul ministru are răs­punderea unui act de risipă. Aceasta am vrut să subli­niem. N’am spus că scrierile d-lui Iorga n’au valoare. Or fi având. Am spus atât : că n’au cititori.* Toate ziarele — afară de cele guvernamentale — gândesc la fel despre risipă în genere şi despre a celor opt sute de mii lei în specie. Colecţiile gazetelor stau la îndemâna tuturor . ori de exemplu: „Adevărul“, scrie : „Din bugetul istovit al sta­tului s-au dat 800.000 lei pen­tru cumpărarea unui stoc de eşarţi de la editura Gamber din Paris. Motivarea acestei cum­ - pârâturi ar fi, după „Neamul­­ Românesc“ : 1. Nevoia simţită de semina­rul universităţii de asemenea cărţi. 2. încurajarea ce ar fi obli­gat s’o acorde statul nostru casei de editură I. Gamber din Paris, care publică şi cărţi in­teresând ţara noastră. Pentru achiziţionarea aces­tor cărţi, doi funcţionari ai ministerului instrucţiei au fost trimişi la Paris pe contul sta­tului. Dacă faptul şi motivarea lui n’ar fi recunoscute de „Nea­mul Românesc“ mărturisim că nu le-am crede. Ni se par ex­traordinare şi cumpărătura de 800.000 lei şi trimiterea celor doi funcţionari pentru reali­zarea ei. Dar „N. R.“ recunoaşte. Şi ne întrebăm, cum de s’a putut comite o asemenea lipsă de bună cuviinţă faţă de opinia publică alarmată de situaţia tezaurului statului. Cerem insistent să ni se spu­nă ce cărţi se cumpără şi cine sunt autorii lor, ca să ne dăm seama de necesitatea acestei jertfe scandaloase şi să ştim cine sunt beneficiarii risipei ce se face. Se afirmă că o bună parte din aceste cărţi ar fi operele d-lui Iorga editate de casa I. Gamber. E adevărat ? Ches­tiunea trebue lămurită“. . ..Mişcarea comentează : „Dar este permis, ca în timp ce învăţătorii şi profesorii nu sunt plătiţi de o mulţime de luni, să se facă asemenea cum­părături ? îşi închipue cineva că aceşti oameni necăjiţi atât de mizerabil trataţi de guvern, se vor duce în biblioteci pu­blice să citească, într’o vreme când n’au ce mânca ? Că vor folosi altor categorii sociale cărţile cumpărate ? Dar ţara cere ca întâi să se găsească bani pentru cei ce se sbat în desnădejde şi sărăcie şi n’au primit salariile de câte cinci luni, şi apoi, dacă va mai ră­mâne un surplus de bani, să se înzestreze şi bibliotecile publice, cu mai multe cărţi". „Dar d. N. lorga crede că va alunga besna satelor, sfinţind in mijlocul ei, biblioteci cu cărţi franţuzeşti, aduse dela Paris ? D. N. lorga ştie că în Franţa, în nişte vremuri tulburi, când cetăţenii n’aveau ce mânca, clocoteau de furie şi cereau păine, s’a găsit cineva care să încerce să dispună să li se dea cozonac. Istoria a calificat cum se cuvine această intenţie. Primul-ministru al României şi ministrul de instrucţiune, când învăţătorii, preoţii şi funcţionarii cer pâine, le oferă un tren special cu cărţi cum­părate dela Paris. Şi e incom­plet spus : dela Paris. Adău­găm : dela Paris şi de la o a­­numită editură, pe care d. N. Iorga vrea s’o menţină, cum însuşi d-sa declară. S’o men­ţină, pentrucă e stăpânită de un român ? Dar câte edituri româneşti din ţară, cari pu­blică o mulţime de cărţi în a­­devăr folositoare şi scrise de scriitori români, a sprijinit d. N. Iorga, ca prim-ministru ? Că face stăpânul acestei edi­turi dela Paris, propagandă românească ? Dacă e român bun, e dator s’o facă. Dacă n’o face decât cu plată, ne dis­pensăm de serviciile lui. Şi a­­poi o întrebare: ar putea să ne spună d. N. Iorga ce cărţi şi ale cui cărţi scrise de autori români, ţine în vitrină ferici­tul librar de la Paris ?“ * „Lupta publică: „Chestiunea trimiterii la Pa­ris a doi funcţionari superiori ai ministerului instrucţiei pu­blice — bineînţeles pe contul Statului , pentru a cumpăra cărţi de 800 mii de lei, ia o în­torsătură din cele mai penibile pentru d. lorga. Nu e un scandal să între­buinţezi astfel banul public, când nu se plătesc cu lunile lefurile şi pensiile ?" ,,Dreptatea“ se întreabă : „D. N. lorga ne ameninţă, ca de obicei, cu darea în ju­decată pentru întrebările in­discrete ce i-am adresat în chestie celor opt sute de mii lei cheltuiţi acum, în vremurile astea de urgie bugetară, pentru cumpărarea unor cărţi de la un editor bănăţean din Paris. Foarte bine ! Să ne dea în judecată. Dar mai întâi să răspunză lămurit la întrebarea noastră repetată : Care sunt şi de cine sunt cărţile pentru care se risipeşte în aceste vremuri aproape un milion ? Aşteptăm !" Iar „Viitorul" vine cu alte detalii: „Din chiar comunicatul pu­blicat in „Neamul Românesc“ reese că doi funcţionari supe­riori ai ministerului instrucţiei publice au fost trimişi cu ba­nii Statului la Paris, ca să sta­bilească cu librăria Gamber condiţiile pentru cumpărarea unor cărţi în valoare de 800 mii lei. Ziarul d-lui Iorga a­­daugă că e vorba, şi de „menţi­nerea acestei case de editură“. Lumea s-a întrebat, mirată, de ce d. Iorga, pe aceste vre­muri de mizerie generală, când învăţătorii se sinucid pentru că nu mai pot suporta sufe­rinţele lipsei,­­ arată o atât de mare solicitudine pentru li­­brăria-editoare Gamber ? Explicaţia o dă confratele „Universul“ care publică în fac­simil un prospect al aces­tei librării, în care sunt anun­ţate un număr de 36 de lucrări ale d-lui prof. N. Iorga. Pentru plata salariilor învă­ţătorilor , nu sunt bani, dar pentru a se cumpăra de la li­­brarul-editor al d-lui Iorga cărţi de 800.000 de lei se gă­sesc fonduri bugetare ! Afară de această afacere, care nu mai are nevoe de nici un comentar. d. Iorga a mai cumpărat­­ şi tablouri în va­loare de DOUA MILIOANE de lei. Nu zicem că, în alte vremuri, banii publici daţi pe cărţi şi tablouri, ar constitui o risipă. Dar când mii de slujbaşi şi pensionari ai Statului sunt în mizerie şi nu-şi primesc lefu­rile, asemenea acte constituesc o sfidare. Tot o risipă sfidătoare o constitue şi funcţionarea a trei servicii de siguranţă, toate cos­tisitoare, din acelaş buget de „sărăcie“... pentru alţii. In sfârşit seria nesfârşitelor banchete ministeriale din vre­mea din urmă arată că gu­vernul este inconştient, că nu vrea să ţie seamă de situaţia reală, gravă, pe care nu poate s’o atenueze nici optimismul d-lui Argetiianu...“ Am putea umple o pagină întreagă cu citate din comen­tariile presei. Ne oprim aci. „Neamul Românesc“ afirmă că nu s’a cumpărat nici un exemplar din cărţile d-lui­­lor­ga aflate la editura Gamber şi că „s’a ales un număr de cărţi de istorie cu care se com­pletează materialul de lucru al cercetărilor de istorie univer­sală“. „Neamul Românesc”, care din greşală scrie că d. lorga a primit 800.000 lei pentru cursul d-sale anual de la Pa­ris (când în realitate d-sa primeşte numai 100.000 lei anual), ar putea să ne lămu­rească, ce motive impunea graba în risipă : necesitatea cărţilor de is­torie pentru cercetători, ori transferarea acţiunilor Gamber de care vorbeşte d. Iorga. Să precizeze „Neamul" ce e cu această încurcată poves­te cu „transferări” de ac­ţiuni Gamber ? Deocamdată să ne dea voe să-i spunem, că din mintea necăjiţilor contribuabili nu s’a risipit deloc nici nedume­rirea, nici indignarea că in vremurile acestea de criză se risipesc în mod inexplicabil bani scumpi pentru cauze cari nu au absolut nicio jus­tificare, cum e şi acela de care pomeneşte „Viitorul” cu cumpărarea umor tablouri de două milioane lei. Acţiuni Gamber, tablouri, cărţi de istorie, medalii, sunt cheltueli suspecte pe vremuri normale; în vremurile de azi ele constituesc o scandaloasă sfidare.* In plicul preşedinţiei consi­liului de miniştri ni s’a trimis aseară, pe lângă alte comuni­cări, şi un fel de protest al li­brarului J. Gamber din Paris împotriva articolului, publicat în numărul nostru de eri. Se cunoaşte că bietul d. Gam­ber nu e în Bucureşti şi n‘a avut putinţa să cunoască textul arti­­colului nostru, altfel n’ar fî pu­tut să ridice nici un protest, în-­­ tru cât noi am întrebat numai să se arate precis legăturile din­tre d. N. Iorga şi d. J. Gamber şi care sunt operele care s’au cumpărat dela citata librărie, pentru ca să se înlăture prezum­ţia, care circulă în toate părţile, că cumpărătura s’ar fi referit la cărţile d-lui Iorga. Cei ce au făurit presupusul răspuns al d-lui Gamber, ar tre­­bui să citească cu atenţiune ar­ticolele noastre şi când vor să a­­pere pe cineva, s’o facă mai in­teligent. ----------C0O---------­ Oaspeţi din India La o şedinţă a Consiliului Naţional al femeilor­­române, care s-a ţinut la Casa Femeei Joi 19 Malu miss Evelyn C. Gedge, membră a Consiliului Naţional al femeilor din Bom­bay şi Mrs H. Wood, preşedin­ta secţiei laburiste din Madras a organizaţiei femenine AU India Women­­ Conference au făcut o documentată expunere asupra stării economice şi con­­diţiunilor de muncă pentru femei în India. O Interesantă discuţie a ur­mat în legătură cu chestiunile privitoare la legislaţia munci­torească şi la protecţia femei­lor şi a copilului. Au luat par­te la această întrunire d-nele Perticari, general Stângaciu, d-ra Ecat. Cerchez profesoară, d-ra Virginie Hinche farmacis­tă, d-ra Ella Rădulescu, d-na El. Râmniceanu, d-na amiral Irimescu, d-na Alexandrescu, etc. Tribunalele militare PLUTONIER CONDAMNAT LA MUNCA SILNICA Secţia I a consiliului de răz­boi, prezidată de d. col. Bădescu a judecat pe plutonierul de jan­darmi Paraschiv Radu din re­giunea Orhei, acuzat de omor şi lovirea superiorului. Pentru aceste crime plutoni© lul Paraschiv fusese predat de consiliul de război din Chişi­nău şi condamnat la 20 ani muncă silnică. Prin casarea sentinţei de că­tre consiliul de revizie al arma­tei, procesul s’a înfăţişat acum spre o nouă judecare. Din actul de acuzare rezultă că plutonierul şi-a ucis soţia cu două focuri de armă. Faptele s’au petrecut în co­muna Samaşcani-Orhei in ziua de 2 Ianuarie 1931. Inculpatul pretinde a fi comis crima din gelozie­A doua acuzaţie adusă pluto­nierului Paraschiv era aceea de a fi lovit pe şeful de poet din comună. Au fost ascultaţi mai mulţi martori, care în general au de­pus nefavorabil pentru acuzat arătându-i a fi un temperament impulsiv și brutal. D. comisar regal că ip. Gruia­­nu Anghel a făcut expunerea faptelor și a cerut aplicarea ma­ximului de pedeapsă. După concluziile apărării care a cerut reducerea pedepsei, con­siliul a condamnat pe acuzat la 10 ani muncă silnică. UNIVERSUM CEAIUL PRESEI D. Al. Mavrodi, preşedintele ,,Sindicatu­lui ziariştilor“ din Bu­cureşti, a invitat Vineri la ora 5 d. a. la „Cina“, la un ceai cole­gial, pe reprezentanţii presei străine corespondenţi ai mari­lor cotidiane, şi agenţii din toată lumea, precum şi pe ataşaţii de presă ai diferitelor legaţii stră­ine din Capitală. S’au schimbat informaţii şi păreri ziaristice într’o atmosferă de desăvârşită camaraderie. La acest ceai, care rămâne or­ganizat odată pe lună, au par­ticipat d-nii: Al. Mavrodi, pre­şedintele „Sindicatului ziarişti­lor“ din Bucureşti; Stelian Po­­pescu, directorul ziarului „Uni­versul”, fost ministru; B. Bră­­nişteanu, preşed. al asociaţiei g-rale a presei române; Roger Massip (ag. telegr. „Havas“); I. Hans Lazar (Cor. Bureau-Viena,­­Valibureau -Bernin şi Neue Freie Presse-Viena) şi preşedinte al asociaţiei corespondenţilor stră­ini: Marco Marchizii (ag. telegr. „Ştefani“ şi „Corriere della Sera"); M. Stewans (ag. „Reu­ter“ şi „Daily Herald“); N. N. Petraşcu („Petit Parisien“), Ros­­towski („Daily Mail“), Luneau („Chicago Tribune“ şi „Man­chester Guardian“), lg. Schmerz („Berliner Tageblatt"), Ferd. Gruber („Koelnische Zeitung”), Jaromir Kopecky („Cesko Slovo“ și „Prager Presse“), Luigi Arme­­lani („Xavoro Fascista“), Gibson („Times"), Lucia Hamilton, Al­fred Laufer („Sozialdemokrati­scher Pressedienst"), Al. Colier (Associated p­resse of America), Liviu P. Nasta („Europa Press“), Liviu Ak­temie („News Cronicle"), Francisc Roever („United Press“), şi „Pester Lloyd“), F. Kudniac, ataşatul de presă al Ceho­slovaciei, Petrovici, ataşatul de presă al­ Iugoslaviei, Gruszew­­ski, ataşatul de presă al Polo­niei, Paul Fi­loip, ataşatul de presă al Ungariei, I. St. Ioachi­­mescu („Ceskosk­oveska Tiskova Kor­­cela­r”), N. Georgescu, direc­torul ziarului „Neamul Româ­nesc” şi vicepreşedinte al „Sin­dicatului ziariştilor“, Al. Kiria­­cescu, directorul ziarului „în­dreptarea”, Eugen Titeanu („Da­­nub Press“) Al. G. Săndulescu, „Viitorul“, Emil Ciucianu, secre­­tarul „Sindicatului ziariştilor” şi C. Miciora din comitetul „Sindi­catului ziariştilor". Ceaiul s’a terminat la ora 7 seara. Procesul N. Iorga- C. Cernăianu Vineri, a venit înaintea Curţii de casaţie, secţia Il-a, de sub pre­şedinţia d-l lui C. Rătescu, re­cursul făcut de d. N. Iorga con­tra deciziei Curţii de apel din Bucureşti, prin care i s-a res­pins ape­lul făcut împotriva sen­tinţei de declinare de compe­­tinţă în favoarea Curţii cu ju­raţi, a acţiunii de calomnie in­tentată publicistului Cernăianu Se ştie că reclamantul se plângea prin acest demers ju­diciar de jignirile ce i s'ar fi adus în viaţa publică şi în cea particulară. Ulterior, spre a pre­veni incidentul de competinţă, şi-a restrâns acţiunea la cele privitoare la viaţa particulară, însă ambl­e instanţe de fond, admiţând cererea apărării, au trimis afacerea la juraţi, din consideraţiunea că partea civi­lă,­­ dacă poate să pună în mişcare acţiunea publică prin reclamaţi© directă in justiţie, nu mai are puterea s’o modifice. Jurisprudențele franceze invo­cate în sens contrariu n’au pu­tut să fie concludente în speță, deoarece textul după care este reprodus cel român a suferit acolo o modificare în sensul că partea civilă poate să revină în asemenea cazuri, ceeace în le­giuirea noastră nu s’a făcut. Această chestiune şi altele de asemenea importante în materie de calomnie şi de presă, se vor relua în faţa înaltei Curţi. Apărarea, prin d-nii M. Mora şi M. Graur, a cerut amâ­narea procesului, spre a putea studia motivele depuse numai cu două zile înaintea înfăţişării, cerere la care s’a raliat şi d. procuror Căpăţână, dar pe care reclamantul, prin d. Bosnieff- Paraschivescu, a combătut-o pe consideraţiunea că problemele în discuţiune nu re­a iarnă un studiu deosebit, deoarece au mai fost examinate de justiţie. înalta Curte apreciind împre­jurările, a amânat procesul la 28 iunie. C. XENI TAKE IONESCU O certe impresionantă şi plină de invăţăminte in care palpită strălu­cita viaţă politică şi mişcătoarea viaţă fid­­lima a aceluia pe care Demexteeau la numit „marele european". Se găseşte de vânzare la toate librăriile. Depozitar general la librăria Ha­chet­te. Bolnavi de plămâni Mii de vindecaţii I ! Cereţi imediat cartea despre I NOUA MEA ARTA DE I NUTRIŢIE I care a salvat mulţi oameni. Ea I I se poate aplica fără a stingheri I I viaţa obişnuită şi contribue la I I o mai grabnică înfrângere a I I boalei. Transpiraţia nocturnă şi I I tuşea dispar, greutatea corpului I­I sporeşte şi închistarea succe-­ sivă opreşte boala. Bărbaţi serioşi I ai ştiinţei medicale confirmă ca-1 I facterul excelent al metodei me-1 I le şi aprobă bucuros aplicarea I I ei Cu cât se va începe mai cu-1 I rând metoda mea de nutriţie 1 cu atât va fi mai bine. Ca total gratuit I veţi primi cartea mea din care I I veţi afla lucruri demne de ştiut. I întrucât editorul meu expe­l I diază în total numai 10.000 exemplare gratuit I trebue să scrieţi imediat, ca să I I figuraţi şi Dv. printre fericiţii I I primitori. Postsammelstelle:­ ­ Georg Fulgner, Berlin-Neu-1 kőin, Ringbahtrasse 24. Abt. 583. IMPOTENTA! BĂRBAŢI NEPUTINCIOŞI Slăbiţi de vârstă, exces sau boală la orice vârstă, se vin­decă repede prin UZAJ EX­TERN simplu cu compresele cu RADIUM controlate şi expe­rimentate de Profesor Doctor Benewitz de la Universitatea din Jena, Germania SINGU­RELE APROBATE de Onor. CONSILIU SANITAR SU­PERIOR. Prospect sub discreţiune con­tra al­te­i mărci, trimite repre­zentanţa „Dela“ Bucureşti I Strada Biserica Enei 14 Etaj ACNEE, HERPES, ECZEMA, PSORIASIS, ERYTEM REUMATISM­­ ARTERIO-SCLEROSA Soarta Artriticului Gută, reumatism, boale de pie­le, varice, flebite, ulcere vari­coase. Iată câteva rele penibile, cari ameninţă artriticul cu sân­gele otrăvit de acidul uric. Femeea artritică mai suferă încă de metrite şi salpigite. Dar remediul specific al arterio­­sclerosei este astăzi cunoscut şi pus la punct. Fructul unei lungi experienţe­ clinice Depurativul Richelet (De­puratif Richelet) volatilizează, disolvă ureea, subţiază sângele, tonifiază organismul şi readuce la o sănătate perfectă pe neno­rocitul care se credea pierdut. Pentru Depurativul Richelet (De­­puratii Richelet) pledează mişcă­toarele atestări a miilor de bol­navi, pe cari i-a salvat. El vinde­că complect toate manifestările artritice, oricare ar fi starea lor de vechime. De vânzare la toate Farmaciile şi Dipcriteriile din ţară. Laborat. L. Richelet de Sedan, 6, rue de Belfort, Bayonne (B.-P.) France, Reprezentant pentru România: J. Dullan, 4, strada Pitar-Moş, Bucu­reşti. Una din numeroasele perfecţionări technice ale motorului Willys-1 D­ispozitivul „Float-®“ care m­oată la suprafaţa uleiului aşa fel că selecţionează lubri­­fiantul curat şi-l îndreptă prin pompă la părţile vitale ale motorului, mărindu-i considerabil, in acest mod, rezistenţa la uzură. WILLYS LEASE CYL. frotiile modele sunt splendide ESTE ANUL ACESTA CEL MAI CAUTAT AUTOMOBIL WILLYS ESTE UN AUTOMOBIL DE O CLASA SUPERIOARA SI TOTUŞI DE UN PREŢ FOARTE EFTIN. AUTOMOBILE, ŞASIURI DE CAMIOANE cu distanţă Intre osie de 3,35 m şi 4 m cu roţi simple sau duble In spate, CAMIOANE de MARFĂ, AUTOBUZE, PIESE DE SCHIMB ORIGINALE pentru Willys-Overland, Willys-Knight, Whipper şi Camioane Willys la reprezentantul general COLIN BUCUREȘTI, B­D. TAKE IONESCU 42 ADR. TELEGR. AUTOCOLIN. — TEL. 229-51 ............................................................ i«i^T«îi7^T^TiiTM?iTTTMiMTîTT^«Miiîiiiiiiîîîiii«îîîTîT«?i«i?«»îî»i­»«ÎTÎBH Antinevralgic Dr. NANO MUSCEL SINGURUL REMEDIU CONTRA GRIFEI MIGRENEI, NEVRAL­GII, ETC. Se vinde numai în cutii origi­nale, conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Depozit Farmacia N. Popovici, Bucureşti, Calea Rahovei 237. 1198 Villegratiră Persoane doritoare de linişte şi odihnă găsesc pensiune pri­mul rang la Moşie în regiunea dealurilor. Regiune încântătoare cu păduri. Grădină cu fructe. Poşta, ziare zilnic. Linia direc­tă Bucureşti-Cernăuţi. Pentru detalii a se adresa D-nei Gene­ral Lambrino, Gara Liteni, jud. Baia. Advocat N. Doboş S-a mutat în strada Gra­­mont 23 A. (lângă Parcul Ca­rol). Consultă de la 7-8, 12-1, 3-5, 610 . 9QQ9QQ 9GQQQQQ&99Q&QQ9QG Un produs original al casei „WEMCO“ Manche­ster, „Trico­line“ este poplinul ideal pentru cămăşi și py­­jamale, GARANTAT CA NU INTRA LA SPALAT (unshrin­kable). Rivalul mătăsei, „TRICO­­LINE“, se deosebeşte de produse similare prin rezistenţă şi su­pleţe, desene alese şi elegante. Preţul său convenabil îl pune la îndemâna tuturor. Cereţi pretutindeni „TRICOLINE“ cu marginea imprimată „nu intră la spălat“ Tricoline (unshrinkable) EXCLUSIVITATE PENTRU ROMANIA GOLDSTEIN & ORNSTEIN S.A. GALAŢ1 BUCUREŞTI Se vinde numai en-gros. 390 ^ee©eeeeeeeeeaeee©®©©©e Eeelama est® sufletul comerţului

Next