Universul, mai 1932 (Anul 49, nr. 120-148)
1932-05-23 / nr. 140
Ttlul XLIX Nr. 140 Uu 23 Mai 1932 Pe ce se risipesc banii ţării — Cumpărăm cărţi de istorie ori acţiuni ale casei Gamber? — Chestiunea cumpărării unor cărţi de la Paris, cărţi în valoare de 800.000 lei, dă prilej d-lui Iorga să scrie d-lui Al. Mavrodi, preşedintele Sindicatului Ziariştilor, o lungă scrisoare explicativă care a apărut în „Neamul Românesc“ de eri. Faptul, că pentru o cumpărătură atât de nepotrivită în vremurile acestea de cumplită mizerie au fost trimişi pe comptul statului şeful contenciosului şi directorul comptabilităţii din ministerul instrucţiunii publice, a suscitat o nedumerire şi o indignare generală. Lămuririle „Neamului Românesc“ cu privire la necesitatea menţinerii casei Gamber din Paris — de unde trebuiau să fie cumpărate cărţile— măreau şi mai mult nedumerirea. De ce cărţi e vorba, ce cuprind ele, cine e autorul, de ce cumpărătura să se facă numai decât dela casa Gamber ? — erau întrebările pe cari și le punea fiecare. Încercând să ne documentăm asupra acestei chestiuni, ne-am procurat prospectul Casei de editură, și lumină s’a făcut în mintea noastră, când am citit coperta prospectului al cărui facsimil l-am publicat eri. Treizeci şi şease de lucrări ale d-lui lor ca sunt trecute în catalogul acestei case de editură şi pentru că nu se dedea nicio lămurire în privinţa cărţilor ce urma să fie cumpărate de la casa Gamber, ne-am pus întrebarea firească : „Nu cumva cei opt sute de mii de lei sunt daţi casei Gamber de metrul lorga pentru cărţile nevândute ale profesorului lorga In scrisoarea adresată d-lui Mavrodi, d. prim ministru lorga scrie, între altele, că librăria Gamber din Paris „ar dori să-şi recapete o independenţă de direcţie care singură o putea pune în serviciul ţării prin desfacerea unei asociaţii, care fireşte nu putea urmări acest scop“. Foarte frumos din partea librăriei Gamber, că ar dori să-şi recapete independenţa şi ne-ar părea bine să izbândească, a mai ples că e vorba şi de un bănăţean. Dar aceasta a rămas singura nevoe, singurul gol, singura grije a statului român, să ajute editura Gamber din Paris „să-şi recapete independenţa de direcţie” ? Nu vine fatal, în mintea oricui, gândul că alt aranjament trebue să fie la mijloc, decât simpla grije pentru consolidarea întreprinderii particulare a d-lui Gamber din Paris ? Nici un pic de patimă politică nu intră în scrisul nostru. Dacă relevăm abuzurile şi risipa guvernanţilor, e că, exponenţi ai opiniei publice, văzând starea de accentuată mizerie generală, dorim îndreptarea relelor. Nu ne gândim să aducem atacuri PERSOANEI d-lui N. Iorga, ci supremului funcţionar al statului care, el cel dintâi, trebue să dea exemplu de economie cu „BANUL SCUMP AL ŢARII SĂRĂCITĂ”. De aceia nu putem accepta scuza celui care are răspunderea guvernării, că suma de 800.000 lei „a fost depusă — scrie d. lorga — încă de acum câteva luni, când plata lefurilor se fălea cu oarecare regularitate, — şi de sigur că nu dela externe şi dela biroul presei era să se plătească lefurile corpului didactic, aşa că nu i s'a adus acestuia nici o pagubă, — la legaţia României din Paris, căreia i s’au transmis instrucţiile de a remite d-lui GAMBER IN SCHIMBUL TRANSFERĂRII DE ACŢIUNI PREFĂCUTĂ IMEDIAT IN LIBERARE DE CĂRŢI“. Lipsa de prevedere poate fi scuza unui particular care-şi face greşit socotelile. Când ai răspunderea unei situaţii, când de buna ta administrare depind hrana şi viaţa salariaţilor statului, scuza că se risipeau banii acum câteva luni, când lefurile se plăteau „cu oarecare regularitate” sau că ei au fost luaţi de la externe şi nu de la preşedinţie — nu poate fi nicio clipă valabilă. Atunci şi naţional-ţăraniştii ar putea invoca „neprevederea” pentru scandaloasa risipă din timpul guvernării lor ! Primul ministru are răspunderea unui act de risipă. Aceasta am vrut să subliniem. N’am spus că scrierile d-lui Iorga n’au valoare. Or fi având. Am spus atât : că n’au cititori.* Toate ziarele — afară de cele guvernamentale — gândesc la fel despre risipă în genere şi despre a celor opt sute de mii lei în specie. Colecţiile gazetelor stau la îndemâna tuturor . ori de exemplu: „Adevărul“, scrie : „Din bugetul istovit al statului s-au dat 800.000 lei pentru cumpărarea unui stoc de eşarţi de la editura Gamber din Paris. Motivarea acestei cum - pârâturi ar fi, după „Neamul Românesc“ : 1. Nevoia simţită de seminarul universităţii de asemenea cărţi. 2. încurajarea ce ar fi obligat s’o acorde statul nostru casei de editură I. Gamber din Paris, care publică şi cărţi interesând ţara noastră. Pentru achiziţionarea acestor cărţi, doi funcţionari ai ministerului instrucţiei au fost trimişi la Paris pe contul statului. Dacă faptul şi motivarea lui n’ar fi recunoscute de „Neamul Românesc“ mărturisim că nu le-am crede. Ni se par extraordinare şi cumpărătura de 800.000 lei şi trimiterea celor doi funcţionari pentru realizarea ei. Dar „N. R.“ recunoaşte. Şi ne întrebăm, cum de s’a putut comite o asemenea lipsă de bună cuviinţă faţă de opinia publică alarmată de situaţia tezaurului statului. Cerem insistent să ni se spună ce cărţi se cumpără şi cine sunt autorii lor, ca să ne dăm seama de necesitatea acestei jertfe scandaloase şi să ştim cine sunt beneficiarii risipei ce se face. Se afirmă că o bună parte din aceste cărţi ar fi operele d-lui Iorga editate de casa I. Gamber. E adevărat ? Chestiunea trebue lămurită“. . ..Mişcarea comentează : „Dar este permis, ca în timp ce învăţătorii şi profesorii nu sunt plătiţi de o mulţime de luni, să se facă asemenea cumpărături ? îşi închipue cineva că aceşti oameni necăjiţi atât de mizerabil trataţi de guvern, se vor duce în biblioteci publice să citească, într’o vreme când n’au ce mânca ? Că vor folosi altor categorii sociale cărţile cumpărate ? Dar ţara cere ca întâi să se găsească bani pentru cei ce se sbat în desnădejde şi sărăcie şi n’au primit salariile de câte cinci luni, şi apoi, dacă va mai rămâne un surplus de bani, să se înzestreze şi bibliotecile publice, cu mai multe cărţi". „Dar d. N. lorga crede că va alunga besna satelor, sfinţind in mijlocul ei, biblioteci cu cărţi franţuzeşti, aduse dela Paris ? D. N. lorga ştie că în Franţa, în nişte vremuri tulburi, când cetăţenii n’aveau ce mânca, clocoteau de furie şi cereau păine, s’a găsit cineva care să încerce să dispună să li se dea cozonac. Istoria a calificat cum se cuvine această intenţie. Primul-ministru al României şi ministrul de instrucţiune, când învăţătorii, preoţii şi funcţionarii cer pâine, le oferă un tren special cu cărţi cumpărate dela Paris. Şi e incomplet spus : dela Paris. Adăugăm : dela Paris şi de la o anumită editură, pe care d. N. Iorga vrea s’o menţină, cum însuşi d-sa declară. S’o menţină, pentrucă e stăpânită de un român ? Dar câte edituri româneşti din ţară, cari publică o mulţime de cărţi în adevăr folositoare şi scrise de scriitori români, a sprijinit d. N. Iorga, ca prim-ministru ? Că face stăpânul acestei edituri dela Paris, propagandă românească ? Dacă e român bun, e dator s’o facă. Dacă n’o face decât cu plată, ne dispensăm de serviciile lui. Şi apoi o întrebare: ar putea să ne spună d. N. Iorga ce cărţi şi ale cui cărţi scrise de autori români, ţine în vitrină fericitul librar de la Paris ?“ * „Lupta publică: „Chestiunea trimiterii la Paris a doi funcţionari superiori ai ministerului instrucţiei publice — bineînţeles pe contul Statului , pentru a cumpăra cărţi de 800 mii de lei, ia o întorsătură din cele mai penibile pentru d. lorga. Nu e un scandal să întrebuinţezi astfel banul public, când nu se plătesc cu lunile lefurile şi pensiile ?" ,,Dreptatea“ se întreabă : „D. N. lorga ne ameninţă, ca de obicei, cu darea în judecată pentru întrebările indiscrete ce i-am adresat în chestie celor opt sute de mii lei cheltuiţi acum, în vremurile astea de urgie bugetară, pentru cumpărarea unor cărţi de la un editor bănăţean din Paris. Foarte bine ! Să ne dea în judecată. Dar mai întâi să răspunză lămurit la întrebarea noastră repetată : Care sunt şi de cine sunt cărţile pentru care se risipeşte în aceste vremuri aproape un milion ? Aşteptăm !" Iar „Viitorul" vine cu alte detalii: „Din chiar comunicatul publicat in „Neamul Românesc“ reese că doi funcţionari superiori ai ministerului instrucţiei publice au fost trimişi cu banii Statului la Paris, ca să stabilească cu librăria Gamber condiţiile pentru cumpărarea unor cărţi în valoare de 800 mii lei. Ziarul d-lui Iorga adaugă că e vorba, şi de „menţinerea acestei case de editură“. Lumea s-a întrebat, mirată, de ce d. Iorga, pe aceste vremuri de mizerie generală, când învăţătorii se sinucid pentru că nu mai pot suporta suferinţele lipsei, arată o atât de mare solicitudine pentru librăria-editoare Gamber ? Explicaţia o dă confratele „Universul“ care publică în facsimil un prospect al acestei librării, în care sunt anunţate un număr de 36 de lucrări ale d-lui prof. N. Iorga. Pentru plata salariilor învăţătorilor , nu sunt bani, dar pentru a se cumpăra de la librarul-editor al d-lui Iorga cărţi de 800.000 de lei se găsesc fonduri bugetare ! Afară de această afacere, care nu mai are nevoe de nici un comentar. d. Iorga a mai cumpărat şi tablouri în valoare de DOUA MILIOANE de lei. Nu zicem că, în alte vremuri, banii publici daţi pe cărţi şi tablouri, ar constitui o risipă. Dar când mii de slujbaşi şi pensionari ai Statului sunt în mizerie şi nu-şi primesc lefurile, asemenea acte constituesc o sfidare. Tot o risipă sfidătoare o constitue şi funcţionarea a trei servicii de siguranţă, toate costisitoare, din acelaş buget de „sărăcie“... pentru alţii. In sfârşit seria nesfârşitelor banchete ministeriale din vremea din urmă arată că guvernul este inconştient, că nu vrea să ţie seamă de situaţia reală, gravă, pe care nu poate s’o atenueze nici optimismul d-lui Argetiianu...“ Am putea umple o pagină întreagă cu citate din comentariile presei. Ne oprim aci. „Neamul Românesc“ afirmă că nu s’a cumpărat nici un exemplar din cărţile d-luilorga aflate la editura Gamber şi că „s’a ales un număr de cărţi de istorie cu care se completează materialul de lucru al cercetărilor de istorie universală“. „Neamul Românesc”, care din greşală scrie că d. lorga a primit 800.000 lei pentru cursul d-sale anual de la Paris (când în realitate d-sa primeşte numai 100.000 lei anual), ar putea să ne lămurească, ce motive impunea graba în risipă : necesitatea cărţilor de istorie pentru cercetători, ori transferarea acţiunilor Gamber de care vorbeşte d. Iorga. Să precizeze „Neamul" ce e cu această încurcată poveste cu „transferări” de acţiuni Gamber ? Deocamdată să ne dea voe să-i spunem, că din mintea necăjiţilor contribuabili nu s’a risipit deloc nici nedumerirea, nici indignarea că in vremurile acestea de criză se risipesc în mod inexplicabil bani scumpi pentru cauze cari nu au absolut nicio justificare, cum e şi acela de care pomeneşte „Viitorul” cu cumpărarea umor tablouri de două milioane lei. Acţiuni Gamber, tablouri, cărţi de istorie, medalii, sunt cheltueli suspecte pe vremuri normale; în vremurile de azi ele constituesc o scandaloasă sfidare.* In plicul preşedinţiei consiliului de miniştri ni s’a trimis aseară, pe lângă alte comunicări, şi un fel de protest al librarului J. Gamber din Paris împotriva articolului, publicat în numărul nostru de eri. Se cunoaşte că bietul d. Gamber nu e în Bucureşti şi n‘a avut putinţa să cunoască textul articolului nostru, altfel n’ar fî putut să ridice nici un protest, în- tru cât noi am întrebat numai să se arate precis legăturile dintre d. N. Iorga şi d. J. Gamber şi care sunt operele care s’au cumpărat dela citata librărie, pentru ca să se înlăture prezumţia, care circulă în toate părţile, că cumpărătura s’ar fi referit la cărţile d-lui Iorga. Cei ce au făurit presupusul răspuns al d-lui Gamber, ar trebui să citească cu atenţiune articolele noastre şi când vor să apere pe cineva, s’o facă mai inteligent. ----------C0O--------- Oaspeţi din India La o şedinţă a Consiliului Naţional al femeilorromâne, care s-a ţinut la Casa Femeei Joi 19 Malu miss Evelyn C. Gedge, membră a Consiliului Naţional al femeilor din Bombay şi Mrs H. Wood, preşedinta secţiei laburiste din Madras a organizaţiei femenine AU India Women Conference au făcut o documentată expunere asupra stării economice şi condiţiunilor de muncă pentru femei în India. O Interesantă discuţie a urmat în legătură cu chestiunile privitoare la legislaţia muncitorească şi la protecţia femeilor şi a copilului. Au luat parte la această întrunire d-nele Perticari, general Stângaciu, d-ra Ecat. Cerchez profesoară, d-ra Virginie Hinche farmacistă, d-ra Ella Rădulescu, d-na El. Râmniceanu, d-na amiral Irimescu, d-na Alexandrescu, etc. Tribunalele militare PLUTONIER CONDAMNAT LA MUNCA SILNICA Secţia I a consiliului de război, prezidată de d. col. Bădescu a judecat pe plutonierul de jandarmi Paraschiv Radu din regiunea Orhei, acuzat de omor şi lovirea superiorului. Pentru aceste crime plutoni© lul Paraschiv fusese predat de consiliul de război din Chişinău şi condamnat la 20 ani muncă silnică. Prin casarea sentinţei de către consiliul de revizie al armatei, procesul s’a înfăţişat acum spre o nouă judecare. Din actul de acuzare rezultă că plutonierul şi-a ucis soţia cu două focuri de armă. Faptele s’au petrecut în comuna Samaşcani-Orhei in ziua de 2 Ianuarie 1931. Inculpatul pretinde a fi comis crima din gelozieA doua acuzaţie adusă plutonierului Paraschiv era aceea de a fi lovit pe şeful de poet din comună. Au fost ascultaţi mai mulţi martori, care în general au depus nefavorabil pentru acuzat arătându-i a fi un temperament impulsiv și brutal. D. comisar regal că ip. Gruianu Anghel a făcut expunerea faptelor și a cerut aplicarea maximului de pedeapsă. După concluziile apărării care a cerut reducerea pedepsei, consiliul a condamnat pe acuzat la 10 ani muncă silnică. UNIVERSUM CEAIUL PRESEI D. Al. Mavrodi, preşedintele ,,Sindicatului ziariştilor“ din Bucureşti, a invitat Vineri la ora 5 d. a. la „Cina“, la un ceai colegial, pe reprezentanţii presei străine corespondenţi ai marilor cotidiane, şi agenţii din toată lumea, precum şi pe ataşaţii de presă ai diferitelor legaţii străine din Capitală. S’au schimbat informaţii şi păreri ziaristice într’o atmosferă de desăvârşită camaraderie. La acest ceai, care rămâne organizat odată pe lună, au participat d-nii: Al. Mavrodi, preşedintele „Sindicatului ziariştilor“ din Bucureşti; Stelian Popescu, directorul ziarului „Universul”, fost ministru; B. Brănişteanu, preşed. al asociaţiei g-rale a presei române; Roger Massip (ag. telegr. „Havas“); I. Hans Lazar (Cor. Bureau-Viena,Valibureau -Bernin şi Neue Freie Presse-Viena) şi preşedinte al asociaţiei corespondenţilor străini: Marco Marchizii (ag. telegr. „Ştefani“ şi „Corriere della Sera"); M. Stewans (ag. „Reuter“ şi „Daily Herald“); N. N. Petraşcu („Petit Parisien“), Rostowski („Daily Mail“), Luneau („Chicago Tribune“ şi „Manchester Guardian“), lg. Schmerz („Berliner Tageblatt"), Ferd. Gruber („Koelnische Zeitung”), Jaromir Kopecky („Cesko Slovo“ și „Prager Presse“), Luigi Armelani („Xavoro Fascista“), Gibson („Times"), Lucia Hamilton, Alfred Laufer („Sozialdemokratischer Pressedienst"), Al. Colier (Associated presse of America), Liviu P. Nasta („Europa Press“), Liviu Aktemie („News Cronicle"), Francisc Roever („United Press“), şi „Pester Lloyd“), F. Kudniac, ataşatul de presă al Cehoslovaciei, Petrovici, ataşatul de presă al Iugoslaviei, Gruszewski, ataşatul de presă al Poloniei, Paul Filoip, ataşatul de presă al Ungariei, I. St. Ioachimescu („Ceskoskoveska Tiskova Korcelar”), N. Georgescu, directorul ziarului „Neamul Românesc” şi vicepreşedinte al „Sindicatului ziariştilor“, Al. Kiriacescu, directorul ziarului „îndreptarea”, Eugen Titeanu („Danub Press“) Al. G. Săndulescu, „Viitorul“, Emil Ciucianu, secretarul „Sindicatului ziariştilor” şi C. Miciora din comitetul „Sindicatului ziariştilor". Ceaiul s’a terminat la ora 7 seara. Procesul N. Iorga- C. Cernăianu Vineri, a venit înaintea Curţii de casaţie, secţia Il-a, de sub preşedinţia d-l lui C. Rătescu, recursul făcut de d. N. Iorga contra deciziei Curţii de apel din Bucureşti, prin care i s-a respins apelul făcut împotriva sentinţei de declinare de competinţă în favoarea Curţii cu juraţi, a acţiunii de calomnie intentată publicistului Cernăianu Se ştie că reclamantul se plângea prin acest demers judiciar de jignirile ce i s'ar fi adus în viaţa publică şi în cea particulară. Ulterior, spre a preveni incidentul de competinţă, şi-a restrâns acţiunea la cele privitoare la viaţa particulară, însă amble instanţe de fond, admiţând cererea apărării, au trimis afacerea la juraţi, din consideraţiunea că partea civilă, dacă poate să pună în mişcare acţiunea publică prin reclamaţi© directă in justiţie, nu mai are puterea s’o modifice. Jurisprudențele franceze invocate în sens contrariu n’au putut să fie concludente în speță, deoarece textul după care este reprodus cel român a suferit acolo o modificare în sensul că partea civilă poate să revină în asemenea cazuri, ceeace în legiuirea noastră nu s’a făcut. Această chestiune şi altele de asemenea importante în materie de calomnie şi de presă, se vor relua în faţa înaltei Curţi. Apărarea, prin d-nii M. Mora şi M. Graur, a cerut amânarea procesului, spre a putea studia motivele depuse numai cu două zile înaintea înfăţişării, cerere la care s’a raliat şi d. procuror Căpăţână, dar pe care reclamantul, prin d. Bosnieff- Paraschivescu, a combătut-o pe consideraţiunea că problemele în discuţiune nu rea iarnă un studiu deosebit, deoarece au mai fost examinate de justiţie. înalta Curte apreciind împrejurările, a amânat procesul la 28 iunie. C. XENI TAKE IONESCU O certe impresionantă şi plină de invăţăminte in care palpită strălucita viaţă politică şi mişcătoarea viaţă fidlima a aceluia pe care Demexteeau la numit „marele european". Se găseşte de vânzare la toate librăriile. Depozitar general la librăria Hachette. Bolnavi de plămâni Mii de vindecaţii I ! Cereţi imediat cartea despre I NOUA MEA ARTA DE I NUTRIŢIE I care a salvat mulţi oameni. Ea I I se poate aplica fără a stingheri I I viaţa obişnuită şi contribue la I I o mai grabnică înfrângere a I I boalei. Transpiraţia nocturnă şi I I tuşea dispar, greutatea corpului II sporeşte şi închistarea succe- sivă opreşte boala. Bărbaţi serioşi I ai ştiinţei medicale confirmă ca-1 I facterul excelent al metodei me-1 I le şi aprobă bucuros aplicarea I I ei Cu cât se va începe mai cu-1 I rând metoda mea de nutriţie 1 cu atât va fi mai bine. Ca total gratuit I veţi primi cartea mea din care I I veţi afla lucruri demne de ştiut. I întrucât editorul meu expel I diază în total numai 10.000 exemplare gratuit I trebue să scrieţi imediat, ca să I I figuraţi şi Dv. printre fericiţii I I primitori. Postsammelstelle: Georg Fulgner, Berlin-Neu-1 kőin, Ringbahtrasse 24. Abt. 583. IMPOTENTA! BĂRBAŢI NEPUTINCIOŞI Slăbiţi de vârstă, exces sau boală la orice vârstă, se vindecă repede prin UZAJ EXTERN simplu cu compresele cu RADIUM controlate şi experimentate de Profesor Doctor Benewitz de la Universitatea din Jena, Germania SINGURELE APROBATE de Onor. CONSILIU SANITAR SUPERIOR. Prospect sub discreţiune contra altei mărci, trimite reprezentanţa „Dela“ Bucureşti I Strada Biserica Enei 14 Etaj ACNEE, HERPES, ECZEMA, PSORIASIS, ERYTEM REUMATISM ARTERIO-SCLEROSA Soarta Artriticului Gută, reumatism, boale de piele, varice, flebite, ulcere varicoase. Iată câteva rele penibile, cari ameninţă artriticul cu sângele otrăvit de acidul uric. Femeea artritică mai suferă încă de metrite şi salpigite. Dar remediul specific al arteriosclerosei este astăzi cunoscut şi pus la punct. Fructul unei lungi experienţe clinice Depurativul Richelet (Depuratif Richelet) volatilizează, disolvă ureea, subţiază sângele, tonifiază organismul şi readuce la o sănătate perfectă pe nenorocitul care se credea pierdut. Pentru Depurativul Richelet (Depuratii Richelet) pledează mişcătoarele atestări a miilor de bolnavi, pe cari i-a salvat. El vindecă complect toate manifestările artritice, oricare ar fi starea lor de vechime. De vânzare la toate Farmaciile şi Dipcriteriile din ţară. Laborat. L. Richelet de Sedan, 6, rue de Belfort, Bayonne (B.-P.) France, Reprezentant pentru România: J. Dullan, 4, strada Pitar-Moş, Bucureşti. Una din numeroasele perfecţionări technice ale motorului Willys-1 Dispozitivul „Float-®“ care moată la suprafaţa uleiului aşa fel că selecţionează lubrifiantul curat şi-l îndreptă prin pompă la părţile vitale ale motorului, mărindu-i considerabil, in acest mod, rezistenţa la uzură. WILLYS LEASE CYL. frotiile modele sunt splendide ESTE ANUL ACESTA CEL MAI CAUTAT AUTOMOBIL WILLYS ESTE UN AUTOMOBIL DE O CLASA SUPERIOARA SI TOTUŞI DE UN PREŢ FOARTE EFTIN. AUTOMOBILE, ŞASIURI DE CAMIOANE cu distanţă Intre osie de 3,35 m şi 4 m cu roţi simple sau duble In spate, CAMIOANE de MARFĂ, AUTOBUZE, PIESE DE SCHIMB ORIGINALE pentru Willys-Overland, Willys-Knight, Whipper şi Camioane Willys la reprezentantul general COLIN BUCUREȘTI, BD. TAKE IONESCU 42 ADR. TELEGR. AUTOCOLIN. — TEL. 229-51 ............................................................ i«i^T«îi7^T^TiiTM?iTTTMiMTîTT^«Miiîiiiiiiîîîiii«îîîTîT«?i«i?«»îî»i»«ÎTÎBH Antinevralgic Dr. NANO MUSCEL SINGURUL REMEDIU CONTRA GRIFEI MIGRENEI, NEVRALGII, ETC. Se vinde numai în cutii originale, conţinând 2 buline şi cu semnătura doctorului. Depozit Farmacia N. Popovici, Bucureşti, Calea Rahovei 237. 1198 Villegratiră Persoane doritoare de linişte şi odihnă găsesc pensiune primul rang la Moşie în regiunea dealurilor. Regiune încântătoare cu păduri. Grădină cu fructe. Poşta, ziare zilnic. Linia directă Bucureşti-Cernăuţi. Pentru detalii a se adresa D-nei General Lambrino, Gara Liteni, jud. Baia. Advocat N. Doboş S-a mutat în strada Gramont 23 A. (lângă Parcul Carol). Consultă de la 7-8, 12-1, 3-5, 610 . 9QQ9QQ 9GQQQQQ&99Q&QQ9QG Un produs original al casei „WEMCO“ Manchester, „Tricoline“ este poplinul ideal pentru cămăşi și pyjamale, GARANTAT CA NU INTRA LA SPALAT (unshrinkable). Rivalul mătăsei, „TRICOLINE“, se deosebeşte de produse similare prin rezistenţă şi supleţe, desene alese şi elegante. Preţul său convenabil îl pune la îndemâna tuturor. Cereţi pretutindeni „TRICOLINE“ cu marginea imprimată „nu intră la spălat“ Tricoline (unshrinkable) EXCLUSIVITATE PENTRU ROMANIA GOLDSTEIN & ORNSTEIN S.A. GALAŢ1 BUCUREŞTI Se vinde numai en-gros. 390 ^ee©eeeeeeeeeaeee©®©©©e Eeelama est® sufletul comerţului