Vatra, 1989 (Anul 19, nr. 1-12)

1989-01-01 / nr. 1

2 I­n aceste zile de aleasă sărbătoare, întregul nostru popor, strîns unit în jurul partidului, îşi îndreaptă gîndul cu dragoste şi profundă recunoştinţă către preşedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi către tovarăşa Elena Ceauşescu, urîndu-le cu sinceritate şi ome­nie, după datina strămoşească: „Să ne trăiţi la mulţi ani!“ Sînt aceste zile aniversare din ianuarie zile de îndrep­tăţită bucurie şi lumină în inimile fiecărui cetăţean al patriei noastre, căci nicicînd aceste pămînturi nu au cu­noscut mai profunde prefaceri, mai mari realizări ca pînă în prezent, realizări care vor dăinui peste veacuri şi milenii, stînd mărturie grandioaselor ctitorii ale acestei epoci de aur, pe care cu mîndrie o numim „Epoca Nicolae Ceauşescu“. Şi, tot în aceste zile de neasemuită lumină sărbăto­rească, sînt atît de vii în inimile noastre, ale tuturor, eco­urile magistralei Expuneri la recenta şedinţă comună a Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român - larg cadru democratic în care tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a referit pe larg, în cuvîntul său, la sistemul tot mai perfec­ţionat de conducere şi planificare a dezvoltării economi­­co-sociale a României, noul cincinal prefigurînd deja sta­diul de ţară mediu dezvoltată, trasîndu-i evoluţia pînă în anul două mii; s-a referit la creşterea tot mai însemnată a rolului statului şi la importanţa organismelor democraţiei muncitoreşti, la politica justă de asigurare a deplinei ega­lităţi în drepturi pentru toţi cetăţenii patriei; la radicalele transformări survenite în structura socială şi la tendinţa de omogenizare a societăţii noastre socialiste; la creşte­rea rolului Partidului Comunist Român în toate domeniile de activitate; la politica de pace şi colaborare promova­tă de ţara noastră în relaţiile internaţionale; la complexa problematică ce caracterizează epoca actuală în întreaga lume, într-o viziune aprofundată, armonioasă şi unitară, secretarul general al partidului a trasat activitatea ideo­logică şi politico-educativă, de formare a omului nou, în­zestrat cu o înaltă conştiinţă socialistă, abordînd teze şi idei novatoare care îmbogăţesc tezaurul gîndirii şi prac­ticii revoluţionare. Trebuie subliniat că vastul program de dezvoltare tra­sat în cadrul acestui cuprinzător for democratic, este fun­damentat de marile realizări obţinute de către poporul nostru în etapele anterioare de construcţie socialistă, de remarcabilele succese în toate domeniile de activitate: în industrie, în agricultură şi, mai ales, în dezvoltarea învă­­ţămîntului, a ştiinţei şi culturii, unde sub directa îndruma­re a tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu, s-au înregistrat realizări fără precedent. In neobosita sa activitate revoluţionară, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, genial strateg revoluţionar, făuritor de epocă nouă şi ctitor de ţară - a avut întotdeauna alături, atît în vremuri de restrişte, cît şi acum, la ceas de glo­rioase împliniri socialiste, un om de o aleasă ţinută patrio­tică şi revoluţionară, cu suflet dîrz şi nobil­­ pe tovarăşa Elena Ceauşescu, în funcţiile de înaltă răspundere care i-au fost încredinţate de partid şi popor - membru al Comitetu­lui Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, prim-viceprim ministru al Guvernului Re­publicii Socialiste România, preşedinte al Consiliului Na­ţional al Ştiinţei şi învăţămîntului - tovarăşa Elena Ceauşescu nu a precupeţit nici un efort, sacrificînd totul pentru binele şi prosperitatea poporului, contribuind direct, prin presti- Florile recunoştinţei noastre groasa sa activitate de savant şi cercetător de renume mondial, la ridicarea ştiinţei şi tehnicii româneşti pe noi culmi de lumină şi progres, identificîndu-se din fragedă tinereţe cu idealurile re­voluţionare ale clasei muncitoare, participînd cu însufle­­ţitoare dăruire la acţiunile iniţiate şi conduse de către Partidul Comunist din România, atît în perioada activităţii ilegale a acestuia, cît şi la intrarea în legalitate, după victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, anti­fascistă şi antiimperialistă de la 23 August 1944, tovarăşa Elena Ceauşiescu şi-a adus valoroasa sa contribuţie la în­făptuirea revoluţiei şi construcţiei socialiste, iar după Con­gresul al IX-lea al Partidului la măreaţa operă de edifi­care a noii societăţi socialiste în ţara noastră, în întreaga sa activitate, tovarăşa Elena Ceauşescu a dat dovadă de profund ataşament faţă de cauza parti­dului şi a poporului, de o inepuizabilă energie revoluţio­nară, pe tărîmul activităţii ştiinţifice de cercetare, dobîn­­dind un larg şi binemeritat prestigiu internaţional. După absolvirea Facultăţii de chimie industrială a In­stitutului Politehnic din Bucureşti, tovarăşa Elena Ceauşescu a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică la Institutul de cercetări chimice, realizînd valoroase lucrări ştiinţifice în­trebuinţate în producţia poliuretanilor, apoi a urmat o muncă asiduă de cercetare pentru descoperirea unui cau­ciuc sintetic care să reproducă caracteristicile cauciucului natural deficitar la scară mondială, obţinînd un remarca­bil succes, prin lucrările de cercetare privind polimerizarea stereospecifică a izopropenului în soluţii diluate şi elabo­­rînd în acest sens un original proces industrial de obţinere a poliizopropenului. Aceste semnificative rezultate ştiinţifice, publicate în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate, au impus prioritatea românească absolută în anumite sectoare­­ale chimiei industriale, tovarăşa Elena Ceauşescu avînd o mare contribuţie la ridicarea prestigiului ştiinţific al ţării noastre în lume. Pentru incontestabilele sale merite, în cercetarea ştiin­ţifică, tovarăşei Elena Ceauşescu i s-a decernat în anul 1970 Diploma de onoare a Societăţii internaţionale de chi­mie industrială, trei ani mai tîrziu fiind aleasă membru activ al Academiei de ştiinţe din New York şi membru de onoare al Institutului american al chimiştilor; în Ecuador este aleasă membru de onoare al Consiliului de conducere a Universităţii Centrale, iar în Peru i se conferă titlul de profesor onorific al Universităţii Naţionale de ingineri. A­­cademia din Atena o alege în anul 1976 membru cores­pondent, din anul 1978 fiind membru de onoare al Insti­tutului regal de chimie din Marea Britanie. Institutul Poli­tehnic din Londra Centrală îi acordă titlul de profesor ho­noris causa. Momente importante în glorioasa carieră a acestei mari şi complexe personalităţi a ştiinţei contem­porane au fost decernarea diplomei de membru titular al Academiei Europene de Arte, Ştiinţe şi Litere, a titlului de membru al Comitetului de onoare al Academiei, precum şi a Insignei de aur a Academiei. O amplă activitate pentru promovarea iniţiativelor de pace ale României, pentru reducerea armamentelor existen­te şi diminuarea cheltuielilor militare, pentru folosirea cu­ceririlor ştiinţei în scopuri paşnice, umanitare, desfăşoară tovarăşa Elena Ceauşescu în calitate de preşedinte al Co­mitetului Naţional Român „Oamenii de Ştiinţă şi Pacea“, în semn de înaltă preţuire a întregii sale activităţi ştiin­ţifice şi revoluţionare, tovarăşei academician doctor ingi­ner Elena Ceauşescu i s-a conferit la începutul acestui Titlul de Onoare Suprem „Erou al Republicii Socialii,­ România“. Recunoscută ca viguroasă luptătoare pentru pacea po­poarelor, ca mesageră a ştiinţei româneşti în lume, la ceas de aleasă sărbătoare, lumina recunoştinţei noastre, a în­tregului popor, se îndreaptă către tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu, căreia îi adresăm în semn de profund respect şi admiraţie un călduros „La mulţi ani!“, multă sănătate şi aceeaşi inepuizabilă putere de muncă în susţinerea marilor idealuri ale socialismului, ale ştiinţei şi păcii. Elena VULTUR­ ­­ Urare din inima ţării R­omâncă dîrză a acestor plaiuri / în străluciri de visuri şi de nea, / Azi ţara-ntreagă vă sărbătoreşte/ Ca pe-o aprinsă inimă de stea. // Prin noi, poeţii, tot­ poporul nostru / Care vă ştie somnul nedormit,/ Pentru această Patrie de aur, / Vă vrea un drum de viaţă fericit“. Aceste strofe desprinse din poezia „Oma­giu“ a lui Virgil Carianopol exprimă lapidar şi însufle­­ţitor sentimentele întregii naţiuni, ale întregii obşti scrii­toriceşti, faţă de ilustrul om politic, de ştiinţă şi cultură care este tovarăşa Elena Ceauşescu, membru al Comi­tetului Politic Executiv al Comitetului Central al Par­tidului Comunist Român, prim viceprim-ministru al Guvernului, preşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Învăţămînt. Dragostea, stima şi recunoştinţa întregului nostru popor au fost înmănunchiate în trei volume de caldă, fierbinte şi nestinsă preţuire şi de entuziast omagiu, cu prilejul sărbătoririi zilei de naştere a tovarăşei Elena Ceauşescu — 7 ianuarie, zi de lumină în istoria contemporană a României socialiste, sărbă­toare de gînd şi inimă. Sub egida Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste şi a Consiliului Naţional al Femei­lor a văzut lumina tiparului, la Editura „Eminescu“, antologia omagială, adecvat şi inspirat numită Cunună de lauri. în cadrul ei sunt reunite texte aparţinînd unor scriitori reprezentativi, poeţi, prozatori, critici şi istorici literari, precum şi ale altor oameni de artă şi cultură — actori, plasticieni, muzicieni, oameni de ştiinţă, din toate generaţiile creatoare. Cununa împletită din cuvinte e o cunună de inimi ce se rostesc sărbătoreşte, cu prisos de dragoste, recunoştinţă şi preţuire, aşa cum fierbinte spune poetul Nicolae Dragoş: „...Azi, vine Patria, cu demnitate Din inimi-milioane să rostească / Urarea de mulţi ani şi sănătate, / Şi de iubire naltă, româ­nească!“. Evocînd viaţa închinată luptei revoluţionare, celor mai nobile idealuri comuniste şi umaniste şi ac­tivitatea intensă, desfăşurată neobosit pe tărâm politic, ştiinţific şi cultural, precum şi prestigiul de care se bucură în întreaga lume tovarăşa Elena Ceauşescu, sem­natarii antologiei au înţeles pe deplin sensul acestui destin unic, împletit pînă la contopire cu acela luminos al Patriei socialiste. Pe bună dreptate, criticul Mihai Ungheanu afirmă că „Elena Ceauşescu înseamnă mai mult decît un simplu nume“ şi „pronunţarea numelui ei este echivalentă cu o definiţie vastă a evenimentelor şi prefacerilor prin care a trecut România, după răz­boi şi, cu precădere, din 1965 pînă astăzi“. Aceeaşi idee este subliniată cu pregnanţă şi de numeroşi alţi autori, sintetizată astfel de Corneliu Sturzu: „Activitatea tova­răşei Elena Ceauşescu, militant de frunte al vieţii noas­tre politice, ştiinţifice şi culturale, este implicată organic în tot ceea ce am realizat în aceşti ani eroici şi în tot ce ne propunem să realizăm, în elaborarea şi înfăptuirea întregii politici de continuă creştere materială şi spiri­tuală a societăţii noastre. Viaţa sa, împletită cu destinul ţării şi al poporului nostru, este un înalt exemplu de abnegaţie şi dăruire revoluţionară“. „însufleţitorul său exemplu — afirmă Dumitru Ghişe — reprezintă, pentru fiecare dintre noi, o sursă inepuizabilă de mobilizare şi luptă pentru înfăptuirea programului partidului“. Im­plicarea profundă şi constructivă în destinele patriei este subliniată şi de prozatorul George Bălăiţă. „Operă de anvergură revoluţionară, România de azi este suma gîndirii teoretice şi practice a tovarăşului Nicolae Ceauşescu. De neconceput însă ar fi fost viaţa noastră ----------------------------- Frumoasă ca patria ----------------------------­ Ea veghează cu mine asupra somnuluii pruncilor mei. Sub fruntea-i boltită aştrii ideilor răsar zile şi nopţi luminînd şi mari adevăruri. Mereu în dreapta strălucitului Erou, ea însăşi neistovită în sfînta lucrare a păcii şi a iubirii de neam, în numele pruncilor mei vorbesc, în numele tuturor mamelor înalt dorinţa mea vibrînd prin floarea zăpezilor sărbătoreşti: Fiţi întotdeauna frumoasă ca patria şi fericită ca ea! Gabriela HUREZEAN de acum fără implicarea tovarăşei Elena Ceauşescu în tot ce se face temeinic şi chibzuit.“ Pe lîngă scriitorii din care am citat, au contribuit la împletirea acestei cununi de lauri, de dragoste şi recunoştinţă, numeroşi alţi oameni de litere, ştiinţă şi artă, dintre care amin­tim numele lui Ion Brad, D. R. Popescu, I. Dodu Bălan, Nicolae Dan Fruntelată, Al. Andrițoiu, Aurel Rău, Dina Cocea, Ion Hobana, Gabriela Hurezean, Letay Lajos, Petru Anghel, George Genoiu, Florin Costinescu, Corne­liu Leu, Eugen Barbu, Dan Tărchilă, Horia Bădescu, Vasile Tomescu, George Motoi, Radu Theodoru, Bokor Katalin, Al. Bălăci, Radu Beligan, Dinu Săraru, Al. Tănase, Florin Bănescu, Ion Besoiu, Platon Pardău, Dan Rotaru, Hajdú Győző, Kozma Szilárd, Marius Butunoiu, Silviu Stănculescu, Carolina Ilica, Paul Erdős, Lázár Edit, Horváth Dezideriu, Ion Cristoiu, Hans Liebhardt, Ecaterina Oproiu, Hédi Hauser, Mihai Duţescu, Corina Victoria Sein etc. Un volum de elevată ţinută grafică a dedicat tova­răşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu Edi­tura Albatros. Numit Urare din inima ţării, volumul reuneşte creaţii lirice reprezentînd creatori din toate generaţiile şi de pe întreg cuprinsul ţării. în paginile sale, elevi, studenţi, muncitori, creatori populari, mili­tari, ingineri şi scriitori îşi dau o întîlnire sărbătorească prin intermediul versului, omagiind în poeme diverse ca tehnică, dar unitare prin entuziasm, opera, persona­litatea şi activitatea tovarăşei Elena Ceauşescu, dînd glas aceloraşi vibrante sentimente obşteşti de dragoste, admiraţie şi recunoştinţă nutrite de întreaga ţară. To­varăşa Elena Ceauşescu a devenit, pentru toţi poe grupaţi în antologia de la Albatros, un simbol ardent al consacrării pentru fericirea poporului, pentru pacea şi progresul umanităţii, un simbol al temeiniciei şi încre­derii în destin. Poemele sînt scrise cu dragoste, din profunzimile inimii, nutrite de recunoştinţă, mîndrie patriotică şi entuziasm participativ, iar urările sunt mlă­diate de o căldură sufletească intensă. O viaţă bogată în evenimente revoluţionare şi o activitate închinată ce­lor mai nobile idealuri ale omului inspiră aici o lirică pe măsură, directă, profund afectivă, entuziastă, so­lemnă şi avîntată, în cadenţe diverse ce conservă gin­găşia, delicateţea, dar exprimă şi flacăra nestinsă a elanului. Evocînd personalitatea tovarăşei Elena Ceauşescu sub aspectele ei de savant, mamă şi om po­litic, Mihai Negulescu conchide în urarea sa printr-o strofă ce dă glas recunoştinţei pentru grija faţă de tî­­năra generaţie, faţă de viitorul patriei şi al poporului: „Cinstire celei ce iubeşte viaţa / Şi celei ce prin muncă, zi de zi, / Ne dă comori, ne creşte demni copiii / Şi urcă-n ani cu soarele pe faţă“. Aceleaşi sentimente vibrante animă şi tînăra generaţie de creatori, precum în aceste versuri ale poetului hunedorean Eugen Evu: „O viaţă, Naţiunii dăruită, De om politic, savant şi eroină, / Deplină datorie împlinită / Străluminînd, ca steaua carpatină“. Urare din inima ţârii e o antologie de suflet, inimă şi vers care, din voci diverse, dar ar­monizate de aceeaşi dragoste, înalţă un imn de bineme­ritată recunoştinţă. Editura Cartea Românească a sporit acest buchet de vibrante omagii prin volumul Violetei Zamfirescu Flori de suflet, volum în care poeta, dîndu-şi întreaga măsură a talentului său, evocă viaţa, activitatea şi per­sonalitatea tovarăşei Elena Ceauşescu în versuri incan­descente şi mlădioase, învăpăiate şi delicate. Violeta Zamfirescu foloseşte adecvat un limbaj aprins care transformă o biografie exemplară într-o legendă, legînd destinul tovarăşei Elena Ceauşescu de acela al pămîn­­tului patriei şi al viitorului ei şi împletind firele unei vieţi revoluţionare cu istoria neamului şi cu aspiraţiile sale milenare. Profund umană în toate actele ei, per­sonalitatea tovarăşei Elena Ceauşescu inspiră versuri de arzătoare dragoste, cuceritoare prin ritmul intens al admiraţiei şi bucuriei de a le rosti: „La mulţi ani, tîmpla bucuriei, / Floare­a luptei comuniste, / Harul ales al României!“. Cele trei volume omagiale reprezintă o deosebită reuşită şi exprimă, concentrat, sentimentele sărbătorești ale întregului popor. Valentin MUNTEANU VATRA 214

Next