Veselia, 1928 (Anul 36, nr. 1-50)
1928-01-05 / nr. 1
lineV S. Dar o măruntă întâmplare dinte* un sat bicovinean vine să dovedească și contrariul : câte odată folosesc și creditorii la ceva. lată, după gazete, despre ce este vorba : ‘■'ăteanul Sostan Schean, necăjit că nu mai ponte ieși Ia lumină din grecii. Iile zilei de astăzi, fără nici o nădejde de mai bine, într’un moment de disperare a hotărât să-și facă seama. O fringhie de trai și prinsa n grindă, un scaun asvârlit de sub picioare și (ostan era gata-gata să se prosterneze la picioarele Celui Uot-Puternic Dar, ca la cinema tocită f, tocmai când (ostan își trăgea ultim de răsuflări, intră peste el creditorul lui, Iosif Scharf, Care venea să-şi ceara o datorie veche, îngrozit că-i scapă datornicul din mâna şi moare neplătit. Iosif Scharf făcu o faptă supra-evreiască. Puse mâna pe un cnut ! Şi odată cu cuțitul în mână fu o jucărie pentru el să taie funia spânzuratului și să-l readucă lu viața... Aceasta e povestea bruta : un creditor scapă viața datornicului său. \ (acut o faptă bună și cu folos, fiindcă trăind Costali, mai are nădejde de bani , dar daca moare, adio si n’am cuvinte. Mai greu e de spus ce crede Costan despre vii",'ieubăra lui snlvilitt Creditori din lumea largă, deschideţi ochii. Nu e deajuns numai să adunaţi iscălituri pe poliţe şi chitanţe, închisoare,greu'*. \ c*ti exclama : „a dat ele dracu l'ăbediami sârbele!“ Da. a dat şi a prea «lat. cuci auziţi : „Deoarece legea iugoslavă nu prevede o pedeapsă mai mare de 20 ani închisoare, pedeapsa de mai sus a fost redusă la 20 ani“. Cum se zice tribunalul sârbesc a condamnat la moarte pe cinci ani ! Elanul condamnaţii al judecătorilor a trebuit să fie retuşat de prevederile legei care acolo desigur că a fost... prevăzătoare, wi^vd în vedere că se adresează unu 'neam de oameni, aspri, fioroşii. Geanta latină e mai dulce, mângâionsă. i.n Romănaşii noştri nu se întâmpla da'■ten O să vedeţi când o judeca pe Fălcoianu. Pariez că no să 'ie legea sa inelul■cască sentinţa. Poate (Împotrivă !.. Părintele Lupas, pecialistul întrafe inedieinei, din fostul guvern a\erfcsean, e autorul comenzei de 170.000 de siringi si000 forcepsuri, provizie care -i -------- J'Xns-*.* nâp«j *n. nnu! Opoziji« e rail sfătuit Of, mai alt? «and rabzi de noua ani. si când Puţirea a fost un vis care a trecut pe jf nasul celui poftitor, lăsându-l doar,pi o durere şi nud mare. huria d-lui Maniac justifici1®' Aşteptându-se să ia hăţurile in print®“ zile ale lui 192K se* vede -£,«'nit u|:‘J lungi aşteptări,.— echi ie nonă, înn gită şi pe deantregul revăzută. Lud' caz scoate vorbe mari cum «I ■ pd’ă la miezul nopţei, în ultima şedinţăp1' nainte de a se închide Pahiumei:1 “ când a declarat că viitorul guvern 111 va recunoaşte împrumutul încheiat*' cel liberal. Numai după câteva ZV' (I. Maniu declară unor ziarişti st'*l,t că dacă nu e adus hi gu'ericol«'”, genfă, proclamă republică aît'"9 schimbări în ordinea monarhia.’ Desigur cu după ce febra ta (i. Maniu va retuşa bruscheţera[.rafidor arătând ca n a fost biipL**teles sau cam așa ceva. Opinia insă îşi ca fi făcut părerea și şi pe aceasta la dosar. Se obişnueşte să st* zică:e uzează la putere.'. I). Mam’ acest avantaj că partidul domf1'1;*’1’ se uzează din opoziție și (Î0d Gl '«■ni la guvern, 'a fi tqcmai 1)J" tratni comisia de reformă. In acest timp,1. gen.,\veri îst'll’’t" ciocul frizat' și cu partidul Jn#'r'r,i ^— F****?l I- trtec Ci li'l(