Viaţa Economică, iulie-decembrie 1969 (Anul 7, nr. 26-52)
1969-09-19 / nr. 37
2 Suprammal «iiial de Societatea de Ştiinţe Economice din România SUMAR Nr. 37, din 19 septembrie 1969 ■ ECONOMIE NAŢIONALĂ — Cadenţe şi scadenţe în realizarea sarcinilor de plan de Cicerone Niţescu, (pag. 3) — Adunările salariaţilor din întreprinderi Vie manifestare a democraţiei socialiste— factor important al perfecţionării activităţii economice de Maria Ioniţă (pag. 4) — Reflecţii: Automatică de acad. Grigore C. Moisil — Cercetare-aplicare : Trei premise ale ridicării eficienţei cercetării de ing. Albert Cristache (pag. 5) — Creşterea rolului creditului în I.A.S. necesită : Diferenţierea controlului bancar de doctorand C. Grigorescu (pag. 6) — Puncte de vedere: Un indicator reprezentativ : venitul net final actualizat de Petre Rotaru — Săptămînal — un grafic comentat : Comunicaţii rapide şi eficiente (pag. 7) — Iniţiative şi competenţe sporite în utilizarea bazei materiale a turismului. de Ilie Cunescu (pag. 8) — In industria construcţiilor de maşini — Rezerve in utilizarea raţională a metalului de ing. V. Radeţchi, M.I.C.M. (pag. 9) — Industria materialelor de construcţii în faţa sarcinilor Congresului al X-lea al P.C.R. Creşterea şi diversificarea largă a producţiei, imperative imediate • Industrializarea construcţiilor şi cerinţele ei de ing. Const. Ionescu, • Ritm ridicat, sortimente noi, eficiente de ing. N. Marcus • Extinderea utilizării prefabricatelor de ing. şef M. Anastasescu • Aport mai mare din partea cercetării ştiinţifice de ing. Gabriel Călinescu (pag. 10—11) ■ TEORII • IDEI — Dezbateri. „Ritmul creşterii economice“ de Emilian Dobrescu • O pondere remarcabilă instrumentului matematic de acad. Gh. Mihoc • Principii metodologice — conţinut de idei de conf. univ. dr. A. Negucioiu • Echilibru dinamic — optim economic de dr. M. Horovitz • Factorul demografic şi analiza teritorială , de VI. Trebici (pag. 13—14) ■ ECONOMIE MONDIALA — Corespondență din Geneva: Sesiunea a IX-a a Consiliului U.N.C.T.A.D. şi-a încheiat lucrările de Vasile Dracea (pag. 16) — Perfecţionarea colaborării între ţările membre ale C.A.E.R. Economicul in cooperarea ştiinţifică şi tehnică internaţională de Radu Negru (pag. 37—18) — Conjunctura economiei capitaliste — Australia : Impulsuri din sectorul minier — Structuri economice finlandeze : Iac la lemn la metal (pag. 19) — Mondorama — Statistică internaţională : Repartiţia investiţiilor în industria petrolului (pag. 20) COLEGIUL P€ REDACŢIE Gh. Dolgu Iredactor şef). P. Alexiu, N. Armencoiu, Gh. Badrus, M. Bulgaru, Gh. Cretoili (redactor sef adjunct), I. Cristoreanu, O. Dumitriu, Em. Florescu, C. Ionescu, C Murgescu, membru corespondent al Academiei, P. Năvodaru, R. Negru, I. Olteanu (redactor sef adjunct), V. Petrescu (secretar general de redactie), I. Rachmuth, membru corespondent al Academiei, V. Rausser, N. S. Stănescu (redactor șef adjunct), C Topor, S. Taigar, I. Vâcârel, I. Zaharia Tiparul , întreprinderea Poligrafică "Informația", str. Brezoianu nr. 23—25 40 470 • Stagiu! în primul an de activitate VIORICA PETCU Bucureşti. — In ipoteza in care, fiind absolventă a Institutului de Arhitectură aţi fost încadrată înainte de promovarea examenului de diplomă intr-o funcţie pentru care indicatorul de studii şi stagiu prevede absolvirea invăţămîntului superior de specialitate, perioada de şase luni în care aţi prestat muncă in această funcţie, ca angajată pe o perioadă determinată, se ia in considerare la stabilirea primului an de activitate. Dacă pentru ocuparea funcţiei ce aţi deţinut se prevede numai condiţia absolvirii învăţămîntului mediu tehnic, perioada de şase luni nu se include in calculul stagiului în funcţii tehnice superioare. • Disciplina contractuală FL. BOŞOTEANU, economist, Braşov. — Recent, Ministerul Muncii ne-a trimis urmatoarul răspuns privitor la scrisoarea dv. relativă la crearea unei funcţii de responsabil cu disciplina contractuală. „In cadrul studiilor ce se fac referitor la măsurile de perfecţionare a organizării producţiei şi a muncii, precum şi a definitivării noului sistem de salarizare, se va analiza necesitatea organizării unor compartimente pentru disciplina contractuală şi a funcţiilor necesare, in raport cu sarcinile şi atribuţiile ce revin unor asemenea compartimente“. 9 Programul de lucru pe automacarale Ing. ŞTEFAN FLORESCU, Bacău. — Regimul normal de lucru pentru toţi muncitorii din întreprinderile de reţele electrice este de 8 ore pe zi, inclusiv pentru conducătorii auto de pe automacaralele al căror program de lucru nu se încadrează în prevederile H.C.M. nr. 128/1955. Aceste prevederi, avind un caracter de excepţie, nu pot fi extinse la alte categorii de angajaţi decit cele limitativ prevăzute in Hotărire. In această situaţie, este necesar ca printr-o organizare corespunzătoare a muncii, să se asigure îndeplinirea sarcinilor care revin şoferilor de pe automacarale in cadrul programului lor normal de lucru. 9 Echivalarea unor studii PARASCHIVA 1*1- CARIU, Bacău. — Conform pct. 49 din Ordinul Ministerului Invăţămîntului nr. 966/3 octombrie 1964, şcoala de calificare pentru Oficianţii P.T.T.R. — care a funcţionat în cadrul Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor în anii 1947 şi 1948 — se echivalează cu o şcoală medie tehnică de specialitate. Există însă o condiţie: absolvenţii acestei şcoli să aibă la bază cursul inferior al unei şcoli medii de cultura generală, respectiv al liceului, gimnaziului sau al unei şcoli echivalente. 9 Recunoaşterea stagiului în funcţii economice superioare NICOLAE OPREA, Bucureşti. — Perioada cit aţi fost scos din producţie şi trimis de întreprindere, pe bază de contract, pentru a urma cursurile invăţămîntului superior economic se consideră vechime şi vechime neîntreruptă in muncă. Nereprezentînd însă un stagiu efectiv în funcţii economice superioare nu se ia în calcul pentru promovarea în funcţia de inspector I în Centrala Băncii. In consecinţă, nu aveţi stagiul necesar (cel puţin şase ani) în funcţii pentru care se cere absolvirea invăţămintului superior economic, pentru a putea ocupa postul de inspector 1. După ce se va aplica şi în unitatea unde lucraţi noul sistem de salarizare, va fi posibil să se ia in calculul vechimii in funcţii economice superioare mult jumătate din stagiul pe care l-aţi avut in funcţii economice medii, pină la trimiterea dv. la cursurile de zi ale învăţămîntului superior. .. Remunerarea personalului de pază CONSTANTIN POLONIC. — Normele legale in vigoare prevăd obligaţia pentru întreprinderi şi instituţii de a lua măsuri pentru completarea posturilor de piază cu numărul necesar de personal. Pină la completarea posturilor de pază, orele prestate in zilele de repaos săptămînal se plătesc ca și orele normale. Munca prestată in zilele nelucrătoare (Ic _ ianuarie, 1—2 mai 23—24 august) trebuie compensată cu timp liber corespunzător. Așa cum se prevede in art 39* din Codul Muncii, dacă nu se poate acorda recuperarea, munca prestată se retribuie cu un spor de 100n/p la salariul tarifar corespunzător orelor lucrate, fără a fi insă înregistrată ca ore suplimentare. ii L ! 0 J i s s iii ii! IP § : ! S g ^ ÜiÉHSibSe! Js! SCRISORI • SCRISORI • SCRISORI DECONTAREA AUTOMATĂ A PRODUCŢIEI VÎNDUTE 9 IN CONTEXTUL noilor măsuri privind accelerarea vitezei de rotaţie a mijloacelor circulante, este demonstrat faptul că purtătorul de informaţii — factura — îşi îndeplineşte pe deplin misiunea sa informativă, cit şi aceea de instrument principal al decontării. Există însă posibilitatea ca, printr-o transformare a creditului pe documente de decontare în expediţie, într-un alt credit destinat încasării automate a mărfii vîndute, să se realizeze o creştere a vitezei de rotaţie a mijloacelor. Comparativ cu metoda actuală de lucru, cea nouă nu prezintă modificări structurale, deoarece factura va urma acelaşi regim de circulaţie existent în prezent. Singura deosebire constă în faptul că tratarea problemei referitoare la încasarea automată a producţiei marfă vîndută, se poartă între furnizor şi banca finanţatoare a acestuia. In continuare, factura centralizată in avize de debitare va fi expediată către acele bănci indicate in documente, ce deservesc beneficiarii de la care se va îndreptă către ultima verigă a primului circuit — beneficiarul. Decontarea automată a producţiei vîndute prin creditare, nu înlătură, ci chiar menţine ca factorul esenţial al plăţii, să aibă la bază acceptul beneficiarului. Cunoaşterea de către bancă a valorii produselor expediate în preţ de cost planificat şi în preţ de vînzare, este posibil a se afla o dată cu prezentarea centralizată a facturilor ce se vor introduce în bancă. Posedînd aceste date, banca va acorda furnizorului un credit a cărei valoare va fi egală cu producţia marfă vîndută, un preţ de vînzare. Din acest moment, furnizorul îşi consideră ca fiind încasată întreaga sa producţie marfă, vîndută, permiţîndu-i ca din aceste încasări să efectueze şi operaţiunea de alimentare a contului de decontare, privind activitatea de bază, la o valoare egală preţului de cost planificat. Este evident că avantajele ce apar o dată cu decontarea automată a producţiei vîndute, îl va tenta pe furnizor a face expedieri de marfă, fără a mai respecta termenele şi condiţiile prevăzute în contracte, punînd astfel sub semnul întrebării aplicabilitatea noii metode. Pentru a preîntâmpina săvîrşirea unor asemenea abuzuri se recomandă a se institui un control riguros în momentul depunerii facturilor în bancă, cit şi elaborarea unor măsuri penalizatoare. Paul SCTRLENTEA Uzina mecanică-Plopeni ZECIMALE... NU MA ASOCIEZ propunerii tovarăşului Gh. Lazanu din Cluj făcută în scrisoarea cu titlul de mai sus în nr. 28 al revistei. Şi iată pentru ce : • atît furnizorii cit şi beneficiarii au nevoie de zecimale deoarece ele asigură corelaţia fişelor şi situaţiilor. Dacă un material a fost cumpărat şi este ţinut chiar pe fişele de raft pe diferitele preţuri de procurare, precum şi la contabilitatea materialelor, zecimalele asigură corelaţia cantităţi-valori fără a mai consuma alt timp de analiză. • acolo unde s-a găsit necesar, au fost prevăzute — ca in cazurile devizelor de construcţii şi reparaţii — rotunjiri care să aducă actele la expresia valorică în lei. Acelaşi lucru pentru postcalculaţiile acestora. De asemenea, pentru impozitul pe salarii unde monedele de 1—3 bani ar complica lucrurile prin număratul, ambalatul şi transportul unei mari cantităţi de metal. D. MIERLĂ economist Combinatul de materiale de construcţii - Tirgu-Jiu sumele încasate şi astfel se formează debitori în evidenţele contabile ale întreprinderilor „Vinalcool“, în vederea prevenirii formării de debitori, propun ca până la stabilirea producţiei realizate de rachiuri şi a cunoaşterii procentului de predare, să se deconteze numai cantităţile primite la preţul de sarcină. Prin această măsură, producătorii vor da mai multă atenţie îndeplinirii sarcinilor contractuale, pentru a putea încasa contravaloarea produselor la preţuri de contractare. Benene Gh. POPA director adjunct Sucursala Argeş a Băncii Naţionale economist DEBITAREA PRODUCĂTORILOR PRODUCĂTORII contractanţi de rachiuri naturale trebuie să vîndă „Vinalcool“-ului cel puţin 60% din producţia realizată. Conform instrucţiunilor, preţul de contract se plăteşte de la primele cantităţi de rachiuri naturale vîndute (predate). Sînt însă frecvente cazurile cînd nu se respectă procentul minim de predare, astfel că, este necesar să se recalculeze cantităţile de rachiuri livrate şi deci să se recupereze sumele plătite in plus. De multe ori, o serie de contractanţi nu mai au de unde să restituie JOCUL REPARTIŢIILOR... LA ZILE-NAVETE din lemn pentru transportul sticlelor cu ulei au o influenţă destul de importantă în desfăşurarea activităţii noastre. Fără ele n-avem cum să furnizăm comerţului uleiul comestibil. Atunci — se pune întrebarea — de ce suntem nevoiţi, să asistăm în continuare, la emiterea şi la anularea repartiţiilor de navete ? In trimestrul II a.c., de pildă, Direcţia generală de aprovizionare şi desfacere din Ministerul Economiei Forestiere ne-a trimis o repartiţie. După puţin timp, a transferat repartiţia pentru trimestrul III. S-au gîndit oare tovarăşii respectivi că noi am rămas cu uleiul nelivrat ? Dar, povestea nu se termină aici. Prin transferul amintit, Centrocoop-ul a emis repartiţia 2829 pentru 150 metri cubi lăzi navete tip I pe trimestrul III şi am încheiat contract cu Iprodcoop Piteşti, furnizorul lor. Normal era ca în luna iulie piteştenii să ne livreze un număr de lăzi. Neprimindu-le ne-am deplasat la Piteşti. Mare ne-a fost surprinderea cînd am aflat că în ultima decadă a lunii iulie Centrocoopul a intervenit la M.E.F. pentu anularea repartiţiei de 150 mc ! ? Consecinţa este lesne de înţeles. Avem ulei suficient, dar sticlele stau în depozite. Oare industria chimică n-ar putea să fabrice mai multe navete din material plastic ? Luca IGNAT economist Fabrica „Muntenia“-Bucureşti