Viața Nouă, iulie-septembrie 1961 (Anul 17-18, nr. 5155-5232)

1961-09-16 / nr. 5220

< X tj Pnîefwî Wn foate tarile, vnW*val «5S=3 OK» Organ al Comitetului regional MNU și al Statului popular regional Halal­ A­N­U­L XVIII. Nr. 5220 SIMBATA 16 SEPTEMBRIE 1961 4 PAGINI — 20 BANI NOI SUCCESE IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA Mtndria colectivului CZ27O . Dacă arunci o privire pe pa­­si­noul fruntașilor de la I.T.G., vei vedea scris in partea de jos sa­u fiecare fotograf­e o caracteriza­re scurtă dar semnificativă. Au­relia Tomescu, prima țesătoare ca­­­re a început să lucreze la­­ răz­­boaie automate, depășind lunar ÎN sarcinile de pian, Anica Bobi , responsabila brigăzii la secția M­in­atură, depășește cu întreaga­­ brigadă planul cu 2 la sută. Jtj Alături de acest panou a­­l frunta­ fUor, este gazeta de pe­ti­tele de unde poți afla mai mut­­­­te amănunte despre realizările­­ colectivului de aia. Ö „Tehnica nouă, temelia mccse-M­ior" așa este intitulat articolu­ y scris de tov. Gheorghe Bodar, jij care scoate în evidență unele J­ j îmbunătățiri aduse procesului­­ tehnologic.­­ Sub titlul „Angajamentele au­­ devenit fapte", tov. ing. Voicu În arată că în 8 luni au realizat n­e depășire a planului la pro­­­­ducția globală in valoare de 1j 605.000 lei. KJ Ion B. ^ coresponden’’ CZZ23 CZ223 CZ223 C2S23 C2Z23 CZZZ3 Modernizează sectorul de finisaj Pentru a asigura imprimeurilor o calitate superioară, conducerea între­prinderilor textile din Galați a pornit anul acesta o acțiune de modernizare a sectorului de finisaj. In cursul zilei de ieri a fost adusă in acest sector, o mașină modernă de periat. Tre­cerea țesăturilor prin această mașină, înlătură scaunele depuse pe ele și a­­sigură obținerea unor imprimeuri fără defecte. Mobilă mai bună Zilnic, prin depozitul de mobilă al O.C.L. „Produse industriale" din Ga­lați, se desfac însemnate cantități mobilă asigurîndu-se astfel satisface­de­rea celor mai exigente cerințe ale oa­menilor muncii. Zilele acestea în depozit a sosit un nou transport de mobilă de diferite modele. A sosit de asem­­eri un bogat BIBLIO I­TI­ CENTRALA UNNIVc „M. EM.INEB”-UA Și-au depășit propriul angajament 1.099.000 lei economii peste plan Desfășurând larg în­trecerea socialistă, al cărei obiectiv principal este realizarea unui to­naj cu­ mai sporit de trenuri remorcate, cu un consum minim de combustibil, colectivul de la Depoul C.F.R. Galați a înscris suc­cese deosebite. De la începutul anu­lui și pînă la sfirșitul lunii trecute pe grafi­cul întrecerii au fost înscrise 1.099.000 lei economii peste plan la prețul de cost. Astfel, încă de pe acum, anga­jamentul luat pe între­gul an este depășit cu 274.000 lei. Printre mecanicii de­poului care au contri­buit in mai mare mă­sură la realizarea aces­tor economii se numără tov. Ștefan Dumitru Grigore Jelesneac și Gh. Cristea care peste angajamentul de a eco­nomisi lunar 17 tone combustibil au mai e­­conomisit în plus alte 5 tone. I. Birlă corespondent Autobază fruntașă Planul producției globale îndeplinit în proporție de 131 la sută, economii peste plan ia prețul de cost in valoa­re de peste 600.000 lei. Acestea sunt realizările repurtate de colectivul de muncă al autobazei T. A. Brăila, pe cele 8 luni de zile, scurse din acest an. Ele vre să confirme titlul de au­tobază fruntașă pe regiune, decernat în primul semestru de activitate, pen­tru bunele rezultate obținute in depă­șirea planului de transport și reduce­rea prețului de cost. Harnicii conducători auto întreținînd­u-și în cele mai bune de aici, con­­dițiuni autocamioanele, exploatîndu-le rațional, folosindu-le cit mai complet capacitățile de transport au reușit, tot in această perioadă, să sporească cu 5 la sută coeficientul de utilizare a ca­pacității parcului de mașini. Numele unor conducători auto ca Panait Arghir, Gheorghe Dumitru sau al mecanicilor V. Ionescu și Nicolis Gurău, se află la loc de cinste pe pa­noul de onoare al fruntașilor. ----TZ-AA..--1 Să grăbim însilozarea furajelor In aceste zile oa­menii muncii de pe ogoare, paralel cu alte lucrari a­­gricole de se preocupă și sezon, de asigurarea bazei furajere n­ecesare pentru hrăni­rea a­­nimalelor pe tim­­pul iernii. Astfel, majoritatea gospo­dăriilor colective dau zor cu însi­­lozatul furajelor, deoarece rezultatele obținute in creșterea producției ani­maliere au doved­it cit de valoroas­­; sunt furajele conservate prin însilozare. Pe lingă mari cantități de porumb, du­pă ce s-au ales lanurile pentru boa­be, gospodăriile colective însilozează frunze și colete de sfeclă, iar pentru completarea cantității de siloz, vor fo­­losi resturile din grădinile de legu­me, culturile duble etc. In regiunea noastră (fără G.A.S.), trebuie să se însilozeze în acest an o cantitate de 683.650 tone furaje. Din aceasta, pînă la data de 14 septem­brie a.c., se realizase cantitatea de 386.274 tone, reprezentînd 56,50 la su­tă din plan. Numai porumb a fost în­­silozate pînă în prezent 329.863 tone. Din cele de mai sus se poate vedea că însilozarea furajelor nu este privită cu atenția cuvenită, de toate gospodăriile colective ale regiunii noastre. Iată Dacă în raionul Făurei s-au obținut rezultate bune la însilozări, raioanele Brăila, Tecuci, Galați și Bujor, au în­registrat rezultate ce nu sunt pe măsu­ra posibilităților existente, iar raioa­nele Panciu și Focșani sunt mult ră­mase în urmă cu această importantă lucrare. Cum ar putea pare sa obțină suc­cese la însilozarea furajelor gospodă­riile agricole colective „Putna“ din comuna Vînători și „Octombrie ro­șu“ din comuna Gugești raionul Foc­șani, cînd munca nu este temeinic or­ganizată, cînd aceste unități nu se bucură d­e ajutorul cuvenit din partea organelor agricole? De asemenea, la gospodăria selecti­­va „1 Mai" din comuna Țepu, raionul Tecuci, din cauza repartizării unui nu­măr insufcient de atelaje pentru trans­portul porumbului din lan la grajdurile gospodăriei, tocătoarea nu funcțio­­eaz­ă cu întreaga capacitate. Exemple nega­tive pot fi întîlnite și in raionul Bra­ila. De exemplu, la gospodăria colec­tivă „Dunărea“ din comuna Gropeni din cauza lipsei de organizare s-a­u 1 înșilozat doar 1100 tone din canti­tatea de 3200 tone planificată pentru acest an. Unor asemenea deficiențe trebuie să li se pună capăt fără intirziere. Secți­ile agricole raionale au­ datoria de a îndruma pe toți inginerii și tehnicie­nii ce lucrează in gospodăriile colecti­ve și de a controla cum aceste ca­dre conduc munca de însilozare. Sar­cini de mare răspundere revin și con­­ducerilor S.M.T.-urilor, care trebuie să ia toate măsurile menite să asigure funcționarea în bune condițiuni a tocă­toarelor de furaje, folosirea întregii lor capacități de lu­cru. Comitetele raionale de partid și comitetele executive ale sfaturilor populare, din raioanele în care însi­­lozarea nu se desfășoară cu intensita­te (Brăila, Tecuci, Galați, Bujor, și îndeosebi Panciu și Focșani) au dato­ria de a analiza situația însilozării furajelor și de a ajuta concret gos­podăriile colective pentru a-și înde­plini în întregime planul la această importantă lucrare, cum se prezintă pe raioane situația însilozării furajelor: 1. FAUREI 2. BRĂILA 3. TECUCI 4. GALAȚI 5. BUJOR 6. PANCIU 7. FOCȘANI 69,33 la sută 58,80 la sută 54,13 la sută 54,08 la sută 47,04 la sută 29,23 la sută 27,30 la sută transport de mobilă de bucătărie, scau­ne, măsuțe de radio și altele. Numai de la începutul lunii septembrie a. c. și pînă în prezent s-a desfăcut prin această unitate mobilă în valoare de peste 700.000 lei. Cărămizi confecționate în­­ G. A. C. O gospodărie în plină dezvoltare, cum este G.A.C. „înfrățirea“ din co­muna Cavadinești, raionul Bujor, are multe construcții de executat. Din do­rința ca aceste construcții să coste di mai ieftin, colectiviștii folosesc din plin resursele locale. Chiar recent , au început fabricarea de cărămidă arsă în cadrul gospodăriei. Cu aju­torul unor prese manipulate manual, ei execută din pămînt galben, mici dreptunghiuri pe care după uscare in baraca amenajată le introduc în cuptoare la ars. Pînă în prezent, au fost confecționate 160.000, cărămidă. bucăți și r­ARĂ Layl C­are mamă n-a dat ieri copilului său o floare ? Și cîte flori au mai rămas oare în florării ? Căci toate șuvoaiele , copii, care s-au îndreptat ieri dimineață spre școli a­­veau brațele încărcate cu flori, cum se cuvine la o așa sărbătoare. A sunat cristalin tradiționalul clo­poțel. S-a deschis noul an școlar. Peste 160.000 de­­ copii din regiunea Galați s-au­ îmbrăcat ieri în uniforme noi și au pornit spre școală. Prima zi de școală ! Cine n-a trăit bucuria ei ! Prima zi a acestui an școlar parcă s-a deosebit mult de toate celelalte. S-au distribuit numai în regiunea Ga­lați manuale școlare gratuit în valoa­re de 3.000.000­­ lei. In orașele Brăila și Galați s-au deschis trei­ școli noi, numeroase școli și săli de clasă au fost date în folosință și în celelalte orașe și sate ale regiunii. Numai pentru­­ mobilier­ a fost alocată­­ suma de 7.445.000 lei.• V „Bille Stî­venîi’Ăată cuvintele ce i-au întîmpinat în toate școlile pe e­­levi. „Mulțumim din inimă partidului“, a răsunat din zeci de mii de piepturi tinere. Vom răsplăti toate acestea prin învățătură. v . La școala marelui combinat siderurgic Cîți elevi să fie-n curtea asta mare ? Cîți, căci e o mare de capete, căzînd cu ochi încrezători în lumina zilei acesteia frumoase ? Sînt aproa­pe două mii. Dintre ei, 1­ 660 încep acum să învețe o meserie. Nu una oarecare. . Căci ei vor fi oțelarii de mîine, jurnaliștii, turnătorii, frezorii, rabotorii marelui Combinat siderur­gic de la Galați. Ei sînt cei mai ti­neri :strungari în metale, laminatori, lăcătuși, mecanici montatori, sudori, trefilatori, ce-i va avea combinatul. Unde va învăța un­ număr atît de mare de viitori muncitori ? Aici,­ la Galați, se vor pregăti 660.. De ei se va ocupa un colectiv numeros de in­gineri, maiștri, profesori. Ceilalți e­­levi vor fi școlarizați la Hunedoara, la Oțelul Roșu, Brașov, Craiova, Bu­curești, Roman, Bîrlad, Cîmpia Tur­­zii, Tîrgoviște. Vor învăța acolo, și se vor întoarce aici, la albia torentului de foc, a oțelului, pe care se pregă­tesc să-l strunească. Țelurile înalte pe care atîtea generații de luptători le-au visat pentru cauza' poporului .'ajung­e astăzi o reali­tate­ vie, ca­ urmare a­ cuceririlor­­ re­voluționare , ale clasei­­ muncitoare. Patria întreagă este un șantier.­ Com­binatul siderurgic este unul din cele mai mărețe obiective ale socialismu­lui. Școala ce se deschide astăzi va pregăti muncitori calificați pentru combinatul din orașul Galați. întrea­ga școlarizare a elevilor este gratui­tă — manuale, îmbrăcăminte, între­ținere, cazare. — In­ anii cînd am învățat eu me­seria, a spus muncitorul Ion Mun­­teanu de la S.N.G. care și-a înscris fiul aici la școală, ucenicia se făcea altfel: cu bătaie, cu foame, cu mi­zerie. Meseria se dobîndea greu, după ani lungi de umiliri și de muncă grea. — Mi se pare că n-am fost nici­odată mai fericit decît astăzi, a vorbit emoționat colecti­vistul Petre Păîș din comuna Șuțești, raio­nul Făurei. Am doi fii și iată-i pe amîn­­doi la această mi­nunată școală Sînt fericit pentru ei­ ,d Pe strada Tolbucin din orașul Brăila, odată cu deschide­rea noului an șco­lar, s-a dat in fo­losință H­­tirea tineî noi școli medii — școala nr. 4. La deschiderea festivă a cursurilor acestei școli a luat cuvîn­­tul tov. Patrichi Iancu, președintele Comietului executiv al Sfatului popular orășenesc. Noua școală cu­prinde 16 săli de clasă, laboratoare, săli de bibliotecă și este ir­­estrată cu un bogat material didactic. ★ In orașul Focșani s-a deschis, de asemenea, o școală nouă — școala e­­lementară nr. 7. La inaugurarea a­­cestei școli a­­ participat tovarășul Gheorghe Căruntu, prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Foc­șani, Anton Rădneanu, președintele Sfatului popular­­ orășenesc și alți ac­tiviști­ de­ partid și de stat. Și în orașul­­ Galați — pe strada Traian, s-a deschis, în local nou, o­­ școală medie nouă.— nr.­ 5. Nouă e și școala elementară nr. 26 ,din centrul­ orașului Galați, noi sînt numeroase alte școli din regiune. Viitorii chimiști Clădirea Grupului școlar petro- chimie din orașul Brăila cu cele 15 clase- frumos amenajate, toate dotate cu mobilier nou, laboratoarele, biblio­teca, sălile de lectură sclipeau de cu­rățenie. Iți era mai mare dragul să zăbovești cîteva clipe cu privirea la frumoasele vaze pline cu flori, asupra tablourilor așezate cu gust și grijă gospodărească. Și oriunde te aflai în­cercai un puternic sentiment­­ de mîn­­drie pentru această minunată realiza­re care este Grupul școlar petrol-chi­mie. Aci se pregătesc viitorii opera­tori, electricieni, laboranți și mecanici necesari unei ramuri noi a industriei noastre socialiste — industria chimi­că. 1386 de elevi vor învăța în aceas­tă școală și majoritatea din ei vor deveni cadre de nădejde ale întreprin­derii de valorificare a stufului din Brăila și ale altor­ întreprinderi si­milare. Elevii stau de vorbă. S-au în­­tîlnit după o vacanță lungă. Și fieca­­re vorbește cu pasiune despre mese­ria în care vrea să se pregătească. — Cînd veneam la Brăila și tre­ceam pe lingă clădirile întreprinderii de valorificare a stufului. — povesteș­te Lefter Dumitru, fiu de colectivist, din comuna Șuțești, simțeam cum ini­ma îmi bate cu putere și doream din adîncul sufletului să ajung odată să lucrez în această, modernă întreprin­dere. , Dorința aceasta i se va împlini. Lef­ter Dumitru care a reușit cu media 8 la examenul de admitere, va fi — fă­ră îndoială, unul din bunii elevi ai școlii și peste trei ani va lucra într-u­­na din fabricile întreprinderii... Toți elevii grupului școlar petrol, ch­imie beneficiază de burse lunare. Școala asigură elevilor o bună pregă­tire teoretică îmbinată cu practica. Pretutindeni entuziasm . Careul din incinta Școlii medii ,„V. Alecsandri“ din orașul Galați, cunoaș­te animația, zilelor festive. Cei peste (continuare în pag. a III-a)_ î­nree­nd n&uL an. l­.lat Școli noi Primele ore ale zilei de 15 septembrie. Spre școli se îndreaptă grupuri, grupuri de școlari. IN FOTOGRAFIE nr. 16 din Galați, învățătoarea Elena Negru le împarte elevilor cărțile dragi. Manifestîndu-și dragostea față de învățătoarea lor, Maria Duican, pionierii din clasa VlI-a a școlii elementare din comuna Gemenele, raionul Brăila, ii oferă în prima zi de școală buchete de fiori, Iier la școala elementară Pe calea belșugului și a bunăstării «’•ft­*­«­­ unea politică de masă, desfășurată de organi­zațiile de partid din raionul Focșani, pentru popularizarea succeselor dobîndite de gospo­dăriile țăranilor colective și atragerea muncitori pe acest drum îmbelșugat își arată roa­dele. Noi și noi familii de ță­rani muncitori întovărășiți și cu gospodărie individuală se conving de superioritatea mun­cii în G.A.C. și cer cu încredere­a să fie primite în marea familie colectiviștilor. în această direcție Semnificativ este faptul că numai în perioada 1 august- 15 septembrie a. c., în gospodă­riile agricole colective din raio­nul Focșani au fost primite pes­te 800 familii. Acest lucru este dovada că tot mai mulți țărani muncitori se conving că munca în colectivă este mai spornică, văd că membrii colectiviști tră­iesc o viață mai îmbelșugată. In seara zilei de 14 septem­brie a. c., a fost sărbătoare și­­ în satul Mîndrești, ce aparține de comuna Răstoaca. 100 fami­lii de țărani muncitori de aici și-au unit pămîntul în gos­podăria agricolă colectivă „Milcovul”. Adunarea de con­stituire a noii gospodării co­lective a fost un prilej de bu­curie pentru colectiviștii din Mîndrești. In adunare au luat cuvîntul numeroși colectiviști, printre care Marian Coman, Florea Mihai, Constantin Ga­­vrilă și Zamfir Udrea. Constantin Gavrilă, cunoscut­­ în sat ca bun gospodar și ca om priceput în agricultură, a făcut o comparație toare între veniturile convingă­realizate de el și cele dobîndite în anul trecut de colectivistul Ion Ro­tam din Răstoaca, „lată tova­răși, a spus Constantin Gavri­lă. Colectivistul Ion Rotam, pe care îl cunoașteți cu toții, a ob­ținut anul trecut pentru­­ cele­­ 600 zile-muncă efectuate de fa­milia sa, un venit de 4 ori mai mare decît cel realizat de mine Acesta este motivul care m-a făcut să mă înscriu cu toată în­crederea în gospodăria colecti­vă". — „Am rămas în urma mul­tor țărani muncitori care s-au înscris în anii trecuți în gospo­dăriile colective, spunea moș Zamfir Udrea. Sîntem însă hotă­­rîți să muncim cu toate forțe­le pentru a-i ajunge din urmă­ îndrumați de organizația de partid, vom munci astfel nn­cit gospodăria noastră să dez­volte pe lingă cultura mare, sec­torul zootehnic și alte ramuri aducătoare de mari venituri bă­nești ca piscicultura, stupăritul etc.". In ultima parte a adunării a fost ales consiliul de conducere al G.A.C. Munca de președinte a fost încredințată de către a­­dunarea generală comunistului Ion Avram, bun gospodar și om cu prestigiu în comună. C. CRISTIAN Raidul nostru in orașul Galați In tot timpul zilei și uneori chiar și noaptea, unitățile de­­ alimentație publică din orașul Galați cunosc­ o mare­ afluență de consumatori. Dato­rită­ creșterii necontenite a nivelului de trai e firesc că tot mai mulți oa­meni ai muncii vin să petreacă în­ mod plăcut o parte din timpul liber într-una din unitățile T.A.P.L. sau I.A.P.L. „Du­nărea“ din orașul Galați. In majorita­tea acestor unități consumatorii sunt deserviți în mod civilizat și în bune condițiuni cu preparate proaspete și bine pregătite, cu vinuri și sifoane reci în această perioadă, iar orchestrele în­tregesc atmosfera plăcută de aici. Pentru buna aprovizionare a unită­ților sale, T.A.P.L. Galați a făcut o serie de amenajări care să ducă la o continuă îmbunătățire a deservirii consumatorilor. Astfel a fost complet renovat restaurantul „Bicaz“, nume­roase unități au fost dotate cu utilaje comerciale moderne, s-a dat în fo­losință laboratorul pentru preparate de cofetărie și altele. Vizitînd restaurantele „Bicaz", „Bu­­cegi“ ale T.A.P.L. Galați, „Dunărea“ al I.A.P.L. Galați te întîmpină peste tot curățenia exemplară. Fețele de mese sunt curate, aspectul localurilor e plă­cut și intim; în vitrinele frigorifere sunt expuse diferite preparate care sunt păstrate în condiții ireproșabile. Spre nemulțumirea consumatorilor nu tot la fel se petrec lucrurile în toa­te unitățile T.A.P.L. și I.A.P­ L. Ga­lați* 1 ?*♦/ Prin unitățile de alimentație publică Un­de­ Î interesul pentru buna deservire ? „Mureșul“, „Muncitorul“, „Ialomița“. Trei unități ale T.A.P.L. Galați, si­tuate în diferite părți ale orașului. Cu toate acestea ele nu se deosebesc cu nimic una de alta, deoarece în toate aceste, trei unități lipsa de grij­ă pen­tru buna deservire­­ a consumatorilor face „casă bună“ cu dezinteresul , co­lectivelor respective, pentru ■ aprovi­zionarea unităților cu preparate pe gustul cetățenilor. In aceste unități de la prima vedere constați, că nu există preocupare pentru respectarea curățe­niei. In afară de cîteva ore de la des­chidere, localurile acestor unități, sînt aproape tot timpul zilei, murdare și fețele de mese sînt pătate și nespălate. La bufetul „Muncitorul" (gestionară Elena­­ Crăciun) lipsește pînă și buna cuviință față de consumatori. Aici se practică un sistem „original“. Sticlele de­ vin­ se­­­ dau consumatorilor avînd fiecare lipsă la gramaj, circa 50 gra­me. Întrebată fiind de organele de control de ce dă­ lipsă la gramaj — ■ ajutoareș de vînzătoare Ioana Teodo­­rescu a" „motivat“ "că altfel „nu iese la socoteală“. Ea însă nu a spus că nu se îngrijește și nu ia măsuri (așa­ cum a luat ea să­ dea lipsă la gramaj) ca localul să fie curat și bine îngrijit, ca paharele­ să fie spălate și barul să nu mai fie murdar. Mai bine nu se prezintă lucrurile nici la restaurantul „Mureșul“. Aici, pe lîngă că nu sunt respectate nici pe de­parte regulile igienico-sanitare se ser­vesc micii aduși cu o zi mai înainte la bufet, sortimentul de preparare . (continuare în pag. a II-a) Unele unități ale T. A. P. L. Gulăți­nu au­ spaiet suficient de depozitare a sticlelor, lăzi or­gocie și butita* efor. Ia unitatea „Arieșul“ cetățenii lilosesc butoaie," care sunt depozitate în loc­ t, în locul unor scaune cari lipsesc. Nu .să laaăiâlii kggaaaai" asssis s ite L,

Next