Viața Nouă, ianuarie-martie 1962 (Anul 18, nr. 5312-5387)

1962-02-14 / nr. 5348

/ KROL­ XVIII NR. 5348 MIERGURI 14 FEBRUARIE 19624 PAGINI — SO BANI Consolidarea economico-organizatorică a gospodăriilor colective — sarcină principală ori telegrama trimisă de către orga­nizația de partid a raionului Galați, Comitetului regional Galați al P.M.R. f cu prilejul încheierii procesului de colectivizare a agriculturii, se arată că în prezent, 30.432 familii de ță­rani muncitori din cuprinsul acestui raion, deținînd­­ 90.965 hectare teren, sînt unite laolaltă în 57 de gospodării colective. In telegramă se subliniază în ace­­lași timp, că membrii de partid, toți co­lectiviștii din raionul Galați, vor munci in continuare, cu și mai multă însufle­țire pentru conso­lidarea economico-organizatorică a gospodăriilor agri­cole colective. I­ n­ legătură cu aceasta, ne-am adre­sat tovarășului Gheorghe Zugravu, prim-secretar al Comitetului raional de partid Galați, care ne-a răspuns la cî­­teva întrebări. ÎNTREBARE : în ce constau realiză­rile economice înregistrate de gospo­dăriile colective și cum s-au răsfrînt acestea asupra traiului colectiviștilor. RĂSPUNS: Vorbind despre [actorii f care au contribuit la încheierea cu succes a procesului de co­lectivizare a agriculturii vreau să arăt că un rol determinant în atragerea țărănimii în marea familie a colectiviștilor l-a avut forța de atrac­ție mereu crescîndă a gospodăriilor colective fruntașe. Cei mai­ mulți din­tre țăranii muncitori care au intrat în gospodăriile colective începînd cu lu­­niile octombrie, noiembrie și decembrie anul trecut, au mers în vizită la G.A.G. multimilionare, ca cele din Pechea, Slobozia Conache, Cuca, T. Kib­escu etc. și au văzut cu ochii Vlahi­­lor (roadele minunate ale muncii în colec­tivă, producțiile agricole mereu spo­rite obținute. Nu mai departe, în anul care a cre­­­cut, producția medie de grîu realizată este cu 36 la sută mai mare ca aceea din 1960, de porumb cu 71 la sută, de sfeclă de zahăr cu 39 la sută, iar la floarea soarelui depășirea este de S0 la sută. Agitatorii, cînd popularizau aceste producții, explicau că bogăția de produse se răsfrînge asupra creș­terii avuției obștești și a veniturilor colectiviștilor. Gospodării colective ca „11 iunie 1948“-Pechea, „Ana Ipătes­­cu“-Braniștea, „Al il-lea Congres al P. M. R. T. Vladimirescu ,și altele, repartizează lunar avansuri bănești, deoarece contractele deosebit de avan­tajoase încheiate cu statul pentru va­lorificarea de produse agroalimentare, le aduc mari venituri bănești. Bilanțul anului 1961, scoate în evi­dență că gospodăriile colective dispu­neau de un fond de bază la, suta de hectare teren, de peste 100.000 lei în medie pe raion. La aceeași valoare se ridică și veniturile bănești reali­zate la fiecare sută de hectare. De asemenea, în mod corespunză­tor a crescut și valoarea zilei-muncă, care față de anul 1960, a fost mai mare în medie cu peste 4 lei. Vizitîndu-i pe colectiviști acasă, ță­ranilor întovărășiți și cu gospodărie individuală (astăzi și ei colectiviști) le-au rămas la inimă belșugul din lo­cuințele acestora, condițiile de viață din ce în ce mai civilizate în care tră­iesc. Numai din 1959, colec­tiviștii din satele raionului au con­struit 2.535 de locuințe noi, conforta­bile. Prin unitățile cooperației de con­­__ _ sum s-au vîndut în­­ garni­turi de mobilă în valoare de 2.810.000 lei, 283 aparate de radio, 133 motoci­clete, scutere și motorete, 526 biciclete, stofe, țesături, încălțăminte, zeci și sute de tone de zahăr, u­­lei etc. In raion funcționează peste 50 de cămine culturale și tot a­­tîtea biblioteci, iar numărul școlilor în care învață aproape 20.000 de copii, a crescut la 70. In raion funcționează și 2 școli medii, una profesională și numeroase grădinițe de copii. Prin gri­ja partidului și guvernului aproape 800 de cadre didactice, se ocupă în raionul nostru de educarea și pregăti­rea viitorilor cetățeni ai patriei. Toate acestea sînt doar o parte din aspectele vieții noi pe care o trăiesc astăzi colectiviștii din raionul Galați. zile ÎNTREBARE: cu privire la măsu­preconizate de comitetul ra­ional de partid pentru consolidarea economico-organizatorică a gospodări­ilor colective, ce ne puteți spune ? RĂSPUNS : încheierea colectivi­zării agriculturii in raionul nos­tru creează mari posibilități de sporire a producției agricole ve­getale și animale, de creștere a a­­vuției­­ obștești și de ridicare a bunăs­tării colectiviștilor. In această pri­vință, comitetului raional de partid, sfatului popular raional le revin sarcini de o mare răspundere în sprijinirea și îndrumarea permanentă a gospodăriilor colective. Principala noastră preocupare în mo­mentul de față este aceea de a ajuta gospodăriile colective la refacerea și completarea planurilor de producție în raport cu creșterea substanțială a su­prafețelor și a numărului de brațe de muncă, ca urmare a încheierii co­lectivizării agriculturii. De asemenea, acordăm o mare atenție reorganizării brigăzilor de producție, echipelor și ur­gentării pregătirilor pentru buna des­fășurare a campaniei agricole de pri­măvară. In același scop, la indicația comite­­tului regional de partid,se vor deplasa ?n .gospodăriile colective noi și în cele care și-au mărit suprafețele prin încheierea procesului de colectivizare, colective formate din activiști de partid ingineri, președinți ai gospodăriilor colective fruntașe care să ajute în mod concret la buna organizare a muncii. Pentru generalizarea metodelor îna­ ION GH. CENUȘA (continuare în pag. a H-a) BNI­T IA anul 1961 In sprijinul producției Pentru anul în curs, la Uzina de reparații din Galați, a fost prevăzută construcția unei stații de crom­a­te. In prezent, construcția stației se află într-un stadiu avansat și nu peste mult timp va putea fi dată în exploatare. Cu ajutorul acesteia, uzina va recondiționa demențil pompelor de injecție de la motoarele intrate în reparație. IN FOTOGRA­­FIE: Un nou mo­del de jucării — fluturașii, la Fabri­ca de jucării „Bu­curia copiilor" din Capitala» 1 J CENTS J »M. üMIhiEs Decernarea drapelului de unitate fruntașă Zilele trecute a avut loc in sal­a de festivități a I.T-G. decernarea dra­pelului de­ unitate frunta­șă. In urma analizei făcute pe trimes­trul IV al anului 1961 cînd s-a lu­crat cu un indice de plan de 6.509, unitatea „D“ a realizat un indice de 6.750 mii bătăi război oră. Tov. ing. Vasile Arnăuțeanu, șef secție filatură uniatea „A“ a predat drapelul direcției și comitetului de întreprindere tovarășilor ing. Victo­ria Tănase și Neculai Ursu, preșe­dintele comite­tului de secție de la unitatea „D“. Al- Lazariuc corespondent Se extinde electrificarea Ce­­țenii din comuna Ivești, participă cu entuziasm și însuflețire la ri­dicarea de noi obiective, pen­tru înfrumuseța­rea comunei­ lor. Anul aces­ta ei au hotă­­rit ca din debi­tul contribuției voluntare vo­­tate să efectue­ze lucrări de extindere a e­­lectrificării in comună. v-Lr Citiți în pag, a 4-a a Ecoul internațional al mesajului lui N. S. Hrușciov. • Ședința O.N.U. • Uriașe demonstrație de la Paris, este în pri­n Viața lui Gizenga mejdie. Comitetului Politic al­­ Neocolonialismul problema congoleză. american Și I. K. JEGALIN A ÎNMÎNAT TOVARĂȘULUI GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ MESAJUL LUI N. S. HRUȘCIOV Președintele Consiliului de Stat al R. P. Române, Gheorghe Gheorghiu- Dej, a primit in audiență pe amba­sadorul U.R.S.S. I. K. Jegalin care i-a înmînat textul fiiind propunerea ca mesajului, cânți­­lucrările Comi­tetului celor 18 state să înceapă la nivel înalt, adresat de N. S. Hrușciov președintelui Consiliului de Stat al R. P. Române, tovarășului Gheorghe Gheorgh­iu-Dej și președintelui Consi­liului de Miniștri, tovarășului Ion Gheorghe Maurer.. La cursuri de calificare Pentru asigurarea unei cet mai înalte calificări a membrilor săi con­siliul de conducere al cooperativei „Avîntul“ Galați, sub îndrumarea or­ganizației de partid de aici, a trimis la cursurile de calificare un număr de 28­ ucenici în ramuri diferite, . Spre noi succese în întrecerea socialistă Tot mai multe colective din întreprinderi se angajează: Pentru o producție sporita și de calitate In scopul obținerii unor produ­se, numai de calitate superioară, con­comitent cu realizarea unor însem­nate sporuri de producție și cu ob­ținerea de economii, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Complexul de Industrializarea lem­nului din Brăila, și-a analizat posi­bilitățile în lumina Directivelor C-C. al P.M.R. cu privire la principalele criterii ale întrecerii socialiste și și-au luat următoarele angajamente : • vom îmbunătăți calitatea „A" a plăcilor aglomerate cu 5,6 la sută, fo­ță de plan. • vom îmbunătăți calitatea mobilei de uz casnic, prin Folosirea fur­nirelor de esență exotică a noilor ti­puri de plăci fibro-lemnoase etc. • vom îmbunătăți operația de îmbinare a furnirelor prin introduce­rea noilor mașini de îndreptat și îmbinat furnire. • vom asimila tehnologia de fab­ricație a produsului nou bucătărie tip „Foișor“.­­ • vom asimila tehnologia de fabricație a plăcilor aglomerate igni­fugate. • vom realiza planul producției globale pe anul 1962 în procent de 101,5 la sută dînd peste plan următoarele produse : plăci aglomerate din lemn 460 tone, mobilă uz casnic 700 bucăți. Lemn de fag 100 m. d., cherestea de fag 200 m. c. • Productivitatea muncii va crește peste sarcina planificată cu 1,5 la sută. La prețul de cost vom realiză economii suplimentare în valoare de 350­ 000 lei. • vom realiza beneficii peste plan în valoare de 400.000 lei. • vom reduce consumul de energie electrică cu 10.000 k­W oră. • vom reduce consumul de abur tehnologic cu 3.000 tone. • vom reduce consumul specific la masă lemnoasă cu 1.000 metri steri lemn pentru plăci aglomerate. Pentru realizarea acestor angajamente vom lua următoarele măsuri tehnico-organizatorice: modificarea fierăstraielor de secțiune lemn pen­tru P.A.L., vom introduce planșarbe cu 15 cuțite, 2 mașini de așchiat, îmbunătățirea condițiilor de muncă de presa caldă prin captarea gaze­lor, vom înlocui continuu piesele de schimb cu piese executate in atelie­­rul mecanic propriu. • vom acorda o deosebită atenție creșterii gradului de calificare a mun­citorilor, prin școlarizarea în cursuri pe diferite grade. Siderurgicilor mai mu­lt minereu sortat­ ­•••••­■••••••«» •♦ In urma dezbaterii Directivelor i I C. C. al P.M.R. cu privire la cri­­­­­­teriile principale ale întrecerii so­­­­­­cialiste colectivul de muncă al Sta­­t­ I­ți­ei de sortare a minereului se an­­­­­­gajează: j ♦ — să depășească valoarea pro- * ♦­ducției globale cu 5.000.000 lei. " I — să sporească productivitatea [ I muncii cu 0,5 la sută față de ci­­­­fra planificată.­­ Pentru a veni ln sprijinul si­­n­derurgiștilor, planul producției­­ | | globale și marfă pe anul 1%2 va f­i fi realizat cu 45 zile mai devreme. " • se va îmbunătăți calitatea <* t minereului sortat cu 30 la sută * fată de 1961. I ♦ — la prețul de cost se vor seb­­­­ține economii suplimentare in va­­l­­­oare de 70.000 lei. Pentru realizarea angajamente­­­ I­lor luate, planul de măsuri teh­ f­­­nico-organizatorice întocmit cu f • prilejul dezbaterii cifrelor­­ de plan | I­I a fost îmbunătățit cu noi măsuri. | î IN FOTOGRAFIE: Mecani­cul fruntaș Mitică Cozlov de la Depoul C.F.R. Galați. Trenurile de călători conduse de el sunt remorcate in bune condițiuni. Totodată înregistrea­ză și însemnate economii de combustibil, datorită metodelor înaintate pe care le folosește. simte utile&piUiu u umil «1« fm De la fiecare utilaj, o producție cit mai sporită In fiecare an, pe­rioada lunilor de iarnă, este folosită de către colecti­vul nostru de mun­că, pentru revizui­rea tuturor mașini­­­­lor și instalațiilor, repararea defecțiu­­­nilor semnalate, precum și pentru aducerea de noi îmbunătățiri funcționale întregului utilaj. Acestei importante­­ acțiuni mun­citorii, inginerii și tehnicienii noș­tri, îi acordă o deosebită atenție, știind că de buna ei reușită depinde­ succesul producției viitoare. Iată pe scurt ce am făcut pină­ în prezent în această privință,, precum și ce ne-am propus să mai realizăm în perioada ce a mai rămas, astfel că odată cu apariția primei recolte de legume și fructe să putem lucra din plin și cu un randament cât mai sporit. Așa cum a reieșit și, cu prilejul dezbaterii cifrelor , de­­ plan,­ avem de realizat în anul acesta cu­ 807 tone mai multe conserve, decit în anul prece­dent. Luînd cunoștință de această sarcină sporită de plan, am prevăzut în planul de investiții, aducerea mai multor mașini cu care să mărim gra­dul de mecanizare și,, automatizare a unor faze ale procesului de produc­ție. Printre acestea figurează două sta­ții . de batoze ’ pentru baterea păstă­ilor de mazăre, direct pe cîmp, o mașină de tăiat , legume, o mașină de spălat borcane etc. In curs de­­ construcție este și o magazie, de produse finite cu o capacitate de 2.100 de tone, adică de aproape două ori mai mare decit capacitatea de depozitare existentă. Invățînd din experiența întreprin­derilor fruntașe din regiune și în dorința de a ne situa și noi la ni­velul lor, ne-am propus ca cea mai mare parte din sporul de producție prevăzut pentru anul acesta, să fie realizat pe seama creșterii indici­lor de utilizare a mașinilor existen­te prin îmbunătățirile tehnice ce le vom aduce. Așa, de pildă, la bato­zele de mazăre cu care am lucrat în anul trecut le-am schimbat ben­zile de alimentare deoarece observa­sem o diferență între capacitatea lor de transportare și aceea de decoji­­re precum și o pierdere ne­justificată de boabe în timpul baterii. Nici ba­teria de sterilizatoare existentă nu mai putea, pentru anul acesta, satisface pe deplin aceea am­mai cerințele producției. De montat încă patru sterilizatoare care să deservească sec­ția de conserve din fructe, reușind Ing. DRESSAG CONSTANTIN mecanic șef. Fabrica de conserve „Zagna-Vădeni“ (Continuare în pag. a IlI-a) fiți <?— ML ser MM de­a­uni-Zilnic, fie că-i­m­ineață sau după miază, magazinul versat din comuna Cu­dalbi, raionul Tecuci, cunoaște o afluență de­osebită de cumpărători Lucrătorii magazinului, abia prididesc cu de­servirea, cu rea numeroșilor satisface­solici­tatori. — Cu ce doriți să vă servim? — Un costum de haine. Dar de culoare gri aș vrea, își expri­mă părerea un colecti­vist tînăr, dar bine le­gat. — Acesta vă vine pe măsură. Probați-i! Așa-i că am avut­ dreptate ? Să-l purtați sănătos. Și astfel zilnic, ma­gazinul este frecventat de sute de cumpărători a căror putere de cum­părare a crescut, ca ur­mare a veniturilor mari obținute în gospodăria electivă și a prețuri­lor convenabile ale mărfurilor. Ce se cere mai mult? Este semnificativ să a­­rătăm acest ra a avea o lucru pe o­­imagine clară asupra necesității INSTANTANEE­ lor noi ale colectiviști­lor. De la aparatele de ra­dio, confecții bărbătești, și de damă pină la mobila de bucătărie, de la biciclete la cuie de construcție, lista mărfu­rilor solicitate ar putea să mai continue mult pentru că și rafturile sînt bogat aprovizionate cu cele mai felurite produse. Numai în ultima vre­me, la magazinul „Uni­versal“ din Cudalbi, s-au vîndut 102 garni­turi de mobilă studio, 35 aparate de radio, 148 garnituri de bucătărie, 242 biciclete. Că astăzi colectiviștii au să cumpere cele putința vicioase nevoilor trebu­zilni­ce o dovedesc și alte cifre edificatoare. Așa, de pildă, în a­­nul 1961 s-au mărfuri în valoare vîndut de peste 5.000.000 lei cu 1.118.000 lei mai mult față de anul 1960. In luna ianuarie a.c., contabilitatea magazi­nului a înregistrat o vînzare de 450.000 lei cu aproape 100.000 lei mai mult în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut. ..Cu ce să vă ser­vim"? își găsește răs­puns în cea mai bună deservire din partea vîn­­zătorilor cu dălbeni pen­­tru că astăzi ei au la dispoziție largi posibili­tăți de a satisface ce­le mai exigente cerin­țe ale cumpărătorilor. & % Cuvîntul constructorilor de nave gălățeni In urma­ dezb­ateriî Directivelor C.C. al P.M.R. cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste, co­lectivul de constructori navali gălă­­țeni a analizat posibilitățile ce le are pentru îmbunătățirea calității navelor, creșterea productivității muncii și ob­ținerea de economii și și-a luat urmă­toarele angajamente în întrecerea so­cialistă : • Pentru ridicarea nivelului calita­tiv al navelor: • vom asimila montarea capacelor metalice mecanizate pentru gurile de magazii în vederea îmbunătățirii ca­lității de exploatare a navelor. • nu vom da nici o tablă rebut in urma trasajului și confecționării. • vom elimina la maximum reme­dierile în urma probelor navelor. • pentru îmbunătățirea calității na­velor pină la sfîrșitul anului se vor sabla integral tablele pentru corp. • pentru ridicarea calificării mase­lor largi de salariați vom școlariza 1.500 de tovarăși. • vom organiza odată pe trimestru „Ziua calității și a experienței înain­tate“. — Pentru introducerea pe scară largă a procedeelor noi ne propunem următoarele: • vom extinde în anul 1932, sudura automată și semiautomată 40.000 m.l. mai mult față de realizările anului 1961. • se va introduce ifi producție pe scară mai largă sudarea în mediu de bioxid de carbon, cel puțin 10.000 m.l. • se va da în funcție încă o mă­­șină de îndoit țevi la rece. • se va introduce craițuirea elec­­trică la lucrările de corp; • vom pregăti condițiile necesare pentru introducerea trasatului optic, prin școlarizarea operatorilor respect tivi până la 31.III. 1962. • pentru economii de materiale vom utiliza 120 tone laminate, prove­nite din resturi de la croire, echiva­lent cu 1 /4 de motonavă în scopul confecționării pieselor mărunte la car­gouri și motonave; • pentru creșterea productivității muncii, vom îmbunătăți folosirea fon­dului de timp în scopuri productive cu 20 la sută. • prin aplicarea măsurilor de mai sus precum și a celor 260 măsuri prevăzute în planul M.T.O. pe anul 1962, vom realiza 1.250.000 lei eco­nomii peste plan la prețul de cost al întregii producții de marfă. • vom spori productivitatea muncii cu 0,5 la sută față de plan. • vom livra un cargou de 4.500 tone cu o lună înainte de ter­men și 3 motonave de 2.000 tone primele din planul pe anul 1962, cu o lună înainte de termen. Economii prin inovații Colectivul uzinei „Nicolae Cristea" desfășoară o vie întrecere socialistă pentru îndeplinirea sarcinilor de pro­ducție. Pentru sporirea producției și productivității muncii, pentru rea­lizarea de economii și beneficii peste plan din rândul muncitori­lor și inginerilor pornesc noi iniția­tive. In cadrul mișcării de inovații au fost făcute noi propuneri pentru îmbunătățirea procesului de produc­­ție. Una din acestea aparține tovară­șului Marin Constantin lăcătuș la linia laminorului I. Uzura timpurie a lamelelor de la cupla cardanică a liniei de laminare dădea­ mult de lucru muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor de la atelierul de întreți­nere și reparații precum și celor de la laminor. Pentru a prelungi du­rata de funcționare a acestora, lăcă­tușul Marin Constantin a recondi­țio­­nat lamelele prin metoda placării piesei uzate în urma cărui fapt se realizează o economie antecalculată, anuală de 130.871 lei. Tot în acest scop inginerul meca­nic șef Gheorghe Iorga și șeful secției reparații auxiliare Ferdinand Stănes­­cu au făcut propunerea de a se recondi­ționa lamelele prin metoda decupării și aplicarea de discuri. O altă inovație care a fost propusă și aplicată pe anul acesta este aceea a strungarului Ioan Bocanovschi, care constă dintr-un dispozitiv pentru dan­turat carcase la interior la cuplele de la liniile de laminare. Prin aplicarea acestei inovații s-a reușit ca să se reducă timpul de lucru, iar danturarea carcaselor să se facă în cadrul uzi­nei. Virgil Iovu corespondent »♦ =­—~­----------­ La biblioteca Că­minului cultural din comuna Corod, ra­ionul Tecuci, vin numeroși cetățeni. Printre cititori sînt numeroși elevi. In tovărășia cărților ei își îmbogățesc cu­noștințele generale. /WWf­ WWW /WW1A WWVV vwvv vvwv MIW­A/VIMA/l/tfcA vwwvwvv wvw à

Next