Viața Nouă, iulie-septembrie 1962 (Anul 18, nr. 5466-5543)

1962-09-16 / nr. 5531

y A Proletar) dirt teate farile, unifi­ va­t Organ al Meiului regional PM și al Sfatului popular regional Galați ANUL XIX. Nr. 5531 DUMINICA 16 SEPTEMBRIE 1962 ■ " 4 PAGINI - 20 BANI" (pag. a 4-a) în cuprinsul ziarului: — „Cîntec, joc și voie bună, pe­­ gorul înfrățit". (pag. a 2-a) — Cu un ceas mai devreme, —. Construcții în gospodăria colec­tivă. (pag. a 3-a) — Puternicul ecou internațional al Declarației agenției TASS. — Se dezvoltă schimbul de mărfuri . I — Din toată lumea. . Sosirea în Capitală a delegației de partid și guvernamentale a R. D. Germane Simbătă la amiază a sosit în Capi­tală delegația de partid și guverna­mentala a Republicii Democrate Ger­mane în frunte cu tovarășul Walter Ulbricht, prim-secretar al C. D. P.S.U.G., președintele Consiliului de Stat al R. D. Germane, care la invita­ția Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a Consiliului de Stat și a Consiliului de Miniștri al R. R. Române, face o vizită de priete­nie în­­ țara noastră. Din delegație fac parte : Brun­o Leuschner, vice­președinte al Consiliului de Miniștri ai R. D G., membru al Biroului Po­litic al C. C. al P.S.U.G., membru al Consiliului de Stat, dr. Lothar Bqtz, vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, ministrul Afacerilor Externe al P D.G. președintele Partidului Națio­nal Democrat din Germania, Hans Reichelt ministrul Agriculturii, Colec­tărilor și Silviculturii, Gunther Wyscho­­fsky, vicepreședinte al Comisiei de Stat a Planificării, Edwin Kerber, adjunct al ministrului Comerțului Ex­terior și Intergerman, Johannes König, adjunct al ministrului Afacerilor Ex­terne, prof. dr. Wolfgang Schirmer, membru supleant al C. C. al P.S.U.G., directorul uzinelor „Walter Ulbricht“ — Leuna, Frieda Sternberg, președin­ta Cooperativei agricole de producție „Ernst Thalm­ann“ din Bennewitz, Wur­zen, Annerose Seifert, muncitoare chi­­m­istă la Uzinele „Walter Ulbricht“ — Leuna și Wilhelm Bick, ambasador extraordinar și plenipotențiar al R.D.G. în R. P. R. Tovarășul Walter Ulbricht este în­soțit de tovarășa Lotte Ulbricht, soția sa. Aeroportul Băneasa era pavoazat festiv cu drapelele de stat ale R. D. Germane și R. P. Române. Pe clădirea aerogării se aflau portretele tovarăși­lor Walter Ulbricht și Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pe mari pancarte erau scrise, in limbile romînă și germană, urările „Bine ați venit, oaspeți dragi!“, „Trăiască prietenia frățească dintre Republica Populară Romînă și Repu­blica Democrată Germană­“. Pe aeroport se afla un mare număr de reprezentanți ai oamenilor muncii din întreprinderile și instituțiile Bu­­cureștiului, veniți să salute sosirea în țara noastră a înalților oaspeți, erau de față tineri din R. D. Germană aflați la studii în țara noastră. In întîmpinarea delegației R. D. Germane, au venit tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraș, Pe­tre Borilă, Chivu Stoica, Alexandru Drăghici, Dumitru Coliu, Leonte Rău­­tu, Leontin Sălăjan, Ștefan Voitec, Mihai Dalea, Corneliu Mănescu, minis­trul Afacerilor Externe, membri ai C.C. al P.M.R, ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai institu­țiilor centrale și ai organizațiilor ob­ștești, generali și ofițeri superiori, oa­meni de știință, artă și literatură, zia­riști romîni și străini. Erau prezenți șefii unor misiuni di­plomatice acreditați în R. P. Romînă, membrii ambasadei R. D. Germane, alți membri ai corpului diplomatic. La ora 12,15 avionul cu care a că­lătorit delegația, escortat de avioane cu reacție românești, își face apariția deasupra aeroportului. La coborîrea din avion membrii delegației R. D. Germane, sînt intim­­­pînați cu puternice aplauze. Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Walter Ul­bricht se îmbrățișează. Conducătorii de partid și de stat ai țării noastre și membrii delegației R. D. Germane, se salută cordial, împreună cu delegația ambasadorul extraordinar tențiar al R. P. Române Ștefan Cleja. Compania de onoare aliniată pe ae­roport prezintă onorul. Fanfara milita­ră intonează imnurile­ de­ stat ale R.D. Germane și R. P. Romîne. Răsună 21 salve de tun. Tovarășii Walter Ulbricht și Gheor­ghe Gheorghiu-Dej primesc raportul și trec în revistă garda de onoare ali­niată pe aeroport. Membrilor delegației le sînt prezen­tați apoi șefii misiunilor diplomatice și celelalte persoane oficiale venite în în­­tîmpinare. Tovarășul Gheorghe, Gheorghiu-Dej adresează oaspeților o cuvântare de sa­lut. Răspunde tovarășul Walter Ul­bricht. (continuare în pag. a IV-a) a sosit și și plenipe­ Berlin, la La sosirea delegației, pe aeroportul Băneasa. Cuvîntarea tovarășului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Dragă tovarășe Ulbricht, Dragi tovarăși membri ai delegației de partid și guverna­mentale a Republicii Democrate Germane. La sosirea dumneavoastră pe pămintul patriei noastre, permiteți-mi ca în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, al Consi­liului de Stat și al guvernului Republicii Populare Romîne, în numele între­gului nostru popor, să vă urez un călduros și frățesc bine ați venit. Vizita dumneavoastră în Republica Populară Romînă va prilejui încă o manifestare a prieteniei de nezdruncinat ce leagă țările și popoarele noastre. In zilele ce le veți petrece în mijlocul nostru vom fi bucuroși să vă împărtășim din rezultatele muncii pe care o desfășoară cu abnegație poporul român in desăvârșirea construcției socialismului, înfăptuind neabătut Direc­tivele Congresului al lll-lea al Partidului Muncitoresc Român pentru con­tinua dezvoltare și înflorire a patriei sale. Poporul român dă o înaltă prețuire succeselor de­ seamă obținute sub conducerea Partidului Socialist Unit din Germania de către oamenii muncii din Republica Democrată Germană, în opera de construire a socialismului și de întărire a primului stat german al muncitorilor și țăranilor. Statele noastre, împreună cu celelalte state socialiste duc cu consec­vență o politică externă îndreptată spre salvgardarea păcii, militează pentru coexistența pașnică a statelor cu sisteme sociale diferite, pentru înfăptuirea dezarmării generale și totale sub un strict control internațional, pentru re­glementarea pe calea tratativelor a problemelor internaționale litigioase. Republica Populară Romînă sprijină întrutotul inițiativele Uniunii Sovietice și ale Republicii Democrate Germane pentru lichidarea rămășițelor celui de-al doilea război mondial prin încheierea Tratatului de pace german și transformarea pe această baza a Berlinului occidental în oraș liber, demi­litarizat. Ne exprimăm convingerea, dragi tovarăși,­­ că vizita dv. în Republica Populară Romînă, convorbirile pe care le vom avea, vor contribui la dez­voltarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre țările și parti­dele noastre, la întărirea unității de nezdruncinat a puternicei comu­nități a țărilor socialiste și a mișcării comuniste mondiale, vor prilejui o nouă afirmare a hotărîrii noastre de a apăra pacea. Să trăiască și să se dezvolte neîncetat prietenia dintre Republica Populară Romînă și Republica Democrată Germană! Trăiască familia frățeasca a țărilor socialiste ! Trăiască pacea în lumea întreagă ! începerea convorbirilor dintre delegațiile de partid și guvernamentale ale R.P. Romîne și R.D. Germane In după-amiaza zilei de 15 septem­brie, la­­ Palatul R. P. Romîne au în­ceput convorbirile dintre delegațiile de partid și guvernamentale ale R.P. Romîne și R.D. Germane. Din­ partea română la convorbiri participă : Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim-se­­cr­etar al C.C. al R.M.R., președintele Consiliului de Stat, Ion Irtamer, un iubi­t al Biroului Gheorghe Politic al G.G. al P.M.R., președintele Con­siliului de Miniștri, Chivu Stoica, membru al Biroului Politic al C. C. al P. M. R., secretar C. C. al P. M. R., Mihai Dalea, se­ae­cretar al C.C. al P.M.R., președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Mihail Florescu, membru al C.C. al P.M.R., ministrul industriei petrolu­lui și chimiei, Corneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Mihail Petri, ^continuare in pag. a IV-a) A Recoltează de zor Nu de mult, membrii gospodăriei colective Băleni II din comuna Bă­­leni, raionul Bujor, au început recol­tatul porumbului pe unele parcele care au ajuns la maturitate. Organîzîndu-se bine munca pe brigăzi și echipe, s-a reușit ca numai în cîteva zile, să se culeagă porumbul de pe suprafața de 300 ha. Producția obținută pină acum con­firmă calitatea lucrărilor executate de colectiviști : peste 2500 kg porumb la hectar, iar de pe unele suprafețe s-au obținut 3000 kg. In această importan­tă acțiune de stringere a iodului bogat la timp și fără nici un bob pierdere s-au evidențiat brigăzile de colectiviști conduse de tov. Stoian Frățilă și Va­sile Mateu. Și membrii gospodăriei colective „Nikos Beloiannis“ din comuna Bordei Verde, raionul Făurei, au început re­coltatul porumbului. Ei au cules, nu­mai in citeva zile, peste 400 hectare porumb, obținînd o producție medie la ha. de 2100 kg. Muncă avîntată Gospodăria colectivă „Drumul lui Lenin“ Ianca, raionul Făurei, a culti­vat cu porumb­anul acesta 860 hec­tare. Acordând o mare atenție lucră­rilor de întreținere, la timp și de bu­nă calitate, colectiviștii de aici culeg acum rodul bogat al muncii depuse de ei. Numai de cîteva zile, de cînd a început recoltatul, s-au cules peste 250 ha, obtinîndu-se o producție de peste 2.500 kg porumb boabe la ha. Pe măsura ce­ se recoltează, coce­nii sînt tătari, tocați și însilozați in amestec cu alte furaje. Astfel, s-a reușit să sporească baza furajeră cu încă 350 tone de coconi de porumb din noua recoltă. Avindu-se în vedere că o parte din terenul ocupat de cultura porum­bului va fi însămînțată cu grîu, su­prafața eliberată a fost arată adinc, executîndu-se în prezent lucrări pre­gătitoare pentru formarea patului germinativ. Realizarea sarcinilor pe 1962—temelia planului pe anul viitor In primele luni ale acestui an, uni­tățile comerțului de stat și coopera­tist din regiunea noastră au obținut o seamă de succese în ce privește buna aprovizionare a oamenilor mun­cii cu mărfurile necesare. .Astfel, da­torită activității lucrătorilor din aceste unități, s-a reușit ca în decurs de 7 luni de zile, planul de desfacere să fie realizat în proporție de 106,4 la sută. Demn de relevat este și faptul că s-au vîndut populației mărfuri în valoare de 1.260 milioane, mai mult decît în aceeași perioadă a anului trecut. Ca urmare a realizării și depășirii planului de desfacere de către marea majoritate a organizațiilor comercia­le, nivelul planificat al de circulație a fost redus cheltuielilor cu 0,13 la sută, iar beneficiul planificat a fost depășit cu aproape 1 milion lei. In anul acesta numeroase organizații co­merciale printre care I.A.P.L. „Dună­rea“ din Galați, O.C.L. „Alimentara mixtă“ din Tecuci,, O.C.L. „Aprozar“ din­­ Galați, O.C.L. „Produse industria­le“­ din Brăila și altele, și-au îmbună­tățit simțitor activitatea, au pus la dispoziția oamenilor muncii tot mai multe mărfuri și în sortimente va­riate. In același timp însă, în activitatea organizațiilor comerciale din regiunea noastră, au fost semnalate și unele deficiențe, care au influențat negativ rezultatele obținute pină acum. In a­­ceastă direcție trebuie arătat că nu toate organizațiile comerciale au a- Cuvîntarea tovarășului WALTER ULBRICHT Dragă tovarășe Gheorghiu-Dej, Dragă tovarășe Maurer, Scumpi tovarăși și prieteni, Dragi locuitori ai orașului București, Ingăduiți-mi să vă transmit dumneavoastră și prin dumneavoastră în­tregului popor frate romîn cel mai călduros salut frățesc în numele Parti­dului Socialist Unit din Germania, precum și in numele tuturor partidelor unite în Frontul Național al Germaniei Democrate, in numele Camerei Populare, al Consiliului de Stat, al guvernului și al populației Republicii Democrate Germane. Vă mulțumesc, scumpe tovarășe Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru cordialele dumneavoastră cuvinte de salut. Ele exprimă prietenia de nezdrun­cinat dintre cele două popoare ale noastre, comunitatea țelurilor și luptei noastre. Puteți fi siguri că această prietenie, această comunitate de țeluri și de luptă este foarte apropiată inimilor noastre. Vă mulțumim dv., dragi locuitori ai Bucureștiului, pentru primirea atît de însuflețită, ce ne-ați făcut. Salutăm în persoana dv. pe reprezentanții frumoasei și glorioasei dv. capitale. Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Democrate Germane a sosit în frumoasa dv. țară la invitația Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Popu­lare Romîne. Vă exprimăm mulțumirile noastre pentru această invitație la care am răspuns cu mare bucurie. Ne bucurăm mult să putem vedea și studia în timpul șederii noastre noile realizări ale muncitorilor, țăranilor colectiviști și intelectualilor țării dv. socialiste. Suntem­ ferm convinși că vizita noastră în țara dv. și convorbirile noastre comune vor întări și intensifica relațiile politice și economice dintre țările noastre. Aceasta va contribui la mersul înainte al construcției socia­liste în cele două țări ale noastre, la întărirea sistemului mondial socialist și la asigurarea păcii în Europa. Vizita noastră în țara dvs., dragi tovarăși și prieteni, are loc­ intr-o (continuare în pag. a IV-a) l­SIi­ Cetățenii Capitalei salută un entuziasm pe înalții oaspeți. LIVREAZĂ PORUMBUL CONTRACTAT De citeva zile au trecut la cu­lesul porumbului și membrii gos­podăriei colective „Calea nouă“ din comuna Matca, raionul Te­cuci. Se stringe mai întîi recolta de pe acele terenuri care urmează a fi însămintate în această toam­nă in care scop colectiviștii adu­nă și cocenii odată cu porum­bul. Din primele cantități culese, gospodăria colectivă a transpor­tat pină acum la baza de recep­ționare, în contul contractului încheiat, peste 40 de tone po­rumb. întreaga atenție transportului înainte cu cîteva zile de începerea campaniei de recoltare a porumbu­lui și florii-soarelui, pre­ședintele gospodăriei colective Gh­erea“ din „Dobrogeana Urleasca, raionul Brăila, a spus colectiviștilor următoa­rele: — Să strîngem rodul muncii noastre din acest an l ■ timpul cel mai scurt și fără nici un bob pierdere. Să nu rămîn­ă pe cîmp nici o capitulă de floarea­soarelui și nici un știu­lete. Totul în hambare. Cele spuse de președinte s-au întipărit bine în mintea multor colecti­viști. Dar, din păcate, unii au uitat repede. Au uitat tocmai cei care transportă porumbul în hambarele gospodă­riei. Astfel, că, în ziua de 13 septembrie a. c. con­ductorii de atelaje Mi­hai Moșescu și Crista­­che Lipan, în timp ce transportau de pe tarla la porumbul pătulei au făcut o risipă pe șo­­sea că cel care nu știau unde-i gospodăria din Urleasca, putea foarte­ bine să ia drept „ghid" dîra de porumb risipita de la tarla pină la punctul de înmagazina­­re. Consiliul de condu­cere și toți colectiviștii trebuie să ia atitudine împotriva celor care ri­sipesc din rodul muncii dintr-un an. D. B. Comerțul nostru socialist — la nivelul sarcinilor actuale cordat atenția cuvenită producției pro- că se întocmesc comenzi de către o­­piii. In luna iulie a. c., de exemplu, în timp ce volumul desfacerilor pre­zenta o creștere de 16,10 la sută, vo­lumul producției proprii a crescut cu numai 10,76 la sută și aceasta în special la T.A.P.L. Galați și Brăila, O.C.L. „Alimentara mixtă“ din Foc­șani etc. S-a constatat, de asemenea, că nu sunt respectate pe­ deplin nor­mele privind aprovizionarea unităților, uitățile cu amănuntul sub necesari și de desfacere între două aprovizionări etc. De asemenea, I.C.R.A. Galiști­na a luat toate măsurile ca livrările de mărfuri să se efectueze proporțional cu sarcinile fiecărei­ unități, iar livrarea unor produse s-a făcut cu întîrzieri (continuare in pag. a lll­a) Elevii clasei I A de la Școala nr.­toarei lor, tovarășa Ileana Zaharia, cu 25 din Galați oferind flori învățăm ocazia deschiderii anului școlar. Prima zi-primele bucurii întîi și-a frecat ochii Încă som­noroși, apoi îngrijorat privi pe fereastră. Abia se revărsau zori­le. Se sculă Încetișor ca să nu-și trezească trăitorii care dormeau in patul alăturat. Ghiozdanul nou-nout se odihnea pe scrin și Fănică simți cum­­ inundă apele unei bucurii nease­muite , astăzi avea să pășească pentru intîia oară pragul școlii. Tot acolo, pe scrin, se mai af­la și un ursuleț de­­ catifea, însă puștiul nu vru să-l ia în seama deși cu ani in urmă îl îndrăgise și-i era nedespărțit la joacă. Din grabă, Fănică era să uite îndatorirea de a se spăla pe miini și pe fată căci prea ii dădea ghes nerăbdarea. Peste citeva clipe mamă-sa îl ajută să îmbrace hai­nele albastre, cumpărate deunăzi și cînd totul a fost gata își luă ghiozdanul. Ieși in stradă și, alături de mamă-sa, călca semeț, cu fată. Observă că și Grigoraș, băiatul tinichigiului de la Uzina de tablă subțire se îndrepta spre școală, își dădură mina ca niște „oameni serioși". Grigoraș ii era coleg de clasă și încă cu o săptămână în urmă se hotăriseră să șadă in a­­ceeași bancă. Pe străzile Învecinate elevii, unii de-o șchioapă, alții cu crava­te purpurii la gît, mergeau voioși spre școală. * Sînt clipe emoționante cînd du­pă vacanță isi reintilnești cole­gii. lat-o pe Sultănica Ciocârlie, elevă în clasa a XI-a B de la Școala medie nr. 1 din Galați în mijlocul unui pisc de fete. Le îm­părtășește impresiile din zilele plăcute pe care le-a petrecut pe litoralul mării, văzut in această vară pentru prima dată. Dar, iată că au apărut alte două colege de­ale ei : Angela Ivanov și Marco­­vici Rodica. Au urmat exclama­ții de bucurie și îmbrățișări. Intr-un colț, utemistul Nicolae Peia din clasa a Xl-a C arăta u­­nor colegi, citeva fotografii proas­pete. Pozele îl infățișau pe o schelă, zimbind soarelui... Fotografiile treceau din mină in mină. — Cu ce medie ai absolvit cla­sa a X-a ? l-am întrebat. — Cu 8.62 — a sunat minăm răspunsul. In anul acesta școlar însă vreau s-o „depășesc". ★ Pe o bancă, in curte, profesorul de limba română Eugen Munteanu discută cu profesoara Dana Bo­­gatu, o colegă de-a dinsului. Pro­fesorul de limba romînă are pa­rul pudrat de promoroaca anilor... Aflu că el însuși a fost elev al acestei școli medii și că a absol­­vit-o in 1926. — Se cereau pe atunci taxe îm­povărătoare, mărturisește dinsul, iar unii dintre noi, copii de ne­voiași, n-aveam posibilitatea să ne cumpărăm nici măcar cărțile trebuitoare. ★ Așezați in careu, cei peste 800 de elevi ai Școlii medii nr. 1 din Galați sunt gata pentru începerea festivității de deschidere a noului an școlar, un prezidiu sau loc tov. Aurel Botezatu, primul secretar al­ Conviețuirii orășenesc Galați, al P. M. R., tovarășii Gh. Goglea, di­rectorul școlii, Ion Ivașcu din partea comitetului de părinți, cadre didactice și o elevă, frun­tașă la învățătură pe școală. După ce corul a intonat Imnu Republicii Populare Române, vor­bitorii au arătat condițiile r­espui­se grele ale invățămintului din negrele vremuri pe veci apuse și au înfățișat prin cuvinte înflăcă­rate, condițiile optime de învă­țătură și trai pe care partidul le creează tinerelor vlăstare ale pa­triei noastre. A urmat un program artistic, după care elevii s-au îndreptat voioși spre sălile de clasă. ★ Sute de elevi ai școlilor ele­mentare și medii din Odobești au început ieri noul an școlar ca inima plină de bucurie și încre­dere, hotăriți să învețe cât mai bine. Deschiderea festivă a anului școlar a avut loc in toate școlile din regiunea noastră. MIHAIL DORAȘ c

Next