Viața Nouă, iulie-septembrie 1964 (Anul 20, nr. 6084-6162)

1964-09-16 / nr. 6150

v s V ANUL XXI NR. 6.150 MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 1964 4 PAGINI — 20 BANI Recoltarea-factor important In obținerea semințelor de calitate Un rol deosebit în sporirea pro­ducției de cereale marfă și in asigu­rarea bazei furajere necesară dez­voltării sectorului zootehnic din țara noastră îl are porumbul. De aceea, în condițiile agricul­turii noas­tre socialiste, s-a acordat atenție mare acestei plante, fapt ce­­ a făcut ca numeroase gospodării de stat și colective să obțină în ultimii ani, chiar cind timpul a fost ne­favorabil, producții de peste 3000 kg. boabe la hectar. La aceste recolte bune au contri­buit atlt aplicarea unei agrotehnici superioare, cât și extinderea tot mai mult în cultură a hibrizilor dubli de porumb rezistenți la secetă, boti și dăunători, adaptați mai bine condi­țiilor specifice din țara noastră. Numeroasele rezultate experimen­tale și de producție au scos în evi­dență superioritatea unor hibrizi du­­bli, care apoi au fost raionați și reco­mandați a se cultiva pe diferite zone pedoclimatice. Odată stabiliți, hibrizii corespunză­tori, se lucrează intens la producerea acestora pe suprafețe mari, astfel că începind din anul 1963, întreaga su­prafață cultivată cu porumb a fost însămânțată cu hibrid dublu genera­ția I. La baza obținerii hibrizilor dubli stă crearea de linii consangvinizate (autofecundate) și de hibrizi simpli ce rezultă din încrucișarea a două linii consangvinizate. Sarcina de pro­ducere a acestora este a stațiunilor experimentale ale Institutului de ce­reale și plante tehnice de la Fundulea. In vederea asigurării cu sămânță necesară de porumb, stațiunea expe­rimentală Brăila și încă 22 de gos­podării agricole de stat din regiunea Galați produc in anul acesta sămînță de simplu și dublu hibrid pe o su­prafață ce totalizează 5790 ha. Ținîndu-se seama de condițiile de climă și sol variate ale regiunii, pre­cum și de raion­area pe diferite zone, in loturile de hibridare se produc hibrizi timpurii și semitimpurii ca: 101, 206, 208, hibrizi semiti­rzii ca: 311, HSL, 196, precum și din cei tir­­zii: 405 și 409. Pentru ca sămînță obținută să fie de bună calitate, cu însușiri­ biologice ridicate, trebuie acordată­­ toată aten­ția acestor loturi de hibridare. Un rol important, de care depinde reu­șita hibridului ce in anul următor va pleca în producție, il constituie și recoltatul. De aceea, vom prezenta cîteva recomandări de care trebuie neapărat ținut seama cind se efectu­ează această operațiune. In primul rînd se recoltează știu­­leții de pe rindurile tată care se scot din lan și se dau la consum. După aceea se taie cocenii de pe aceleași rînduri și se scot in afara terenului creindu-se astfel drumuri. Recoltând înainte rindurile tată, se asigură in mare măsură puritatea hibridului, de­oarece pe teren rămine numai mate­rial de sămință. Cu foarte mare conștiinciozitate se controlează aceste rinduri pentru a nu rămine nici un știulete din for­ma paternă, evi­tîndu­se astfel impu­­rificarea. Numai după aceea se recoltează știuleții rîndurilor materne, fără pă­­nuși și se curăță bine de mătase, de­­pozitîndu-se în grămezi la capătul lo­cului, cit mai aproape de căile de acces. Paralel cu recoltarea se execută și operațiunea de sortare a știuleților, înlăturîndu-se cei netipici și cei ata­cați de boli sau dăunători. Știuleții aleși nu trebuie să rămînă în cîmp, ci se vor transporta ime­diat la stațiile de uscare și calibrare a porumbului. In cadrul regiunii noastre se pro­duce sămânță hibridă de porumb pe bază de autostabilitate (paricolul nu produce polen sau chiar dacă există nu germinează). Această însușire este foarte valoroasă, întrucât se reduce total sau parțial operațiunea de cas­trare, deci se face economie de brațe de muncă și de fonduri. Este neapărat nevoie insă ca în cadrul aceleiași unități să se semene pe lingă forma autosterilă și cea fer­tilă a aceluiași hibrid. La recoltare, în cazul producerii unui astfel de hi­brid trebuie să se acorde toată aten­ția. Se vor form­­a grămezi din ambele forme și cind știuleții se transportă la stația de uscare, trebuie să se a­­mestece în proporție egală in același sac sau remarcă. Dacă nu se execută acest amestec, în anul următor in Cultură vor fi multe plante sterile care neavînd polen nu vor forma nici j știuleți. In regiunea noastră se obțin hibrizii holubli 311 și 405 pe o suprafață de peste 1800 ha., ceea ce corespunde cu mai mult de 1/3 din suprafața totală. După recoltare, unitățile producătoa­re trebuie să calibreze și să aleagă cei mai buni știuleți de sămînță. Acest lucru se face la stațiile de calibrat .Vădeni și Buzău, care sunt pregătite din vreme pentru a efectua lucrările necesare. In aceste stații, cu ajutorul unor instalații speciale se înlătură resturile de pănuși, se mai face încă o alegere, a­poi cu ajutorul unui trans­portor știuleții sunt aduși in celullele de uscare. Aici sub acțiunea unui curent de aer încălzit la 44 grade C, porumbul se usucă până la umiditatea de 12—14 la sută. Din uscător știu­­leții sunt transportați la batoză unde se curăță boabele și acestea sunt di­rijate în silozuri de beton. Din ce­lulele silozului pe hibrizi trec la in­stalațiile de condiționare care separă boabele după mărime, formă și greu­tate. Fiecare categorie de boabe se de­pozitează în buncăre separate tra­­tindu-se cu soluții insecta fungicide și se ambalează in saci de 40 kg. care se etichetează. De asemenea pentru fiecare cate­gorie de sămință se determină va­loarea culturală, iar la bancul de pro­bă se află discul corespunzător pentru mașina de semănat, datele trecindu-se pe eticheta fiecărui sac. Pentru a nu se deprecia calitatea seminței este nevoie ca și operațiu­nile de recoltare și sortare din lotu­rile de hibridare să se facă de echipe permanente de muncitori care au pri­mit in prealabil un instructaj de­tailat și direct sub supravegherea responsa­bilului. Deși condițiile anului 1964 au fost în general nefavorabile culturii po­rumbului, totuși prin strădania gos­podăriilor producătoare de hibrizi du­bli se vor obține peste 7000 tone boabe calibrate, care vor folosi ca material de sămință unităților agricole din regiune, reușindu-se astfel să se pună bazele unei recolte bogate pen­tru anul viitor. Ing STELA ENESCU Stațiunea experimentală agricolă Brăila t Laminorul de tablă din Ga­lați. Aceasta este una din im­portantele unități ale industriei si­derurgice. IN FOTOGRAFIE : Aspect exte­rior al unor secții de fabricație din cadrul Uzinei Laminorul de ta­blă. O expoziție „George Enescu Ieri, in standul de expoziție din parcul „M. Eminescu“, a fost inau­gurată expoziția comemorativă „Geor­ge Enescu". Această expoziție a fost organizată de Comitetul regio­nal Galați, de cultură și artă, cu pri­­ noi utilaje și aparataje Recent, pe adresa I.S.C.L. din Ga­lați a sosit un nou lot de utilaje și aparataje electrice. Printre acestea se numără 2 poduri rulante cu ca­l­tul Festivalului și concursului in­ternațional „George Enescu" — 1964. Expoziția cuprinde aspecte din viața și activitatea artistică a marelui nos­tru muzician. pacitatea de 3 tone fiecare și 5 ta­blouri electrice pentru mașinile de trefilare. In prezent se lucrează la montarea acestora. Modernizarea unităților comerciale, prin dotarea lor cu utilaje noi, este o cerință tot mai actuală a maselor de cumpărători. Margrad pe această linie, nu de mult O.C.L. Produse in­dustriale Galați, a reutilat două unități de desfacere din rețeaua sa. Acestea sunt magazinul nr. 7, de articole­ de menaj, de pe Bulevardul Republicii, care s-a profilat pe autoservire și ra­ioanele de țesături de bumbac și con­­fecții­ de la magazinul Universal, unde s-a făcut expunerea deschisă a măr­furilor. Noile forme de comerț au dus la o mai bună deservire a cum­părătorilor. Acest lucru este confirma de faptul că la unitatea de articole de menaj nr. 7 vânzările au crescut cu 1,5 ori față de media vânzărilor înregistrate înaintea reprofilării lui. Pe aceeași linie, a unei­­ cu­ mai bune deserviri, se înscrie și darea in cu­­rînd în folosință a noului magazin de pe str. 1 Mai, care va fi profilat pe articole mărunte. In sortimentul noului magazin se vor găsi cca 700 de articole de menaj :fierărie, elec­trice, chimice etc. Gospodăria agricolă colectivă din comuna Jariștea, raionul Focșani, po­sedă o suprafață de 1.005 hectare vie pe rod. Aplicind toate lucrările ce­rute de agrotehnica viței de vie, co­lectiviștii prevăd să obțină o recoltă bogată de struguri. De aceea, pentru respectarea tim­pului optim de recoltare a struguri­lor, s-a organizat în așa fel culesul încât să poată fi executat in 15—20 de zile. In acest scop s-au luat o­­ serie de măsuri termico-organizato­­rice. Astfel, s-au procurat peste­ 80.000 lădițe, care vor fi folosite la recoltarea strugurilor de masă. Până în prezent au și fost culeși și livrați beneficiarilor 82.000 kg struguri de masă. Pentru buna desfășurare a cu­lesului strugurilor pentru vin, s-a întocmit un grafic pe zile privind folosirea mijloacelor de transport și a centrelor de vinificație, în așa fel incit cele 10 autocamioane și 84 ate­laje să transporte zilnic cantitățile ce se vor vinifica în aceeași zi la cele 3 centre din comună. FELICIA BRUMARU corespondentă a Unități comerciale modernizate A început culesul viilor Pregătiri pentru însămîn­ările de toamnă Puținul timp care a mai rămas până la începerea însămnnțărilor de toam­nă este folosit de mecanizatori și colectiviști pentru asigurarea tuturor măsurilor necesare efectuării arături­lor și însămințărilo­r la un înalt ni­vel agrotehnic. Potrivit datelor cen­tralizate la Consiliul agricol regio­nal, lucrările de pregătire a terenu­lui au fost executate până la 13 sep­tembrie a.c. în gospodăriile de stat și colective pe suprafața de peste 115.000 hectare. Rezultate bune au obținut mecani­zatorii și muncitorii din Unitățile ce aparțin Trustului Gostat Brăila, care au făcut alături pentru vnsămînțări de toamnă pe 90,7 la sută din supra­față. Succese de seamă au obținut mecanizatorii și colectiviștii din Fău­­rei și Galați care au executat aceas­tă lucrare pe o suprafață de 66,9 și respectiv 51,1 la sută. In general, cuvinte de laudă se pot spune și despre mecanizatorii și colectiviștii din celelalte raioane care se strădu­iesc să pregătească un bun pat ger­minaitiv pentru . Iisăm în țările de toamnă. In afară de pregătirea terenului, un alt factor care contribuie la obți­nerea de producții sporite de griu este sămință. Numeroase gospodării de stat și colective au pregătit din vreme cantitatea de sămînță necesa­ră, au verificat-o la Labora,turuil re­gional pentru controlul semințelor, pentru a constata puterea de germi­nație, puritatea etc. Sunt însă și unele gospodării colective care din anu­mite motive nu au asigurat întreaga cantitate de sămînță. Pentru remedie­rea acestui lucru, Consiliul agricol regional a luat măsura de a schimba sămânța de griu cu sămânță cores­punzătoare. Această măsură se înde­plinește însă cu foarte mare tăirăgă­­neală. Astfel, pe total regiune (fără G.A.S.) din 10.574 tone s-au schimbat doar 385 tone. Astfel, in raionul Te­cuci din 1.499 tone nu s-a schimbat nimic. La fel și in raionul Panciu. De asemenea, în raionul Bujor, din 2.295 tone s-au schimbat 61 tone. Canti­tăți mici de griu de sămânță au fost schimbate și in raioanele Brăila și Făurei. Față de această situație, consiliile agricole raionale trebuie să ia toate măsurile necesare incit această ope­rație să fie terminată înaintea înce­­p­erii insămințărilor. Un rol de sea­mă il au aici inginerii agronomi din gospodăriile colective care trebuie să explice colectiviștilor importanța acestui lucru. In regiunea noastră sînt posibili­tăți ca lucrările pregătitoare pentru însămînțările de toamnă să fie duse la bun sfrșit. P­rima zi de școala De foarte devreme, străzile orașu­lui au sunat de glasurile vesele, cris­taline ale copiilor. Grupuri, mai mari sau mai mici cu buchete de flori, se îndreaptă spre clădirile luminoase împodobite de flori, scăldate in soa­rele auriu de toamnă — școlile. Pe fețele celor mari citești bucuria re­vederii cu colegii și profesorii lor, iar la cei mici — nerăbdarea plină de emoții a primei intîlniri cu școa­la. Toți îmbrăcați frumos, purtîndu-și ghiozdanele, deocamdată, ușoare. In curtea încăpătoare a școlii nr. 25 din orașul Galați sînt adunați e­­levii tuturor claselor, de la I pină la a VIII-a. Toți sunt emoționați. Parcă nu nu­mai elevii își încep activitatea ci și școala în­săși, nouă, strălucind de lu­mină și curățenie. Directoarea Elena Florea, ros­tește cu emoție cuvintul de deschi­dere, un călduros „bun venit" celor mici din clasele I și celor mari, urări de succese cadrelor didactice, elevilor, părinților în noul an șco­­lar. Și din partea părinților, s-au rostit cuvinte de mulțumire adresate partidului, făuritorul acestei copilă­rii fericite, acestor condiții minunate de studiu, cadrelor didactice încon­jurate cu stimă și dragoste, sluji­torii școlii, cărora li s-a încredințat sarcina nobilă, de răspundere de a se ocupa de instruirea și educarea tineretului. Vorbește apoi o elevă din clasa a VIII-a A, Florescu Anca. Cuvin­tele ei exprimă întreaga recunoștin­ță pe care o îndreaptă in aceste cli­pe, copiii către părintele drag — partidul. — Mulțumim din inimă partidului pentru tot ceea ce a făcut pentru ca noi, să avem o copilărie fericită, să putem învăța în școli moderne și bine înzestrate, pentru viitorul plin de bucurie Iată și noua școală medie de artă și muzică ridicată anul acesta. Multe flori, multă veselie, inedi­tul cărților. Se înmînează micilor școlarii din clasa I, cărțile lor, in­tr-un cadru festiv. Încurajați de pri­virile drăgăstoase ale părinților, pro­fesorilor, și elevii cei mari, încon­jurați de aplauze și flori, micuții primesc în minutele lor, încă stîn­­gace cu cartea, abecedarul și aritme­tica. Sunt apoi conduși în clase, le este arătată școala... — Ce ai învățat, Florin, azi ? — Că trebuie să învăț. TEODORA JELESNEAC Asimilarea unor noi procedee și tehnologii Succesele obținute în ridicarea ni­velului tehnic al producției sînt strîns legate de realizarea întocmai a sar­cinilor cu privire la asimilarea produ­selor noi. Tocmai de aceea, conduce­rea întreprinderii noastre consideră ca una dintre preocupările sale esen­țiale înfăptuirea în bune condiții a acestui obiectiv al planului tehnic. Activitatea colectivului întreprin­derii pentru înfăptuirea prevederilor planului tehnic este variată. Nu se pot realiza produse la nivelul tehni­cii moderne, dacă nu se aplică în producție o tehnologie corespunză­toare. Colectivul întreprinderii noastre, pentru anul 1984, a primit sarcina să-și însușească și să organizeze fabri­cația de serie a mobilierului industrial. Sub îndrumarea organizației de par­tid, conducerea întreprinderii a exa­minat cum este organizată munca fie­cărei secții, dacă peste tot muncito­rii și-au însușit documentația elabo­rată din timp de serviciul tehnic al întreprinderii și dacă fiecare reper la produsul mobilier industrial are asigurate S.D.V.-urile adecvate. In urma celor constatate au fost lua­te măsuri de completare și perfecțio­nare a o serie de dispozitive nece­sare multiplelor repere. Totodată pentru însușirea noilor produse, din gama — mobilier industrial, muncito­rii și tehnicienii au fost îndrumați să urmeze cursurile de ridicare a cali­ficării din întreprindere. Organizația de partid a îndrumat și controlat cum se desfășoară munca secțiilor și a colectivului tehnic de proiectare și concepție, calitatea so­luțiilor date. Inginerii și tehnicienii noștri, însărcinați cu punerea la punct a fabricației de serie a gamei mobi­lier industrial și a altor produse au primit un sprijin deosebit în alegerea celor mai judicioase soluții tehnice de execuție. Astfel, unul din pro­cedeele tehnologice avansate introdu­se în acest scop a fost croirea mul­tiplă a reperelor din cornier, proce­deu care a condus la o creștere în­semnată a productivității muncii. A­­cest procedeu modern constă în cro­irea și debitarea unor repere din foi depuse în straturi sau profite, în le­gături cu ajutorul unor limitatoare, de contur, utilizate la fierăstraie, pre­se, mașini de frezat și altele. La introducerea noilor procedee și tehnologii un rol deosebit l-au avut noile utilaje cu care a fost înzestrată întreprinderea. De pildă, mașina uni­versală de prelucrat materialele, plas­tice și lemnul, mașina de șlefuit can- Din experiența întreprinderii „II Iunie“ Galați turn cu bandă continuă, strunguri ra­pide, freze universale. Practica a demonstrat, că rezultate bune se obțin in introducerea și ex­tinderea tehnicii noi atunci cind co­lectivul tehnic al întreprinderii cu­noaște bine problemele ce le ridică acest proces, este la curent cu cele mai noi cuceriri ale tehnicii, tratea­ză cu atenție și solicitudine fiecare inițiativă venită din partea lucrăto­rilor. Un exemplu pozitiv ni-1 oferă, în această privință, acțiunea inițiată de către organizația de partid in pe­rioada trimestrului II cind s-a ivit problema însușirii rapide a noului pro­dus cortul „Litoral“ care a fost lansat în producția de serie intr-un timp record, de 10 zile, după omologarea primului prototip. După o muncă asi­duă de încercare și experimentare un colectiv de ingineri și tehnicieni au elaborat procedeul găuririi simulta­ne a plăcilor din P.F.L. din care se exe­cutau pereții corturilor „Litoral". A­­ceastă metodă a scurtat cu 200 la sută fondul de timp realizat prin ve­chea metodă. Un interes deosebit a fost acordat de către colectivul tehnic al între­prinderii proiectării și lansării în fa­bricație a noilor produse. Astfel, în această perioadă, a fost concepute și introdus în fabricație un număr de 12 produse noi printre care enu­merăm: pat pliant, cort cu parasolar, scaune vînătorești, scaun balansoar, banc pentru ajustori, dulap scule, mo­bilier laborator etc. In cadrul obiectivului de creare a noilor produse, paralel cu îmbunătă­țirea formei, s-a avut in vedere ca obiectiv principal o folosire mai ju­dicioasă a materiei prime, precum și asigurarea unor finisaje superioare. Ca urmare a preocupării susținute a organizației de partid și a condu­cerii întreprinderii, s-au creat condi­ții favorabile pentru introducerea unor noi procedee tehnologice, care să ducă la creșterea productivității muncii și la îmbunătățirea calității produselor. Realizările obținute până in prezent pe linia introducerii de noi procedee și tehnologii n-au epuizat nici pe de­parte posibilitățile noastre in acest domeniu. Experiența acumulată, măsurile sta­bilite, ne dau garanția că fiecare mun­citor, inginer și tehnician din între­prinderea noastră va ridica la un ni­vel și mai înalt activitatea pentru în­făptuirea planului, condiție hotări­­toare in introducerea progresului teh­nic. Ing. DRAGOMIR POP directorul întreprinderii ,,11 Iunie” Gala­ți Nave în portul Brăila. V Succesele docherilor Docherii din porturile D.R.N.C. ob­țin importante succese in întrecerea socialistă. Ca urmare a aplicării unui complex de măsuri, printre care o mai temeinică organizare a muncii, ei au reușit să depășească planul la manipulări mărfuri cu 6,5 la sută, la extracții de nisip cu peste 25 la sută, iar la transportul mărfuri pe apă cu 6,6 la sută. Prin reducerea unor con­sumuri ca și prin Înlăturarea cheltu­ielilor neproductive, de la capitolele întrețineri de utilaje și fonduri fixe, economiile realizate până în prezent se ridică la aproape 1.000.000 lei, iar beneficiile suplimentare (numai pe 7 luni) se cifrează la 1.113.000 lei. Utilizarea mai deplină a macarale­lor și instalațiilor portuare a făcut ca gradul de mecanizare a lucrărilor să crească, cu 4 la sută, ceea ce a permis manipularea în plus, meca­nic, cu 12 la sută, mai multă marfă față de procentul planificat. TRANS DAN LIBIANUL SĂ mi se îngăduie slăbiciunea, ce am căpătat-o la malul unui fluviu mare cum e Dunărea, nu pentru un vas foarte arătos sub pavilioane multicolore, coșuri înalte, echipaj de proporții serioase, cu ore de cart și schimbări impresionante de servi­ciu, punți largi sau cu copasu­l de nichel. Te prinde ușa, pentru o gigilice plutitoare cum este acest beac cu motor, care păcăle de dimineață pină seara intre cele două maluri, un fel de afecțiune greu de expli­cat. Și totuși vii la el ca la un vechi prieten. Nu te sfiești, de ce-ai face-o, cind nu-ți poți scoate de la inimă mai ales oamenii acestui Transdan­ubian, căci ei te intimpi­­nă totdeauna cu o nestrămutată a­­fccsiune. Cinc apari pe mal și unul din e­­chipaj (totuși avem de a face cu un echipaj, disciplină tie bord — vasă­­zică tot dichisul legat de serviciul marinăresc) cum zic, te zărește pe mal și o dată strigă la ceilalți, sco­­țindu-i de pe unde sunt băgați sub punte, in tabină, la motor. „Vine omul"! strigă el. Fiecare se pregătește să mă intim­­pine și eu mă grăbesc aler­gind a­­proape sa ajung la ei. Trec pasarela și iată-ne împreună. Ne privim veseli, le string miinile pe rind­ și întreb cum le merge lor și celor de acasă. Nea Costică Epure mă recunoaște cel mai repede. Oricit de departe aș fi pe faleză. — Mă dibuie din mulți­me. Ani face prietenescul semn de sa­lut cu mina legănată deasupra capu­lui ca și cind ar agita o batistă. Costică Epure e marinând devotat apelor, născut parcă, să-și dăruie via­ța fluviului bătrân cu metehnele lui, cu furtuni și ghețuri, cu zile senine sau de zăduf. E croit pentru truda a­­nonimă și nobilă a celor mulți, care nu fond țin pe umeri lumea și o duc mai departe. E încărcat de amintiri ca o carte de povești vechi, la care s-au adăugat mereu cele noi, îmi pla­ce să-l ascult, vorbește pe înțelesul meu, de altfel ca toți ceilalți, se bu­cură că ceea ce îmi spune, trezește interes. Ride cu chipul lui ars de soa­re și vini, umbrit de cozorocul șep­cii albe, totdeauna așezată cu grijă pe creștet. Din primăvară pină în toamnă, in bătaia razelor soarelui ca însăși vasul pe care aleargă zi și noapte intr-una. Rar îl vezi pe nea Costică sub punte numai deasupra stă, intre căruțe, cai, remorci, trac­ nsemnat/ reporter toate, intre șerpii de simtă pe care-i manevrează la acostări. „Mola prova strigă căpitanul, mola pupa, vira" și comenzile se succed și se împlinesc după tipicul secular. Eu mă fălesc nespus de mult, căci in răgazul ce-l au acești marinari stau de vorbă cu mine și-mi deapănă amintirile lor, rostindu-le cu o simplitate cuceritoa­re. Am ascultat intr-una din zile po­vestea tragică a unuia dintre căpi­­tani, înverșunat dușman al războiu­lui , se trage dintr-o familie cu pa­tru generații de slujitori ai punților. Am reținut că pe vremea cind era se­cund și nu avea decit 23 ani, pe va­sul unde tatăl său era pilot in timpul războiului, după o noapte de marș, fiul s-a urcat in timonă să-și salute bătrânul, și dintr-o dată se dezlănțui un bombardament. O schijă îi zbură creerii pilotului imprăștiindu-i pe haina fiului înspăimântat, căzîn­­du-i in brațe: „Voi putea uita vreo­dată această moarte ? !". „Ochii lui de om de 47 de arci se uitară intr-ai mei, restul marinarilor, porniră spre punte. Eu rămăsei acolo intr-o muțenie desăvirșită, fără să fiu in stare să mai spun o vorbă. La urmă se mișcă urând și el pe pun­te, diind comenzile de plecare. Al doilea căpitan, vechiul meu prie­ten Dumitru Pasat, marinarul scriitor­, sensibilă personalitate aptă încă de multe surprize in materie de proză, e un tip subțiratic, agitat, o gazdă primitoare. El m-a inițiat răbdător in unele din tainele meseriei mari­nărești. Am alcătuit împreună un ca­talog cu cuvinte specifice, punin­­du-md să le repet, ca să-mi intre in cap, deși pe unele le cunoșteam din copilărie. Cum e poet în adu­­curile lui îmi place să descind, cind e de serviciu, dimineața, la prima cursă, înainte de răsăritul soarelui, să ne prindă ziua cu vasul intre sălcii, in mirifica despletire a luminii nesigură pe un­dele reci. Atunci e o vioiciune in toți, împrumutată de la aerul proas­păt. Puntea e măturată gospodă­rește, cabinele la fel. S-a lustruit totul decuseară. In spre dimineață glasul căpitanului e mai puternic. „Transdanubianul" e totdeauna pre­gătit pentru surprize. Spre pildă,­­ una a avut loc la începutul acestei veri cind s-a născut pe covertă un mînz; marinarii l-au botezat cu numele de Giotti după ce l-au moșit cu mîinile lor obișnuite cu alte îndeletniciri, l-au înfășurat in paie și l-au silă in căruța trasă de maică-sa. Gioni s-a mărit. Ori de cite ori ajunge la mal ve­­chează lung după „nașii" lui și în­tră pe punte ca la el acasă. Au i-a fost primul leagăn, pe vasul clătinat ele apele fluviului. Nu mulți se pot lăuda cu­ un asemenea leagăn ! De aceea, vă rog să-mi îngăduiți slăbiciunea ce o am ori de die ori ajung in port, să fiu musafirul oa­menilor de pe „Transdanubian"! EUGEN TEODORU A * l:* ♦ * ft.*•t;*♦ *♦ *4*« 4

Next