Viața Nouă, iulie-septembrie 1964 (Anul 20, nr. 6084-6162)
1964-09-16 / nr. 6150
v s V ANUL XXI NR. 6.150 MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 1964 4 PAGINI — 20 BANI Recoltarea-factor important In obținerea semințelor de calitate Un rol deosebit în sporirea producției de cereale marfă și in asigurarea bazei furajere necesară dezvoltării sectorului zootehnic din țara noastră îl are porumbul. De aceea, în condițiile agriculturii noastre socialiste, s-a acordat atenție mare acestei plante, fapt ce a făcut ca numeroase gospodării de stat și colective să obțină în ultimii ani, chiar cind timpul a fost nefavorabil, producții de peste 3000 kg. boabe la hectar. La aceste recolte bune au contribuit atlt aplicarea unei agrotehnici superioare, cât și extinderea tot mai mult în cultură a hibrizilor dubli de porumb rezistenți la secetă, boti și dăunători, adaptați mai bine condițiilor specifice din țara noastră. Numeroasele rezultate experimentale și de producție au scos în evidență superioritatea unor hibrizi dubli, care apoi au fost raionați și recomandați a se cultiva pe diferite zone pedoclimatice. Odată stabiliți, hibrizii corespunzători, se lucrează intens la producerea acestora pe suprafețe mari, astfel că începind din anul 1963, întreaga suprafață cultivată cu porumb a fost însămânțată cu hibrid dublu generația I. La baza obținerii hibrizilor dubli stă crearea de linii consangvinizate (autofecundate) și de hibrizi simpli ce rezultă din încrucișarea a două linii consangvinizate. Sarcina de producere a acestora este a stațiunilor experimentale ale Institutului de cereale și plante tehnice de la Fundulea. In vederea asigurării cu sămânță necesară de porumb, stațiunea experimentală Brăila și încă 22 de gospodării agricole de stat din regiunea Galați produc in anul acesta sămînță de simplu și dublu hibrid pe o suprafață ce totalizează 5790 ha. Ținîndu-se seama de condițiile de climă și sol variate ale regiunii, precum și de raionarea pe diferite zone, in loturile de hibridare se produc hibrizi timpurii și semitimpurii ca: 101, 206, 208, hibrizi semitirzii ca: 311, HSL, 196, precum și din cei tirzii: 405 și 409. Pentru ca sămînță obținută să fie de bună calitate, cu însușiri biologice ridicate, trebuie acordată toată atenția acestor loturi de hibridare. Un rol important, de care depinde reușita hibridului ce in anul următor va pleca în producție, il constituie și recoltatul. De aceea, vom prezenta cîteva recomandări de care trebuie neapărat ținut seama cind se efectuează această operațiune. In primul rînd se recoltează știuleții de pe rindurile tată care se scot din lan și se dau la consum. După aceea se taie cocenii de pe aceleași rînduri și se scot in afara terenului creindu-se astfel drumuri. Recoltând înainte rindurile tată, se asigură in mare măsură puritatea hibridului, deoarece pe teren rămine numai material de sămință. Cu foarte mare conștiinciozitate se controlează aceste rinduri pentru a nu rămine nici un știulete din forma paternă, evitînduse astfel impurificarea. Numai după aceea se recoltează știuleții rîndurilor materne, fără pănuși și se curăță bine de mătase, depozitîndu-se în grămezi la capătul locului, cit mai aproape de căile de acces. Paralel cu recoltarea se execută și operațiunea de sortare a știuleților, înlăturîndu-se cei netipici și cei atacați de boli sau dăunători. Știuleții aleși nu trebuie să rămînă în cîmp, ci se vor transporta imediat la stațiile de uscare și calibrare a porumbului. In cadrul regiunii noastre se produce sămânță hibridă de porumb pe bază de autostabilitate (paricolul nu produce polen sau chiar dacă există nu germinează). Această însușire este foarte valoroasă, întrucât se reduce total sau parțial operațiunea de castrare, deci se face economie de brațe de muncă și de fonduri. Este neapărat nevoie insă ca în cadrul aceleiași unități să se semene pe lingă forma autosterilă și cea fertilă a aceluiași hibrid. La recoltare, în cazul producerii unui astfel de hibrid trebuie să se acorde toată atenția. Se vor forma grămezi din ambele forme și cind știuleții se transportă la stația de uscare, trebuie să se amestece în proporție egală in același sac sau remarcă. Dacă nu se execută acest amestec, în anul următor in Cultură vor fi multe plante sterile care neavînd polen nu vor forma nici j știuleți. In regiunea noastră se obțin hibrizii holubli 311 și 405 pe o suprafață de peste 1800 ha., ceea ce corespunde cu mai mult de 1/3 din suprafața totală. După recoltare, unitățile producătoare trebuie să calibreze și să aleagă cei mai buni știuleți de sămînță. Acest lucru se face la stațiile de calibrat .Vădeni și Buzău, care sunt pregătite din vreme pentru a efectua lucrările necesare. In aceste stații, cu ajutorul unor instalații speciale se înlătură resturile de pănuși, se mai face încă o alegere, apoi cu ajutorul unui transportor știuleții sunt aduși in celullele de uscare. Aici sub acțiunea unui curent de aer încălzit la 44 grade C, porumbul se usucă până la umiditatea de 12—14 la sută. Din uscător știuleții sunt transportați la batoză unde se curăță boabele și acestea sunt dirijate în silozuri de beton. Din celulele silozului pe hibrizi trec la instalațiile de condiționare care separă boabele după mărime, formă și greutate. Fiecare categorie de boabe se depozitează în buncăre separate tratindu-se cu soluții insecta fungicide și se ambalează in saci de 40 kg. care se etichetează. De asemenea pentru fiecare categorie de sămință se determină valoarea culturală, iar la bancul de probă se află discul corespunzător pentru mașina de semănat, datele trecindu-se pe eticheta fiecărui sac. Pentru a nu se deprecia calitatea seminței este nevoie ca și operațiunile de recoltare și sortare din loturile de hibridare să se facă de echipe permanente de muncitori care au primit in prealabil un instructaj detailat și direct sub supravegherea responsabilului. Deși condițiile anului 1964 au fost în general nefavorabile culturii porumbului, totuși prin strădania gospodăriilor producătoare de hibrizi dubli se vor obține peste 7000 tone boabe calibrate, care vor folosi ca material de sămință unităților agricole din regiune, reușindu-se astfel să se pună bazele unei recolte bogate pentru anul viitor. Ing STELA ENESCU Stațiunea experimentală agricolă Brăila t Laminorul de tablă din Galați. Aceasta este una din importantele unități ale industriei siderurgice. IN FOTOGRAFIE : Aspect exterior al unor secții de fabricație din cadrul Uzinei Laminorul de tablă. O expoziție „George Enescu Ieri, in standul de expoziție din parcul „M. Eminescu“, a fost inaugurată expoziția comemorativă „George Enescu". Această expoziție a fost organizată de Comitetul regional Galați, de cultură și artă, cu pri noi utilaje și aparataje Recent, pe adresa I.S.C.L. din Galați a sosit un nou lot de utilaje și aparataje electrice. Printre acestea se numără 2 poduri rulante cu caltul Festivalului și concursului internațional „George Enescu" — 1964. Expoziția cuprinde aspecte din viața și activitatea artistică a marelui nostru muzician. pacitatea de 3 tone fiecare și 5 tablouri electrice pentru mașinile de trefilare. In prezent se lucrează la montarea acestora. Modernizarea unităților comerciale, prin dotarea lor cu utilaje noi, este o cerință tot mai actuală a maselor de cumpărători. Margrad pe această linie, nu de mult O.C.L. Produse industriale Galați, a reutilat două unități de desfacere din rețeaua sa. Acestea sunt magazinul nr. 7, de articole de menaj, de pe Bulevardul Republicii, care s-a profilat pe autoservire și raioanele de țesături de bumbac și confecții de la magazinul Universal, unde s-a făcut expunerea deschisă a mărfurilor. Noile forme de comerț au dus la o mai bună deservire a cumpărătorilor. Acest lucru este confirma de faptul că la unitatea de articole de menaj nr. 7 vânzările au crescut cu 1,5 ori față de media vânzărilor înregistrate înaintea reprofilării lui. Pe aceeași linie, a unei cu mai bune deserviri, se înscrie și darea in curînd în folosință a noului magazin de pe str. 1 Mai, care va fi profilat pe articole mărunte. In sortimentul noului magazin se vor găsi cca 700 de articole de menaj :fierărie, electrice, chimice etc. Gospodăria agricolă colectivă din comuna Jariștea, raionul Focșani, posedă o suprafață de 1.005 hectare vie pe rod. Aplicind toate lucrările cerute de agrotehnica viței de vie, colectiviștii prevăd să obțină o recoltă bogată de struguri. De aceea, pentru respectarea timpului optim de recoltare a strugurilor, s-a organizat în așa fel culesul încât să poată fi executat in 15—20 de zile. In acest scop s-au luat o serie de măsuri termico-organizatorice. Astfel, s-au procurat peste 80.000 lădițe, care vor fi folosite la recoltarea strugurilor de masă. Până în prezent au și fost culeși și livrați beneficiarilor 82.000 kg struguri de masă. Pentru buna desfășurare a culesului strugurilor pentru vin, s-a întocmit un grafic pe zile privind folosirea mijloacelor de transport și a centrelor de vinificație, în așa fel incit cele 10 autocamioane și 84 atelaje să transporte zilnic cantitățile ce se vor vinifica în aceeași zi la cele 3 centre din comună. FELICIA BRUMARU corespondentă a Unități comerciale modernizate A început culesul viilor Pregătiri pentru însămînările de toamnă Puținul timp care a mai rămas până la începerea însămnnțărilor de toamnă este folosit de mecanizatori și colectiviști pentru asigurarea tuturor măsurilor necesare efectuării arăturilor și însămințărilor la un înalt nivel agrotehnic. Potrivit datelor centralizate la Consiliul agricol regional, lucrările de pregătire a terenului au fost executate până la 13 septembrie a.c. în gospodăriile de stat și colective pe suprafața de peste 115.000 hectare. Rezultate bune au obținut mecanizatorii și muncitorii din Unitățile ce aparțin Trustului Gostat Brăila, care au făcut alături pentru vnsămînțări de toamnă pe 90,7 la sută din suprafață. Succese de seamă au obținut mecanizatorii și colectiviștii din Făurei și Galați care au executat această lucrare pe o suprafață de 66,9 și respectiv 51,1 la sută. In general, cuvinte de laudă se pot spune și despre mecanizatorii și colectiviștii din celelalte raioane care se străduiesc să pregătească un bun pat germinaitiv pentru . Iisăm în țările de toamnă. In afară de pregătirea terenului, un alt factor care contribuie la obținerea de producții sporite de griu este sămință. Numeroase gospodării de stat și colective au pregătit din vreme cantitatea de sămînță necesară, au verificat-o la Labora,turuil regional pentru controlul semințelor, pentru a constata puterea de germinație, puritatea etc. Sunt însă și unele gospodării colective care din anumite motive nu au asigurat întreaga cantitate de sămînță. Pentru remedierea acestui lucru, Consiliul agricol regional a luat măsura de a schimba sămânța de griu cu sămânță corespunzătoare. Această măsură se îndeplinește însă cu foarte mare tăirăgăneală. Astfel, pe total regiune (fără G.A.S.) din 10.574 tone s-au schimbat doar 385 tone. Astfel, in raionul Tecuci din 1.499 tone nu s-a schimbat nimic. La fel și in raionul Panciu. De asemenea, în raionul Bujor, din 2.295 tone s-au schimbat 61 tone. Cantități mici de griu de sămânță au fost schimbate și in raioanele Brăila și Făurei. Față de această situație, consiliile agricole raionale trebuie să ia toate măsurile necesare incit această operație să fie terminată înaintea începerii insămințărilor. Un rol de seamă il au aici inginerii agronomi din gospodăriile colective care trebuie să explice colectiviștilor importanța acestui lucru. In regiunea noastră sînt posibilități ca lucrările pregătitoare pentru însămînțările de toamnă să fie duse la bun sfrșit. Prima zi de școala De foarte devreme, străzile orașului au sunat de glasurile vesele, cristaline ale copiilor. Grupuri, mai mari sau mai mici cu buchete de flori, se îndreaptă spre clădirile luminoase împodobite de flori, scăldate in soarele auriu de toamnă — școlile. Pe fețele celor mari citești bucuria revederii cu colegii și profesorii lor, iar la cei mici — nerăbdarea plină de emoții a primei intîlniri cu școala. Toți îmbrăcați frumos, purtîndu-și ghiozdanele, deocamdată, ușoare. In curtea încăpătoare a școlii nr. 25 din orașul Galați sînt adunați elevii tuturor claselor, de la I pină la a VIII-a. Toți sunt emoționați. Parcă nu numai elevii își încep activitatea ci și școala însăși, nouă, strălucind de lumină și curățenie. Directoarea Elena Florea, rostește cu emoție cuvintul de deschidere, un călduros „bun venit" celor mici din clasele I și celor mari, urări de succese cadrelor didactice, elevilor, părinților în noul an școlar. Și din partea părinților, s-au rostit cuvinte de mulțumire adresate partidului, făuritorul acestei copilării fericite, acestor condiții minunate de studiu, cadrelor didactice înconjurate cu stimă și dragoste, slujitorii școlii, cărora li s-a încredințat sarcina nobilă, de răspundere de a se ocupa de instruirea și educarea tineretului. Vorbește apoi o elevă din clasa a VIII-a A, Florescu Anca. Cuvintele ei exprimă întreaga recunoștință pe care o îndreaptă in aceste clipe, copiii către părintele drag — partidul. — Mulțumim din inimă partidului pentru tot ceea ce a făcut pentru ca noi, să avem o copilărie fericită, să putem învăța în școli moderne și bine înzestrate, pentru viitorul plin de bucurie Iată și noua școală medie de artă și muzică ridicată anul acesta. Multe flori, multă veselie, ineditul cărților. Se înmînează micilor școlarii din clasa I, cărțile lor, intr-un cadru festiv. Încurajați de privirile drăgăstoase ale părinților, profesorilor, și elevii cei mari, înconjurați de aplauze și flori, micuții primesc în minutele lor, încă stîngace cu cartea, abecedarul și aritmetica. Sunt apoi conduși în clase, le este arătată școala... — Ce ai învățat, Florin, azi ? — Că trebuie să învăț. TEODORA JELESNEAC Asimilarea unor noi procedee și tehnologii Succesele obținute în ridicarea nivelului tehnic al producției sînt strîns legate de realizarea întocmai a sarcinilor cu privire la asimilarea produselor noi. Tocmai de aceea, conducerea întreprinderii noastre consideră ca una dintre preocupările sale esențiale înfăptuirea în bune condiții a acestui obiectiv al planului tehnic. Activitatea colectivului întreprinderii pentru înfăptuirea prevederilor planului tehnic este variată. Nu se pot realiza produse la nivelul tehnicii moderne, dacă nu se aplică în producție o tehnologie corespunzătoare. Colectivul întreprinderii noastre, pentru anul 1984, a primit sarcina să-și însușească și să organizeze fabricația de serie a mobilierului industrial. Sub îndrumarea organizației de partid, conducerea întreprinderii a examinat cum este organizată munca fiecărei secții, dacă peste tot muncitorii și-au însușit documentația elaborată din timp de serviciul tehnic al întreprinderii și dacă fiecare reper la produsul mobilier industrial are asigurate S.D.V.-urile adecvate. In urma celor constatate au fost luate măsuri de completare și perfecționare a o serie de dispozitive necesare multiplelor repere. Totodată pentru însușirea noilor produse, din gama — mobilier industrial, muncitorii și tehnicienii au fost îndrumați să urmeze cursurile de ridicare a calificării din întreprindere. Organizația de partid a îndrumat și controlat cum se desfășoară munca secțiilor și a colectivului tehnic de proiectare și concepție, calitatea soluțiilor date. Inginerii și tehnicienii noștri, însărcinați cu punerea la punct a fabricației de serie a gamei mobilier industrial și a altor produse au primit un sprijin deosebit în alegerea celor mai judicioase soluții tehnice de execuție. Astfel, unul din procedeele tehnologice avansate introduse în acest scop a fost croirea multiplă a reperelor din cornier, procedeu care a condus la o creștere însemnată a productivității muncii. Acest procedeu modern constă în croirea și debitarea unor repere din foi depuse în straturi sau profite, în legături cu ajutorul unor limitatoare, de contur, utilizate la fierăstraie, prese, mașini de frezat și altele. La introducerea noilor procedee și tehnologii un rol deosebit l-au avut noile utilaje cu care a fost înzestrată întreprinderea. De pildă, mașina universală de prelucrat materialele, plastice și lemnul, mașina de șlefuit can- Din experiența întreprinderii „II Iunie“ Galați turn cu bandă continuă, strunguri rapide, freze universale. Practica a demonstrat, că rezultate bune se obțin in introducerea și extinderea tehnicii noi atunci cind colectivul tehnic al întreprinderii cunoaște bine problemele ce le ridică acest proces, este la curent cu cele mai noi cuceriri ale tehnicii, tratează cu atenție și solicitudine fiecare inițiativă venită din partea lucrătorilor. Un exemplu pozitiv ni-1 oferă, în această privință, acțiunea inițiată de către organizația de partid in perioada trimestrului II cind s-a ivit problema însușirii rapide a noului produs cortul „Litoral“ care a fost lansat în producția de serie intr-un timp record, de 10 zile, după omologarea primului prototip. După o muncă asiduă de încercare și experimentare un colectiv de ingineri și tehnicieni au elaborat procedeul găuririi simultane a plăcilor din P.F.L. din care se executau pereții corturilor „Litoral". Această metodă a scurtat cu 200 la sută fondul de timp realizat prin vechea metodă. Un interes deosebit a fost acordat de către colectivul tehnic al întreprinderii proiectării și lansării în fabricație a noilor produse. Astfel, în această perioadă, a fost concepute și introdus în fabricație un număr de 12 produse noi printre care enumerăm: pat pliant, cort cu parasolar, scaune vînătorești, scaun balansoar, banc pentru ajustori, dulap scule, mobilier laborator etc. In cadrul obiectivului de creare a noilor produse, paralel cu îmbunătățirea formei, s-a avut in vedere ca obiectiv principal o folosire mai judicioasă a materiei prime, precum și asigurarea unor finisaje superioare. Ca urmare a preocupării susținute a organizației de partid și a conducerii întreprinderii, s-au creat condiții favorabile pentru introducerea unor noi procedee tehnologice, care să ducă la creșterea productivității muncii și la îmbunătățirea calității produselor. Realizările obținute până in prezent pe linia introducerii de noi procedee și tehnologii n-au epuizat nici pe departe posibilitățile noastre in acest domeniu. Experiența acumulată, măsurile stabilite, ne dau garanția că fiecare muncitor, inginer și tehnician din întreprinderea noastră va ridica la un nivel și mai înalt activitatea pentru înfăptuirea planului, condiție hotăritoare in introducerea progresului tehnic. Ing. DRAGOMIR POP directorul întreprinderii ,,11 Iunie” Galați Nave în portul Brăila. V Succesele docherilor Docherii din porturile D.R.N.C. obțin importante succese in întrecerea socialistă. Ca urmare a aplicării unui complex de măsuri, printre care o mai temeinică organizare a muncii, ei au reușit să depășească planul la manipulări mărfuri cu 6,5 la sută, la extracții de nisip cu peste 25 la sută, iar la transportul mărfuri pe apă cu 6,6 la sută. Prin reducerea unor consumuri ca și prin Înlăturarea cheltuielilor neproductive, de la capitolele întrețineri de utilaje și fonduri fixe, economiile realizate până în prezent se ridică la aproape 1.000.000 lei, iar beneficiile suplimentare (numai pe 7 luni) se cifrează la 1.113.000 lei. Utilizarea mai deplină a macaralelor și instalațiilor portuare a făcut ca gradul de mecanizare a lucrărilor să crească, cu 4 la sută, ceea ce a permis manipularea în plus, mecanic, cu 12 la sută, mai multă marfă față de procentul planificat. TRANS DAN LIBIANUL SĂ mi se îngăduie slăbiciunea, ce am căpătat-o la malul unui fluviu mare cum e Dunărea, nu pentru un vas foarte arătos sub pavilioane multicolore, coșuri înalte, echipaj de proporții serioase, cu ore de cart și schimbări impresionante de serviciu, punți largi sau cu copasul de nichel. Te prinde ușa, pentru o gigilice plutitoare cum este acest beac cu motor, care păcăle de dimineață pină seara intre cele două maluri, un fel de afecțiune greu de explicat. Și totuși vii la el ca la un vechi prieten. Nu te sfiești, de ce-ai face-o, cind nu-ți poți scoate de la inimă mai ales oamenii acestui Transdanubian, căci ei te intimpină totdeauna cu o nestrămutată afccsiune. Cinc apari pe mal și unul din echipaj (totuși avem de a face cu un echipaj, disciplină tie bord — vasăzică tot dichisul legat de serviciul marinăresc) cum zic, te zărește pe mal și o dată strigă la ceilalți, scoțindu-i de pe unde sunt băgați sub punte, in tabină, la motor. „Vine omul"! strigă el. Fiecare se pregătește să mă intimpine și eu mă grăbesc alergind aproape sa ajung la ei. Trec pasarela și iată-ne împreună. Ne privim veseli, le string miinile pe rind și întreb cum le merge lor și celor de acasă. Nea Costică Epure mă recunoaște cel mai repede. Oricit de departe aș fi pe faleză. — Mă dibuie din mulțime. Ani face prietenescul semn de salut cu mina legănată deasupra capului ca și cind ar agita o batistă. Costică Epure e marinând devotat apelor, născut parcă, să-și dăruie viața fluviului bătrân cu metehnele lui, cu furtuni și ghețuri, cu zile senine sau de zăduf. E croit pentru truda anonimă și nobilă a celor mulți, care nu fond țin pe umeri lumea și o duc mai departe. E încărcat de amintiri ca o carte de povești vechi, la care s-au adăugat mereu cele noi, îmi place să-l ascult, vorbește pe înțelesul meu, de altfel ca toți ceilalți, se bucură că ceea ce îmi spune, trezește interes. Ride cu chipul lui ars de soare și vini, umbrit de cozorocul șepcii albe, totdeauna așezată cu grijă pe creștet. Din primăvară pină în toamnă, in bătaia razelor soarelui ca însăși vasul pe care aleargă zi și noapte intr-una. Rar îl vezi pe nea Costică sub punte numai deasupra stă, intre căruțe, cai, remorci, trac nsemnat/ reporter toate, intre șerpii de simtă pe care-i manevrează la acostări. „Mola prova strigă căpitanul, mola pupa, vira" și comenzile se succed și se împlinesc după tipicul secular. Eu mă fălesc nespus de mult, căci in răgazul ce-l au acești marinari stau de vorbă cu mine și-mi deapănă amintirile lor, rostindu-le cu o simplitate cuceritoare. Am ascultat intr-una din zile povestea tragică a unuia dintre căpitani, înverșunat dușman al războiului , se trage dintr-o familie cu patru generații de slujitori ai punților. Am reținut că pe vremea cind era secund și nu avea decit 23 ani, pe vasul unde tatăl său era pilot in timpul războiului, după o noapte de marș, fiul s-a urcat in timonă să-și salute bătrânul, și dintr-o dată se dezlănțui un bombardament. O schijă îi zbură creerii pilotului imprăștiindu-i pe haina fiului înspăimântat, căzîndu-i in brațe: „Voi putea uita vreodată această moarte ? !". „Ochii lui de om de 47 de arci se uitară intr-ai mei, restul marinarilor, porniră spre punte. Eu rămăsei acolo intr-o muțenie desăvirșită, fără să fiu in stare să mai spun o vorbă. La urmă se mișcă urând și el pe punte, diind comenzile de plecare. Al doilea căpitan, vechiul meu prieten Dumitru Pasat, marinarul scriitor, sensibilă personalitate aptă încă de multe surprize in materie de proză, e un tip subțiratic, agitat, o gazdă primitoare. El m-a inițiat răbdător in unele din tainele meseriei marinărești. Am alcătuit împreună un catalog cu cuvinte specifice, punindu-md să le repet, ca să-mi intre in cap, deși pe unele le cunoșteam din copilărie. Cum e poet în aducurile lui îmi place să descind, cind e de serviciu, dimineața, la prima cursă, înainte de răsăritul soarelui, să ne prindă ziua cu vasul intre sălcii, in mirifica despletire a luminii nesigură pe undele reci. Atunci e o vioiciune in toți, împrumutată de la aerul proaspăt. Puntea e măturată gospodărește, cabinele la fel. S-a lustruit totul decuseară. In spre dimineață glasul căpitanului e mai puternic. „Transdanubianul" e totdeauna pregătit pentru surprize. Spre pildă, una a avut loc la începutul acestei veri cind s-a născut pe covertă un mînz; marinarii l-au botezat cu numele de Giotti după ce l-au moșit cu mîinile lor obișnuite cu alte îndeletniciri, l-au înfășurat in paie și l-au silă in căruța trasă de maică-sa. Gioni s-a mărit. Ori de cite ori ajunge la mal vechează lung după „nașii" lui și întră pe punte ca la el acasă. Au i-a fost primul leagăn, pe vasul clătinat ele apele fluviului. Nu mulți se pot lăuda cu un asemenea leagăn ! De aceea, vă rog să-mi îngăduiți slăbiciunea ce o am ori de die ori ajung in port, să fiu musafirul oamenilor de pe „Transdanubian"! EUGEN TEODORU A * l:* ♦ * ft.*•t;*♦ *♦ *4*« 4