Viața Nouă, octombrie-decembrie 1964 (Anul 21, nr. 6163-6241)

1964-12-03 / nr. 6217

v .V Protet&fi din hate tárils, unitieva! ANUL XXI NR 6217 JOI 3 DECEMBRIE 1964 4 PAGINI - 20 BANI Cilifi în pagina a 4-a — Lucrările Adunării Generale a O.N.U. — In Congo continuă luptele — Apropiatele tratative dintre Johnson și Wilson — Proiect de lege privind reforma Constituției chiliene — După recenta conferință a O.P.E.C. —■ Critici la adresa proiectului de creare a F.N.M. — In legătură cu problema prelungirii termenului de prescripție a crimelor de război naziste. — Scurte știri externe Pregătiri pentru anul 1965 Printre modernele mașini date în folosință în ultimul timp la Uzina mecanică din Galați, se numără și această mașină de danturat, complet automatizată. IN FOTOGRAFIE: Tov. Georgică Loghin, lucrind la noua mașină. Sportivi capacitățile de producție prin reorganizarea fluxurilor tehnologice Uzina mecanică din Galați se numără printre unitățile industriale din regiunea noastră în continuă dezvoltare și modernizare, încă de pe acum se poate vorbi de linii tehnologice noi, moderne, în secțiile mecanică, turnătorie, de fluxuri îmbunățite la forjă si in alte ateliere. In ultimii ani uzina a fost dotată cu mașini, agregate și instalații moderne, de mare precizie. Printre acestea se numără mașinile de danturat, strunguri, mașini de găurit, freză portal și altele. Amplasarea acestor mașini s-a făcut și se face (intrucît planul de modernizare este în plină desfășurare) în fluxuri tehnologice continue, fără întoarceri. Un merit deosebit de important, care revine colectivului de muncitori, ingineri și tehnicieni din uzina noastră este acela că intr-un timp relativ scurt a asimilat un număr mare de produse noi. Din 1960 și pînă în prezent, peste 50 la sută, din producția întreprinderii a fost treptat axată pe produse navale: capace de magazii, vinciuri, cabestane și alte instalații de bord și punte. Pentru însușirea metodelor de illemt a fost necesar asimilarea unor noi procedee tehnologice. Important este și faptul că la multe din procedeele tehnologice asimilate a fost adăugată, ca o adevărată notă personală, ingeniozitatea colectivului nostru. Ce se poate spune despre calitatea foarte bună a modului în care sunt executate capacele .Me Gregor" de la gurile de magazie, de la cargouri, despre gruiele de bărci și altele a căror execuție ireproșabilă s-a bucurat de frumoase aprecieri din partea uzinei coordonatoare — Șantierul naval Galați. In condițiile de continuă transformare reclamate de desele asimilări, de noi produse navale, colectivul nostru, sub permanenta îndrumare a comitetului de partid, a intensificat întrecerea socialistă, obțianînd importante succese la sfîrșitul 10 luni, din acest an. Producția globală a fost îndeplinită in proporție de 102,4 la sută, producția marfă, in proporție de 102,7 la sută, iar productivitatea muncii a sporit, peste sarcina planificată, cu 2,6 la sută. Proportioned cheltuielile implicate de modificarea unor fluxuri tehnologice, înlăturind cheltuielile neproductive, reducînd imobilizările, dobinzile și penalizările (la unele capitole la zero) muncitorii, inginerii, tehnicienii și funcționarii uzinei noastre au economisit peste sarcina de reducere planificată la prețul de cost 421.000 lei, iar beneficiile suplimentare se cifrează la 572.000 lei. Cele peste 60 de prevederi, din planul de măsuri tehnico-organizatorice, realizate în termenele și ineficiența preconizată au „netezit" drumul către aceste importante realizări. In atenția colectivului nostru, sub permanenta îndrumare a comitetului de partid, stă pregătirea condițiilor pentru producția anului viitor. Sarcinile sporite de plan pentru anul 1965 prevăd uzinarea unui mare număr de produse navale (55 la sută din volumul total de producție), iar restul pentru material rulant și alte comenzi. Acest procent ridicat de piețe navale a impus colectivului nostru preconizarea unor măsuri care să ducă în continuare, la îmbunătățirea fluxurilor tehnologice și chiar ---------(în unele cazuri) la totala lor înlocuire. Pentru aceasta a fost necesară întocmirea documentației, în baza căreia sucursala Băncii de Stat Galați, ne-a pus și urmează să ne pună la dispoziție fondurile necesare. In felul acesta peste 100 de repere navale vor lua locul aparatelor de ciocnire și arcuri suspensie a căror flux tehnologic va fi complet înlocuit Printre cele 31 de măsuri tehniceorganizatorice prevăzute a fi aplicate, în scopul pregătirii producției pentru anul viitor, se numără: organizarea unui nou flux tehnologic în spațiul de producție a secției arcuri. Montarea in acest joc a mașinilor, bancurilor și platourilor de trasat necesare uzinării vinciurilor de ancoră pentru cargouri. In spațiul de producție al lăcătușeriei, în cursul lunii decembrie din acest an, prin modificările care vor fi aduse vor putea fi fabricate în bune condițiuni mașinile de cîrmă, cabestanele și alte instalații de bord și punte. Vor mai fi, de asemenea, modernizate și transformate și alte suprafețe de producție cum sunt: atelierul de lăcătușerie, cel de construcții metalice (tampoane), atelierul de prototipuri etc. Sub îndrumarea comitetului de partid conducerea întreprinderii a format un colectiv din ingineri cu experiență și fruntași în producție, din rîndul maiștrilor, muncitorilor și tehnicienilor, care a studiat fluxul tehnologic al aparatelor, a făcut propuneri pentru modificările necesare, ceea ce va duce la îmbunătățirea condițiilor de muncă și va reduce cheltuielile de transport cu 30 la sută. De remarcat este faptul că toate lucrările, despre care am vorbit mai sus, se vor face cu fonduri alocate de Banca de Stat pentru mica mecanizare. Elanul creator al harnicului nostru colectiv îndrumat cu competență de comitetul de partid va spori și mai mult succesele de pînă acum și va face ca uzina noastră să se situeze, permanent, în rîndul întreprinderilor fruntașe, din regiunea noastră. GRIGORE ICHIM inginer șef al Uzinei mecanice din Galați Noi sortimente de laminate de calitate superioară Laminoriștii de la Combinatul siderurgic Reșița și Uzinele Oțelul Roșu au pus la dispoziția întreprinderilor constructoare de mașini din țară noi sortimente de laminate de calitate superioară. In prezent, cele două mari întreprinderi siderurgice din Banat, care livrează laminate tuturor întreprinderilor constructoare de mașini din țară, realizează aproape 30 de sortimente, cu mai mult de 3.000 tipuri. Elaborarea de noi însoțită de o sporire produse a fost a producției. Laminoriștii bănățeni au dat de la începutul anului și pînă acum peste sarcinile de plan 27.300 tone luminaie tiuite. știrile »Hor Simpozion studențesc De curind, la Institutul pedagogic de 3 ani din Galați, la Facultatea de științe naturale, a avut loc simpozionul cu tema: „Biologi români cu renume mondial". Simpozionul a găsit un larg ecou în rîndul studenților. Desfășurarea lui a ocazionat evidențierea unor personalități reprezentative ca: Gh. Marinescu, D. Brindză, Em. Racoviță, a căror activitate prodigioasă a trecut de mult granițele țării noastre, inscriindu-se in șirul numelor proeminente ale științei biologice mondiale. SEVER GOGOT , student Recent, un grup de creatori de modele din industria mătăsii, bumbacului, inului și sticlăriei au cutreierat meleagurile Maramureșului, Făgărașului, Hunedoarei, Sucevei, Argeșului și Sibiului. In această călătorie, ei au studiat desenele și cusăturile de pe costumele naționale specifice locului, cojoacele, incrustări în lemn, desenele decorative de pe vase ceramice sau sticlă, picturile de pe pereții caselor din aceste locuri. Au studiat cu Cercul literar al constructorilor de nave In cadrul Șantierului naval din Galați a luat ființă un cerc literar. El are menirea să stimuleze și să sprijine, prin intermediul ziarului de uzină „Șantierul roșu", activitatea navatiștilor gălățeni care doresc să activeze în domeniul prozei literare și a poeziei, încă de la ședința de constituire, la care a participat și poetul Ion Crînguleanu, și-au anunțat participarea inginerul Vasile tehnicianul Lăcătușu, Ion Andrei, trnstructorii Teodor Papuc, Costică Lungu, Florea Hristache și alții, grijă culorile și nuanțele preferate în diferite regiuni. întorși acasă, , creatorii, au alcătuit peste 1.000 de planșe ia motive decorative, pe care, după o minuțioasă prelucrare, le vor folosi la realizarea noilor imprimeuri și țesături ce se vor introduce in colecțiile întreprinderilor pentru anul viitor. Unele din acestea au și fost folosite la imprimarea unor țesături pentru rochii, draperii din in, fețe de masă. Imprimeuri și țesături de inspirație folclorică IN FOTOGRAFIE : Noi rulouri compresoare la lizing de utilaj greu „Progresul" din Brăila in pregătire pentru a fi livrate beneficiarilor. Întîlnire cu scriitorul Ion Lăncrănjan Dimineață de toamnă tîrzie, de toamna bogată in comuna Zaristea. O priză de ceață unduia desi’timindu-se printre crengile leneșă, copacilor dezgoliți și antenele televizoarelor. Și parcă toate drumurile s-ar fi unit în curtea școlii noi din comună. Grupuri de oameni, discutind aprins veneau din toate colțurile comunei. Ghiceai in această grabă ceva neobișnuit. Peste citeva clipe avea să înceapă aici consfătuirea pe marginea romanului „Cordovani", organizată de biblioteca comunală din Jariștea — bibliotecară tov. Maria Hangarul, la care participa și antorii că-fii, sciitorul Ion Lăncrănjan. Seri de-a rîndul, adunați la biblioteca comunală, la cercurile de citit sau la un pahar de vin nou, oamenii discutau acest eveniment. De aceea, ce, ce pregătiseră această consfătuire li se părea că timpul se scurge prea repede. Din mijlocul sălii, devenită neincăpătoare pentru cei aproape 200 de colectiviști din lariștea și din comunele apropiate, s-a ridicat un om al două virite. Avea mustață neagră și părul sur, își stăpini cu greu neliniștea și începu să vorbească. de — Mă cheamă Mihai Sofronie și loc sínt din Gugești. Acolo lucrez la sectorul zootehnic cu mai mulți tovarăși. Cartea dumneavoastră, tovarășe scriitor, am citit-o in timpul verii și de atunci tot am trăit cu impresia că ne-am cunoscut undeva, că poate eu fiind asupra unui pahar de vin, v-am povestit viața mea, iar dumneata ai scris cartea aceasta. De aceea am venit tocmai din satul meu. Acum îmi dau seama că nu ne-am mai intilnit. Iar Lae Cordovan e un alt om, cam de virșta mea și care a trăit aceeași viață pe care am trăit-o și eu. Și discuțiile au început. Asemănări intre destinele eroilor din roman și viața lui le-a găsit și colectivistul Vasile State. Și el trecut prin frâmintările lui Lae Coradovan pică să-și afle drumul spre fericire. De aceea l-a rugat pe autor să-i răspundă la o întrebare care-l frămintă de multă vreme. Dacă in momentul cind a scris cartea s-a gindit la țăranii din toate colțurile țării, sau numai la țăranii ardeleni, așa cum descrie acțiunea cărții. Colectivistul Alexandru Nedelcu — avea de întrebat un singur lucru. Dacă sciitorul va mai continua romanul, Tare ar vrea să știe ce s-a întimplat apoi cu Lae Cordovan. El s-a gindit mult la lucrul acesta și ar vrea să vadă dacă s-a gindit bine. Și întrebările au continuat. Au luat cuvintul peste 20 de cititori. Se discuta apropiat, ca intre oamenii frămintați de aceleași probleme. Multe din pasajele cărții erau discutate de două trei ori și dacă ar fi lipsit de bună seamă că ar fi fost scrise atunci. Oamenii discutau despre eroii cărții ca despre prietenii pe care ii cunoști și ii prețuiești. De aceea la sfirșitul consfătuirii se îndemnau cu greu să plece din sală. Pe marginea acestei intilniri se poate discuta foarte mult. Felul cum a fost organizată, întrebările care s-au pus și interesul pe care această întîlnire l-a ridicat în modul cititorilor demonstrează cu prisosință cit de mult poate fi îndrăgită cartea atunci cînd în paginile ei cititorii întilnesc eroi pe care îi simt apropiați. In munca de popularizare a cărților astfel de manifestări de masă pot atrage un număr tot mai mare de cititori. De aceea le recomandăm cu căldură. MIRCEA IONESCU Agrotehnică înaintată ■— producții mari Nu odată în coloanele ziarului „Viața nouă" s-a scris despre hărnicia membrilor gospodăriei agricole colective din comuna Bordei Verde, raionul Făurei. In fiecare toamnă, cind ultimele plante sunt culese și se face bilanțul muncii depuse se constată că producțiile realizate sânt cu mult peste cantitatea planificată. Zilele trecute s-a terminat recoltatul celor 80 hectare de sfeclă de zahăr la această gospodărie. Cu nespusă bucurie harnicii colectiviști au constatat că s-a realizat o producție medie de 31.800 kg la hectar fată de 13.000 kg. cu fusese planificat, cu toate că seceta s-a făcut simțită și prin partea locului. Pentru că în acel moment ne aflam la sediul gospodăriei respective ne-am gindit că e bine sa arătăm cititorilor noștri citeva din metodele de lucru ale colectiviștilor de aici. Cu amabilitatea care îi caracterizează tovarășii Vasile Hornea și Magherosu, președintele și inginerul gospodăriei, ne-au relatat amănunțit lucrările aplicate la această importantă plantă, lucrări care au înfruntat in mare parte vitregia naturii rezultind producția arătată mai sus. Am desprins din discuție ce încă din toamnă s-a făcut ogor pe întreaga suprafață aleasă pentru această cultură, inicorporîndu-se totodată 14,000 kg. gunoi de grajd și 300 kg. superfosfat la hectar. Primăvara, imediat ce s-a putut lucra, terenul s-a executat grupatul, lucrare care s-a făcut diferențiat. Acolo unde planta premergătoare a fost griul s-a lucrat cu cultivatorul în agregat grapa reglabilă. Iar acolo unde cu fost porumbul din cauză că terenul a a fost bolovănos s-a lucrat cu polidiscul în agregat cu graipa. Semănatul s-a făcut în prima urgență din epoca I a campaniei agricole de primăvară, cu o semănătoare universală, in rinduri, la distanța de 45 cm, incorporîndu-se cite 28 kg sămînță de sfeclă la ha. La prima vedere a- 7-37 DECEMBRIE LUNA CADOURILOR 15 unități comerciale gălățene profilate pe desfacerea cadourilor. Expoziție de jucării cu vînzare. Anul acesta 1 decembrie ne-a oferit o surpriză I O zi cu soare primăvăratec in care oamenii au avut impresia că e mai degrabă vorba de 1 aprilie. Totuși este timp și pentru zăpadă și zile friguroase. Așadar, oamenii au intrat intr-o lună de surprize. Și la propriu și la figurat. De la 1 la 31 decembrie are loc „Luna cadourilor", a surprizelor. Pentru copii, pentru soți sau soții,, pentru cei dragi. Suntem in 3 decembrie. De trei zile a început luna cadourilor. Asta-i o lună plăcută dar și... dificilă. „Ce cadou să-i fac sofiei“ ? „Dar copilului" ? De cum a început luna cadourilor pregătirile s-au definitivat și se conturează tot mai mult preocuparea unităților comerciale in rezolvarea unor preocupări de sezon legate de luna cadourilor. De pildă, in orașul Galaß 13 unități comeciale și-au profilat activitatea de luna aceasta, pe desfacerea pachetelor cu cadouri întocmite după cele mai diferite gusturi și preferințe. In pachete se găsesc articole cu lenjerie ușoară, produse cosmetice și de parfumerie, bijuterii, fulare, mănuși jucării. In decembrie la Galați va funcționa o expoziție cu uimare de jucării, însoțiți de fotoreporter am vizitat această frumoasă unitate amenajată la parterul blocului L. In prima fotografie pe peliculă a fost fixată imaginea exterioară a expoziției (fotografia de sus). Asemănător arată toate cele 13 unități printre care Magazinul universal din centu și de la Țiglina, magazinul copiilor, magazinul „Romarta" și alte unități din oraș. In interiorul expoziției cu vînzare obiectivul a surprins o imagine pregnantă. Cei mai „harnici" părinți au și început să cumpere cadouri, jucării, pentru copii [UNK]„ lor (fotografia de sus). Peste tot se amenajează vitrine se prezintă in mod deosebit mărfurile, cumpărătorii găsesc un magazin mărfuri de bună calitate și frumos ambalate. I n aport deosebit in aprovizionare ii as idei și l.C.R.T.I. Galafi caș a ținut cont de... „Luna cadourilor”, achiziționind de la fălimi imm juri specifice cadourilor. Luna cadourilor 1—31 decembrie a venit cu brațele pline, pentru cei dragi. In luna asta il vom primi și pe moș Gerilă. Totuși O.C.L. Produse industriale a fost mai harnic ca moșul troienelor, le-a făcut la toți ui dar frumos. Luna cadourilor. Text : GEORGE STEFANESCU loto; GH. BERCOV I Cu planul anual îndeplinit Ieri ne-a sosit la redacție vestea că la data de 30 noiembrie a. c., cu o lună de zile mai devreme, colectivele de muncă din unitățile Trustului regional de panificație Galați și-au realizat sarcinile de plan valorice pe întregul an 1964. Urmare a entuziasmului cu care au participat în întrecere, a acțiunilor întreprinse pe linia modernizării unor unități, muncitorii Trustului regional de panificație raportează in același timp îndeplinirea și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Bunăoară, valoarea producției marfă a fost depășită cu 493.000 lei, productivitatea muncii a sporit, față de plan, cu 10 la sută și s-au realizat 59.000 lei economii suplimentare la prețul de cost. --------- La Șantierul naval Galați Un nou cargou lansat la apă In cursul zilei de ieri, constructorii de nave gălățeni au obținut un nou succes de seamă. A fost lansat la apă un cargou forestier. Este al cincilea cargou lansat la apă de constructorii de nave in acest an. Vasul a fost lansat cu 15 zile înainte de termen. La scurtarea timpului de lucru pe cală o contribuție deosebită au adus-o constructorii de nave Gheorghe Vlad, Costică Stanomir și alții, precum și muncitorii de la secția casă conduși de maistrul Dumitru Cazacu. Recoltă bogată de sfeclă de zahăr ceastă cantitate e mare, dar s-a ținut seama de gradul scăzut de umiditate al terenului, și ca atare germinația semințelor nu s-a făcut sută la sută. Concomitent cu semănatul s-a făcut tăvălugiitul asigurând prin această lucrare o mai bună aderență a solului cu sămânța. Imediat cînd raidurile s-au cunoscut prin plantele indicatoare s-a trecut la executarea praștiei oarbe în scopul spargerii crustei și distrugerii buruienilor care erau în stadiul de rozetă. Cind plăntuțele au ajuns in 4 frunze s-a trecut la rănit, lucrare care s-a executat cu multă atenție. Mai puțin s-a ținut un instructaj privind tehnica urmat de răritului, demonstrații practice la capătul tarlalei unde inginerul colectivei a arătat fiecărei echipe tehnica răritului. Drept rezultat al acestei originale consfătuiri a fost aceea că lucrarea s-a făcut in bune condition! lăsindu-se o densitate de circa 100.000 plante la hectar. Imediat după rărit s-a administrat cite 50 kg, azotat de amoniu la hectar pentru a ajuta plantele rămase să se consolideze după rărire. Ca lucrări de întreținere s-au executat 4 prașile. Odată cu prașila a II-a s-a incorporat încă 40 kg. superfosfat la hectar. Toate aceste lucrări au fost executate la timpul optim și de bună calitate, determinând menținerea apei în sol, favorizând mult dezvoltarea plantelor. Spre deosebire de alti ani, recoltatul s-a început in momentul cînd rădăcina a fost normal dezvoltată. Această lucrare a fost organizată în funcție de graficul de predare, in așa fel ca ceea ce s-a recoltat să se și transporte la baza de recepție, evitindu-se astfel risipa. In total, s-a predat cantitatea de 2544 tone, realizindu-se suma de 813.000 lei față de 420.000 lei cit se prevăzuse in bugetul de venituri și cheltuieli. De asemenea, s-a primit și cantitatea de 9300 kg. zahăr. Cum in gospodăria colectivă de aici se aplică de mai mulți ani retribuția după producție colectiviștii din brigăzile conduse de Tufoi Danciu și Nicolae Pintea vor primi peste drepturile cuvenite la ziua-muncă și suma de 129.200 lei, care va constitui un imbold in munca de viitor. Pe lingă aceste avantaje gospodăria va mai primi importante cantități de tăiței și borhot de la fabrica de zahăr iar coletele și frunzele rezultate le-au însilozat un amestec cu cocenii de porumb. La baza acestor succese a stat curaj și firesc buna organizare a muncii, hărnicia și exigența de care au dat dovadă colectiviștii în aplicarea fiecărei lucrări în parte. înainte de încheiere trebuie să mai adăugăm un amănunt foarte important. Și anul trecut în condiții asemănătoare de climă s-au obținut 24.146 kg. sfeclă de zahăr la hectar. Pentru anul viitor s-a ales terenul și s-a făcut arătura respectivă încorporindu-se importante cantități de gunoi de grajd. Colectiviștii din Bordei Verde sunt hotărâți să obțină producții și mai sporite de sfeclă de zahăr. Le urăm succes. AL. MAZILU I 31.800 kg sfeclă de za hăr la hectar* # 813.000 lei venit. • 0.300 kg zahăr pentru colectiviști. nstantaneu din port Intr-una din aceste zile, mă aflam la bordul remorcherului Bicaz. Discutam cu comandantul vasului și cu organizatorul grupei sindicale cînd, marinarul de serviciu de la dispecerii centrali ,,Navrom" urcă în fugă seara pînă la comanda de navigației înmînînd comandantului un aordin de marș". — Executați urgent !... . zise acesta scurt apoi coborî. — Dacă-i ordin cu plăcere — zise în glumă comandantul Constantin Popescu, comunicînd prin telegraf : "Atențiune faceți mașina gata". Ce s-a întimplat ? întrebă șeful mecanic Bichir Emanoil ieșind în fugă din compartimentul mașinii. Tocmai acum voiam să schimb o garnitură la valvula de evacuare. — Las-o !... acuma mergem să executăm o manevră urgentă — documentă comandantul. Remorcherul de manevre portuare "Bicaz", ajunsese aproape de locul indicat în ordin. Trei fluiere de rondau și remorcherul începe să gireze la babord. Ajunse la dana 19, acostînd lingă centrul 011-804, încărcat cu piatră spartă. — Unde să te mai duc nea Costică ? întrebă comandantul remorcherului stînd aplecat peste balustrada, pe cîrmaciul ceamului respectiv. — Nicăieri!... — răspunse cîrmaciul cu pasivitate... — Spune atunci pentru ce-i ați chemat remorcherul ? —Ehei!. ar fi trebuit să faci manevra. Adică să aduci ceamul de la dana 20 la dana 19 pentru descărcare... După cum vezi am făcut singuri manevra, iar acum am și început operațiunea de descărcare. Vrem ca drapelul de secție fruntașă, să treacă la noi, la docheri, spuse Nicolae Dumitriu, operatorul de dană. — Să nu anticipăm ! intră în discuție Ion Vasile, șeful echipei de docheri. Timpul o va decide și pe asta. Acum însă interesul nostru comun este îndeplinirea planului de producție. Ăsta este motivul pentru care noi docherii am executat manevra, fără ajutorul remorcherului portuar. Suntem hotărîți să înlăturăm la maximum timpii neproductivi... Și apoi, tovarășe comandant n-ați venit degeaba. Uite că ceasul 010028 este gata. Vă rugăm să ne aduceți altul în locul lui la descărcare. — Asta și fac !... îl iau și-l duc la dana ii lingă celelalte ceasuri goale, și-l aduc pe ogo2i... — Mala parîma ! — ordonă comandantul Popescu marinarului din prova apăsînd apoi pe maneta de la telegraful mașinii și fixînd indicatorul în dreptul inscripției ,,încet înainte". D. ROLEA tehnician D.R.N.C.