Viața Nouă, iulie-septembrie 1965 (Anul 21, nr. 6395-6472)

1965-09-11 / nr. 6456

y­ >■ A y i -v ANUL XXII Nr. 6456 SIMBATA 11 SEPTEMBRIE 1965 4 PAGINI — 25 BANI­­^■ [UNK]^■iW.'LllJBlWJ’^^wwawimni^m­iui im­mii! iwiijiui^^^j.gjjjgpwMff^Mmin­ J I III ir--|HTr~Tr*^gBggS5g^”HWgw^B­ B^t-Uii!imiLJI­ BMMWM DEZBATEREA IN ȘEDINȚE PE RAMURĂ DE PRODUCȚIE A PLANULUI PE ANUL 1966 Chimia, cea mai tînără ra­mură a industriei noastre so­cialiste, a cunoscut în anii se­­senalului o dezvoltare rapidă. Datorită politicii de investiții a partidului, orientată spre valorificarea cît mai complexă a resurselor naturale, și în regiunea Galați s-a construit și continuă să se construiască grupul industrial , chimic de la Brăila, capabil să pună în cir­cuitul economic o mare bogă­ție a țării — stuful. Prin in­trarea în funcțiune a Combi­natului de celuloză și hîrtie, a fabricilor din cadrul Combina­tului de fibre artificiale, prin­bîndite pînă acum, ci pe unele greutăți întimpinate, făcîn­­du-se numeroase propuneri în scopul îmbunătățirii activi­tății de viitor. S-a scos în evidență faptul că C.F.R. Bră­ila, în primul semestru al anu­lui nu și-a realizat integral sarcinile de plan, fiindcă unele capacități de producție nu au fost folosite judicios, că la fa­brica de rețele care nu toate mașinile au intrat în funcțiune conform graficelor, iar uneori disciplina în producție a lăsat de dorit. Referindu-se la activi­tatea de producție pe primele 8 luni ale anului, tovarășul hotărîre pentru înfăptuirea pla­nului de măsuri stabilit de Bi­roul Comitetului regional d­e partid Galați, cu prilejul ana­lizei întreprinse în combina­tul nostru. Pentru primul an din viito­rul cincinal, colectivul Combi­natului de celuloză și hîrtie Brăila are de realizat sarcini sporite de plan, arăta­tov. ing. Gheorghe Nicolau, directorul combinatului: „întreaga pro­ducție se va obține de la ca­pacitățile existente, avînd în vedere dotarea tehnică supe­rioară și gradul de calificare al chimiștilor. Totuși, solicităm forului tutelar să acorde mai Capacitățile de producție sa atingă parametrii proiectați modernizarea întreprinderii „Chimica" Mărășești, gama pro­duselor chimice a sporit con­tinuu, se satisfac mai bine nevoile interne și ale exportu­lui. In ședința pe ramură pentru dezbaterea cifrelor de plan pe 1966, la care au participat ca­drele de conducere din unită­țile aparținînd Ministerului In­dustriei Chimice, s-au analizat cu răspundere modul cum se îndeplinesc sarcinile de pro­ducție pe anul acesta, cum se realizează parametrii proiectați la noile obiective deja intrate în funcțiune și perspectivele ce se întrezăresc pe baza mă­surilor luate pentru înfăptui­rea ritmică a sarcinilor în 1966. Discuțiile purtate s-au­­ axat mai mult, nu pe succesele de­ing. Gheorghe Mateescu, direc­torul C.F.R. Brăila, a arătat în mod autocritic lipsurile ce s-au manifestat aici și măsurile care au fost luate în scopul recupe­rării rămînerii în urmă, soli­­citînd totodată sprijinul foru­lui tutelar pentru punerea în funcțiune la termen a liniei a II-a cord, care este condițio­nată de compresoarele ce tre­buie livrate de „Tehnofrig" Cluj. Constructorul — spunea tovarășul Mateescu — va tre­bui să impulsioneze la coșul de gaze, să lucrările termine laboratorul pentru analize pînă la 30 septembrie a.c. și fini­sajele la obiectivele deja in­trate în producție. Sarcinile de plan pe 1966, sublinia vor­bitorul, sunt pe deplin reali­zabile, dacă vom lupta cu mult sprijin unității noastre în ce privește aprovizionarea și desfacerea, în acoperirea cu comenzi și repartiții a produse­lor. Dacă nu am reușit să atin­gem indicii de calitate la unele produse, aceasta se datorește și Direcției noastre generale, care nu întotdeauna ne-a emis la timp repartițiile pentru a ne aproviziona cu materie primă. In 1966 avem nevoie de 260 tone stuf, din care 180 tone stuf calitatea pentru celuloză chimică. Noi­­ am prevăzut aceste cantități în planul de aprovizionare și dorim ca forul tutelar să țină D. BOURCEANU iContinuare în pag. a­ll-a) Aspect­t Un Fabrica de super superford a Combinatului de fire artificiale din Brăila. I­I­I II I I­I­I II I I­II I Personalitate arhitectonică Am în față o vedere din co­lecția „Meridiane", care înfă­țișează doar o parte din cen­trul orașului Galați. Inspiratul fotograf anonim a surprins o reușită secvență din frumosul cotidian, transpunind pe peli­culă personalitatea arhitecto­nică nouă, a bătrînului oraș de la Dunăre. Cine a dat a­­ceastă strălucire Calațiului, pe care, cu 21 de ani în urmă hit­­leriștii in retragere l-au dis­trus ? Numai munca pașnică a constructorilor, făuritori de frumuseți, întruchipate în zeci și, zeci de blocuri durate din beton, fier și sticlă. ■ Țiglina (se poate citi și orășe­lul Țiglina), cu cei 20 000 de locuitori ai săi, care se des­chide ca un adevărat arc de triumf la poarta dinspre sud­­vest a Galațiului, a intrat în circuitul simbolurilor în nu­mai 4 ani. Fantezia proiectan­ților, mîinile harnice ale con­structorilor, au creat aici fru­museți nebănuite altădată. O mulțime de culori de parcă ar crede că soarele numai spre Jiglina își îndreaptă ra­zele, se reflectă în sticla cera- INSTANTANEE­ I — M­­­­­I­mica glazurată, în fațadele or­namentate mural, specific preo­cupărilor oamenilor muncii din regiunea noastră. Impresionant este aici ritmul în care se construiește (numai în acest an se vor da în folo­sință peste 1­800 apartamente), impresionant este și interesul celor care împodobesc orașul, căutînd să dea blocurilor un plus de eleganță, un plus de confort. Interioarele încîntă o­­chiul datorită executării finisa­jelor cu aplicații coloristice, fațadele sînt îmbrăcate cu că­rămidă specială, aplicată direct pe panourile prefabricate. Te­zaurul tehnicii încă n-a fost e­­puizat. Constructorii caută me­reu noi soluții și metode, nicit Țiglina să intre în drepturile ei, ca unul din cele mai frumoase orășele, din țară. Ne-am intere­sat despre perspectiva de dez­voltare a orașului Galați, a Ți­­glinei, iată citeva cifre :­­15 000 de apartamente vor fi date in folosință în anii cincinalului, din care numai I C.Or. va con­strui 9 50­1 apartamente. Mai notăm : in microraionul Țigli­na III, deci, este vorba despre o noua Țiglina, se vor construi 7 062 apartamente. După cum reiese, ritmul mediu anual în execuția construcțiilor de locu­ințe în orașul nostru este de 3 000 apartamente pe an, ceea ce înseamnă că 3 000 de fami­lii gălățene se vor muta în case noi doar într-un singur an. IULIAN BANU RECOLTATUL ȘI ÎNSILOZATUL TREBUIE URGENTATE Situația la zi a recoltării f­lorii-soarelui și porumbului Din dalele centralizate la Consiliul agricol regional re­zultă că din suprafața ocupată s-a recoltat pînă aseară 39,3 la sută, din care 53,3­­ la sută în G.A.S.-uri și 36,7 la sută în coo­perativele agricole. Pe raioane, situația recoltării florii soarelui se prezintă astfel: Făurei 53,1 la sută Trustul Gostat Brăila 56,2 la sută Trustul­ Gostat Galati 48,9 la sută Pînă în prezent 23 de coope­rative agricole de, producție printre care „Recolta" și „7 No­iembrie" Șutești din raionul Făurei, Victoria, Tudor Vladi­­mirescu, Spiru Haret din Brăila, Gohor, Ghidigeni din Tecuci și altele, au terminat recoltatul. Sunt alte unități ca Lacu Sărat din Brăila, Fîrțănești și Bră­­nești din Bujor, Schela, Smîr­­dan, Șendreni, Independența din raionul Galați și altele care nu au început recoltatul. Trebuie menționat că ritmul recoltatului în toate raioanele este mult sub posibilități. Astfel în cursul zilei de ieri în coope­rativele agricole din Focșani s-au recoltat doar 60 ha, iar în cele din Bujor 200 ha. O alta lipsă e aceea că există un mare decalaj între recoltatul și tre­ieratul florii soarelui. Recoltatul porumbului timpu­riu și semitimpuriu este, de a­­semenea, o lucrare de mare ur­gență. Din această cultură s-au recoltat suprafețe foarte mici, cu toate că porumbul din soiu­rile respective a ajuns peste tot la maturitate. Dacă în raio­nul Făurei s-a recoltat 33 la su­tă din suprafață­­ și această rea­lizare o considerăm mică­ în celelalte raioane suprafețele da pe care s-a cules porumbul vnt foarte mici: (Brăila — 9,9 la sută, Focșani 5,6 la sută, Tecuci 1,5 la sută, Galați 1,1 la sută, Bujor 1 la sută iar în raionul Panciu nu s-a cules nimic. Ținînd seamă că toată supra­fața ocupată cu porumbul tim­­puriu și semitimpuriu și o bună parte din cea cu floarea-soare­­lui va fi semănată cu grîu, iar ciocanii trebuie însilozați, se impun măsuri urgente pentru terminarea recoltării florii soa­relui și porumbului, însilozat pînă acum cocenii de pe 150 ha. porumb timpuriu și mari cantități de capitule de floarea soarelui. La C. A. Ro­setti, s-au însilozat 1 800 tone coceni. Exemple asemănătoare avem la cooperativele agricole din Romanu, Grivița, Gemenele, raionul Brăila și-n multe alte unități, de Ca urmare a măsurilor luate comitetele raionale de partid și consiliile agricole, pînă în seara de 10 septembrie s-au însilozat pe regiune 195 351 to­ne, cantități mai mari avînd gospodăriile de stat din Trustul Brăila 50 236 tone, Trustul Ga­lați 39 087 tone și cooperativele agricole din raioanele Făurei 28 549 tone, Brăila 24 981 și Tecuci 16 156 tone. In celelalte raioane s-au însilozat următoa­rele cantități: Galați 11 463 to­ne, Bujor 9 902 tone, Focșani 9 020 tone și Panciu 4 957 tone. Față de necesități și condiții, cantitățile însilozate la ora ac­tuală sunt mult sub posibilitățile pe care le avem în fiecare ra­ion și unitate. De aceea, trebuie urgentate recoltatul porumbului, tăiatul și transportatul cocenilor, însi­­lozarea lor imediată.Producția de lapte, carne, din perioada de stabulatie depinde de hrana pe care o asigurăm acum animale­lor, deci să însilozăm cantități ci­ mai mari de coceni și alte nutrețuri. Brăila 51,4 la sută Panciu 40,7 la sută Tecuci 29,2 la sută Bujor 25,2 la sută Galați 18,00 la sută Focșani 10,7 la sută Insilozarea cocenilor de porumb timpuriu la cooperativa a­­gricolă de producție din Băiteni, raionul Făurei. Mai multă atentie însilozării . In gospodăriile agricole de stat și cooperativele de produc­ție a început recoltatul porum­bului timpuriu și semitimpuriu. Paralel, se lucrează la strînsul florii soarelui și sfeclei de za­hăr. Acordînd o atenție deosebită asigurării unor cantități spo­rite de furaje cooperativele a­­gricole din Ianca, Plopu, Băl­­teni, C. A. Rosetti,­­ raionul Fău­rei, au organizat de așa natură recoltatul, incit imediat se ri­dică cocenii, se toacă și însi­­lozează. Astfel, la lanca, s-ail * ,r*tv I­I I II I I II 1s E­I I Vizita în U.R.S.S. a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România SEMNAREA COMUNICATULUI COMUN La 10 septembrie, in Palatul mare al Kremlinului din Mos­cova a avut loc semnarea Co­municatului cu privire la vi­zita oficială făcută în Uniunea Sovietică de către delegația de partid și guvernamentală a Re­publicii Socialiste România. Comunicatul a fost semnat din partea română de to­varășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Ion Gheorghe Mau­rer, membru al Comitetului E­­xecutiv al C. C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Miniș­tri al Republicii Socialiste România , din partea sovie­tică de tovarășii Leonid Brej­­nev, prim-secretar al Comi­tetului Central al P.C.U.S., și Alexei Kosîghin, membru al Prezidiului C. C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S. La semnare au fost de față to­varășii Gheorghe Apostol mem­bru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., prim-vicepre­­ședinte al Consiliului de Miniș­tri, Alexandru Bîrlădeanu, mem­bru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., prim-vicepre­­ședinte al Consiliului de Mi­niștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Exe­cutiv, secretar al C. C. al P. C. R., Manea Mănescu, secretar al C. C. al P. C. R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul aface­rilor externe, Nicolae Gum­ă, membru al C.C. al P.C.R., am­basadorul Republicii Socialiste România in U.R.S.S., precum și Andrei Păcuraru, membru al C. C. al P.C.R., șef de secție la C. C. al P.C.R. Din partea sovietică au asistat tovarășii K. T. Ma­zurov, membru al Prezidiului C. C. al P.C.U.S., prim-vice­­președinte al Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiu­lui Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, mem­bru al Prezidiului C. C. al P.C.U.S., vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri al U.R.S.S., A. N. Șelepin, membru al Pre­zidiului și Secretar al C.C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, mem­bru al Prezidiului C. C. al P.C.U.S., președintele Consiliu­lui de Miniștri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grișin, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului Unio­nal Central al sindicatelor so­vietice, P. N. Demicev, mem­bru supleant al Prezidiului și Secretar al C. C. al P.C.U.S., I. V. Andropov și A. P. Ruda­­kov, secretari ai C. C. al P.C.U.S., V. E. Dimșiț, M. A. Leseciko, P. F. Lomako, vice­președinți ai Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S., A. A. Gro­­miko, membru P.C.U.S., ministrul al C. C. al afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jega­­lin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice in Republica Socialistă Româ­nia. Mitingul consacrat prieteniei româno-sovietice In marea Sală a Congre­selor din Palatul Kremlinului a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat priete­niei româno-sovietice. In sa­la de peste 6 000 de locuri se aflau reprezentanți ai oa­menilor muncii din Moscova: muncitori, ingineri, funcțio­­nari, oameni de știință și cultură, scriitori, reprezen­tanți ai forțelor armate ale U. R. S. S. Tribuna, dominată de chi­pul lui Lenin, era încadrată de drapelele de stat ale Re­publicii Socialiste România și Uniunii Sovietice. Cei prezenți au intimpinat cu aplauze prelungite apari­ția în prezidiu a tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Ion Ghe­orghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Birlă­­deanu, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, Nicolae Gum­ă, a tovarășilor L. I. Bre­j­nev, A. N. Kosighin, A. I. Miko­ian, K. T. Mazurov, D. S. Poleanski, A. N. Șelepin, G. I. Voronov, V. V. Grișin, P. N. Demicev, I. V. Andro­pov, D. F. Ustinov, a repre­zentanților locuitorilor capi­talei sovietice. Milingul a fost deschis de N. G. Egoricev, prim-secre­tar al Comitetului orășenesc Moscova al P. C. U. S., care in numele locuitorilor Mos­covei au salutat cu căldură pe membrii delegației româ­ne. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Socia­liste România și Uniunii So­vietice. Au luat cuvântul A. V. Vikhtorov, șef de brigadă la uzina de rulmenți nr. 1 din Moscova, prof. D. I. Diako­­nov, decanul facu­ltății de pe­trol și gaze a Institutului „Gubkin", T. P. Volkova, în­vățătoare la școala nr. 101 „Kosmodemianski“ din Mos­cova.­ In aplauzele prelungite ale participanților la miting a luat apoi cuvintul Leonid Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. Din nou în sală răsună a­­plauze prelungite când se dă cuvântul șefului delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste Româ­nia, tovarășului Nicolae Ceaușescu,, secretar general al C. C. al P. C. R. Cuvintările rostite de to­varășii Leonid Brejnev, și Nicolae Ceaușescu au fost urmărite cu deosebită atenție și subliniate in repetate rin­­duri de aplauze. Mitingul a fost o vie im­­nifestare a sentimentelor de prietenie româno-sovietică. Cuvîntarea tovarășului Leonid Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Stimați prieteni români, Tovarăși moscoviți, Permiteți-mi ca, în numele Comitetului Central al Partidu­lui Comunist al Uniunii Sovie­tice, al guvernului sovietic și al tuturor oamenilor sovietici, să salut cu căldură delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România și, in persoana dv., dragi prie­teni, sa salut pe fratele și ve­cinul nostru — Întregul popor român harnic, să salut pe toți membrii Partidului Comunist român. (Aplauze). In urmă cu o lună și jumă­tate, eu și tovarășii mei am avut prilejul să asistăm, in ca­litate de oaspeți, la al IX-lea Congres al Partidului Comu­nist Român, care va constitui, fără îndoială, o etapă impor­tantă în Înaintarea poporului român spre viitorul comunist. Intîlnirile cu comuniștii ro­mâni, cu muncitorii și țăranii ne-au produs o puternică im­presie. Am văzut oameni pă­trunși de o încredere profundă în partidul lor, oameni care, în lupta lor pentru un viitor luminos, îmbină bine entuzias­mul revoluționar autentic cu activitatea concretă și spiritul întreprinzător. Am văzut pre­tutindeni imensele transformări în viața poporului român. Se dezvoltă cu succes economia și cultura, crește bunăstarea poporului, se schimbă întreaga înfățișare a țării. Și privind tabloul înfloririi noii Românii socialiste, îți pui, fără să vrei, întrebarea : care este secretul acestor succese, unde este iz­vorul acelor forțe care au adus o țară, înapoiată în trecut, pe calea largă a progresului ? Izvorul acesta îl constituie munca plină de abnegație a po­porului frate român, condus de Partidul Comunist Român, a­­vantajele sistemului socialist al economiei. Se știe că natura cu bogățiile sale n-a vitregit România. Ea are petrol, gaze, cărbune, pă­duri, metale neferoase și multe altele. Dar oare sunt puține țări pe lume care dispun de tot atâtea resurse naturale ? Să luăm, de exemplu, o se­rie de state din Orientul­ Mij­lociu și Apropiat sau din Ame- Brem­er­ rica Latină. Unele din ele dis­pun de surse nesecate de pe­trol. Totuși... în­­ condițiile­ capi­talismului, aceste bogății natu­rale, atrăgind pe rechinii impe­rialiști, devin adesea un bles­tem pentru popor. Prădătorii își vira amîndouă mîinile in buzunarul străin, condamnînd milioane de oameni la mizerie. Numai regimul­ socialist permi­te folosirea bogățiilor naturale în interesele poporului, pen­tru fericirea și înflorirea lui. România este un exemplu gră­itor în acest sens. Asistînd la congres, noi am putut cunoaște temeinic plan cincinal de dezvoltare noua a economiei nationale a Româ­niei și planul de 10 ani de dez­voltare a energeticii ei. Aceste documente deschid orizonturi noi in fața României socialiste. Nu mai departe decit peste cinci ani chi­tara se vor produ­ce doar in 24 de zile tot ati­tea produse industriale cît pro­ducea România antebelică în­tr-un an întreg. Oamenii sovie­tici se bucură în mod sincer pentru poporul frate român, care acumulează tot mai multe­ forțe pentru noi și noi victorii. (Aplauze). Uniunea Sovietică și România sunt nu numai vecine, ci și tovarăși de luptă pentru o cauză comună. Prietenia noas­tră este întărită de unitatea scopurilor în lupta pentru vi­itorul comunist, de comunita­tea idealurilor comuniste. A­­ceastă prietenie este o mărea­ță cucerire istorică a popoare­lor Uniunii Sovietice și Româ­niei socialiste. După cum se știe istoria rela­țiilor dintre țările noastre nu s-a dezvoltat nici pe departe pe un drum neted. Politica antipopulară, naționalistă a gu­vernanților Rusiei țariste și ai României moșierești a dat naș­tere nu o dată la conflicte, la neîncredere reciprocă. Dar muncitorii și țăranii Rusiei și României au fost totdeauna so­lidari în lupta împotriva asu­pririi din partea exploatatorilor ruși și români. Prietenia popoarelor noastre s-a călit și s-a întărit și mai mult în ultimele două decenii în lupta împotriva imperialis­ (Continuare în pag. a­lli-a) Continuarea convorbirilor româno-sovietice La 10 septembrie, la Kremlin, au avut loc convorbiri între de­legația de partid și guvernamen­tală a Republicii România și conducătorii Socialiste parti­dului și guvernului sovietic. In timpul convorbirilor, care s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie frățească, înțelegere reciprocă și cordialitate, a con­tinuat schimbul de păreri cu privire la dezvoltarea pe mai departe a relațiilor româno-so­vietice, cu privire la problemele actuale ale situației internațio­nale contemporane și ale mișcă­rii comuniste și muncitorești mondiale. A fost, de asemenea, pus de acord textul comunicatului des­pre vizita în Uniunea Sovietică a delegației de partid și guver­namentale a Republicii Socialiste România,. Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragă tovarășe Brejnev, Dragă tovarășe Kosighin, Dragă tovarășe Mikoian, Dragi tovarăși. Mulțumim de la această tri­bună Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și guvernului sovie­tic pentru invitația de a vizita Uniunea Repu­blicilor Socialiste Sovietice. (Aplauze). Folosesc acest prilej pentru a transmite locuitorilor orașului Moscova, întregului popor sovietic, salutul frățesc al poporului român, mesajul său de prietenie și solidaritate internaționalistă. (Aplauze). De mai bine de o săptămînă, delegația noastră este oaspete al Uniunii Sovietice — patria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, prima țară a socia­lismului victorios. Peste tot, în cursul călătoriei prin țara dv. ne-a reținut în mod deo­sebit atenția entuziasmul hotărîrea cu care oamenii sa­și­vietici înfăptuiesc — prin mun­ca lor creatoare — politica partidului comunist, conducăto­rul încercat al poporului so­vietic în opera de construire a comunismului. (Aplauze). Ma­nifestările de prietenie tovără­șească cu care am fost încon­jurați pretutindeni sentimentele frățești ce exprimă care oamenii sovietici le poartă po­porului român, sunt o expresie a prieteniei dintre popoarele noastre. (Aplauze). Poporul nostru cunoaște și se bucură din toată inima de succesele remarcabile obținute în­ Uniunea Sovietică în creș­terea forțelor de producție și dezvoltarea bazei tehnico-mate­­riale a comunismului, de pro­gresele obținute în domeniul științei și culturii, al ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Vizitînd uzina de tractoare din Volgograd, hidrocentrala de pe Volga și uzina metalur­gică „Congresul al XXII-lea" din Leningrad am putut apre­cia înzestrarea tehnică la un nivel, ridicat a întreprinderilor, buna pregătire profesională a muncitorilor și specialiștilor. Forța creatoare a oamenilor muncii conduși de partid transformat Uniunea Sovietică a într-o mare putere industrială care dă o cincime din întreaga producție a lumii. Industria so­vietică este una din marile cu­ceriri ale partidului comunist și popoarelor Uniunii Sovietice. Realizările obținute de poporul sovietic demonstrează marea importantă a industrializării în asigurarea progresului și civi­lizației țărilor care construiesc noua orînduire. Creșterea în ritm susținut a industriei sovietice a creat con­­diții pentru înzestrarea tehnică a tuturor ramurilor economiei nationale, ea asigură baza teh­­nică­ materială a agriculturii sovietice în vedera înfăptuirii programului de dezvoltare con­tinuă a acesteia. O contribuție importantă în construcția comunismului și la progresul științific mondial a­­duc strălucitele realizări ale cercetătorilor sovietici în do­menii de cea mai mare impor­tanță ale științei și tehnicii contemporane. Comuniștii din România, în­tregul nostru popor urează co­muniștilor sovietici, tuturor oa­menilor muncii succese tot mai mari în munca închinată înflo­ririi continue a patriei sovie­tice, ridicării ei tot mai sus pe culmile civilizației comuniste. (Aplauze). Vă rog tovarăși, să-mi per­miteți acum să mă refer, pe scurt, la viața și munca po­porului român, la preocupările și proiectele sale de viitor. Congresul al IX-lea al parti­dului nostru, care a avut loc recent, făcînd bilanțul victorii­lor obținute de oamenii muncii în construcția socialistă, a ară­tat că sarcinile fundamentale ale planului de dezvoltare economiei naționale în perioa­a­da 1960—1965 sunt îndeplinite cu succes. Forțele de producție ale țării au cunoscut in­ceastă perioadă o puternică în­­­­florire. A crescut în ritm im­petuos industria socialistă, progresat economia națională, a s-a ridicat nivelul de trai al po­porului. Dezvoltîndu-se în anii planului de șase ani într-un ritm anual de 14,4 la sută, pro­ducția industrială este în 1965 de 2,24 ori mai mare decît în 1959 și de aproape zece ori decit în 1938 — anul în care producția a atins nivelul cel mai înalt cunoscut de regimul burghezo-moșieresc. In primii ani ai planului se­­senal s-a încheiat cooperativi­zarea agriculturii, care împre­ună cu măsurile luate pentru întărirea bazei tehnice-materi­­ale și organizarea producției după metode științifice au cre­at condiții pentru sporirea pro­ducției agricole, pentru crește­rea aportului acestei importan­te ramuri a economiei noastre naționale la progresul tării. Transformările revoluționare care au avut loc în viata po­porului, stadiul actual de dez­voltare social-politică și eco­ (Continuare în pag. a IlI-a) Transmisie directa la radio și televiziune de la plecarea din Moscova a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste Romania Posturile noastre de radio și televiziune vor transmite de la Moscova, sîmbătă 11 septembrie a.c., în jurul orei 9,30 plecarea spre patrie a de­legației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comite­tului Central al Partidului Comunist Român.

Next