Viața Nouă, iulie-septembrie 1965 (Anul 21, nr. 6395-6472)
1965-09-11 / nr. 6456
y >■ A y i -v ANUL XXII Nr. 6456 SIMBATA 11 SEPTEMBRIE 1965 4 PAGINI — 25 BANI^■ [UNK]^■iW.'LllJBlWJ’^^wwawimni^miui immii! iwiijiui^^^j.gjjjgpwMff^Mmin J I III ir--|HTr~Tr*^gBggS5g^”HWgw^B B^t-Uii!imiLJI BMMWM DEZBATEREA IN ȘEDINȚE PE RAMURĂ DE PRODUCȚIE A PLANULUI PE ANUL 1966 Chimia, cea mai tînără ramură a industriei noastre socialiste, a cunoscut în anii sesenalului o dezvoltare rapidă. Datorită politicii de investiții a partidului, orientată spre valorificarea cît mai complexă a resurselor naturale, și în regiunea Galați s-a construit și continuă să se construiască grupul industrial , chimic de la Brăila, capabil să pună în circuitul economic o mare bogăție a țării — stuful. Prin intrarea în funcțiune a Combinatului de celuloză și hîrtie, a fabricilor din cadrul Combinatului de fibre artificiale, prinbîndite pînă acum, ci pe unele greutăți întimpinate, făcîndu-se numeroase propuneri în scopul îmbunătățirii activității de viitor. S-a scos în evidență faptul că C.F.R. Brăila, în primul semestru al anului nu și-a realizat integral sarcinile de plan, fiindcă unele capacități de producție nu au fost folosite judicios, că la fabrica de rețele care nu toate mașinile au intrat în funcțiune conform graficelor, iar uneori disciplina în producție a lăsat de dorit. Referindu-se la activitatea de producție pe primele 8 luni ale anului, tovarășul hotărîre pentru înfăptuirea planului de măsuri stabilit de Biroul Comitetului regional de partid Galați, cu prilejul analizei întreprinse în combinatul nostru. Pentru primul an din viitorul cincinal, colectivul Combinatului de celuloză și hîrtie Brăila are de realizat sarcini sporite de plan, arătatov. ing. Gheorghe Nicolau, directorul combinatului: „întreaga producție se va obține de la capacitățile existente, avînd în vedere dotarea tehnică superioară și gradul de calificare al chimiștilor. Totuși, solicităm forului tutelar să acorde mai Capacitățile de producție sa atingă parametrii proiectați modernizarea întreprinderii „Chimica" Mărășești, gama produselor chimice a sporit continuu, se satisfac mai bine nevoile interne și ale exportului. In ședința pe ramură pentru dezbaterea cifrelor de plan pe 1966, la care au participat cadrele de conducere din unitățile aparținînd Ministerului Industriei Chimice, s-au analizat cu răspundere modul cum se îndeplinesc sarcinile de producție pe anul acesta, cum se realizează parametrii proiectați la noile obiective deja intrate în funcțiune și perspectivele ce se întrezăresc pe baza măsurilor luate pentru înfăptuirea ritmică a sarcinilor în 1966. Discuțiile purtate s-au axat mai mult, nu pe succesele deing. Gheorghe Mateescu, directorul C.F.R. Brăila, a arătat în mod autocritic lipsurile ce s-au manifestat aici și măsurile care au fost luate în scopul recuperării rămînerii în urmă, solicitînd totodată sprijinul forului tutelar pentru punerea în funcțiune la termen a liniei a II-a cord, care este condiționată de compresoarele ce trebuie livrate de „Tehnofrig" Cluj. Constructorul — spunea tovarășul Mateescu — va trebui să impulsioneze la coșul de gaze, să lucrările termine laboratorul pentru analize pînă la 30 septembrie a.c. și finisajele la obiectivele deja intrate în producție. Sarcinile de plan pe 1966, sublinia vorbitorul, sunt pe deplin realizabile, dacă vom lupta cu mult sprijin unității noastre în ce privește aprovizionarea și desfacerea, în acoperirea cu comenzi și repartiții a produselor. Dacă nu am reușit să atingem indicii de calitate la unele produse, aceasta se datorește și Direcției noastre generale, care nu întotdeauna ne-a emis la timp repartițiile pentru a ne aproviziona cu materie primă. In 1966 avem nevoie de 260 tone stuf, din care 180 tone stuf calitatea pentru celuloză chimică. Noi am prevăzut aceste cantități în planul de aprovizionare și dorim ca forul tutelar să țină D. BOURCEANU iContinuare în pag. all-a) Aspectt Un Fabrica de super superford a Combinatului de fire artificiale din Brăila. III II I III II I III I Personalitate arhitectonică Am în față o vedere din colecția „Meridiane", care înfățișează doar o parte din centrul orașului Galați. Inspiratul fotograf anonim a surprins o reușită secvență din frumosul cotidian, transpunind pe peliculă personalitatea arhitectonică nouă, a bătrînului oraș de la Dunăre. Cine a dat această strălucire Calațiului, pe care, cu 21 de ani în urmă hitleriștii in retragere l-au distrus ? Numai munca pașnică a constructorilor, făuritori de frumuseți, întruchipate în zeci și, zeci de blocuri durate din beton, fier și sticlă. ■ Țiglina (se poate citi și orășelul Țiglina), cu cei 20 000 de locuitori ai săi, care se deschide ca un adevărat arc de triumf la poarta dinspre sudvest a Galațiului, a intrat în circuitul simbolurilor în numai 4 ani. Fantezia proiectanților, mîinile harnice ale constructorilor, au creat aici frumuseți nebănuite altădată. O mulțime de culori de parcă ar crede că soarele numai spre Jiglina își îndreaptă razele, se reflectă în sticla cera- INSTANTANEE I — MImica glazurată, în fațadele ornamentate mural, specific preocupărilor oamenilor muncii din regiunea noastră. Impresionant este aici ritmul în care se construiește (numai în acest an se vor da în folosință peste 1800 apartamente), impresionant este și interesul celor care împodobesc orașul, căutînd să dea blocurilor un plus de eleganță, un plus de confort. Interioarele încîntă ochiul datorită executării finisajelor cu aplicații coloristice, fațadele sînt îmbrăcate cu cărămidă specială, aplicată direct pe panourile prefabricate. Tezaurul tehnicii încă n-a fost epuizat. Constructorii caută mereu noi soluții și metode, nicit Țiglina să intre în drepturile ei, ca unul din cele mai frumoase orășele, din țară. Ne-am interesat despre perspectiva de dezvoltare a orașului Galați, a Țiglinei, iată citeva cifre :15 000 de apartamente vor fi date in folosință în anii cincinalului, din care numai I C.Or. va construi 9 501 apartamente. Mai notăm : in microraionul Țiglina III, deci, este vorba despre o noua Țiglina, se vor construi 7 062 apartamente. După cum reiese, ritmul mediu anual în execuția construcțiilor de locuințe în orașul nostru este de 3 000 apartamente pe an, ceea ce înseamnă că 3 000 de familii gălățene se vor muta în case noi doar într-un singur an. IULIAN BANU RECOLTATUL ȘI ÎNSILOZATUL TREBUIE URGENTATE Situația la zi a recoltării florii-soarelui și porumbului Din dalele centralizate la Consiliul agricol regional rezultă că din suprafața ocupată s-a recoltat pînă aseară 39,3 la sută, din care 53,3 la sută în G.A.S.-uri și 36,7 la sută în cooperativele agricole. Pe raioane, situația recoltării florii soarelui se prezintă astfel: Făurei 53,1 la sută Trustul Gostat Brăila 56,2 la sută Trustul Gostat Galati 48,9 la sută Pînă în prezent 23 de cooperative agricole de, producție printre care „Recolta" și „7 Noiembrie" Șutești din raionul Făurei, Victoria, Tudor Vladimirescu, Spiru Haret din Brăila, Gohor, Ghidigeni din Tecuci și altele, au terminat recoltatul. Sunt alte unități ca Lacu Sărat din Brăila, Fîrțănești și Brănești din Bujor, Schela, Smîrdan, Șendreni, Independența din raionul Galați și altele care nu au început recoltatul. Trebuie menționat că ritmul recoltatului în toate raioanele este mult sub posibilități. Astfel în cursul zilei de ieri în cooperativele agricole din Focșani s-au recoltat doar 60 ha, iar în cele din Bujor 200 ha. O alta lipsă e aceea că există un mare decalaj între recoltatul și treieratul florii soarelui. Recoltatul porumbului timpuriu și semitimpuriu este, de asemenea, o lucrare de mare urgență. Din această cultură s-au recoltat suprafețe foarte mici, cu toate că porumbul din soiurile respective a ajuns peste tot la maturitate. Dacă în raionul Făurei s-a recoltat 33 la sută din suprafață și această realizare o considerăm mică în celelalte raioane suprafețele da pe care s-a cules porumbul vnt foarte mici: (Brăila — 9,9 la sută, Focșani 5,6 la sută, Tecuci 1,5 la sută, Galați 1,1 la sută, Bujor 1 la sută iar în raionul Panciu nu s-a cules nimic. Ținînd seamă că toată suprafața ocupată cu porumbul timpuriu și semitimpuriu și o bună parte din cea cu floarea-soarelui va fi semănată cu grîu, iar ciocanii trebuie însilozați, se impun măsuri urgente pentru terminarea recoltării florii soarelui și porumbului, însilozat pînă acum cocenii de pe 150 ha. porumb timpuriu și mari cantități de capitule de floarea soarelui. La C. A. Rosetti, s-au însilozat 1 800 tone coceni. Exemple asemănătoare avem la cooperativele agricole din Romanu, Grivița, Gemenele, raionul Brăila și-n multe alte unități, de Ca urmare a măsurilor luate comitetele raionale de partid și consiliile agricole, pînă în seara de 10 septembrie s-au însilozat pe regiune 195 351 tone, cantități mai mari avînd gospodăriile de stat din Trustul Brăila 50 236 tone, Trustul Galați 39 087 tone și cooperativele agricole din raioanele Făurei 28 549 tone, Brăila 24 981 și Tecuci 16 156 tone. In celelalte raioane s-au însilozat următoarele cantități: Galați 11 463 tone, Bujor 9 902 tone, Focșani 9 020 tone și Panciu 4 957 tone. Față de necesități și condiții, cantitățile însilozate la ora actuală sunt mult sub posibilitățile pe care le avem în fiecare raion și unitate. De aceea, trebuie urgentate recoltatul porumbului, tăiatul și transportatul cocenilor, însilozarea lor imediată.Producția de lapte, carne, din perioada de stabulatie depinde de hrana pe care o asigurăm acum animalelor, deci să însilozăm cantități ci mai mari de coceni și alte nutrețuri. Brăila 51,4 la sută Panciu 40,7 la sută Tecuci 29,2 la sută Bujor 25,2 la sută Galați 18,00 la sută Focșani 10,7 la sută Insilozarea cocenilor de porumb timpuriu la cooperativa agricolă de producție din Băiteni, raionul Făurei. Mai multă atentie însilozării . In gospodăriile agricole de stat și cooperativele de producție a început recoltatul porumbului timpuriu și semitimpuriu. Paralel, se lucrează la strînsul florii soarelui și sfeclei de zahăr. Acordînd o atenție deosebită asigurării unor cantități sporite de furaje cooperativele agricole din Ianca, Plopu, Bălteni, C. A. Rosetti, raionul Făurei, au organizat de așa natură recoltatul, incit imediat se ridică cocenii, se toacă și însilozează. Astfel, la lanca, s-ail * ,r*tv II I II I I II 1s EI I Vizita în U.R.S.S. a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România SEMNAREA COMUNICATULUI COMUN La 10 septembrie, in Palatul mare al Kremlinului din Moscova a avut loc semnarea Comunicatului cu privire la vizita oficială făcută în Uniunea Sovietică de către delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România. Comunicatul a fost semnat din partea română de tovarășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România , din partea sovietică de tovarășii Leonid Brejnev, prim-secretar al Comitetului Central al P.C.U.S., și Alexei Kosîghin, membru al Prezidiului C. C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. La semnare au fost de față tovarășii Gheorghe Apostol membru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Alexandru Bîrlădeanu, membru al Comitetului Executiv al C. C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, secretar al C. C. al P. C. R., Manea Mănescu, secretar al C. C. al P. C. R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Nicolae Gumă, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul Republicii Socialiste România in U.R.S.S., precum și Andrei Păcuraru, membru al C. C. al P.C.R., șef de secție la C. C. al P.C.R. Din partea sovietică au asistat tovarășii K. T. Mazurov, membru al Prezidiului C. C. al P.C.U.S., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. I. Mikoian, membru al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., D. S. Poleanski, membru al Prezidiului C. C. al P.C.U.S., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. N. Șelepin, membru al Prezidiului și Secretar al C.C. al P.C.U.S., G. I. Voronov, membru al Prezidiului C. C. al P.C.U.S., președintele Consiliului de Miniștri al R.S.F.S. Rusă, V. V. Grișin, membru supleant al Prezidiului C.C. al P.C.U.S., președintele Consiliului Unional Central al sindicatelor sovietice, P. N. Demicev, membru supleant al Prezidiului și Secretar al C. C. al P.C.U.S., I. V. Andropov și A. P. Rudakov, secretari ai C. C. al P.C.U.S., V. E. Dimșiț, M. A. Leseciko, P. F. Lomako, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., A. A. Gromiko, membru P.C.U.S., ministrul al C. C. al afacerilor externe al U.R.S.S., I. K. Jegalin, membru al C.C. al P.C.U.S., ambasadorul Uniunii Sovietice in Republica Socialistă România. Mitingul consacrat prieteniei româno-sovietice In marea Sală a Congreselor din Palatul Kremlinului a avut loc la 10 septembrie un miting consacrat prieteniei româno-sovietice. In sala de peste 6 000 de locuri se aflau reprezentanți ai oamenilor muncii din Moscova: muncitori, ingineri, funcționari, oameni de știință și cultură, scriitori, reprezentanți ai forțelor armate ale U. R. S. S. Tribuna, dominată de chipul lui Lenin, era încadrată de drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice. Cei prezenți au intimpinat cu aplauze prelungite apariția în prezidiu a tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Birlădeanu, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu, Corneliu Mănescu, Nicolae Gumă, a tovarășilor L. I. Brejnev, A. N. Kosighin, A. I. Mikoian, K. T. Mazurov, D. S. Poleanski, A. N. Șelepin, G. I. Voronov, V. V. Grișin, P. N. Demicev, I. V. Andropov, D. F. Ustinov, a reprezentanților locuitorilor capitalei sovietice. Milingul a fost deschis de N. G. Egoricev, prim-secretar al Comitetului orășenesc Moscova al P. C. U. S., care in numele locuitorilor Moscovei au salutat cu căldură pe membrii delegației române. Au fost intonate imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Uniunii Sovietice. Au luat cuvântul A. V. Vikhtorov, șef de brigadă la uzina de rulmenți nr. 1 din Moscova, prof. D. I. Diakonov, decanul facultății de petrol și gaze a Institutului „Gubkin", T. P. Volkova, învățătoare la școala nr. 101 „Kosmodemianski“ din Moscova. In aplauzele prelungite ale participanților la miting a luat apoi cuvintul Leonid Brejnev, prim-secretar al C.C. al P.C.U.S. Din nou în sală răsună aplauze prelungite când se dă cuvântul șefului delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, tovarășului Nicolae Ceaușescu,, secretar general al C. C. al P. C. R. Cuvintările rostite de tovarășii Leonid Brejnev, și Nicolae Ceaușescu au fost urmărite cu deosebită atenție și subliniate in repetate rinduri de aplauze. Mitingul a fost o vie imnifestare a sentimentelor de prietenie româno-sovietică. Cuvîntarea tovarășului Leonid Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurer, Stimați prieteni români, Tovarăși moscoviți, Permiteți-mi ca, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, al guvernului sovietic și al tuturor oamenilor sovietici, să salut cu căldură delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România și, in persoana dv., dragi prieteni, sa salut pe fratele și vecinul nostru — Întregul popor român harnic, să salut pe toți membrii Partidului Comunist român. (Aplauze). In urmă cu o lună și jumătate, eu și tovarășii mei am avut prilejul să asistăm, in calitate de oaspeți, la al IX-lea Congres al Partidului Comunist Român, care va constitui, fără îndoială, o etapă importantă în Înaintarea poporului român spre viitorul comunist. Intîlnirile cu comuniștii români, cu muncitorii și țăranii ne-au produs o puternică impresie. Am văzut oameni pătrunși de o încredere profundă în partidul lor, oameni care, în lupta lor pentru un viitor luminos, îmbină bine entuziasmul revoluționar autentic cu activitatea concretă și spiritul întreprinzător. Am văzut pretutindeni imensele transformări în viața poporului român. Se dezvoltă cu succes economia și cultura, crește bunăstarea poporului, se schimbă întreaga înfățișare a țării. Și privind tabloul înfloririi noii Românii socialiste, îți pui, fără să vrei, întrebarea : care este secretul acestor succese, unde este izvorul acelor forțe care au adus o țară, înapoiată în trecut, pe calea largă a progresului ? Izvorul acesta îl constituie munca plină de abnegație a poporului frate român, condus de Partidul Comunist Român, avantajele sistemului socialist al economiei. Se știe că natura cu bogățiile sale n-a vitregit România. Ea are petrol, gaze, cărbune, păduri, metale neferoase și multe altele. Dar oare sunt puține țări pe lume care dispun de tot atâtea resurse naturale ? Să luăm, de exemplu, o serie de state din Orientul Mijlociu și Apropiat sau din Ame- Bremer rica Latină. Unele din ele dispun de surse nesecate de petrol. Totuși... în condițiile capitalismului, aceste bogății naturale, atrăgind pe rechinii imperialiști, devin adesea un blestem pentru popor. Prădătorii își vira amîndouă mîinile in buzunarul străin, condamnînd milioane de oameni la mizerie. Numai regimul socialist permite folosirea bogățiilor naturale în interesele poporului, pentru fericirea și înflorirea lui. România este un exemplu grăitor în acest sens. Asistînd la congres, noi am putut cunoaște temeinic plan cincinal de dezvoltare noua a economiei nationale a României și planul de 10 ani de dezvoltare a energeticii ei. Aceste documente deschid orizonturi noi in fața României socialiste. Nu mai departe decit peste cinci ani chitara se vor produce doar in 24 de zile tot atitea produse industriale cît producea România antebelică într-un an întreg. Oamenii sovietici se bucură în mod sincer pentru poporul frate român, care acumulează tot mai multe forțe pentru noi și noi victorii. (Aplauze). Uniunea Sovietică și România sunt nu numai vecine, ci și tovarăși de luptă pentru o cauză comună. Prietenia noastră este întărită de unitatea scopurilor în lupta pentru viitorul comunist, de comunitatea idealurilor comuniste. Această prietenie este o măreață cucerire istorică a popoarelor Uniunii Sovietice și României socialiste. După cum se știe istoria relațiilor dintre țările noastre nu s-a dezvoltat nici pe departe pe un drum neted. Politica antipopulară, naționalistă a guvernanților Rusiei țariste și ai României moșierești a dat naștere nu o dată la conflicte, la neîncredere reciprocă. Dar muncitorii și țăranii Rusiei și României au fost totdeauna solidari în lupta împotriva asupririi din partea exploatatorilor ruși și români. Prietenia popoarelor noastre s-a călit și s-a întărit și mai mult în ultimele două decenii în lupta împotriva imperialis (Continuare în pag. alli-a) Continuarea convorbirilor româno-sovietice La 10 septembrie, la Kremlin, au avut loc convorbiri între delegația de partid și guvernamentală a Republicii România și conducătorii Socialiste partidului și guvernului sovietic. In timpul convorbirilor, care s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie frățească, înțelegere reciprocă și cordialitate, a continuat schimbul de păreri cu privire la dezvoltarea pe mai departe a relațiilor româno-sovietice, cu privire la problemele actuale ale situației internaționale contemporane și ale mișcării comuniste și muncitorești mondiale. A fost, de asemenea, pus de acord textul comunicatului despre vizita în Uniunea Sovietică a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România,. Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragă tovarășe Brejnev, Dragă tovarășe Kosighin, Dragă tovarășe Mikoian, Dragi tovarăși. Mulțumim de la această tribună Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și guvernului sovietic pentru invitația de a vizita Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. (Aplauze). Folosesc acest prilej pentru a transmite locuitorilor orașului Moscova, întregului popor sovietic, salutul frățesc al poporului român, mesajul său de prietenie și solidaritate internaționalistă. (Aplauze). De mai bine de o săptămînă, delegația noastră este oaspete al Uniunii Sovietice — patria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, prima țară a socialismului victorios. Peste tot, în cursul călătoriei prin țara dv. ne-a reținut în mod deosebit atenția entuziasmul hotărîrea cu care oamenii sașivietici înfăptuiesc — prin munca lor creatoare — politica partidului comunist, conducătorul încercat al poporului sovietic în opera de construire a comunismului. (Aplauze). Manifestările de prietenie tovărășească cu care am fost înconjurați pretutindeni sentimentele frățești ce exprimă care oamenii sovietici le poartă poporului român, sunt o expresie a prieteniei dintre popoarele noastre. (Aplauze). Poporul nostru cunoaște și se bucură din toată inima de succesele remarcabile obținute în Uniunea Sovietică în creșterea forțelor de producție și dezvoltarea bazei tehnico-materiale a comunismului, de progresele obținute în domeniul științei și culturii, al ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Vizitînd uzina de tractoare din Volgograd, hidrocentrala de pe Volga și uzina metalurgică „Congresul al XXII-lea" din Leningrad am putut aprecia înzestrarea tehnică la un nivel, ridicat a întreprinderilor, buna pregătire profesională a muncitorilor și specialiștilor. Forța creatoare a oamenilor muncii conduși de partid transformat Uniunea Sovietică a într-o mare putere industrială care dă o cincime din întreaga producție a lumii. Industria sovietică este una din marile cuceriri ale partidului comunist și popoarelor Uniunii Sovietice. Realizările obținute de poporul sovietic demonstrează marea importantă a industrializării în asigurarea progresului și civilizației țărilor care construiesc noua orînduire. Creșterea în ritm susținut a industriei sovietice a creat condiții pentru înzestrarea tehnică a tuturor ramurilor economiei nationale, ea asigură baza tehnică materială a agriculturii sovietice în vedera înfăptuirii programului de dezvoltare continuă a acesteia. O contribuție importantă în construcția comunismului și la progresul științific mondial aduc strălucitele realizări ale cercetătorilor sovietici în domenii de cea mai mare importanță ale științei și tehnicii contemporane. Comuniștii din România, întregul nostru popor urează comuniștilor sovietici, tuturor oamenilor muncii succese tot mai mari în munca închinată înfloririi continue a patriei sovietice, ridicării ei tot mai sus pe culmile civilizației comuniste. (Aplauze). Vă rog tovarăși, să-mi permiteți acum să mă refer, pe scurt, la viața și munca poporului român, la preocupările și proiectele sale de viitor. Congresul al IX-lea al partidului nostru, care a avut loc recent, făcînd bilanțul victoriilor obținute de oamenii muncii în construcția socialistă, a arătat că sarcinile fundamentale ale planului de dezvoltare economiei naționale în perioaada 1960—1965 sunt îndeplinite cu succes. Forțele de producție ale țării au cunoscut inceastă perioadă o puternică înflorire. A crescut în ritm impetuos industria socialistă, progresat economia națională, a s-a ridicat nivelul de trai al poporului. Dezvoltîndu-se în anii planului de șase ani într-un ritm anual de 14,4 la sută, producția industrială este în 1965 de 2,24 ori mai mare decît în 1959 și de aproape zece ori decit în 1938 — anul în care producția a atins nivelul cel mai înalt cunoscut de regimul burghezo-moșieresc. In primii ani ai planului sesenal s-a încheiat cooperativizarea agriculturii, care împreună cu măsurile luate pentru întărirea bazei tehnice-materiale și organizarea producției după metode științifice au creat condiții pentru sporirea producției agricole, pentru creșterea aportului acestei importante ramuri a economiei noastre naționale la progresul tării. Transformările revoluționare care au avut loc în viata poporului, stadiul actual de dezvoltare social-politică și eco (Continuare în pag. a IlI-a) Transmisie directa la radio și televiziune de la plecarea din Moscova a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste Romania Posturile noastre de radio și televiziune vor transmite de la Moscova, sîmbătă 11 septembrie a.c., în jurul orei 9,30 plecarea spre patrie a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român.