Viața Nouă, iulie-septembrie 1965 (Anul 21, nr. 6395-6472)
1965-09-16 / nr. 6460
Organ al Comitetului regional Galați al PÎC.R. șî al Sfatului popular regional ANUL XXII Nr. 6460 JOI 16 SEPTEMBRIE 1965 4 PAGINI 25 BANI iii MB sna In pag. a IV-a : * Lucrările sesiunii Uniunii interparlamentare as In legătură cu conflictul indo-pakistanez Luptele din Vietnamul de sud LA ORDINEA ZILEI IN AGRICULTURĂ: ■ Recoltatul florii-soarelui B Culesul porumbului ■ Insilozatul cocenilor H Semănatul griului și secarei La cele trei probleme mari care stau în fața lucrătorilor de pe ogoare — recoltatul florii-soarelui, porumbului și insilozatul cocenilor, s-a mai adăugat una deosebit de importantă : semănatul culturilor de toamnă. Acum consiliile de conducere ale cooperativelor agricole trebuie să organizeze bine munca și să „drămuiască" fiecare zi, fiecare oră. Activități sunt multe, toate cer rezolvare urgentă, iar oamenii trebuie repartizați cu multă chibzuință, în așa fel ca aceste acțiuni să se desfășoare concomitent și în ritm susținut. Ritmul de pînă acum la recoltat și însilozat arată însă că nu se muncește cu toate forțele sau că acestea nu sînt bine distribuite pe lucrări. La Scorțaru Vechi, din raionul Brăila, sau la „7 Noiembrie" Pechea, din raionul Galați, majoritatea oamenilor lucrează la floarea-soarelui în timp ce lucrările celelalte au fost lăsate... pe mai tirziu. Sunt multe unități în cadrul regiunii (popularizate în numerele trecute din ziarul nostru) care și-au întocmit planuri de activitate pe campanie pe baza cărora au repartizat în mod judicios fiecare om, au stabilit totul pînă în amănunt, obținînd rezultate bune la recoltat și însilozat. 60 cooperative de producție (majoritatea din raioanele Făurei și Brăila) au terminat recoltatul florii-soarelui, iar altele au strîns porumbul de pe mari suprafețe și au însilozat cocenii rezultați, creînd drum deschis de lucru pentru tractoare. Din situația centralizată aseară la Consiliul agricol regional reiese că pe regiune s-a recoltat 61 la sută din suprafața cultivată cu floareasoarelui, din care 64,1 în gospodăriile de stat și 60,4 la sută în cooperativele agricole de producție. Realizările pe raioane și trusturi G.A.S sunt următoarele: Făurei 75,1 la sută Brăila 75,1 la sută Panciu 63,8 la sută Tecuci 51,4 la sută Bujor 51,1 la sută Galați 45,5 la sută Focșani 30,4 la sută Trustul G.A.L. Brăila 68 la sută. Trustul G.A.L. Galați 58,3 la sută. Culesul porumbului este de asemenea o lucrare care trebuie urgentată. Avem mari suprafețe pe regiune ocupate cu această plantă, din care o bună parte destinate semănatului culturilor de toamnă. Din analizele făcute pe teren reiese că se poate recolta din plin porumbul timpuriu și semitimpuriu. Unele conduceri din unitățile agricole, sub diferite motive, amină lucrarea de pe o zi pe alta, sau repartizează forțe puține la efectuarea acestei lucrări. Așa se explică faptul că pînă aseară se recoltaseră doar 7755 ha. în cooperativele agricole de producție și 2773 ha. în gospodăriile de stat. Pe raioane situația este următoarea: 3775 ha. în Făurei, 1716 ha. în Brăila, 872 ha. în Focșani 512 ha. în Galați, 415 ha. în Tecuci, 399 ha. în Bujor și doar 66 ha. în Panciu. Este timpul ca recoltatul porumbului să înceapă din plin cu forțe sporite, eliberînd totodată toate suprafețele destinate semănatului. Timpul optim pentru însilozarea cocenilor nu este prea lung, doar cîteva zile. Acest lucru a fost înțeles de multe consilii de conducere din cooperativele agricole care au trecut la intensificarea eliberării terenurilor imediat după culesul porumbului, transportul și însilozarea cocenilor. Ca urmare în raioanele Făurei și Brăila s-a adăugat la furajeră încă 36724 tone baracoceni însilozați și respectiv 30129 tone. In schimb în raioanele Tecuci, Bujor și Panciu se bate pasul pe loc. Astfel cooperativele agricole din Tecuci, pe 14 septembrie au însilozat doar 60 tone, iar pe 15 septembrie la Panciu 30 tone. Semănatul culturilor de toamnă a început în cursul zilei de ieri în mai multe raioane. La Făurei, de exemplu, au fost însămânțate 1015 ha. din care 543 cu grîu și secară boabe. Cele mai mari suprafețe de grîu au fost semănate de cooperativele agricole din Rușețu 97 ha., Ulmu 80 ha., Largu 70 ha., Grădiștea 60 ha. și Ibrianu 40 ha. De asemenea în raioanele Galați, Brăila și Bujor au fost semănate primele suprafețe cu secară boabe, orz și grîu. Printre primii care au scos semănătorile în cîmp, au fost membrii cooperativelor agricole din Pechea, Slobozia Conache, raionul Galați, Tudor Vladimirescu, Rogojeni, raionul Bujor și alții. Conducerile cooperativelor agricole de producție, ale gospodăriilor de stat, stațiunilor de mașini și tractoare trebuie să mobilizeze toate mașinile la arat, pregătitul terenului și semănat, iar brațele de muncă, mijloacele de transport să fie mai bine folosite la recoltatul porumbului, florii-soarelui, eliberatul terenului și însilozat. Treieratul florii-soarelui la cooperativa agricolă de producție din Oprișenești raionul Făurei. î IV RAIONUL FAIREI Unele lucrări se desfășoară din plin, altele cu încetineală Pe ogoarele cooperativelor agricole de producție din raionul Făurei, țăranii cooperatori și-au îndreptat eforturile spre recoltarea florii-soarelui, culesul porumbului, însilozarea cocenilor și însămînțarea culturilor de toamnă. Pînă în seara de 15 septembrie a.c. în cele 50 cooperative agricole de producție din raion s-au strîns capitulele de floarea-soarelui de pe 8.1514 hectare din care s-a treierat aproape 50 la sută. De menționat că această lucrare s-a terminat în 24 de unități, iar în 10 recoltarea se execută pe ultimele suprafețe. In același timp s-a cules și porumbul din soiurile timpurii și semitimpurii de pe suprafața de 3775 hectare, lucrîndu-se cu o viteză medie zilnică de 337,5 hectare, viteza sub media planificată cu 150 ha. Rămînerea în urmă se datorește slabei preocupări pe care o manifestă pentru această lucrare unele cooperative agricole ca cele din Racovița, Cireșu, Dudești, Robească, Kogălniceanu, Colțea și Făurei. Porumbul recoltîndu-se cu încetineală frînează ducerea la îndeplinire în timpul stabilit a altei acțiuni — însilozatul cocenilor. La data amintită din totalul de 36 724 tone nutrețuri însilozate, porumbul reprezintă numai 16.765 tone. Deci, este necesar ca în zilele următoare să se urgenteze culesul porumbului, eliberarea terenului în vederea pregătirii pentru însămînțat cu grîu, și însilozarea unor cantități sporite de coconi. începută cu 2 zile in urmă, însămînțarea cerealelor a cuprins un număr mare de unități din raion. Cu sprijinul mecanizatorilor din cele 6 stațiuni de mașini și tractoare din raion s-au semănat pînă aseară 1015 hectare cu secară masă verde și boabe, grîu și orz de toamnă- PRIMA NOTA IN CATALOG: ENTUZIASMUL! E vreun elev care să nu-și fi simțit pieptul clocotind, de năzuinți nestăvilite , îmbrăcați cu grijă fte mîinile indeminatice ale mamelor, cu cravatele roșii de pionieri in vins, cu panglici imaculate în plete, cu șorțuri și giiere scrobite și cu un suris promițător de note bune pe chipuri, elevii au făcut primul drum spre școala lor dragă. S-au înfiripat primele discuții despre viitoarele lecții, despre manuale și despre... Hori. Căci așa cum ne-au ieșit in cale elevii din fotografia din stingă sus strîngind la piept buchetele de un bogat cromatism, tot astfel mii și mii de alți școlari din orașul Galați — ca și din toată țara — au pășit pe poarta școlii culori gingașe, înmiresmate, în mîini. Și cui le-au fost oferite? In primul rind profesorilor și învățătorilor — călăuzele de nădejde ale tinerei generații pe căile minunate ale învățăturii. Dar grațioase buchete de flori au fost date, cu o ocrotitoare galanterie, și „bobocilor“ din clasa I. ... lată-ne la Școala generală nr. 20: Curtea e inundată de soare. S-a format careul. Un moment solemn. Gigilicele din prima clasă, speriate de seriozitatea care respiră în jur, se luptă cu un scincet intern. Bine ați venit printre noi. Vă dorim spor la învățătură! Țîncii debutanți sunt captivați. Fețele li se înseninează : — Mulțumim, ingînă Sorin Rovența, vom învăța mult, o să vedeți învățătura : aceasta e și idealul celor peste 1500 de elevi ai liceului „Vasile Alecsandri". Deși numărind aproape un secol de rodnică existență — acest liceu e mai tînăr ca pricind in acest an , renovat substanțial, cu încălzire centrală și lumini fluorescente, cu laboratoare, bibliotecă și mobilier de clase nou — el poate găzdui cum se cuvine tinerimea studioasă . Și, moment de adincă emoție, pe băncile noi pachete voluminoase cu cârti. Cu miini înfrigurate elevii desprind panglica roșie și sorb cu ochii avizi titlurile, le vedeți în fotografia din dreapta jos : sunt școlari fruntași — Luminița Păunescu, Liliana Ciupe și Ion Lăcustă, din clasa a XI-a. — Uite, manualul de chimie e legat în viniling — Ca și cartea de limba română de altfel. — Ce atrăgător e manualul de istorie ! — Să ne arătăm demni de acest dar minunat al partidului, învățind cu și mai multă bonăl rosti cu emoție Nicolae Trandafir. — Da, vom învăța fără preget ! își luară angajamentul cu toții. Același angajament se poate citi și pe chipurile elevilor ucenici ai Grupului școlar al Combinatului siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" din Galați, surprinși de obiectivul nostru în atelierul de strungărie (fotografia din stingă jos). Cei 1580 elevi ai școlii se pregătesc pentru diferite meserii: oțelari, laminoriști, electricieni, mecanici, sudori etc. — E bine ca din prima zi de școală să ne reintilnim cu mașinile, din atelier, se adresează maistrul Constantin Enache unor ucenici din anul II. Urmează să asimilați noi cunoștințe, ele sunt interesante, utile în viitoarea voastră profesiune. Azi vom învăța despre unele reguli de prelucrarea metalelor prin așchiere... Și vocea maistrului răsună caldă, convingătoare. ... A început un nou an școlar. El se arată deosebit de promițător încă din primele ore de curs. Text: V. GORUNESCU Foto: G. BERCOV CITIȚI în pag. a II-a: Din nou în bănci Vizita în R. P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România SOFIA (Agerpres). Trimișii noștri speciali transmit: Cea de-a III-a zi a vizitei în R. P. Bulgaria a delegației de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România a fost consacrată regiunii orașului Plevna. Solii poporulilui român, însoțiți de tovarășii Todor Jivkov, Boris Velcev, Gheorghi Bogdanov, ambasadorul R. P. Bulgaria la București, au vizitat unități economice și monumente istorice ridicate în amintirea faptelor de arme comune româno-bulgare. In drum spre orașul Plevna, coloana oficială de mașini s-a oprit la Botevgrad unde funcționează o unitate modernă de înalt nivel tehnic a industriei socialiste bulgare — fabrica de semiconductor. au La intrarea în uzină, oaspeții fost salutați cordial de Grigor Stroicikov, prim-secretar al comitetului regional Sofia al P. C. R., Nikola Matev, titlul popular președintele sfaregional, ing. Lazar Dancev, directorul uzinelor, de numeroși muncitori și muncitoare. Deasupra intrării se aflau portretele tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov. Pe o pancartă era înscrisă urarea de bun venit solilor poporului român. Numeroase drapele ale celor două tari, steaguri roșii, împodobeau sărbătorește clădirile întreprinderii. Un grup de muncitoare, în costume naționale a oferit membrilor delegației și persoanelor care o însoțesc pîine cu sare, vin și flori. Directorul uzinelor a informat pe oaspeți despre istoricul acestei tinere unități, locul ei în economia socialistă a Bulgariei. Construită în numai 17 luni, fabrica este prevăzută pentru o capacitate de 28 milioane de semiconductor pe an. Cu instalațiile și utilajele montate pînă acum, fabrica realizează o producție de peste 14 milioane semiconductor anual. In perioada scurtă de cînd a intrat în funcție, muncitorii și-au însușit cunoștințele necesare mînuirii complicatelor instalații, realizînd produse comparabile cu cele de pe piața internațională, însoțiți de cadre membrii delegației au tehnice, principalele sectoare de vizitat producție, interesîndu-se de procesul de fabricație, însușirea și aplicarea metodelor de producție care asigură o bună calitate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației române au mulțumit pentru primirea călduroasă și au urat . In după-amiaza aceleiași zile, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășul Todor Jivkov și persoanele care ii însoțesc, au vizitat Mausoleul eroilor români de la Grivița. Delegația româna a depus o coroana de flori la Mausoleu colectivului acestei moderne unități industriale noi succese în muncă. Membrii delegației au semnat în cartea de onoare a uzinei. Colectivului uzinei i-au fost oferite, din partea delegației de partid și guvernamentale române, cadouri. In drum spre Plevna, delegația română a făcut un scurt popas la gospodăria agricolă cooperativă de muncă din comuna Praveț, unde președintele gospodăriei a rostit un cuvînt de salut. Cooperatorii i-au întîmpinat pe oaspeți cu pîine și sare aclamînd îndelung pentru, prietenia , româno-bulgară. Pionieri au oferit flori și cravate roșii In numele delegației române tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru primirea făcută, urînd cooperatorilor succese în muncă și în viața personală. Asemenea manifestări calde și spontane de prietenie au fost făcute delegației de partid și guvernamentale a țării noastre și în comuna Iablanița și în orășelul Lukoveț, unde înalții oaspeți români s-au oprit pentru a răspunde salutului ce le era adresat de mii de locuitori. Aceste întîlniri s-au transformat în mitinguri spontane ale prieteniei româno-bulgare. Răspunzînd cuvintelor de prietenie, urărilor adresate poporului român de conducătorii organizațiilor locale de partid, tovarășul Nicolae Ceaușescu a mulțumit pentru cuvintele calde cu care au fost întîmpinați solii poporului român. In toate localitățile pe unde a trecut convoiul de mașini, mii și mii de oameni ai muncii au ovaționat și au salutat cu aplauze și nesfîrșite urale delegația română. Pe tot traseul se vedeau lozinci în cinstea Partidului Comunist Român, a poporului român, a prieteniei româno-bulgare. Erau arborate drapelele celor două state, în balcoanele și ferestrele caselor erau așezate covoare multicolore cu frumoase motive naționale. Miile de oameni aliniați la marginea șoselei fluturau steaguri tricolore și buchete de flori. La hotarul dintre regiunile Sofia și Plevna delegația română a fost întîmpinată de conducători ai organizațiilor de partid și de stat locale, tovarășii Penko Gherganov, primsecretar al Comitetului regional de partid, trov, președinte Gheorghe Peal sfatului popular regional, Marko Markov, președintele organizației regionale a Frontului Patriei. Regiunea Plevna, vizitată a★ și a semnat în cartea de onoare, și Tovarășii Nicolae Ceaușescu Ion Gheorghe Maurer au sădit doi brazi fața Mausoleului, în parcul din după care delegația a vizitat monumentele care evocă figurile luptătorilor care au căzut vitejește pe câmpul de bătălie.stăzi, este o regiune industrialagrară care a cunoscut, asemenea întregii Bulgarii ,o puternică dezvoltare în anii puterii populare. Ponderea în producția industrială o deține industria ușoară și alimentară. In ultimii ani, aici a fost descoperită și pusă în valoare o zonă petroliferă. Regiunea este bine cunoscută datorită numeroaselor ei muzee și monumente istorice, printre care Mausoleul ostașilor români căzuți in Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877, aflat la Grivița, Muzeul „Ostașul român 1877— 1878" din comuna Pordim, și Mausoleul ostașilor ruși și români căzuți în Războiul de eliberare a Bulgariei din 1877— 1878 de la Plevna. Locuitorii Plevnei, al cărui nume este legat de glorioasele pagini din istoria țării noastre și a Bulgariei, au făcut o entuziastă primire delegației de partid și de stat a Republicii Socialiste România. Pe întreg traseul mii de oameni aclamau pentru prietenia româno-bulgară fluturînd stegulețe tricolore. Așezate deasupra străzilor, pancarte mari purtau inscripții de salut în cinstea Partidului Comunist Român, a țării noastre, urări de bun venit înalților oaspeți români. In centrul orașului ,în Piața Roșie, în imediata vecinătate a Mausoleului închinat ostașilor ruși și români care au căzut în luptele din războiul din 1877— 1878, o companie de onoare prezintă onorul. Tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă compania aliniată. Răsună imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și ale Republicii Populare Bulgaria, înalții oaspeți români și conducătorii de partid și de stat bulgari care-i însoțesc iau loc în tribuna oficială instalată în piață. Delegația de partid și de stat a țării noastre este salutată cu căldură de președintele sfatului popular al orașului Plevna, Luben Nacev. unele delegației noastre, Inngsalutînd participanții la miting, a luat cuvîntul tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Locuitorii Plevnei, care umpleau Piața Roșie și toate străzile apropiate, au ovaționat îndelung pentru prietenia frățească româno-bulgară. După încheierea mitingului, delegația de partid și guvernamentală a țării noastre a vizitat Mausoleul eroilor de la Plevna. In semn de adâncă cinstire a memoriei celor ce s-au jertfit pentru o cauză dreaptă, membrii delegației au depus la mausoleu o coroană de flori și au semnat în cartea de onoare. ★ In Gospodăria cooperativa de muncă „Gheorghe Gheorghiu-Dej" a avut loc un miting consacrat prieteniei româno-bulgare. Au rostit cuvîntări Ștefan Dimitrov, secretar al comitetului comunal de partid și tovarășul Virgil Trofin. In aceeași seară delegația română s-a întors la Sofia- In primul rlnd: calitatea și lărgirea gamei de sortimente Dezbaterea cifrelor de plan ale anului 1966 de către întreprinderile din ramura industriei locale și gospodărie comunală a regiunii noastre, a constituit un bun prilej pentru a se scoate în evidență rezultatele obținute pînă în prezent cit și posibilitățile de mobilizare a rezervelor interne în vederea pregătirii condițiilor necesare îndeplinirii cu succes a sarcinilor de plan în primul an al cincinalului. In primele 8 luni ale anului planul producției globale a fost realizat de industria locală a regiunii în proporție de 102,1 la sută, planul producției marfă 102 la sută, iar cel al productivității muncii 101,5 la sută, realizindu-se în același timp beneficii peste plan în valoare de peste 800 000 lei. Realizări însemnate s-au obținut și în gospodăria comunală, unde planul a fost îndeplinit de toate întreprinderile. Din discuțiile ce au avut loc a reieșit că, pentru realizarea planului în următoarele patru luni ale anului 1965, de și pentru pregătirea condițiilor necesare îndeplinim sarcinilor sporite din anul viitor, mai sunt încă multe de făcut, întreprinderile de industrie locală fiind departe de a fi epuizat toate rezervele de care dispun pentru îmbunătățirea continuă a calității și lărgirea gamei de sortimente. In cuvîntul său, tovarășul Vorbescu Nicolae, director al I.O.I.L. nr. 1 Galați, a arătat printre altele : „Cu toate că planul pe 1966 este mai mare cu peste 20 sută, noi considerăm că prin elalaborarea unor măsuri tehnico-organizatorice bine studiate, în toate secțiile întreprinderii, vom reuși să îndeplinim și să depășim sarcinile ce ne revin. In anul viitor, vom asimila 22 produse noi și ne vom îndrepta mai mult atenția asupra calității produselor pentru a evita refuzurile. încă de pe acum noi ne-am gîndit la comasarea unor secții pentru a înlătura paralelismul ce mai există în cadrul întreprinderii". „La noi în întreprindere — a spus tov. Nicu Năvodaru, inginer șef al I.O.I.L. nr. 1 Brăila — avem numeroase rezerve interne care folosite cu cea mai mare atenție ne vor permite nu numai să îndeplinim sarcinile de plan pe anul viitor, ci să le și depășim Caracterul de lucru, profund analitic al dezbaterilor, grija pentru soarta producției anului viitor a reieșit din discuțiile altor participanți. „Avem toate condițiile sarcinile din planul pe acest an, cît și sarcinile pe 1966 să le îndeplinim și să le depășim, cu toate că se prevede o creștere de 26 la sută — a arătat în cuvîntul său tov. Crosu Ion, inginer șef la întreprinderea de mobilă Galați. In continuare noi vom avea în atenție atît îmbunătățirea calității produselor cît și asigurarea creșterii productivității muncii, prin realizarea unor măsuri tehnico-organizatorice bine chibzuite. Cu mijloace proprii vom amenaja un atelier de oglinzi și cristale care va aduce beneficii întreprinderii". Ocupîndu-se de diferite aspecte ale planului anului viitor, tov. Simionescu Ch. — director al I.G.S.A.C. Galați, a arătat că atît planul pe anul în curs cît și planul anului 1966 va fi îndeplinit și depășit, subliniind că se va pune mai mare accent pe calitatea lucrărilor, iar tovarășul Ion Belean, director al I.T.O. Bra- VASILE METAXA (Continuate în pag. a Ii a)’ Dezbaterea in ședințe pe ramură de producție a planului pe anul 1966 ■' '■ . V .,, ... /'. iii» sv ite;vvi ■ZVZÎ v,; ?Z‘: 4 <