Viața Nouă, octombrie-decembrie 1965 (Anul 22, nr. 6473-6551)

1965-11-21 / nr. 6517

ANUL XXII NR. 6517 DUMINICĂ 21 NOIEMBRIE 1965 4 PAGINI — 25 BANI I­ll [UNK]l [UNK]llllll [UNK]l^lwiiii mi iim .........——---------------------------------rr mu La Uzina „Progresul“ Brăila UN ANGRENAJ CU TOLERANTE NEPERMISE -DISPECERATUL Utilajele grele care poar­tă marca Uzinei „Progresul" Brăila se întregesc din circa 40 000 de repere. Toate a­­ceste repere trebuie să fie urmărite pe întregul proces de fabricație, să fie „împin­se" înainte finit pe baza spre produsul unor grafice judicios întocmite, care să asigure o îmbinare armoni­oasă, o desfășurare norma­lă, ritmică a producției. A­­ceste zeci de mii de repere sunt urmărite de la un loc de muncă la altul de către dispeceri. In linii generale, servi­ciul dispeceri coordonează producția pînă la „marfă" și chiar livrarea ei. Pe ba­za planificării reperelor ce urmează a fi executate, ser­viciul dispeceri își întoc­mește grafice coordonatoa­re. Fiecare produs, fiecare reper în parte este planifi­cat cît trebuie să stea într-o secție, unde trebuie să meargă, cînd trebuie să a­­jungă la montaj și cînd trebuie livrat. O muncă de coordonare, care presupune deci, o înaltă pregătire profesională și pentru acei care o îndeplinesc, mul­tă răspundere. Despre mo­dul în care este organizat serviciul­ dispeceri în Uzina „Progresul" ne-a relatat tov. ing. Nicu Coconcea, adjunc­tul șefului de serviciu. — Serviciul este împăr­țit pe grupe : o grupă de dispeceri urmărește produc­ția pe bază de comenzi, o grupă de programare și lan­sare, care întocmește grafice­le, ia parte la lansarea pla­nului, face programări pe decade și ține evidența ter­menelor prevăzute în con­tracte, o grupă de coopera­re care se ocupă de proble­mele cooperării între uzine, și o grupă, de curînd înfiin­țată, care urmărește piesele de schimb. — Aceste grupe sînt la ni­velul uzinei,­dar pe secții? — Fiecare secție are șefi de producție care coordo­nează activitatea dispecerilor secției. Consider că aceas­tă urmărire a direct în mijlocul producției, procese­lor de fabricație, are avan­tajul că se poate cunoaște operativ stadiul de lucru al fiecărui reper, direct de către conducerea secției. Lunar, dispecerii din secții sînt instruiți la nivelul ser­viciului cu diferite proble­me ale muncii lor și tot­odată se verifică și se a­­dîncește colaborarea dintre ei. Din cele relatate pînă în prezent am fi înclinați să credem că datorită acestei organizări dispeceratul la Uzina de utilaj greu „Pro­gresul" Brăila este un me­canism bine pus la punct. Cu toate acestea trebuie să arătăm însă că dispeceratul uzinei funcționează cu... to­leranțe nepermise. Iată cî­­teva exemple. Să începem chiar de la conducere. In luna iulie este detașat de la oțelărie ing. Nicu Coconcea care l-a înlocuit pe șeful serviciului plecat în conce­diu. In luna septembrie, da­torită promovării în funcție a titularului șef de serviciu este numit în locul acestuia inginerul Ilie Grozea, care fusese șeful secției construc­ții metalice. Peste o lună, inginerul Ilie Grozea este din nou detașat pentru întări munca în secția con­­­strucții metalice. O aseme­nea fluctuație, nepermisă, la conducerea serviciului dispeceri, nu poate avea­­ decît urmări negative asu­pra îndeplinirii sarcinilor de răspundere care îi revin. Așa se explică de ce apar unele anomalii. Iată, de exemplu , în ziua de 27 oc­tombrie a. c. la o comandă pentru Combinatul siderur­gic de la Galati, serviciul tehnic a omis un lant. In graba mare se pune „pe foc" serviciul aprovizionare și după destulă goană toată lumea se resemnează — „un asemenea lanț trebuie im­portat". Ce te faci, servi­­ciule dispeceri, care ți-ai în­tocmit grafice, ai transpirat urmărind mii de repere, ți-ai fixat termen de livrare...? Și doar în uzină sunt 3 ingineri șefi... Cum muncesc ei ? „Păi, ing. Vineș se ocupă de sectoarele „calde", ing. Anghel de cazangerie și ro­­tărie, iar ing. Rusu de me­canică. Fiecare cu „împără­ția" lui și mai ales cu pre­tențiile lui. Tovarășii ingi­neri șefi sus amintiți, scot și bagă în producție co­menzi peste capul planifi­cării și producției, neți­­nînd seama de obligațiile contractuale, de faptul că atunci cînd s-a lansat pla­nul lunar au fost și ei de V. IONESCU (Continuare in pag. a II-a.) Decada cărții tehnice Intre 20—30 noiembrie a c. se organizează în librării, și la standurile de cărți din în­treprinderi decada cărții teh­nice. Pentru informarea cumpără­torilor s-au organizat în acest scop vitrine în librării și în­treprinderi unde au fost­ ex­puse cele mai noi lucrări tehnice și științifice. In între­prinderi se vor organiza, de asemenea, consfătuiri cu mun­citorii inginerii și tehnicienii, privind cartea tehnică, precum și expoziții cu titluri de cărți. De asemenea, va fi folosit, în această perioadă autocarul care va vizita, cu volante, întreprinderile expoziții mari din orașele regiunii. Decada cărții tehnice oferă încă un prilej de îmbogățire a bibliotecilor personale cu lucrările cele mai valoroase din domeniul ce-l interesea­ză pe fiecare cititor. IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA A 53 000-a tonă de minereu peste plan De la Stafia de sortare a mi­nereului Gala­i, ne-a parvenit vestea că in cursul zilei de ieri a fost expediată către furnalele Hunedoarei cea de a 53 000-a tonă de minereu de fier, peste sarcina de plan. Prin această importantă depă­șire colectivul de muncitori, in­gineri și tehnicieni de aci a ra­portat îndeplinirea și depășirea planului fizic pe 11 luni. Au fost îndepliniți totodată și ceilalți principali indicatori de plan pe 11 luni și anume: valoa­rea producției, globale, valoarea producției marfă și productivita­tea muncii. Creșterea indicilor de utilizare intensivi și extensivi ai utilaje­lor, mai buna organizare a lu­crului la operațiile de încărcare -descărcare și transbord a vagoa­nelor cu minereu, și însuflețirea cu care muncitorii participă la întrecerea socialistă au fost prin­cipalii factori ai obținerii aces­tui succes. Alături de constructori 14 utilaje grele, — excavatoare, grediere, screpere, cilindri compre­sori— ale Stației T.U.G. nr. 4 Bră­ila, au fost îndrumate nu de mult spre Constanța pentru ajuta constructorii de aci în ci­n­direa noilor complexe de vile „Palas" și „Neptun". Alte utilaje exploatează in­tens balastul din balastierele Dolhasca, Pădureni și Doaga, sau efectuează operații de con­strucții pe șantierele de la Cra­iova, Iași și Buzău. De subliniat că toate eșaloanele de utilaje, deservite de mecanicii stației din Brăila, ce prezerita­ta sarcinile fizice și valorice simțitor depă­șite. Cumulate pe depășiri au adus unitate, aceste la valoarea producției globale un spor de 2 100 000 lei față de sarcina pla­nificată pînă în prezent. In paralel, prin reducerea cheltuielilor de întreținere a utila­jelor și creșterea productivității muncii s-au obținut 200 000 economii la prețul de cost lei și 100 000 lei beneficii peste plan. In fotografie : Tînărul Costică Talabă de la Șan­tierul naval Galați, lucrînd la cioplirea urechilor de la bigile cargourilor de 4 500 tone. Citiți în pag. a 111-a: Plenara Comitetului regional Galați al P. C. R., cu activul (Din cuvânsul participanților la dezbateri) CITIȚI ÎN PAG A IV-a : Vizita în Austria a tovarășului Ion Gheorghe Maurer LA ELECTROPUTERE CRAIOVA A 300-a locomotivă Diesel electrică a părăsit halele uzinei A 300-a locomotivă Diesel e­­lectrică a părăsit halele uzinei Electroputere, plecînd în primul său drum pe magistralele de oțel ale patriei. Aducîndu-și o prețioasă contribuție la înfăp­tuirea planului de dieselizare a căilor ferate constructorii de lo­comotive de la Craiova adaugă la acest succes și importante îmbunătățiri tehnologice adu­se în construcția locomoti­velor, care au dus, între altele, la creșterea puterii sale de tracțiune. Fiecare zi dedicată studiului Fiecare zi, fiecare oră petrecu­tă în bibliotecă, în sala de curs sau în laborator înseamnă pentru studenții Institutului politehnic din Galați o nouă treaptă, un nou pas pe drumul desăvîrșirii lor ca specialiști. Și pentru ca drumul să le fie presărat cu succese, ei au pus la baza lui încă din primele zile ale anului universitar studiul, căutarea, setea de a ști mereu mai multe. A­­cestea sînt gîndurile cu care au făcut primii pași în Facultatea de tehnologie a produselor alimen­tare și studenții Rodica Codrinn și Dumitru Niță din anul I (foto­grafia de jos) care se străduiesc să pătrundă în tainele reacțiilor chimice. Iar atunci cind le vor stăpîni vor trece la altele, vor dezlega schemele complexelor aparate și instalații de automati­zare, așa cum fac studenții Ma­neta Covalciuc, Cezar Bărbules­­cu și Vasile Dumitru, din anul IV al Facultății de mecanică (fotografia de sus, dreapta). Pen­tru ei semnalele luminoase ale amplificatorului de tensiune se transformă in caracteristici ale benzii de trecere și ale distorsi­unilor de frecvență. Seriozitatea și interesul pe care-l manifestă sunt urmarea conștiinței că un bun inginer trebuie să fie în mă­sură să stăpînească tehnica mo­dernă, să lupte neobosit pentru a introduce noul în producție. De a­cest lucru sînt convinși și alți studenți ca Georgeta Costa­­che, Mariana Roncea și Ioan Cindea, din anul IV al secției de morărit-panificație care s-au de­dicat cu pasiune profesiunii a­­lese. Așa se explică de ce la exa­menele ce le-au susținut pînă a­­cum au primit note de 8,9 și 10. Dar pentru aceasta este necesar ca lucrul practic din laboratoare sa fie completat cu studiul indi­vidual perseverent. Nu e de mi­rare deci că numeroși studenți și-au făcut printre miile de volu­me ale bibliotecii buni prieteni. O dovedesc și studenții Alexan­dru Dumitriu și Nicu Codreanu din grupa 144 a Facultății de mecanică (fotografia de sus, stînga). Proiectele lor la „Mașini de ridicat" se înfiripă astfel dintr-o largă documentare, din numeroase calcule. Și o dată cu ele prinde viață și visul cu care au venit la facul­tate, pe drumul desăvîrșirii lor ca specialiști, pentru care fiecare zi, fiecare oră constituie o nouă treaptă, un nou pas. CORNELIU STlRCESCU student Foto: GH. BERCOV ANCHETA NOASTRA Cum sînt folosite terenurile amenajate pentru irigat? În regiunea noastră s-au reali­zat în ultimii ani importante lucrări de irigații. Suprafețele depășesc în prezent 33 000 hec­tare, ocupînd o pondere însem­nată în Lunca Dunării, Prutului și Buzăului. Irigațiile și-au dovedit efi­ciența în toate unitățile care au avut asemenea terenuri. Producțiile obținute au fost mari și constante cu toate că la culturile neirigate, s-a re­simțit lipsa de precipitații. Pornind de la necesitatea ex­tinderii irigațiilor, ca una din căile sigure pentru sporirea producției agricole. Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara C. C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie a. c. arată că : „... IN ANII VIITORI SE VA DESFĂȘURĂ O LARGĂ ACȚIUNE DE AME­LIORARE A TERENURILOR AGRICOLE ȘI, IN PRIMUL RIND, DE IRIGARE A SUPRA­FEȚEI EXPUSE SECETEI IN BĂRĂGAN ȘI IN ALTE ZONE CU REGIM SCĂZUT DE PRE­CIPITAȚII"... Pe baza studiilor ce se În­treprind în prezent se preconi­zează pentru viitorii 5 ani, ex­tinderea, în regiunea a amenajărilor pentru noastră, irigații pe alte 73—75 000 ha. Care este însă situația tere­nurilor amenajate pînă acum ? Cum sunt folosite ? Ce trebuie întreprins ca fiecare lucrare de hidroameliorații să aibă efici­ență maximă ? Cu prilejul unei anchete în­treprinse de ziarul nostru, am adresat aceste întrebări unor cadre de conducere din gos­podăriile agricole de stat, sta­țiuni agricole experimentale și de la Districtul de gospodă­rire a apelor — Galați. De la gospodăria agricolă de stat Brateș, ne răspunde ingi­nerul șef Nicolae Brătulescu. „Lucrul cel mai important este, acum, ca terenul amena­jat pentru irigat să fie folosit în modul cel mai rațional. Noi am irigat anul acesta 2 090 ha, din care 1 416 ha le-am culti­vat cu porumb. Se obține în mod constant 5 500—6 000 kg la ha. Firește, această producție nu este o limită ,dar nici n-o putem depăși ușor. Cauze sunt mai multe. La proiectarea și execuția amenajării din incin­ta Brateșul de Sus nu s-au ales cele mai optime soluții. Proiectele de redimensionare a canalelor, în special a celor de evacuare, se execută cu în­­tirziere și uneori sunt de cali­tate necorespunzătoare. sectantul și constructorul Pro­m­ țin seama de sugestiile noas­tre. Noi, cei care exploatăm sistemul, suntem­ chemați la a­­vizarea proiectelor în ultima clipă ; ni se solicită semnătu­ra, dar nu avem posibilitatea să facem un studiu aprofundat al lucrărilor. De aici, numai neajunsuri. De pildă, redimen­­sionarea cu întîrziere a unor canale de evacuare a făcut ca 20 de hectare să nu le putem lucra, iar pe 100 de hectare să semănăm foarte tîrziu. Alte 40 de hectare au fost, parțial, scoase din cultură, deoarece Districtul de gospodărire a a­­pelor a avut de executat anu­mite lucrări. Cred că viitoarele lucrări de hidroameliorații tre­buie executate pe baza unei colaborări mai strînse dintre proiectant, constructor și be­neficiar, sub un control mai riguros al acestuia din urmă. Datorită cauzelor amintite, noi am pierdut anul acesta o pro­ducție de circa 900—1 000 to­ne porumb". Cele relatate la G. A. S. Brateș nu sînt un caz izolat. Pe teren ne-am convins că și la alte unități și în special în gospodăriile de stat din siste­mul de irigații Latinu-Vădeni (unde se execută redimensio­­nări de canale și alte lucrări) se irosește, nejustificat, mult teren. Numai la G. A. S. La­­tinu au fost scoase anul aces­ta din cultură 140 ha. Ritmul de lucru nu este corespunză­tor. Trei luni din acest an, to­tul a fost lăsat baltă. Lucrările începute de grupul de șantiere din Galați al Trustului de con­strucții hidrotehnice și ame­najări hidroameliorative au fost preluate de Districtul de gospodărire a apelor. Intîrziin­­du-se lucrările prevăzute, nu s-au putut iriga mari suprafețe. Sînt obiecțiuni serioase asupra calității unor lucrări, pe care ni le-au semnalat mai mulți specialiști. Am adus la cunoștința D.G.A. ului aceste neajunsuri. Iată ce ne răspunde inginerul șef Virgil Dobre : „Obiecțiunile formulate de unii specialiști din gospodăriile de stat sînt, în cea mai mare parte, juste. Am preluat de la T.C.H.A.H. un volum mare de lucrări, in mare parte întîr­­ziate. Ne-am străduit și ne străduim să le aducem „la zi“. In lunile trecute, terenurile fiind ocupate cu culturi, mași­nile și utilajele noastre au stat nefolosite, neavînd front de lucru. Cu acordul unor gos­podării de stat, am continuat lucrările. A fost nevoie să exe­cutăm lucrări pe unele supra­fețe ocupate cu culturi. Poate că, pe alocuri s-a abuzat. Cred că asigurarea frontului de lu­cru trebuie reglementată, in viitor, chiar de la începutul execuției, pe baza unei cola­borări mai strînse cu uni­tățile beneficiare. Condu­cerile unor unități ne re­proșează că, înainte de aviza­ A. RADULESCU (Continuare In pag. a Il-a) Turmeul internațional de baschet Ieri a continuat în sala „Con­structorul" din Galați, meciu­rile din cadrul turneului inter­național de baschet feminin. In primul meci s-au întîlnit formațiile R. P. Ungară și Ro­mânia B, victoria revenind pri­mei echipe cu scorul de 61—54 (27—26). In cea de a doua partidă echipele R. D. Germane și România A au realizat un joc frumos încheiat cu victoria primei noastre reprezentative cu scorul de 71 — 65 (29—34). Azi au loc ultimele meciuri ale turneului în aceiași sală de la ora 18:00. MESAJUL tovarășului Chivu Stoica, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, adresat Organizației Națiunilor Unite pentru alimentație și agricultură cu ocazia a 20 de ani de la înființarea sa Domnule director general, împlinirea a 20 de ani de la înființarea F.A.O., prima insti­tuție specializată a Națiunilor Unite, îmi oferă un prilej plă­cut de a vă adresa dv. și sta­telor membre, participante la cea de a XIII-a sesiune F.A.O., sincere felicitări și un călduros salut, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și al meu personal. Obiectivele înscrise în Ac­tul constitutiv al Organizației Națiunilor Unite pentru Ali­mentație și Agricultură sunt menite să contribuie la dezvol­tarea cooperării internaționale, la facilitarea unui larg schimb de experiență în activitatea pentru ridicarea nivelului de nutriție al popoarelor și ame­liorarea producției agricole. Militînd pentru o largă co­laborare internațională — pe baza respectării principiilor su­veranității, independenței na­ționale și egalității statelor, Republica Socialistă România sprijină activitățile care con­tribuie la cunoașterea recipro­că a valorilor științifice, teh­nice, culturale și apreciază ac­țiunile de asistență pe care F.R.O. le întreprinde în diferi­te țări ale lumii în domeniul agroalimentar. In România, așa cum s-a subliniat recent, cu ocazia a­­doptării noului plan de dez­voltare a economiei naționale pe anii 1966—1970, agricultura reprezintă un factor de mare importantă în ansamblul eco­nomiei nationale și este che­mată să aducă o contribuție din ce în ce­ mai însemnată la progresul țării, la ridicarea bunăstării poporului. Conti­­nuînd în ritm intens indus­trializarea socialistă a țării, vom acorda o atenție tot mai mare dezvoltării unei agricul­turi intensive și multilaterale, capabilă să realizeze o pro­ducție agricolă sporită. România înțelege să coope­reze activ și să acorde spri­jinul său Organizației Națiu­nilor Unite pentru Alimentație și Agricultură în vederea rea­lizării obiectivelor sale funda­mentale și îndeplinirii progra­mului său de activitate. Arez succes deplin lucrărilor sesiunii a XIII-a a Conferin­ței F.A.O. In cartierul Țiglina II 1327 de apartamente predate la cheie De la începutul acestui an, Întreprinderea de construcții oră­șenești Galați a predat la cheie 1­327 de apartamente. In mo­mentul de față 570 de aparta­mente sînt în stadiu avansat de finisaj și vor fi predate benefi­ciarului pînă la data de 15 de­cembrie a.c. In centrul preocupărilor con­structorilor Țiglinei a stat scur­tarea duratei de execuție. Aceas­ta a fost posibil datorită folosirii pe scară largă a prefabricatelor (panouri interioare și de fațadă, plăci prefabricate de mozaic etc) și a extinderii mecanizării. Ca urmare­­­ la blocurile C­1, C­2, C­3, C 13, G­1, și G­4 pre­cum și la punctele comerciale 2 A și 2 B din Țiglina II du­rata de execuție a fost scurtată în medie cu cîte 30 de zile. Un alt factor care a stat în atenție a fost îmbunătățirea con­tinuă a calității lucrărilor. Con­cludente sînt calificativele de „foarte bine" și „bine" care au fost acordate la recepție tuturor blocurilor date în folosință în acest an. Constructorii de la șantierul M —■ S.C.Or. s-au angajat să predea peste plan, pînă la 31 de­cembrie a.c. un număr de 147 apartamente, reprezentînd blocuri tip H cu parter și două 3 etaje. Aceste blocuri începute în cursul lunii august au în prezent structurile terminate iar finisa­jele sunt executate în procent de 60 la sută. Arta amatoare din nou După ce la sfîrșitul săptă­­mânii trecute Galațiul a găz­duit o primă confruntare formațiilor teatrale promovate a la faza regională a concursu­lui bienal de teatru „I. L. Ca­­ragiale“, ieri și astăzi, la Te­cuci, s-a continuat cu cea de-a două confruntare. Aici, s-au prezentat in concurs formațiile teatrale ale sindicatelor și așe­zămintelor culturale, din orașe­le și raioanele Focșani, Panciu și Tecuci. Ieri printre al­tele au susținut spectacole I.P.R.O.F.I.L. Gugești, Casa ra­ională de cultură Tecuci și căminul cultural din Matca. Azi e fondul formațiilor Sin­dicatului C. F. R. Mărășești, căminului cultural Răcoasa, că­minului cultural orășenesc O­­dobești etc. î.î f

Next