Viața Nouă, octombrie-decembrie 1965 (Anul 22, nr. 6473-6551)
1965-11-21 / nr. 6517
ANUL XXII NR. 6517 DUMINICĂ 21 NOIEMBRIE 1965 4 PAGINI — 25 BANI Ill [UNK]l [UNK]llllll [UNK]l^lwiiii mi iim .........——---------------------------------rr mu La Uzina „Progresul“ Brăila UN ANGRENAJ CU TOLERANTE NEPERMISE -DISPECERATUL Utilajele grele care poartă marca Uzinei „Progresul" Brăila se întregesc din circa 40 000 de repere. Toate aceste repere trebuie să fie urmărite pe întregul proces de fabricație, să fie „împinse" înainte finit pe baza spre produsul unor grafice judicios întocmite, care să asigure o îmbinare armonioasă, o desfășurare normală, ritmică a producției. Aceste zeci de mii de repere sunt urmărite de la un loc de muncă la altul de către dispeceri. In linii generale, serviciul dispeceri coordonează producția pînă la „marfă" și chiar livrarea ei. Pe baza planificării reperelor ce urmează a fi executate, serviciul dispeceri își întocmește grafice coordonatoare. Fiecare produs, fiecare reper în parte este planificat cît trebuie să stea într-o secție, unde trebuie să meargă, cînd trebuie să ajungă la montaj și cînd trebuie livrat. O muncă de coordonare, care presupune deci, o înaltă pregătire profesională și pentru acei care o îndeplinesc, multă răspundere. Despre modul în care este organizat serviciul dispeceri în Uzina „Progresul" ne-a relatat tov. ing. Nicu Coconcea, adjunctul șefului de serviciu. — Serviciul este împărțit pe grupe : o grupă de dispeceri urmărește producția pe bază de comenzi, o grupă de programare și lansare, care întocmește graficele, ia parte la lansarea planului, face programări pe decade și ține evidența termenelor prevăzute în contracte, o grupă de cooperare care se ocupă de problemele cooperării între uzine, și o grupă, de curînd înființată, care urmărește piesele de schimb. — Aceste grupe sînt la nivelul uzinei,dar pe secții? — Fiecare secție are șefi de producție care coordonează activitatea dispecerilor secției. Consider că această urmărire a direct în mijlocul producției, proceselor de fabricație, are avantajul că se poate cunoaște operativ stadiul de lucru al fiecărui reper, direct de către conducerea secției. Lunar, dispecerii din secții sînt instruiți la nivelul serviciului cu diferite probleme ale muncii lor și totodată se verifică și se adîncește colaborarea dintre ei. Din cele relatate pînă în prezent am fi înclinați să credem că datorită acestei organizări dispeceratul la Uzina de utilaj greu „Progresul" Brăila este un mecanism bine pus la punct. Cu toate acestea trebuie să arătăm însă că dispeceratul uzinei funcționează cu... toleranțe nepermise. Iată cîteva exemple. Să începem chiar de la conducere. In luna iulie este detașat de la oțelărie ing. Nicu Coconcea care l-a înlocuit pe șeful serviciului plecat în concediu. In luna septembrie, datorită promovării în funcție a titularului șef de serviciu este numit în locul acestuia inginerul Ilie Grozea, care fusese șeful secției construcții metalice. Peste o lună, inginerul Ilie Grozea este din nou detașat pentru întări munca în secția construcții metalice. O asemenea fluctuație, nepermisă, la conducerea serviciului dispeceri, nu poate avea decît urmări negative asupra îndeplinirii sarcinilor de răspundere care îi revin. Așa se explică de ce apar unele anomalii. Iată, de exemplu , în ziua de 27 octombrie a. c. la o comandă pentru Combinatul siderurgic de la Galati, serviciul tehnic a omis un lant. In graba mare se pune „pe foc" serviciul aprovizionare și după destulă goană toată lumea se resemnează — „un asemenea lanț trebuie importat". Ce te faci, serviciule dispeceri, care ți-ai întocmit grafice, ai transpirat urmărind mii de repere, ți-ai fixat termen de livrare...? Și doar în uzină sunt 3 ingineri șefi... Cum muncesc ei ? „Păi, ing. Vineș se ocupă de sectoarele „calde", ing. Anghel de cazangerie și rotărie, iar ing. Rusu de mecanică. Fiecare cu „împărăția" lui și mai ales cu pretențiile lui. Tovarășii ingineri șefi sus amintiți, scot și bagă în producție comenzi peste capul planificării și producției, neținînd seama de obligațiile contractuale, de faptul că atunci cînd s-a lansat planul lunar au fost și ei de V. IONESCU (Continuare in pag. a II-a.) Decada cărții tehnice Intre 20—30 noiembrie a c. se organizează în librării, și la standurile de cărți din întreprinderi decada cărții tehnice. Pentru informarea cumpărătorilor s-au organizat în acest scop vitrine în librării și întreprinderi unde au fost expuse cele mai noi lucrări tehnice și științifice. In întreprinderi se vor organiza, de asemenea, consfătuiri cu muncitorii inginerii și tehnicienii, privind cartea tehnică, precum și expoziții cu titluri de cărți. De asemenea, va fi folosit, în această perioadă autocarul care va vizita, cu volante, întreprinderile expoziții mari din orașele regiunii. Decada cărții tehnice oferă încă un prilej de îmbogățire a bibliotecilor personale cu lucrările cele mai valoroase din domeniul ce-l interesează pe fiecare cititor. IN ÎNTRECEREA SOCIALISTA A 53 000-a tonă de minereu peste plan De la Stafia de sortare a minereului Galai, ne-a parvenit vestea că in cursul zilei de ieri a fost expediată către furnalele Hunedoarei cea de a 53 000-a tonă de minereu de fier, peste sarcina de plan. Prin această importantă depășire colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de aci a raportat îndeplinirea și depășirea planului fizic pe 11 luni. Au fost îndepliniți totodată și ceilalți principali indicatori de plan pe 11 luni și anume: valoarea producției, globale, valoarea producției marfă și productivitatea muncii. Creșterea indicilor de utilizare intensivi și extensivi ai utilajelor, mai buna organizare a lucrului la operațiile de încărcare -descărcare și transbord a vagoanelor cu minereu, și însuflețirea cu care muncitorii participă la întrecerea socialistă au fost principalii factori ai obținerii acestui succes. Alături de constructori 14 utilaje grele, — excavatoare, grediere, screpere, cilindri compresori— ale Stației T.U.G. nr. 4 Brăila, au fost îndrumate nu de mult spre Constanța pentru ajuta constructorii de aci în cindirea noilor complexe de vile „Palas" și „Neptun". Alte utilaje exploatează intens balastul din balastierele Dolhasca, Pădureni și Doaga, sau efectuează operații de construcții pe șantierele de la Craiova, Iași și Buzău. De subliniat că toate eșaloanele de utilaje, deservite de mecanicii stației din Brăila, ce prezeritata sarcinile fizice și valorice simțitor depășite. Cumulate pe depășiri au adus unitate, aceste la valoarea producției globale un spor de 2 100 000 lei față de sarcina planificată pînă în prezent. In paralel, prin reducerea cheltuielilor de întreținere a utilajelor și creșterea productivității muncii s-au obținut 200 000 economii la prețul de cost lei și 100 000 lei beneficii peste plan. In fotografie : Tînărul Costică Talabă de la Șantierul naval Galați, lucrînd la cioplirea urechilor de la bigile cargourilor de 4 500 tone. Citiți în pag. a 111-a: Plenara Comitetului regional Galați al P. C. R., cu activul (Din cuvânsul participanților la dezbateri) CITIȚI ÎN PAG A IV-a : Vizita în Austria a tovarășului Ion Gheorghe Maurer LA ELECTROPUTERE CRAIOVA A 300-a locomotivă Diesel electrică a părăsit halele uzinei A 300-a locomotivă Diesel electrică a părăsit halele uzinei Electroputere, plecînd în primul său drum pe magistralele de oțel ale patriei. Aducîndu-și o prețioasă contribuție la înfăptuirea planului de dieselizare a căilor ferate constructorii de locomotive de la Craiova adaugă la acest succes și importante îmbunătățiri tehnologice aduse în construcția locomotivelor, care au dus, între altele, la creșterea puterii sale de tracțiune. Fiecare zi dedicată studiului Fiecare zi, fiecare oră petrecută în bibliotecă, în sala de curs sau în laborator înseamnă pentru studenții Institutului politehnic din Galați o nouă treaptă, un nou pas pe drumul desăvîrșirii lor ca specialiști. Și pentru ca drumul să le fie presărat cu succese, ei au pus la baza lui încă din primele zile ale anului universitar studiul, căutarea, setea de a ști mereu mai multe. Acestea sînt gîndurile cu care au făcut primii pași în Facultatea de tehnologie a produselor alimentare și studenții Rodica Codrinn și Dumitru Niță din anul I (fotografia de jos) care se străduiesc să pătrundă în tainele reacțiilor chimice. Iar atunci cind le vor stăpîni vor trece la altele, vor dezlega schemele complexelor aparate și instalații de automatizare, așa cum fac studenții Maneta Covalciuc, Cezar Bărbulescu și Vasile Dumitru, din anul IV al Facultății de mecanică (fotografia de sus, dreapta). Pentru ei semnalele luminoase ale amplificatorului de tensiune se transformă in caracteristici ale benzii de trecere și ale distorsiunilor de frecvență. Seriozitatea și interesul pe care-l manifestă sunt urmarea conștiinței că un bun inginer trebuie să fie în măsură să stăpînească tehnica modernă, să lupte neobosit pentru a introduce noul în producție. De acest lucru sînt convinși și alți studenți ca Georgeta Costache, Mariana Roncea și Ioan Cindea, din anul IV al secției de morărit-panificație care s-au dedicat cu pasiune profesiunii alese. Așa se explică de ce la examenele ce le-au susținut pînă acum au primit note de 8,9 și 10. Dar pentru aceasta este necesar ca lucrul practic din laboratoare sa fie completat cu studiul individual perseverent. Nu e de mirare deci că numeroși studenți și-au făcut printre miile de volume ale bibliotecii buni prieteni. O dovedesc și studenții Alexandru Dumitriu și Nicu Codreanu din grupa 144 a Facultății de mecanică (fotografia de sus, stînga). Proiectele lor la „Mașini de ridicat" se înfiripă astfel dintr-o largă documentare, din numeroase calcule. Și o dată cu ele prinde viață și visul cu care au venit la facultate, pe drumul desăvîrșirii lor ca specialiști, pentru care fiecare zi, fiecare oră constituie o nouă treaptă, un nou pas. CORNELIU STlRCESCU student Foto: GH. BERCOV ANCHETA NOASTRA Cum sînt folosite terenurile amenajate pentru irigat? În regiunea noastră s-au realizat în ultimii ani importante lucrări de irigații. Suprafețele depășesc în prezent 33 000 hectare, ocupînd o pondere însemnată în Lunca Dunării, Prutului și Buzăului. Irigațiile și-au dovedit eficiența în toate unitățile care au avut asemenea terenuri. Producțiile obținute au fost mari și constante cu toate că la culturile neirigate, s-a resimțit lipsa de precipitații. Pornind de la necesitatea extinderii irigațiilor, ca una din căile sigure pentru sporirea producției agricole. Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara C. C. al P.C.R. din 11—12 noiembrie a. c. arată că : „... IN ANII VIITORI SE VA DESFĂȘURĂ O LARGĂ ACȚIUNE DE AMELIORARE A TERENURILOR AGRICOLE ȘI, IN PRIMUL RIND, DE IRIGARE A SUPRAFEȚEI EXPUSE SECETEI IN BĂRĂGAN ȘI IN ALTE ZONE CU REGIM SCĂZUT DE PRECIPITAȚII"... Pe baza studiilor ce se Întreprind în prezent se preconizează pentru viitorii 5 ani, extinderea, în regiunea a amenajărilor pentru noastră, irigații pe alte 73—75 000 ha. Care este însă situația terenurilor amenajate pînă acum ? Cum sunt folosite ? Ce trebuie întreprins ca fiecare lucrare de hidroameliorații să aibă eficiență maximă ? Cu prilejul unei anchete întreprinse de ziarul nostru, am adresat aceste întrebări unor cadre de conducere din gospodăriile agricole de stat, stațiuni agricole experimentale și de la Districtul de gospodărire a apelor — Galați. De la gospodăria agricolă de stat Brateș, ne răspunde inginerul șef Nicolae Brătulescu. „Lucrul cel mai important este, acum, ca terenul amenajat pentru irigat să fie folosit în modul cel mai rațional. Noi am irigat anul acesta 2 090 ha, din care 1 416 ha le-am cultivat cu porumb. Se obține în mod constant 5 500—6 000 kg la ha. Firește, această producție nu este o limită ,dar nici n-o putem depăși ușor. Cauze sunt mai multe. La proiectarea și execuția amenajării din incinta Brateșul de Sus nu s-au ales cele mai optime soluții. Proiectele de redimensionare a canalelor, în special a celor de evacuare, se execută cu întirziere și uneori sunt de calitate necorespunzătoare. sectantul și constructorul Prom țin seama de sugestiile noastre. Noi, cei care exploatăm sistemul, suntem chemați la avizarea proiectelor în ultima clipă ; ni se solicită semnătura, dar nu avem posibilitatea să facem un studiu aprofundat al lucrărilor. De aici, numai neajunsuri. De pildă, redimensionarea cu întîrziere a unor canale de evacuare a făcut ca 20 de hectare să nu le putem lucra, iar pe 100 de hectare să semănăm foarte tîrziu. Alte 40 de hectare au fost, parțial, scoase din cultură, deoarece Districtul de gospodărire a apelor a avut de executat anumite lucrări. Cred că viitoarele lucrări de hidroameliorații trebuie executate pe baza unei colaborări mai strînse dintre proiectant, constructor și beneficiar, sub un control mai riguros al acestuia din urmă. Datorită cauzelor amintite, noi am pierdut anul acesta o producție de circa 900—1 000 tone porumb". Cele relatate la G. A. S. Brateș nu sînt un caz izolat. Pe teren ne-am convins că și la alte unități și în special în gospodăriile de stat din sistemul de irigații Latinu-Vădeni (unde se execută redimensionări de canale și alte lucrări) se irosește, nejustificat, mult teren. Numai la G. A. S. Latinu au fost scoase anul acesta din cultură 140 ha. Ritmul de lucru nu este corespunzător. Trei luni din acest an, totul a fost lăsat baltă. Lucrările începute de grupul de șantiere din Galați al Trustului de construcții hidrotehnice și amenajări hidroameliorative au fost preluate de Districtul de gospodărire a apelor. Intîrziindu-se lucrările prevăzute, nu s-au putut iriga mari suprafețe. Sînt obiecțiuni serioase asupra calității unor lucrări, pe care ni le-au semnalat mai mulți specialiști. Am adus la cunoștința D.G.A. ului aceste neajunsuri. Iată ce ne răspunde inginerul șef Virgil Dobre : „Obiecțiunile formulate de unii specialiști din gospodăriile de stat sînt, în cea mai mare parte, juste. Am preluat de la T.C.H.A.H. un volum mare de lucrări, in mare parte întîrziate. Ne-am străduit și ne străduim să le aducem „la zi“. In lunile trecute, terenurile fiind ocupate cu culturi, mașinile și utilajele noastre au stat nefolosite, neavînd front de lucru. Cu acordul unor gospodării de stat, am continuat lucrările. A fost nevoie să executăm lucrări pe unele suprafețe ocupate cu culturi. Poate că, pe alocuri s-a abuzat. Cred că asigurarea frontului de lucru trebuie reglementată, in viitor, chiar de la începutul execuției, pe baza unei colaborări mai strînse cu unitățile beneficiare. Conducerile unor unități ne reproșează că, înainte de aviza A. RADULESCU (Continuare In pag. a Il-a) Turmeul internațional de baschet Ieri a continuat în sala „Constructorul" din Galați, meciurile din cadrul turneului internațional de baschet feminin. In primul meci s-au întîlnit formațiile R. P. Ungară și România B, victoria revenind primei echipe cu scorul de 61—54 (27—26). In cea de a doua partidă echipele R. D. Germane și România A au realizat un joc frumos încheiat cu victoria primei noastre reprezentative cu scorul de 71 — 65 (29—34). Azi au loc ultimele meciuri ale turneului în aceiași sală de la ora 18:00. MESAJUL tovarășului Chivu Stoica, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, adresat Organizației Națiunilor Unite pentru alimentație și agricultură cu ocazia a 20 de ani de la înființarea sa Domnule director general, împlinirea a 20 de ani de la înființarea F.A.O., prima instituție specializată a Națiunilor Unite, îmi oferă un prilej plăcut de a vă adresa dv. și statelor membre, participante la cea de a XIII-a sesiune F.A.O., sincere felicitări și un călduros salut, în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și al meu personal. Obiectivele înscrise în Actul constitutiv al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură sunt menite să contribuie la dezvoltarea cooperării internaționale, la facilitarea unui larg schimb de experiență în activitatea pentru ridicarea nivelului de nutriție al popoarelor și ameliorarea producției agricole. Militînd pentru o largă colaborare internațională — pe baza respectării principiilor suveranității, independenței naționale și egalității statelor, Republica Socialistă România sprijină activitățile care contribuie la cunoașterea reciprocă a valorilor științifice, tehnice, culturale și apreciază acțiunile de asistență pe care F.R.O. le întreprinde în diferite țări ale lumii în domeniul agroalimentar. In România, așa cum s-a subliniat recent, cu ocazia adoptării noului plan de dezvoltare a economiei naționale pe anii 1966—1970, agricultura reprezintă un factor de mare importantă în ansamblul economiei nationale și este chemată să aducă o contribuție din ce în ce mai însemnată la progresul țării, la ridicarea bunăstării poporului. Continuînd în ritm intens industrializarea socialistă a țării, vom acorda o atenție tot mai mare dezvoltării unei agriculturi intensive și multilaterale, capabilă să realizeze o producție agricolă sporită. România înțelege să coopereze activ și să acorde sprijinul său Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură în vederea realizării obiectivelor sale fundamentale și îndeplinirii programului său de activitate. Arez succes deplin lucrărilor sesiunii a XIII-a a Conferinței F.A.O. In cartierul Țiglina II 1327 de apartamente predate la cheie De la începutul acestui an, Întreprinderea de construcții orășenești Galați a predat la cheie 1327 de apartamente. In momentul de față 570 de apartamente sînt în stadiu avansat de finisaj și vor fi predate beneficiarului pînă la data de 15 decembrie a.c. In centrul preocupărilor constructorilor Țiglinei a stat scurtarea duratei de execuție. Aceasta a fost posibil datorită folosirii pe scară largă a prefabricatelor (panouri interioare și de fațadă, plăci prefabricate de mozaic etc) și a extinderii mecanizării. Ca urmare la blocurile C1, C2, C3, C 13, G1, și G4 precum și la punctele comerciale 2 A și 2 B din Țiglina II durata de execuție a fost scurtată în medie cu cîte 30 de zile. Un alt factor care a stat în atenție a fost îmbunătățirea continuă a calității lucrărilor. Concludente sînt calificativele de „foarte bine" și „bine" care au fost acordate la recepție tuturor blocurilor date în folosință în acest an. Constructorii de la șantierul M —■ S.C.Or. s-au angajat să predea peste plan, pînă la 31 decembrie a.c. un număr de 147 apartamente, reprezentînd blocuri tip H cu parter și două 3 etaje. Aceste blocuri începute în cursul lunii august au în prezent structurile terminate iar finisajele sunt executate în procent de 60 la sută. Arta amatoare din nou După ce la sfîrșitul săptămânii trecute Galațiul a găzduit o primă confruntare formațiilor teatrale promovate a la faza regională a concursului bienal de teatru „I. L. Caragiale“, ieri și astăzi, la Tecuci, s-a continuat cu cea de-a două confruntare. Aici, s-au prezentat in concurs formațiile teatrale ale sindicatelor și așezămintelor culturale, din orașele și raioanele Focșani, Panciu și Tecuci. Ieri printre altele au susținut spectacole I.P.R.O.F.I.L. Gugești, Casa raională de cultură Tecuci și căminul cultural din Matca. Azi e fondul formațiilor Sindicatului C. F. R. Mărășești, căminului cultural Răcoasa, căminului cultural orășenesc Odobești etc. î.î f