Viața Nouă, octombrie-decembrie 1965 (Anul 22, nr. 6473-6551)
1965-12-03 / nr. 6527
V A V y. v. I Organ al Comitetului regional Galați al P.C.R. și al Sfatului popular regional ANUL XXII Nr. 6527 VINERI 3 DECEMBRIE 1965 4 PAGINI — 25 BANI ÎN NUMĂRUL DE AZI: InSPORT (pag. a II-a) m VITICULTURA și ZOOTEHNIA — două ramuri cu largi perspective de dezvoltare (pag. a III-a) m VIETNAM - Acțiuni ale patrioților în districtul Binh Chanh și delta Mekong (pag. a IV-a) RAIDUL NOSTRU Cum fac față bibliotecile comunale sezonului „de vîrf“ al activității lor? Cum îl întîmpină pe cititor biblioteca comunală ? Deplasările în mai multe comune din raionul Galați și concluziile seminarului raional au stabilit coordonatele pe care se desfășoară munca cu cartea, acum, în perioada cea mai activă a anului. In comuna Nămoloasa-Sat, pe cititori îi întîmpină un local nou, luminos, cu o atmosferă plăcută care te îmbie la studiu. Tovarăși bibliotecară Stanca Anton, deși reîntoarsă de puțină vreme de la cursurile de pregătire organizate de Comitetul regional de cultură și artă la Brăila, a și pornit la reorganizarea fondului de cărți, la cunoașterea lui. Cititorul intrat în bibliotecă poate împrumuta o carte pentru lectură sau, așezat la masă, poate răsfoi, în liniște, o un album de artă plastică, o revistă de știință. Un ajutor substanțial in muncă îl primește biblioteca din partea căminului cultural. Vorbind cu tovarășul Constantin Manole, directorul căminului cultural, despre ceastă colaborare în organizaarea diferitelor manifestări de popularizare a cărții, iată ce am aflat: — In comuna noastră există o tradiție în acest sens. Planul comun pe trimestrul IV al anului acesta cuprinde pregătirea unei seri de poezie închinate republicii noastre socialiste, a unei expoziții cu mai multe secțiuni „18 ani de victorii" și la fiecare conferință organizată de căminul cultural biblioteca comunală va organiza o expoziție cu împrumut din cărțile în care se dezbat probleme legate de tema conferinței. Aceeași atmosferă propice studiului o întîlnim și în bibliotecile comunale din Foltești — bibliotecară tovarășa Maria Ștefan, Sivița ■ — bibliotecară Maricica Brînză, Ivești — bibliotecară Maria Prodan. Despre importanța unei munci științifice, făcută cu pasiune la biblioteca comunală faptele vorbesc de la sine. Deși mijloacele de informare au crescut considerabil (presa, radioul, televiziunea, cinematograful stau la îndemîna oricui) biblioteca continuă să rămînă o sursă principală în educarea politică, culturală și profesională a maselor, întocmirea unei bibliografii la cerere, recomandarea unor publicații care să lărgească sfera cunoașterii, posibilitatea continuării instruirii tinerilor absolvenți, completarea cunoștințelor acumulate la cursurile agrozootehnice — toate acestea conferă bibliotecii comunale un rol deosebit de important. Și totuși, în multe comune din raionul Galați biblioteca comunală e privită ca o rudă săracă a căminului cultural și a școlii. In comuna Năpești, ea nu are local corespunzător, își desfășoară activitatea într-un bilet. In comuna Nămoloasa- Tîrg, la data cînd am vizitat-o în sala bibliotecii nu era instalată soba, nu avea firmă, nu avea perdele, tavanul era brăzdat de un șanț prin care fusese introdusă instalația electrică la sfîrșitul verii. In comuna Călieni, sala de depozit a bibliotecii comunale este transformată în magazie de lemne și loc de depozitare a materialelor căminului cultural. Biblioteca comunală din Rediu n-are sobă, n-are firmă, n-are local corespunzător. In aceste condiții, bineînțeles că cititorul nu va găsi o atmosferă care să-l îmbie. Dacă biblioteca comunală din Călieni are un număr mic de cititori, aceasta se datorește și faptului că bibliotecara Didina Mihalcea n-a știut să folosească cele mai bune mijloace in munca de popularizare a fondului de cărți și a bibliotecii. E bine știut că frecventarea bibliotecii de către cititori depinde cel mai mult de bibliotecar. Exemple numeroase confirmă că atunci cînd în bibliotecă îi întîmpină pe cititori bibliotecarul, un om bine pregătit din toate punctele de vedere, un local luminos, o atmosferă plăcută pentru studiu, un fond de cărți bogat și ordonat, numărul celor care solicită fondul de cărți al bibliotecii — crește necontenit. Cade în sarcina comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale ca, periodic, în MIRCEA IONESCU (Continuare in pag. a II-a) Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a ambasadorului R.S. Cehoslovace Joi 2 , decembrie 1965, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a primit în audiență pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Socialiste Cehoslovace la București, Jaroslav Sykora, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o discuție prietenească. Aspect din sala de lectură a bibliotecii raionale din Brăila. Centrul orașului Galați. Foto: PAUL POPA ■ INVESTIȚII PROPRII creșterea averii obștești, producției și bunăstării cooperatorilor I III II IIIII III a In Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara C. C. al P. C. R. din 11—12 noiembrie a.c. se arată că dezvoltarea fiecărei cooperative depinde de creșterea bazei tehnico-materiale, de sporirea averii obștești — temelie trainică a creșterii puterii economice a cooperativei, a bunăstării membrilor ei. Experiența demonstrează că numai acele cooperative care alocă an de an fonduri sporite pentru acumulări pot să-și dezvolte continuu mijloacele de producție, efectivele de animale, plantațiile de vii și pomi — și să asigure, pe această bază, surse de venituri mari cooperatorilor. Plenara Comitetului regional al P. C. R. Galați, care a avut loc la sfîrșitul lunii noiembrie, a recomandat, cooperativelor agricole să valorifice mai bine resursele proprii, să sporească fondurile de acumulare și să orienteze investițiile spre acțiuni cu eficiență maximă în creșterea producției și sporirea avutului obștesc, întocmind planuri anuale și de perspectivă bine gîndite, realiste. In articolul de față prezentăm experiența cooperativei agricole de producție din Bucești care, repartizînd fonduri importante pentru acumulări, a reușit să ridice valoarea avutului obștesc și să crească bunăstarea țăranilor cooperatori. Cu aproape 4 ani în urmă, la încheierea procesului de cooperativizare a agriculturii, cooperativa agricolă din Bucești se număra printre unitățile slab dezvoltate din raionul Galați. Organizarea producției lăsa de dorit, datorită faptului că brigăzile și echipele nu erau conduse cu competență, forța de muncă nu era folosită rațional, iar retribuirea nu era suficient de stimulativă pentru a cointeresa pe membrii cooperativei în executarea unor lucrări de calitate și la timp, în sporirea producției. In ce privește dezvoltarea unității, și în mod deosebit a acelor ramuri care aduc mari venituri, nu se făcuse prea mult. Construcțiile din domeniul zootehnic se limitau la un grajd: mijloace de transport erau puține, la fel și numărul animalelor de producție. Un prim pas făcut de consiliul de conducere pentru îmbunătățirea muncii a fost reorganizarea brigăzilor și echipelor, finind seama ca acestea să fie bine proportionate, să primească pentru o perioadă mai îndelungată sarcini de producție, terenul, efectivele de animale, uneltele de muncă. In fruntea brigăzilor și echipelor au fost numiți oameni pregătiți, destoinici, care au dat dovadă de hărnicie, de spirit organizatoric. Pentru obținerea unor rezultate pe măsura condițiilor existente au fost întocmite planuri mai bine gîndite, realiste, în care au fost prevăzute : valorificarea resurselor naturale, utilizarea rațională a forței de muncă și mijloacelor de producție, orientarea investițiilor spre acțiuni care puteau da în timp scurt eficiența maximă în creșterea producției, veniturilor și avutului obștesc. In cîmp, suprafețele cultivate au rămas, în general, aceleași. Porumbul, care ocupa în 1962, circa 940 hectare, a ajuns acum la 1 048 hectare, diminuîndu-se în schimb suprafața cultivată cu grîu cu 100 hectare. Floarea-soarelui a scăzut cu 40 hectare, care s-au adăugat la cultura sfeclei de zahăr. S-a pus în schimb accent pe efectuarea tuturor lucrărilor agrotehnice necesare plantelor, de bună calitate și la timp, pe folosirea unor semințe și hibrizi superiori, pe fertilizarea solului și creșterea gradului de mecanizare — căi care au contribuit la obținerea unor sporuri însemnate de recoltă. In vederea valorificării depline a resurselor locale, consiliul de conducere a stabilit să extindă suprafață ocupătă cu vii și cultură de legume. Acum 4 ani cooperativa agricolă din Bucești avea 364 hectare vie, din care 56 hectare cu viță nobilă. Veniturile realizate din acest sector, cu toate că via nu era destul de bine îngrijită erau importante. In raza comunei se mai găseau încă mari suprafețe de teren nisipos, iar o parte din vie fiind bătrînă și rară nu dădea randamentul scontat. S-a pus atunci problema refacerii viei necorespunzătoare și, paralel, a extinderii suprafeței. După un an s-a ajuns la 388 ha vie, din care 58 ha vie nobilă, pentru ca la începutul anului curent via să ocupe în cooperativa agricolă din Bucești 411 ha, din care 88 ha nobilă. In planul de perspectivă este prevăzut ca să se ajungă în 1970 la o suprafață de 600 hectare vie, continuîndu-se înlocuirea viței hibrid cu viță nobilă. Pentru a nu diminua suprafața pe rod, membrii cooperatori vor planta în primul rînd întreaga suprafață planificată de 600 hectare, și apoi, pe măsură ce vor intra în producție noile plantații, vor fi defrișate suprafețe ce pot fi replantate în același an cu soiuri valoroase. Pentru toamna anului 1965 și primăvara lui 1966 s-a prevăzut plantarea a 100 hectare, din care s-au realizat 57 ha. Deci planul dezvoltării sectorului viticol se îndeplinește întocmai. De remarcat este faptul că numai in acest an, răsplătind eforturile ce se depun pentru întreținerea și extinderea ei, via a dat un venit de 3 500 000 lei. Și incă un lucru, cooperativa agricolă din Bucești și-a creat „o anexă" a viticulturii — școala de viță. De pe cele 10 hectare ocupate de școala de vite, unitatea și-a asigurat întreaga cantitate de material săditor, obținînd un plus în ultimii doi ani, un venit de 1 200 000 lei. Ținînd seama de faptul că terenurile cooperativei agricole sunt mărginite de apele Siretului și Bîrladului, cooperatorii au lărgit și suprafața cultivată cu legume. Dacă în 1962 acestea ocupau G. PERFILOV (Continuare în pag. a II-a) AZI VĂ INFORMĂM DESPRE La Șantierul naval Galați Primul lot de nave care se lucrează după trasatul optic La Șantierul naval Galați a fost lansată în fabricație documentația primului lot de cargouri maritime de 4 500 tone la care lucrările de trasare a secțiilor și blocsecțiilor se vor efectua după metoda trasajului optic. O dată cu aceasta se mecanizează aproape complet și operația de debitare a tablelor navale folosite la construcția corpului. Operația de debitare se va face prin intermediul a două mașini automate, direct după clișee fotografice fără a mai fi nevoie de trasate suplimentare. Noile nave la care se lucrează fac parte din producția primului an al viitorului cincinal. Tradiționala ștafetă culturală In raionul Tecuci a intrat în tradiția activității culturale ștafeta „30 Decembrie" aflată în prezent la a patra ediție. Ștafeta a început la 21 noiembrie pe 4 trasee și se va afla duminică la a treia etapă cînd artiștii amatori din Ghidigeni, Gohor, Mîndrești, Condrea și Poiana vor prezenta spectacole în comunele învecinate. Evenimentul cultural va fi de-a lungul șoselelor importante și îndeosebi pe traseele turistice internaționale, în cadrul unor zone situate în afara zgomotului și aglomerărilor de circulație urbane, vor fi construite începînd din anul 1966 numeroase moteluri. . . Motelul — construcție destinata exclusiv găzduirii turiștilor automobiliști și motocicliști — are în general o capacitate de cazare de cîteva zeci de locuri. Amenajările interioare vor cuprinde camere cu cite două paturi, vestibul și baie. Turiștii vor avea la dispoziție marcat pe lîngă înlesnirea unui schimb de experiență între artiști amatori și de vizite și expuneri care au darul să evidențieze realizările din ultimul an ale cooperativelor agricole de producție. Ștafeta se va încheia la Tecuci în ziua de 26 decembrie cu un spectacol festiv unde își vor da concursul cele mai bune formații de amatori din raion, și mici restaurante, precum și parcaje semiacoperite în imediata vecinătate. Printre primele locuri de amplasare a acestor moteluri amintim, cele de la Bucium-Iași, Căciulata și Bragov, (Agerpres) Moteluri de-a lungul șoselelor destinate turiștilor automobiliști și motocicliști cu telefericul Virful cu Dor, spre TEHNICII NOI OAMENI PREGĂTIȚI . NIVELUL EI Docherii și navigatorii își însușesc noi cunoștințe tehnice In transportul fluvial, ca și în celelalte sectoare de activitate ale economiei noastre naționale, tehnica nouă pătrunde, de la un an la altul, tot mai mult. Dezvoltarea impetuoasă a porturilor noastre și a flotei prin înzestrarea cu utilaje de înaltă productivitate (macarale plutitoare și pe căi de rulare, automacarale pe șenile și pe pneuri, autostivuitoare, benzi transportoare etc), instalații portuare moderne și nave tot mai perfecționate impun o permanentă preocupare pentru ridicarea continuă a nivelului de pregătire al acelora care sunt chemați să folosească asemenea mijloace în procesul de exploatare. Ritmul dotărilor și a intrării în funcțiune a noilor mijloace sporește exigența față de pregătirea oamenilor chemați să asigure întreținerea și deservirea noilor utilaje și nave. Ei au nevoie de un volum din ce în ce mai mare de cunoștințe teoretice și practice. Ținînd seama de aceste cerințe, Direcția regională a navigației civile Galați, sub îndrumarea comitetului de partid și sprijinită de comitetul sindical, a asigurat și în acest an cele mai bune condiții pentru organizarea și desfășurarea cursurilor profesionale de ridicare a calificării, atît in sectoarele de uscat (porturi), cit și în flotă. Astfel, în porturile Docuri și Bazinul de cherestea aceste cursuri sunt în plină desfășurare, fiind urmate de peste 950 docheri și operatori de dană. Tot în porturi funcționează și cursurile de ridicare a calificării pentru personalul de la utilaje mecanice, cu participarea a 358 de mecanici de utilaje, tractoriști și autostivuitoriști. O deosebită grijă a fost acordată întocmirii programei analitice și tematicii, astfel nicit să corespundă nevoilor impuse de ridicarea continuă a indicelui de tehnicitate al utilajelor. Pentru aceasta a fost nevoie nu numai de atragerea celor mai competente cadre de ingineri consultarea și maiștri, dar și de mecanizatorilor și docherilor în vederea înlăturării unor lipsuri constatate în desfășurarea procesului de producție. Ingineri ca : M. Goldenberg, K. Malavoschi, M. Moise, P. Florea și alții și-au adus din plin aportul atît la întocmirea tematicilor, cit și la predarea lecțiilor la un nivel corespunzător. Dintre temele stabilite, menționăm: „Tehnica de stivuire a mărfurilor în nave“, „Organizarea operațiunilor de încărcare-descărcare a mărfurilor în nave“, „Tehnologia manipulării mărfurilor în porturi" (pentru docheri și operatori de dană), „Exploatarea și întreținerea utilajelor portuare", „Mecanizarea complexă a operațiunilor portuare", (pentru personalul de la utilaje mecanice) etc. Un loc important în cadrul expunerilor a fost rezervat temelor referitoare la tehnica securității muncii, precum și descrierii funcționării și exploatării utilajelor intrate recent în dotare. Ținînd seama de specificul muncii, cursurile au fost organizate pe ture, atît la docheri, cit și la mecanizatori, folosindu-se larg metoda demonstrativă cu planșe, grafice etc. Predările au fost însoțite în cele mai multe cazuri de demonstrații practice la utilaje. Organizarea temeinică a activității de ridicare a calificării profesionale mecanizatorilor a docherilor și a avut o influență pozitivă asupra îndeplinirii și depășirii planului și a angajamentelor luate, contribuind la sporirea productivității muncii și scurtarea cu 10— 15 la sută a timpului de staționare a navelor sub operațiuni. A fost, de asemenea, îmbunătățită și calitatea prestațiilor prin reducerea substanțială a avariilor la nave și a deteriorării mărfurilor în timpul manipulărilor. Docheri ca Alexandru Alecu ,Alexe Luca, Gheorghe Marin și alții, ridicîndu-și nivelul profesional, dau un randament sporit în muncă, depășindu-și cu regularitate sarcinile de plan. Alături de aceștia, macaragii care au urmat cu un ȘTEFAN IGNAT tehnician D. R. N. C. Galați (Continuare în paga II-a) II II Schimb de experiență la G.A.S. Smîrdan Cu cîteva zile în urmă gospodăria de stat Smîrdan a avut oaspeți. Erau directori, ingineri șefi și ingineri mecanici din 10 gospodării agricole de stat, precum și tovarăși din conducerea Trustului Gostat Galați. Ei au vizitat atelierele, magazia de piese, parcurile de mașini pentru a vedea cum se desfășoară acțiunea de pregătire a tractoarelor și mașinilor agricole pentru campania agricolă de primăvară. Lucrătorii din C.A S. Smîrdan au fost felicitați pentru buna organizare a muncii, calitatea lucrărilor și gospodărirea judicioasă a mașinilor în parcurile unității. PETRE COLIBABA corespondent Lucrări agricole în gospodăriile de stat Una din lucrările cele importante ce se execută mai in acest sezon în gospodăriile agricole de stat este pregătirea semințelor pentru culturile ce vor fi însâmînțate în primăvară. Din datele centralizate la Trustul Central Gostat rezultă că pină în prezent au fost condiționate aproape 12 000 de mazăre și măzăriche, tone întreaga cantitate de fasole de sămînță, aproape 900 tone soia, 4 700 tone ovăz, iarbă de Sudan etc. In livezile gospodăriilor început primul stropit de iarnă a al pomilor lucrare ce s-a făcut pina în prezent în proporție de 70 la sută. Totodată a fost pregătit terenul pentru plantarea de noi livezi pe o suprafață de circa 2 800 hectare. In podgorii se lucrează la extinderea plantațiilor de vii și producerea de material săditor. Pînă în prezent, s-au pregătit aproape 3 600 hectare din cele 4 431 prevăzute a fi plantate cu viță în primăvară. (Agerpres) G.A.S. „Zagna-sere". IN FOTOGRAFIE: Recoltatul roșiilor în una din serele gospodăriei.