Viața Nouă, octombrie-decembrie 1965 (Anul 22, nr. 6473-6551)

1965-12-03 / nr. 6527

V A V y. v. I Organ al Comitetului regional Galați al P.C.R. și al Sfatului popular regional ANUL XXII Nr. 6527 VINERI 3 DECEMBRIE 1965 4 PAGINI — 25 BANI ÎN NUMĂRUL DE AZI: InSPORT (pag. a II-a) m VITICULTURA și ZOOTEHNIA — două ramuri cu largi perspective de dezvoltare (pag. a III-a) m VIETNAM - Acțiuni ale patrioților în districtul Binh Chanh și delta Mekong (pag. a IV-a) RAI­D­U­L NOSTRU Cum fac față bibliotecile comunale sezonului „de vîrf“ al activității lor? Cum îl întîmpină pe cititor biblioteca comunală ? Deplasă­rile în mai multe comune din raionul Galați și concluziile se­minarului raional au stabilit coordonatele pe care se des­fășoară munca cu cartea, acum, în perioada cea mai activă a anului. In comuna Nămoloasa-Sat, pe cititori îi întîmpină un lo­cal nou, luminos, cu o atmos­feră plăcută care te îmbie la studiu. Tovarăși bibliotecară Stanca Anton, deși reîntoarsă de puțină vreme de la cursu­rile de pregătire organizate de Comitetul regional de cul­tură și artă la Brăila, a și por­nit la reorganizarea fondului de cărți, la cunoașterea lui. Ci­titorul intrat în bibliotecă p­oate împrumuta o carte pen­tru lectură sau, așezat la masă, poate răsfoi, în liniște, o un album de artă plastică, o revistă de știință. Un ajutor substanțial in muncă îl primește biblioteca din partea căminului cultural. Vorbind cu tovarășul Cons­tantin Manole, directorul că­minului cultural, despre ceastă colaborare în organiza­a­­rea diferitelor manifestări de popularizare a cărții, iată ce am aflat: — In comuna noastră există o tradiție în acest sens. Planul comun pe trimestrul IV al a­­nului acesta cuprinde pregăti­rea unei seri de poezie închi­nate republicii noastre socia­liste, a unei expoziții cu mai multe secțiuni „18 ani de vic­torii" și la fiecare conferință organizată de căminul cultural biblioteca comunală va orga­niza o expoziție cu împrumut din cărțile în care se dezbat probleme legate de tema con­ferinței. Aceeași atmosferă propice studiului o întîlnim și în bi­bliotecile comunale din Foltești — bibliotecară tovarășa Maria Ștefan, Sivița ■ — bibliotecară Maricica Brînză, Ivești — bi­bliotecară Maria Prodan. Despre importanța unei munci științifice, făcută cu pa­siune la biblioteca comunală faptele vorbesc de la sine. Deși mijloacele de informare au crescut considerabil (presa, ra­dioul, televiziunea, cinemato­graful stau la îndemîna oricui) biblioteca continuă să rămînă o sursă principală în educarea politică, culturală și profesio­nală a maselor, întocmirea u­­nei bibliografii la cerere, reco­mandarea unor publicații care să lărgească sfera cunoașterii, posibilitatea continuării instrui­rii tinerilor absolvenți, comple­tarea cunoștințelor acumulate la cursurile agrozootehnice — toate acestea conferă bibliote­cii comunale un rol deosebit de important. Și totuși, în multe comune din raionul Galați biblioteca comunală e privită ca o rudă săracă a căminului cultural și a școlii. In comuna Năpești, ea nu are local corespunzător, își desfășoară activitatea într-un b­ilet. In comuna Nămoloasa- Tîrg, la data cînd am vizitat-o în sala bibliotecii nu era ins­talată soba, nu avea firmă, nu avea perdele, tavanul era brăz­dat de un șanț prin care fu­sese introdusă instalația elec­trică la sfîrșitul verii. In comuna­ Călieni, sala de depozit a bibliotecii comunale este transformată în magazie de lemne și loc de depozitare a materialelor căminului cultu­ral. Biblioteca comunală din Rediu n-are sobă, n-are firmă, n-are local corespunzător. In­­ aceste­­ condiții, bineînțe­les­ că cititorul nu va găsi o atmosferă care să-l îmbie. Dacă biblioteca­ comunală din Călieni are un număr mic de cititori, aceasta­­ se datorește și faptului că bibliotecara Didina Mi­halc­ea n-a știut să foloseas­că cele mai bune mijloace in munca de popularizare a fon­dului de cărți și a bibliotecii. E bine știut că frecventarea bibliotecii de către cititori de­pinde cel mai mult de bibliote­car. Exemple numeroase confir­mă că atunci cînd în bibliotecă îi întîmpină pe cititori bibliote­carul, un om bine pregătit din toate punctele de vedere, un local luminos, o atmosferă plăcută pentru studiu, un fond de cărți bogat și ordonat, nu­mărul celor care solicită fon­dul de cărți al bibliotecii — crește necontenit. Cade în sarcina comitetelor­­ executive ale sfaturilor popu­lare comunale ca, periodic,­ în MIRCEA IONESCU (Continuare in pag. a II-a) Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a ambasadorului R.S. Cehoslovace Joi 2 , decembrie 1965, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al C.C. al P.C.R., a primit în audiență pe amba­sadorul extraordinar și pleni­potențiar al Republicii Socia­liste Cehoslovace la București, Jaroslav Sykora, la cererea acestuia. Cu acest prilej a avut loc o discuție prietenească. Aspect din sala de lectură a bibliotecii raionale din Brăila. Centrul orașului Galați. Foto: PAUL POPA ■ INVESTIȚII PROPRII creșterea averii obștești, producției și bunăstării cooperatorilor I III I­I IIIII I­I­I a In Raportul prezentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Ple­nara C. C. al P. C. R. din 11—12 noiembrie a.c. se arată că dezvoltarea fiecărei cooperative depinde de creșterea bazei tehnico-materiale, de sporirea averii obștești — temelie trai­nică a creșterii puterii economice a cooperativei, a bunăstării membrilor ei. Experiența demonstrează că numai acele coope­rative care alocă an de an fonduri sporite pentru acumulări pot să-și dezvolte continuu mijloacele de producție, efecti­vele de animale, plantațiile de vii și pomi — și să asigure, pe această bază, surse de venituri mari cooperatorilor. Plenara Comitetului regional al P. C. R. Galați, care a avut loc la sfîrșitul lunii noiembrie, a recomandat, cooperative­lor agricole să valorifice mai bine resursele proprii, să spo­rească fondurile de acumulare și să orienteze investițiile spre acțiuni cu eficiență maximă în creșterea producției și sporirea avutului obștesc, întocmind planuri anuale și de perspectivă bine gîndite, realiste. In articolul de față prezentăm experiența cooperativei agri­cole de producție din Bucești care, repartizînd fonduri im­portante pentru acumulări, a reușit să ridice valoarea avutului obștesc și să crească bunăstarea țăranilor cooperatori. Cu aproape 4 ani în urmă, la încheierea procesului de cooperativizare a agriculturii, cooperativa agricolă din Bu­cești se număra printre uni­tățile slab dezvoltate din ra­ionul Galați. Organizarea producției lăsa de dorit, da­torită faptului că brigăzile și echipele nu erau conduse cu competență, forța de muncă nu era folosită rațional, iar retribuirea nu era suficient de stimulativă pentru a cointeresa pe membrii co­operativei în executarea unor lucrări de calitate și la timp, în sporirea producției. In ce privește dezvoltarea unității, și în mod deosebit a acelor ramuri care aduc mari venituri, nu se făcuse prea mult. Construcțiile din do­meniul zootehnic se limitau la un grajd: mijloace de transport erau puține, la fel și numărul animalelor de producție. Un prim pas făcut de con­siliul de conducere pentru îmbunătățirea muncii a fost reorganizarea brigăzilor și e­­chipelor, finind seama ca a­­cestea să fie bine proportio­nate, să primească pentru o perioadă mai îndelungată sarcini de producție, terenul, efectivele de animale, unel­tele de muncă. In fruntea brigăzilor și echipelor au fost numiți oameni pregătiți, des­toinici, care au dat dovadă de hărnicie, de spirit organi­zatoric. Pentru obținerea unor re­zultate pe măsura condițiilor existente au fost întocmite planuri mai bine gîndite, realiste, în care au fost pre­văzute : valorificarea resur­selor naturale, utilizarea ra­țională a forței de muncă și mijloacelor de producție, o­­rientarea investițiilor spre acțiuni care puteau da în timp scurt eficiența maximă în creșterea producției, veni­turilor și avutului obștesc. In cîmp, suprafețele culti­vate au rămas, în general, a­­celeași. Porumbul, care ocu­pa în 1962, circa 940 hectare, a ajuns acum la 1 048 hecta­re, diminuîndu-se în schimb suprafața cultivată cu grîu cu 100 hectare. Floarea-soare­­lui a scăzut cu 40 hectare, care s-au adăugat la cultura sfeclei de zahăr. S-a pus în schimb accent pe efectuarea tuturor lucrărilor agrotehni­ce necesare plantelor, de bu­nă calitate și la timp, pe fo­losirea unor semințe și hi­brizi superiori, pe fertilizarea solului și creșterea gradului de mecanizare — căi care au contribuit la obținerea unor­ sporuri însemnate de recoltă. In vederea valorificării de­pline a resurselor locale, consiliul de conducere a sta­bilit să extindă suprafață­ o­­cupătă cu vii și cultură de legume. Acum 4 ani coopera­tiva agricolă din Bucești a­­vea 364 hectare vie, din care 56 hectare cu viță nobilă. Ve­niturile realizate din acest sector, cu toate că via nu era destul de bine îngrijită erau importante. In raza co­munei se mai găseau încă mari suprafețe de teren nisi­pos, iar o parte din vie fiind bătrînă și rară nu dădea randamentul scontat. S-a pus atunci problema refacerii viei necorespunzătoare și, paralel, a extinderii suprafeței. După un an s-a ajuns la 388 ha vie, din care 58 ha vie nobilă, pentru ca la începutul anului curent via să ocupe în coo­perativa agricolă din Bucești 411 ha, din care 88 ha nobi­lă. In planul de perspectivă este prevăzut ca să se ajun­gă în 1970 la o suprafață de 600 hectare vie, continuîn­­du-se înlocuirea viței hibrid cu viță nobilă. Pentru a nu diminua suprafața pe rod, membrii cooperatori vor­ planta în primul rînd întrea­ga suprafață planificată de 600 hectare, și apoi, pe mă­sură ce vor intra în produc­ție noile plantații, vor fi de­frișate suprafețe ce pot fi re­­plantate în același an cu so­iuri valoroase. Pentru toam­na anului 1965 și primăvara lui 1966 s-a prevăzut planta­rea a 100 hectare, din care s-au realizat 57 ha. Deci pla­nul dezvoltării sectorului vi­ticol se îndeplinește întoc­mai. De remarcat este faptul că numai in acest an, răsplă­tind eforturile ce se depun pentru întreținerea și extin­derea ei, via a dat un venit de 3 500 000 lei. Și incă un lucru, cooperativa agricolă din Bucești și-a creat „o a­­nexă" a viticulturii — școala de viță. De pe cele 10 hecta­re ocupate de școala de vite, unitatea și-a asigurat întrea­ga cantitate de material să­­ditor, obținînd un plus în ul­timii doi ani, un venit de 1 200 000 lei. Ținînd seama de faptul că terenurile cooperativei agri­cole sunt mărginite de ape­le Siretului și Bîrladului, cooperatorii au lărgit și su­prafața cultivată cu legume. Dacă în 1962 acestea ocupau G. PERFILOV (Continuare în pag. a II-a) AZI VĂ INFORMĂM DESPRE La Șantierul naval Galați Primul lot de nave care se lucrează după trasatul optic La Șantierul naval Galați a fost lansată în fabricație do­cumentația primului lot de car­gouri maritime de 4 500 tone la care lucrările de trasare a secțiilor și blocsecțiilor se vor efectua după metoda trasaju­­lui optic. O dată cu aceasta se meca­­nizează aproape complet și o­­perația de debitare a tablelor navale folosite la construcția corpului. Operația de debitare se va face prin intermediul a două mașini automate, direct după clișee fotografice fără a mai fi nevoie de trasate suplimentare. Noile nave la care se lu­crează fac parte din producția primului an al viitorului cinci­nal. Tradiționala ștafetă culturală In raionul Tecuci a intrat în tradiția activității culturale ștafe­ta „30 Decembrie" aflată în pre­zent la a patra ediție. Ștafeta a început la 21 noiembrie pe 4 trasee și se va afla duminică la a treia etapă cînd artiștii amatori din Ghidigeni, Gohor, Mîndrești, Condrea și Poiana vor prezenta spectacole în comunele învecina­te. Evenimentul cultural va fi de-a lungul șoselelor impor­tante și îndeosebi pe traseele turistice internaționale, în ca­drul unor zone situate în afara zgomotului și­ aglomerărilor de circulație urbane, vor fi con­struite începînd din anul 1966 numeroase moteluri. . . Motelul — construcție desti­nata exclusiv găzduirii turiști­lor automobiliști și motocicliști — are în general o capacitate de cazare de cîteva zeci de locuri. Amenajările interioare vor cuprinde camere cu cite două paturi, vestibul și baie. Turiștii vor avea la dispoziție marcat pe lîngă înlesnirea unui schimb de experiență între artiști amatori și de vizite și expuneri care au darul să evidențieze rea­lizările din ultimul an ale coope­rativelor agricole de producție. Ștafeta se va încheia la Tecuci în ziua de 26 decembrie cu un spectacol festiv unde își vor da concursul cele mai bune formații de amatori din raion, și mici restaurante, precum și parcaje semiacoperite în ime­diata vecinătate. Printre primele locuri de am­plasare a acestor moteluri a­­mintim­, cele de la Bucium-Iași, Căciu­lata și Bra­gov, (Agerpres) Moteluri de-a lungul șoselelor destinate turiștilor automobiliști și motocicliști cu telefericul Virful cu Dor, spre TEHNICII NOI­­ OAMENI PREGĂTIȚI . NIVELUL EI Docherii și navigatorii își însușesc noi cunoștințe tehnice In transportul fluvial, ca și în celelalte sectoare de activi­tate ale economiei noastre na­ționale, tehnica nouă pătrunde, de la un an la altul, tot mai mult. Dezvoltarea impetuoasă a porturilor noastre și a flotei prin înzestrarea cu utilaje de înaltă productivitate (macarale plutitoare și pe căi de rulare, automacarale pe șenile și pe pneuri, autostivuitoare, benzi transportoare etc), instalații portuare moderne și nave tot mai perfecționate impun o per­manentă preocupare pentru ri­dicarea continuă a nivelului de pregătire al acelora care­ sunt chemați să folosească ase­menea mijloace în procesul de exploatare. Ritmul dotărilor și a intrării în funcțiune a noilor mijloace sporește exigența față de pre­gătirea oamenilor chemați să asigure întreținerea și deservi­rea noilor utilaje și nave. Ei au nevoie de un volum din ce în ce­ mai mare de cunoștințe teoretice și practice. Ținînd seama de aceste ce­rințe, Direcția regională a navi­gației civile Galați, sub îndru­marea comitetului de partid și sprijinită de comitetul sindical, a asigurat și în acest an cele mai bune condiții pentru orga­nizarea și desfășurarea cursuri­lor profesionale de ridicare a calificării, atît in sectoarele de uscat (porturi), cit și în flotă. Astfel, în porturile Docuri și Bazinul de cherestea aceste cursuri sunt în plină desfășura­re, fiind urmate de peste 950 docheri și operatori de dană. Tot în porturi funcționează și cursurile de ridicare a califică­rii pentru personalul de la uti­laje mecanice, cu participarea a 358 de mecanici de utilaje, tractoriști și autostivuitoriști. O deosebită grijă a fost a­­cordată întocmirii programei a­­nalitice și tematicii, astfel ni­cit să corespundă nevoilor im­puse de ridicarea continuă a indicelui de tehnicitate al utila­jelor. Pentru aceasta a­ fost ne­voie nu numai de atragerea celor mai competente cadre de ingineri consultarea și maiștri, dar și de mecanizatorilor și docherilor în vederea înlătură­rii unor lipsuri constatate în desfășurarea procesului de pro­ducție. Ingineri ca : M. Gol­denberg, K. Malavoschi, M. Moise, P. Florea și alții și-au adus din plin aportul atît la în­tocmirea tematicilor, cit și la predarea lecțiilor la un ni­vel corespunzător. Dintre te­mele stabilite, menționăm: „Tehnica de stivuire a mărfu­rilor în nave“, „Organizarea operațiunilor de încărcare-des­­cărcare a mărfurilor în nave“, „Tehnologia manipulării mărfu­rilor în porturi" (pentru docheri și operatori de dană), „Exploa­tarea și întreținerea utilaje­lor portuare", „Mecanizarea complexă a operațiunilor por­tuare", (pentru personalul de la utilaje mecanice) etc. Un loc important în cadrul expuneri­lor a fost rezervat temelor re­feritoare la tehnica securității muncii, precum și descrierii funcționării și exploatării utila­jelor intrate recent în dotare. Ținînd seama de specificul muncii, cursurile au fost orga­nizate pe ture, atît la docheri, cit și la mecanizatori, folosin­­du-se larg metoda demonstrati­vă cu planșe, grafice etc. Pre­dările au fost însoțite în cele­­ mai multe cazuri de demonstra­ții practice la utilaje. Organizarea temeinică a ac­tivității de ridicare a calificării profesionale mecanizatorilor a docherilor și a avut o in­fluență pozitivă asupra îndepli­nirii și depășirii planului și a angajamentelor luate, contri­buind la sporirea productivită­ții muncii și scurtarea cu 10—­ 15 la sută a timpului de stațio­nare a navelor sub operațiuni. A fost, de asemenea, îmbunătă­țită și calitatea prestațiilor prin reducerea substanțială a ava­riilor la nave și a deteriorării mărfurilor în timpul manipulă­rilor. Docheri ca Alexandru A­­lecu ,Alexe Luca, Gheorghe Marin și alții, ridicîndu-și ni­velul profesional, dau un ran­dament sporit în muncă, depă­­șindu-și cu regularitate sarcini­le de plan. Alături de aceștia, macaragii care au urmat cu un­ ȘTEFAN IGNAT tehnician D. R. N. C. Galați (Continuare în pag­a II-a) II I­I Schimb de experiență la G.A.S. Smîrdan Cu cîteva zile în urmă gos­podăria de stat Smîrdan a avut oaspeți. Erau directori, ingineri șefi și ingineri­ mecanici din 10 gospodării agricole de stat, precum și tovarăși din condu­cerea­ Trustului Gostat Galați. Ei au vizitat atelierele, maga­zia de piese, parcurile de ma­șini pentru a vedea cum se desfășoară acțiunea de pregă­tire a tractoarelor și mașinilor agricole pentru campania agri­colă de primăvară. Lucrătorii din C.A S. Smîrdan au fost felicitați pentru buna organi­zare a muncii, calitatea lucră­rilor și gospodărirea judicioa­să a mașinilor în parcurile u­­nității. PETRE COLIBABA corespondent Lucrări agricole în gospodăriile de stat Una din lucrările cele importante ce se execută mai in acest sezon în gospodăriile a­­gricole de stat este pregătirea semințelor pentru culturile ce vor fi însâmînțate în primăva­ră. Din datele centralizate la Trustul Central Gostat rezultă că pină în prezent au fost con­diționate aproape 12 000 de mazăre și măzăriche, tone în­treaga cantitate de fasole de sămînță, aproape 900 tone so­ia, 4 700 tone ovăz, iarbă de Sudan etc. In livezile gospodăriilor început primul stropit de iarnă a al pomilor lucrare ce s-a fă­cut pina în prezent în propor­ție de 70 la sută. Totodată a fost pregătit terenul pentru plantarea de noi livezi pe o suprafață de circa 2 800 hec­tare. In podgorii se lucrează la extinderea plantațiilor de vii și producerea de material să­­ditor. Pînă în prezent, s-au pregătit aproape 3 600 hectare din cele 4 431 prevăzute a fi plantate cu viță în primăvară. (Agerpres) G.A.S. „Zagna-sere". IN FOTOGRAFIE: Re­coltatul roșiilor în una din serele gospodăriei.

Next