Viața Nouă, iulie-septembrie 1966 (Anul 22, nr. 6705-6782)

1966-09-16 / nr. 6770

> Sf PROLETARI DIM TOATE ȚĂRILE, UNIȚI.V.­ Organ al Comitetului regional Galați al P. C. R. și al Sfatului popular regional ANUL XXIII Nr. 6770 VINERI 16 SEPTEMBRIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI Nave la un nivel tehnic cu­ mai înalt In drum de la combinatul siderurgic spre șantierul na­val, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu și Vasile Patili­­neț trec prin noile cartiere ale Galațiului renăscut din cenușa distrugerilor războiu­lui. Este o tranziție semnifi­cativă, căci prima stradă care-și deschide noile prive­liști citadine se numește Stra­da Siderurgiștilor. Noile car­tiere și ansambluri de blocuri conferă orașului de la Dună­re aspectul arhitectonic și ur­banistic al unei citadele mo­derne. Sunt apreciate realiză­rile obținute de arhitecții și constructorii gălățeni în ce privește, varietatea și dina­mismul formelor arhitectura­le, care valorifică din plin peisajul natural, ingeniozita­tea și fantezia motivelor de­corative de pe fațadele bacu­rilor, a diferitelor îmbinări de materiale de construcție. Șantierul naval. La intrare, două simbolice embleme care marchează etapele istoriei a­­cestui harnic colectiv gălă­­țean, imaginile în miniatură ale cargoului „Galați", de 4 500 tone și mineralierului „Petroșani" de 12 500 tone. In întîmpinarea conducătorilor de partid și de stat au venit nu­meroși muncitori, tehnicieni și ingineri. Sunt de față Mihai Marinescu, ministrul indus­triei construcțiilor de mașini, și Panait Melisaratos, directo­rul general al întreprinderii La cheiul de armare se află acum, în stadiul de montare a mașinilor și instalațiilor de bord, cinci vase. Ele amin­tesc de cele 36 nave mariti­me de felurite tipuri, făurite de mîinile harnice și pricepu­te ale oamenilor acestui șan­tier, nave care și-au început de aici, în ultimii șase ani, marile călătorii pe mările și oceanele lumii. Oaspeții vizi­tează mineralierul-prototip „Petroșani". Proporțiile sale impresionează privirile: corpul masiv de oțel are o greutate de peste patru mii tone, iar lungimea depășește 150 metri. De la înălțimea punții de co­mandă se zăresc contururile metalice, prinse încă în încă­tușarea schelelor, ale noului mineralier, frate geamăn cu „Petroșani". Discutîndu-se despre perspectivele șantieru­lui în cincinal și amintindu-se că, pînă în 1970, constructorii navali gălățeni vor trebui să livreze 50 de cargouri dife­rite, conducătorii de partid și de stat au îndemnat pe harnicii făurari de vase să ridice ne­contenit performanțele calita­tive ale navelor construite. In cartea de onoare, oaspeții semnează sub următorul text : „Felicităm din inimă colecti­vul de muncitori, tehnicieni și ingineri de la Șantierul naval Galați și-i urăm să ob­țină noi succese în activitatea sa entuziastă, să construiască și să dea țării vase moderne, de înalt nivel tehnic, care să poarte cu cinste pavilionul românesc pe mările și ocea­nele lumii". CENTRAL- . „M. EMINESCU CONDUCĂTORILOR DE PARTID STAT ÎN REGIUNEA NOASTRĂ în cea de-a doua zi a vizitei pe care au făcut-o în regiunea Galați, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Leonte Răutu, Vasile Patilineț au fost oaspeți ai locuitorilor orașelor Tecuci și Focșani, coope­ratorilor din Pechea, lucrătorilor de la Gospodăria de stat din Cotești, au poposit la Mausoleul de la Mărășești și la Muzeul Unirii din Focșani. In seara zilei de joi, a avut loc la Galați adunarea activului regional de partid. Întîlnire cu intelectualitatea Galațiului Miercuri seara, conducătorii de partid și de stat au fost oaspeții cadrelor didactice și studenților de la Institutul po­litehnic și Institutul pedago­gic din Galați. întâmpinați cu imnul tinereții studioase „Gaudeamus Igitur", oaspeții au fost înconjurați cu căldu­ră încă din primele clipe ale sosirii lor îr­ cartierul studen­țesc, cum numesc cu mîndrie gălățenii complexul de clă­diri ale institutelor, cămine­lor, casei de cultură și stadio­nul de aici. Profilul acestui „orășel" al tineretului a fost prezentat de adjunctul minis­trului învățământului, Jean Livescu, și de rectorul Insti­tutului politehnic, care au subliniat, printre altele, dez­voltarea pe care o vor lua în viitor unele secții de aici, cum ar fi cea destinată pre­gătirii viitorilor constructori de nave. După vizitarea laboratoare­lor institutului, conducătorii de partid și de stat s-au în­­tîlnit apoi, într-unul din am­fiteatre, cu intelectualii din orașul Galați — prilej pentru o caldă manifestare de dra­goste și atașament față de partid a oamenilor de știință și cultură gălățeni. Prof. Iosif Egri, rectorul In­stitutului politehnic, a subliniat că vizita conducătorilor de partid și de stat este o nouă mărturie vie a atenției și gri­jii pe care partidul și guver­nul nostru le acordă învăță­­mîntului superior, promovării științei și culturii în patria noastră. Arătînd că, datorită acestei atenții deosebite, ora­șul Galați a devenit în anii construcției socialismului un centru universitar în plină dezvoltare, vorbitorul a subli­niat că profesorii și studenții dispun de condiții prielnice pentru desfășurarea unui în­­vățămînt de calitate, la nive­lul cerințelor actuale ale științei și tehnicii. Men­­ționînd că pînă acum institu­tul a dat țării peste 3 000 de absolvenți, vorbitorul a asigu­rat că profesorii și studenții vor depune toată străduința, toată priceperea și cunoștințe­le lor, toate eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor ce de­curg din hotărîrile Congresu­lui al IX-lea, din noile cerin­țe impuse de dezvoltarea ra­pidă a orașului. Conf. dr. Ion rectorul Institutului Teodorescu, pedago­gic, a spus printre altele : Sîntem fericiți că ni se oferă prilejul să exprimăm, în mod nemijlocit, conducerii de partid și de stat recunoștința noastră deplină pentru condi­țiile pe care ni le-a creat. In­stitutul pedagogic dispune de săli spațioase pentru cursuri și seminarii, de o bună do­tare materială.. Studenții noș­tri au asigurate, de asemenea, bune condiții de viață. Vom face totul, a spus vorbitorul, pentru a răsplăti grija și dra­gostea părintească a partidu­lui și statului nostru, muncind în așa fel încît profesorii pe care îi pregătim să fie un e­­xemplu pentru tineret, să muncească cu abnegație pen­tru a face din elevii lor ce­tățeni de nădejde ai Româ­niei socialiste. Noi, studenții, a spus Elena Cadre bine cu temeinice Primit cu vii și însufle­țite aplauze, a luat apoi cuvântul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU . La începutul cuvîntării sale, secretarul general al C.C. al P.C.R. a relevat importanța pentru orașul Galați, ca și pentru economia și cultura țării, a creării celor două in­stitute de învățămînt supe­rior — politehnic și pedago­gic — și a felicitat corpul di­dactic și studenții pentru re­zultatele obținute pînă acum. Știința, cultura, învățămîn­­tul — a spus vorbitorul — ocupă un loc de seamă în ca­drul programului de dezvolta­re a societății noastre. Parti­dul și guvernul au prevăzut pentru anii următori lărgirea bazei materiale a învățămîn­tului, asigurarea condițiilor necesare ca studenții și elevii să-și poată însuși cît mai bine cunoștințele necesare de cul­tură generală și de specialita­te, spre a deveni buni Con­structori ai socialismului, oa­meni cu un înalt nivel de pregătire științifică. Numai în felul acesta inginerii de mîi­­ne, profesorii de mîine își vor putea îndeplini îndatoririle mari care le revin atît în do­meniul construcției economice, cît și în activitatea culturală, științifică și de învățămînt. Socialismul presupune știința și cultura cea mai înaltă. Nu­mai pe această bază este po­sibilă construcția socialismu­lui și comunismului — și de aceea partidul acordă o atît de mare atenție acestor im­portante domenii ale vieții noastre sociale. Subliniez acestea — a spus în continuare vorbitorul — pentru a releva încă o dată rolul important pe care îl a­­veți dv., cadrele din învăță­mînt, pentru instruirea tinerei generații și, totodată, pentru educarea ei în spiritul cunoaș­terii și prețuirii trecutului de luptă al poporului român — trecut minunat, bogat, care merită și trebuie să fie cunos­cut și prețuit de întregul nos­tru tineret. Numai în acest fel, tineretul va prețui mai pro­fund realitățile de astăzi, va înțelege mai bine că realiză­rile în construcția socialistă sunt rezultatul unor lupte gre­le pentru libertate națională și socială, sunt rezultatul mun­cii încordate a întregului nos­tru popor, care, sub conduce­rea partidului, a avut de în­­frînt multe greutăți, dar a fost hotărît întotdeauna să le în­vingă și să meargă mereu îna­inte pentru a-și asigura un viitor fericit, a deveni stă­­pîn pe soarta sa și a-și făuri viața, a asigura dezvoltarea națiunii române așa cum o dorește. In continuare, secretarul ge­neral al C.C. al P.C.R. a spus: Toader, studentă în anul IV al Facultății de mecanică, sîntem hotărîți să nu precupe­țim nici un efort pentru a ne însuși cît mai temeinic cunoș­tințele predate, pentru a de­veni buni specialiști, astfel încît să răspundem cu cinste exigențelor tot mai mari pe care le pune în fața tuturor cadrelor tehnice programul desăvîrșirii construcției socia­liste în scumpa noastră patrie, pregătite, cunoștințe Poporul nostru are nevoie de asemenea intelectuali, de ase­menea constructori ai socialis­mului, care să stăpînească cu­noștințele de specialitate ale domeniului lor de activitate și să dispună de o vastă cul­tură generală. Cadrele didac­tice — chemate să asigure predarea cît mai temeinică a cunoștințelor — și tineretul — dator să-și însușească aceste cunoștințe — să-și unească e­­forturile spre a contribui la crearea unei intelectualități înaintate, la nivelul cerințelor societății socialiste și comu­niste. Cu cît intelectualii de mîine vor avea un grad mai înalt de cunoștințe, vor stă­­pîni ceea ce creează știința în țara noastră, dar vor cunoaște și tot ce creează mai bun știin­ța mondială, cu atît va fi a­­sigurat progresul continuu al patriei socialiste, realizarea programului de bunăstare fericire pentru poporul nos­ss­tru. E un program minunat și o perspectivă minunată pen­tru tineretul nostru — și tre­buie să spunem că tineretul s-a dovedit și se dovedește la înălțimea acestor perspective. Partidul și guvernul nostru acordă o înaltă apreciere în­tregii activități a tineretului nostru, apreciază felul în care tineretul nostru studios învață și se pregătește pentru a pu­tea să-și servească poporul și în cea de-a doua zi a vi­zitei pe care o fac în regiunea Galați, conducătorii de partid și de stat s-au îndreptat spre Tecuci. La Șendreni, o expoziție cu produse agricole oferă sinte­tic roadele pe care oaspeții le vor aprecia desfășurate vast patria. Partidul și guvernul a­­­­cordă, de asemenea, o înaltă apreciere activității corpului didactic, intelectualității noas­tre care, împreună cu toți oa­menii muncii, își aduce con­tribuția la întreaga operă de construcție socialistă, depune e­­forturi pentru educarea tine­rei noastre generații. Exprimînd prețuirea efortu­rilor ce se depun în această direcție la Galați, tovarășul Ceaușescu a urat tuturor in­telectualilor din oraș succese tot mai mari în activitatea lor, pe tarlalele de mii de hec­tare care ocupă întinderile din zare în zare. Cele 42 de cooperative agricole ale raio­nului Galați au obținut re­colte bogate. In comunele Bra­niștea, Vasile Alecsandri. In­dependența, ca și în celelalte așezări de pe Valea Siretului, sutele de case noi, construc­țiile gospodărești și social-cul­­turale sunt o dovadă a vieții și bunăstării la care se ridică necontenit țăranii cooperatori. ...In 1949, după rezoluția din 3-5 martie a partidului, ță­ranii din Pechea au pășit pri­mii din regiunea Galați pe ca­lea cooperativizării socialiste. Puțini își mai pot imagina în­fățișarea satului de pe atunci. Numai în ultimii doi ani, aici s-au construit peste 300 case noi, funcționează in prezent 5 școli generale, un spital, un liceu, un complex cooperatori comercial. Sute de și-au cumpă­rat televizoare și aparate de radio — toate acestea avîn­­du-și izvorul in dezvoltarea e­­conomică a cooperativei agri­cole, cu cele 1 500 de familii și 5 000 de hectare. Cu mîndria acestor înfăp­tuiri au venit în întîmpinarea oaspeților miile de coopera­tori din Pechea. Sînt de față tovarășii Mavrodin Ghiiuță, prim-secretar al Comitetului raional P.C.R. — Galați, Ion Irimia, președintele sfatu­și­lui popular raional. Președintele cooperativei a­­gricole de producție „11 Iu­nie“ din Pechea, Ion Negoiță, Erou al Muncii Socialiste, a­­rată că astăzi averea obșteas­că a cooperativei se ridică la 16 500 000 lei, ceea ce a făcut ca valoarea zilei muncă să se ridice în 1966 la peste 40 lei. „Dar despre fapte vorbesc faptele, a spus el. Poftiți dragi oaspeți să le apreciați“. După scurta consfătuire în biroul președintelui, urmează vizitarea sectorului zootehnic, și anume la cîteva din nume­roasele grajduri și adăposturi în care se pot număra 1500 taurine, 963 porci, aproa­pe 4 000 oi, 12 000 de păsări. Interesî­ndu-se de condițiile de întreținere a animalelor, des­pre felul cum sunt­ aplicate metodele zootehniei moderne, conducătorii de partid și de stat discută cu cooperatorii despre măsurile de îmbunătă­țire continuă a muncii în a­­cest sector. Intre timp, în curtea cooperativei s-au adu­nat mii de oameni care sa­lută cu puternice aplauze so­sirea oaspeților la tribuna din fața sediului. Adresîndu-se acestor „vete­rani" ai cooperativizării, țăra­nilor din Pechea, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a spus : Ceea ce ați reali­zat dv., cooperatorii din Pechea, este o dovadă a superiorității agriculturii so­cialiste, a posibilităților pe care le are țărănimea ca, u­­nindu-și pămînturile, folosind mijloacele mecanizate, sămîn­­ță, superioară și aplicînd în­drumările oamenilor de știin­ță, să poată­ obține producții agricole bune. Aceste rezul­tate sînt­­ un exemplu al rea­lizărilor obținute în general de țărănimea muncitoare in anii puterii populare prin transformarea socialistă a a­­griculturii și a satului, prin dezvoltarea agriculturii. Este cunoscut că deși au trecut nu­mai patru ani de la înche­ierea cooperativizării, nu toți acești ani — atît­ în cursul cooperativizării, dar mai cu seamă după terminarea aces­teia , agricultura noastră a asigurat continuu producția de cereale, produse animale plante tehnice necesare consu­și­­ului intern, a asigurat chiar unele disponibilități pentru export. Aceste rezultate dove­desc justețea politicii parti­dului nostru care a acordat și acordă o atenție deosebită dez­voltării agriculturii, creșterii producției în toate ramurile acesteia. Arătînd, in continuare, ca pr­ogramul concret de dezvol­tare pînă în 1970 a agricultu­rii țării noastre trasat de Congresul al IX-lea al parti­dului a fost lărgit și defini­tivat de plenarele Comitetului Central și congresul coopera­tivelor care au stabilit mă­surile organizatorice și mate­riale necesare înfăptuirii o­­biectivelor sale, vorbitorul a spus : Rezultatele obținute anul acesta în producția a­­gricolă pe întreaga țară sînt bune. La grîu am depășit pre­vederile pe 1966 ale planului — și, după cîte știu, coopera­tiva dv., ca și celelalte coo­perative agricole din regiunea Galați, a obținut recolte bu­ne. De asemenea, se apreciază că recolta de porumb va fi superioară celei planificate. Există perspective bune și la recolta de sfeclă, cartofi și la celelalte plante tehnice, ui viticultură și pomicultură. Se îndeplinesc, de asemenea, cu succes, în sectorul zootehnic, sarcinile prevăzute în pianul pe 1966. Producția de lapte obținută pînă acum este supe­rioară celei planificate. Aceas­ta arată că sarcinile trasate de Congresul al IX-lea în­ do­meniul agriculturii, ca și in industrie, se îndeplinesc cu succes și că avem toate con­dițiile ca planul pe cinci ani să fie în întregime realizat. Felicitîndu-i pe cooperato­rii din Pechea pentru repul­­tatele, obținute — rezultate datorate măsurilor luate de partid și guvern pentru a a­­sigura baza materială și con­dițiile organizatorice necesa­re dezvoltării agriculturii cât și muncii țărănimii care de­pune eforturi pentru a în­făptui politica partidului pen­tru transformarea agriculturii noastre într-o agricultură îna­intată, modernă, la nivelul celei­a din țările avansate — tovarășul Ceaușescu a spus: După cum ați văzut îri zia­rele de ieri, Comitetul Cen­tral și guvernul au hotărît ca, începînd din anul acesta, în fiecare primă duminică a lu­nii octombrie să se sărbăto­rească „Ziua recoltei". Am stabilit aceasta pentru a crea un prilej de a face în fiecare an bilanțul celor realizate in agricultură și, totodată, de a da posibilitatea țărănimii noastre cooperatiste să-și în­fățișeze rezultatele muncii ei și de a le sărbători prin di­verse forme, inclusiv serbări populare. Aceasta este o pre­țuire pe care partidul și­ gu­vernul nostru o dau muncii pline de avînt a țărănimii noastre cooperatiste. Indeplinindu-vă sarcinile care vă revin din programul ela­borat de congresul partidului — a spus în încheiere secre­tarul general al C.C. al parti­dului — veți realiza crește­rea bunăstării dv. și, în ace­lași timp, veți aduce o con­tribuție la dezvoltarea între­gii agriculturi din România, la desăvârșirea construcției so­cialiste, la ridicarea bunăstă­rii întregului nostru popor, la înflorirea Republicii noas­tre socialiste. Totodată, rezultatele pe care le obținem în dezvolta­­rea­ agriculturii contribuie la demonstrarea superiorității a­ PAUL ANGHEL NICOLAE VAMVU ALEXANDRU BRAD ION MECA (Continuare în pag. a II-a) Cu perseverență pe drumul sporirii continue a producției vegetale și animale w­WW“ i Conducătorii de partid tru eroii căzuți în lupta­­ și de stat depun o coroană de entru apărarea patriei. In vizită la Combinatul siderurgic „Gheorghe Gheorghiu-Dej" de la Galati. Foto : GH. BERCOV flori la Mausoleul de la Mărășesti, în semn de omagiu pen-Foto : PAUL POPA

Next