Viața Nouă, ianuarie-martie 1967 (Anul 23, nr. 6862-6937)
1967-02-14 / nr. 6898
PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Organ al Comitetului regional Galați al P.C. R. și al Sfatului popular regional ANUL XXIII Nr. 6898 MARȚI 14 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI La C. F. R. Brăila EFORTURI CARE SE CER CONTINUATE Colectivul Combinatului pentru fibre artificiale de la Brăila a depus în ultima perioadă de timp eforturi susținute pentru descoperirea cauzelor care au frînat vreme îndelungită desfășurarea normală a procesului de producție și atingerea pe această cale a unor indicatori economici ridicați, a luat măsuri energice pentru eliminarea acestor cauze. Deși eficiența acestor măsuri nu este pe deplin vizibilă încă, realizarea unor sarcini de plan pe prima lună a anului lasă posibilitatea de a se întrevedea perspectivele unei reale redresări, activitatea C.F.R.-ului, în comparație cu perioadele precedente, reușind să se situeze pe linia unei dinamici ascendente. Dintre principalele măsuri notăm : concentrarea eforturilor pentru readucerea la nivelul normal de funcționare a mașinilor de cablat prin organizarea unei mai bune întrețineri pe toate cele trei schimburi la mașinile aflate în funcțiune și întărirea echipelor cu oameni din sector în vederea reviziei și repunerii în funcțiune a mașinilor care stagnau datorită unui grad de uzură mai avansat. S-au luat, de asemenea, măsuri pentru asigurarea unor materiale cheie din care o parte s-au asimilat în țară. Ca prim efect al acestor măsuri, producția atelierului cablare a cunoscut o creștere constantă. Care este, deci, bilanțul cu care se prezintă C.F.R.-ul la sfîrșitul lunii ianuarie a.c. ? Care au fost deficiențele care au persistat în ciuda măsurilor luate și ce trebuie făcut pentru evitarea în viitor a efectului lor negativ ? începută sub cele mai bune auspicii, prima lună din acest an a sfîrșit, totuși prin a consemna nerealizarea planului , cu 5 285 000 lei la producția globală, cu 84 tone la rețele card și cu 169 tone la sulfat de sodiu. Două sunt în principal defecțiunile care au dus la nerealizarea indicatorului valoric : strangularea intervenită la atelierul cablare unde din cauza neprevăzutei căderi a mașinilor și lipsei unor piese de schimb capacitatea de prelucrare a fost mult redusă neputindu-se prelucra întreaga cantitate de fire furnizată de filatură, și mai ales slaba calitate a produselor, atît a rețelelor card cit și a celofibrei, fapt care a obligat întreprinderea să le includă în calcului producției globale și marfă cu un preț inferior celui planificat. Referindu-se la motivele pentru care s-a produs acea strangulare în atelierul de cablare, ca și la condițiile datorită cărora calitatea celofibrei s-a situat in general sub nivelul planificat, tovarășul ing. Nicolae Edemea, șeful serviciului producție spunea : „Datorită lipsei de prevedere din partea vechii conduceri a secției, nu s-au efectuat în anul precedent reviziile planificate, ceea ce a făcut ca mașinile să ajungă într-o stare mecanică care nu a mai permis continuarea funcționării lor. In același timp, neîntocmindu-se din vreme necesarul de piese de schimb, acestea au trebuit comandate abia în ultimul moment, fapt care a dus la întirzierea reparației mașinilor. Apoi, slaba calitate a firului de cord a făcut imposibilă exploatarea intensivă a mașinilor de cablat. Calitatea nesatisfăcătoare a celofibrei se datorește atît unor defecțiuni de proiectare, care sînt pe cale de a fi remediate, cît și variației în presiunea aburului primit de la C.E.T. ■ Ca o vină a conducerii secției consider a fi faptul că nu a luat măsuri pentru schimbarea filierelor conform graficului stabilit și pentru efectuarea unui control mai riguros al curățirii filierelor în laborator. Un proces de fabricație cu gradul înalt de tehnicitate specific C.F.R.-ului, mai ales în condițiile existenței unui mare număr de muncitori relativ nou angajați și deci insuficient pregătiți din punct de vedere profesional, presupune o strictă și permanentă supraveghere tehnică în toate schimburile. Privind lucrurile prin această prizmă, considerăm că timpul de muncă al cadrelor tehnico-inginerești destinat activității nemijlocit productive este prea mult redus de obligativitatea de a răspunde unor diverse solici C. LUPAȘCU (Continuare în pag. a II-a) Materiale didactice pentru învățâmîntul agrozootehnic In obținerea unor producții sporite atît din sectorul vegetal cît și din sectorul zootehnic, un rol important îl are aplicarea la timp și de un ridicat nivel agrotehnic a lucrărilor agricole, buna îngrijire furajare a animalelor. Toatite acestea depind însă de priceperea oamenilor, de nivelul de cunoștințe profesionale al lucrătorilor din agricultură. Pentru a veni în sprijinul lectorilor de la învățămîntul agro-zootehnic și a înlesni asimilarea de noi cunoștințe și noțiuni tehnice de către elevii acestor cursuri, cooperativele agricole de producție din regiunea noastră au primit, în cursul lunii ianuarie, de la Consiliul Superior al Agriculturii și Consiliul agricol regional 2 400 de diafilme pe diferite teme agricole și 1 600 de broșuri pe temele : „Organizarea selecției la animale în cooperativele agricole „Folosirea de producție" și îngrășămintelor chimice și eficiența lor". di jjjuci. Foto : P. POPA In curînd în orașul Tecuci va intra în producție o nouă unitate industrială: întreprinderea de reparații auto. In prezent aici se lucrează intens la terminarea finisării construcției. Citiți în pag. a lll am Măsurile adoptate pornesc de la cunoașterea temeinică a realității șantierului a Zootehnia, ramură cu pondere însemnată, care poate da mai mult m. Pe urmele materialelor publicate In atenția locuitorilor orașului Galați se aduce la cunoștința populației orașului Galați că, în perioada viscolului, pentru îmbunătățirea accesibilității la asistență medicală, s-au luat următoarele măsuri : — Toate spitalele vor acorda asistență medicală tuturor cetățenilor ce se vor adresa, direct, fară a se mai trece prin circumscripții sanitare și policlinică. — La fiecare circumscripție sanitară se va asigura pe toată durata celor 24 ele ore serviciul de gardă cu cadre medii. — La următoarele circumscripții sanitare : nr. 3 (strada 13 iunie), nr. 10—11 (strada General Dragalina — Cartier Tecuci), nr. 7 (Țiglina I), nr. 22 (Țiglina III), în afara programului obișnuit, între orele 20—8,00 dimineața se asigură gardă cu medici. Intrucît căile de circulație sînt impracticabile în marea lor majoritate se face apel către populație de a nu solicita serviciul de salvare decit în cazuri de urgență și strictă necesitate. Numărul unu publicației despre caal re vă relatăm cu bucurie mai jos, nu-l veți găsi la nici un chioșc din Galați. A apărut în cîteva exemplare, bătute îngrijit la mașină și inițiativa in sine aparținînd Școlii generale de 8 arii nr. 24 se impune atenției. Nu este vorba aici de manifestarea unei îngăduințe a debutului (însăși revista se intitulează cu modestie „Debuturi literare"), ci de semnificația unui fapt cu adînci tradiții in școala românească. Să nu uităm că într-o asemenea revistă școlară intitulată „Virtus Romana Rediviva" debutează cel care avea să devină autorul „Nunții nemuritoarei Zamfirei“ și tot într-un asemenea climat Eminescu va juvenil, scrie poezia cu accente patetice prilejuită de moartea lui Aron Pumnul. Urcînd mai încoace, pe coloana fără de sfîrșit a timpului, exemplele dintr-o adincă sporesc, dragoste a unor dascăli ce voiau poate să fixeze astfel, într-un efort de statornică aducere aminte, boabele de mărgăritar ale unor ginduri de început frapînd prin curaj, candoare și ingenuitate, cîteodată și prin sclipirea de o clipă a harului. Tradiția se reînnoadă și, în felul ei seamănă cu un act de cultură ce se integrează firesc cadrului școlar, de emulație, de strădanii stăruitoare pentru consemnarea celor mai frumoase ginduri izvorite azi dintr-o realitate luminoasă, care cere in ajutor versul unei, cuvintul ce bucusă exprime adevărul zilelor de tulburătoare prefaceri socialiste. „Debuturi literare" începe deci un drum pe care i-l „împlinim“ nu dorim numai literare, ci adevărate izbinzi în contextul social contemporan spre bucuria patriei noastre. Ea se deschide cu o „Introducțiune" profesoarei de limba a română Cornelia Șușnea și continuă apoi firesc cu poezia pe care„elevul Dumitru Butoi o închină patriei. ’. Nu , putem trece peste semnăturile celorlalți intre care loan Alexandru, Doina Tihnea, Gabriela Șeitan, Iorga Alexei Dan, toți îndrăgostiți de vers. Intre aceștia o laudă în plus Histriei Trandafir care, parcă justifică această abundență de poezie în următoarele versuri : Că drumul către soare nu înalță numai glia/ Ci cîntă peste ziduri, din plin, și poezia. (Zidarului). Nu lipsește nici proza. Mihaela Irescu semnează Peun gingaș crochiu intitulat „Pînă cînd“?, Gabriela Savin un interesant articol-relatare despre un colocviu al profesorilor la care au fost invitați un luminator, o profesoară emerită, un medic, un inginer șiun arhitect. Reportajul despre excursia la Casa memorialăi „Alexandru Vlahuță" de la aparține Dragosloveni Magdalenei Iosifescu, iar M. P. semnează o timidă exegeză la „Moartea căprioarei“. Revista fiind trimestrială, n-a dus lipsă de materiale. Bănuim, lesne acest lucru. Ce noutăți vor aduce numerele următoare ? Cui anume ■ dintre semnatarii de azi îi va fi dat să rămînă fie și numai pentru o clipă în rafturile bibliotecilor ? întrebări la care acum, nu se poate da un răspuns. Ar fi ca o încercare de a sări peste timp. Important este altceva: această unire de ginduri și năzuinți, această îngemănare de entuziasme, să cumuleze tot ce-i mai bun în fiecare, să stîrnească să ajute la interesul, crearea acelui climat propice dezvoltării spirituale a omului nou, armoniei lui interioare, să dezvolte dragostea pentru școală, învățătură, pentru realitatea socialistă. ILIE TĂNĂSACHE PISTe*n4i ____RÎNDURI LA O REVISTĂ ȘCOLARĂ LUAȚI MASURI URGENTE PENTRU DESZĂPEZIRE ! Duminică și luni, în regiunea noastră au continuat viscolul și ninsorile. Viteza vîntului a atins valori între 50 și 90 km pe oră ; grosimea stratului de zăpadă măsura 50 cm iar, în unele puncte izolate troienele au ajuns la 3—4 metri înălțime. Majoritatea drumurilor naționale, regionale, raionale și comunale sînt înzăpezite. In raza de activitate a Regulatorului de circulație Galați s-au suspendat trenurile de marfă, în schimb circulă toate trenurile de călători, cu întîrzieri însă. In ultimele zile de viscol în aprovizionarea populației cu alimente nu s-au semnalat deficiente. S-au luat măsuri pentru a se preveni golurile în aprovizionarea cu lapte. Strașul Galați, de exemplu, este alimentat cu lapte adus pe C.F.R. sau cu utilaje pe șenile și autocamioane cu dublă tracțiune. Acțiunea de deszăpezire n-a fost întreruptă nici un moment. Toate utilajele — grederele, buldozerele, autofrezele etc. — au lucrat din plin, la întreaga lor capacitate, în trei schimburi. In primul rînd, echipele de deszăpezire au avut în vedere salvarea oamenilor prinși de viscol și înzăpeziți pe diferite drumuri din regiune. Astfel, s-au transportat cu ajutorul tractoarelor 250 de oameni care au fost izolați, împreună cu 130 de mașini, pe șoseaua Traian — Urseasca. Cu ajutorul organelor locale de partid și de stat aceștia au fost cazați la G.A.S. Urseasca și la diferiți cetățeni mună. De asemenea, din ceîn comune și orașe s-au depistat casele înzăpezite și s-au luat măsuri de a pune în afara oricărui pericol pe locuitorii lor. In înfruntarea de pînă acum cu viscolul dezlănțuit s-au ivit și unele neajunsuri, datorită lipsei de organizare, a neatenției și neantrenării întregii populații în munca de curățire a zăpezii. La Școala profesională din comuna Ianca, de pildă, în cursul nopții de 12 februarie a. c., unul din dormitoare a luat foc. Intr-adevăr, focul a fost izolat în mai puțin de două ore, dar aceasta nu scuză conducerea școlii pentru faptul că a acordat prea puțină atenție respectării regulilor de pază contra incendiilor. Pe viitor locuitorii din toate comunele și orașele regiunii trebuie să supravegheze cu mai multă atenție focul din sobe. După cîte sîntem informați, în mai multe comune au fost avariate adăposturile pentru animale. Pe o asemenea vreme, zi și noapte, animalele trebuie să fie supraveghiate în permanență. Fără întrerupere să se curețe și să se transporte zăpada de pe drumurile de acces către fermele de animale, sursele de apă și de furajare. Membrii comitetelor executive ale sfaturilor populare raionale, orășenești și comunale, membrii comandamentelor de deszăpezire, deputații, comitetele de locatari să antreneze cetățenii la curățirea zăpezii din fața locuințelor personale și a blocurilor, de pe arterele de circulație către școli, spitale, dispensare, brutării, cooperative de consum și magazine. Copiii să fie trimiși in grupuri la școală și supraveghiați. La spitale, servicii de salvare, dispensare, sfaturile populare să asigure în permanență sănii pentru intervenții care reclamă maximum de urgență, pentru a fi folosite pe drumurile greu accesibile. Conducerile întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor comerciale să acorde mai mare atenție dezlocării zăpezii de pe drumurile de acces și să asigure fără întrerupere circulația normală. Cu toate condițiile grele create de viscol, în orașe sa nu stagneze transportul în comun. Duminică, 12 februarie, deși autobuzele C.S.G. circulau prin oraș, autobuzele I.T.O. n-au apărut pe trasee. De fapt, nici ieri, pe linia 10 nu s-a folosit un număr corespunzător de autobuze. Comitetul executiv al Sfatului popular orășenesc Galați și conducerea I.T.O. sunt datoare să intervină cu măsuri mai energice. Echipele de intervenții ale I.R.E.G. să urgenteze punerea sub tensiune a rețelelor electrice de 15 Kv din satele Vînători — Bujor — Pechea, Stăncuța, Vădeni și Bărboși etc. unde s-au ivit deranjamente din cauza viscolului, și în continuare, să țină sub strictă observație rețelele electrice care alimentează marile întreprinderi, unitățile de panificație și de industrializare a laptelui, stațiile C.F.R. autontate, etc. IN LUPTA CU VISCOLUL, FIECARE CETĂȚEAN ESTE DATOR SĂ SE CONSIDERE MOBILIZATĂ MAREA ACȚIUNE CARE TREBUIE DUSA FARA ÎNTRERUPERE PENTRU DESZĂPEZIREA ARTERELOR DE CIRCULAȚIE, A ORAȘELOR ȘI COMUNELOR IN VEDEREA DESFĂȘURĂRII NORMALE A VIEȚII ȘI ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE DE ZI CU ZI. Clasa a Xl-a în fața maturității îndoiala este de dată veche. O consemnează mitologia, istoria ,o ia în brațe însuși Descartes : „De omnibus dubitandum" (să ne îndoim de toate) — această maximă lansată într-o epocă confuză, a parcurs veacurile pînă la noi, ca o expresie a neliniștii, a căutării adevărului absolut. Astăzi însă, sfera acestei maxime s-a îngustat, științele reușind să spulbere nesiguranța, sa stabilească pe baza unei etici noi, norme indiscutabile de conduită și atitudine în viață. Ne referim bineînțeles la morala socialistă, la morala sănătoasă înlăturatoare a prejudiciile. In anumite compartimente însă — ne adresăm din nou elevului din ultima clasă a liceului— a chibzui îndelung, cu grijă și răspundere, devine absolut necesar. In felul acesta pot fi ocolite mai ușor hotărîrile spontane care privesc însăși existența unui individ, hotărîri precipitate care intră în contradicție cu înțelepciunea. Dorim să combatem mai întîi prin aceste rînduri ideea fixă, preconcepută, descoperită în cîteva din răspunsurile semnalate de ancheta noastră. Vom deosebi de la bun început conceptul de idee fixă de cel de siguranță și le vom opune prin exemple. Iată ! Se știe că în țara noastră sportul s-a dezvoltat mult; se știe că un public din ce în ce mai larg este martorul competițiilor, al întrecerilor pasionante în domeniul fotbalului, handbalului, voleiului etc. O anumită literatură s-a și ocupat deja de psihologia,, suporterului". Printre ei vom găsi întotdeauna A w și copii și tineri, înflăcărarea lor în tribunele stadionului, în fața ringului și chiar în fața aparatului de radio sau televizorului sporește cu cîteva grade temperatura de entuziasm a spectatorilor. Și, din clipa cînd rateul unui penalti scoală un stadion în picioare, unul tînăr (să zicem unul, micșorînd proporțiile) i se poate trezi ideea că el ar fi reușit. Mai văzuse doar și cunoștea „tehnica" unui anume as. Ideea ia proporții — în fixitate — atunci cînd imaginația se alimentează flagrant cu succesul al tinereții tora. In această situație credem că se află U. T.ț clasa a XI-a, Liceul nr. 3 Galați) care declară sus și tare : „Ce, eu n-aș putea să devin un Mozer în handbal, un Pircălab în fotbal, un Udișteanu în volei ? Mie îmi place să fac această comparație (!) și de aceea m-am hotărit, voi face sport...“ V.Ț. mai spune că ar putea urma și medicina. Are doar un unchi „doctor“ și o mătușă „soră", dar ar intra în „rezonanță" cu dorințele familiei. Și apoi mingea fiind mai rotundă decit profesiunea care presupune să vezi sînge, echipamentul mai sumar și mai comod decît halatul alb, succesul se anunță în proporțiile gloriei. Sinceri să fim confesiunea ni s-a părut emoționantă. Cu toate acestea, rugîndu-l să chibzuiască pe V.T., îi recomandăm călduros un curs mai concret și, mai realist al hotărîrilor sale, hotărîri care nu de puține ori acum se iau pentru toată viața." Cercetind cu atenție fișele și încercînd să facem o statistică pe profesiuni, ne-a frapat numărul mare al celor care se anunță de pe acum — non dubitate — stele de teatru și cinema, mai ales de cinema. Aceasta probabil, fiindcă cea de a șaptea artă pare de la distanță (spațiul dintre spectator și ecran) accesibilă și ispititoare. De cînd lumea sau mai precis de cînd s-a inventat cinematograful, fetele frumoase și-au spus în gînd : „am ceva din Greta Garbo, din Marlyne Monroe, din Claudia Cardinale sau din Sophia Loren". Si așa, întoarse de la școală, codițele brune și bălane s-au desfăcut și se desfac în fața oglinzii, îmbracind atitudini dintre cele mai actoricești, dintre cele mai impozante. Iar dacă se mai găsește cineva să aplaude (și sînt destui filozimi), speranța sfîrșește tot in ideea fixă. G.S. (Liceul nr. 6 Galați) aproape că ne scutește de comentarii : „Ăj vrea foarte mult și mmi place... foarte mult să devin actriță, cu un renume mare, și totodată aș vrea să plac și publicului. IN ACEEAȘI MĂSURĂ IN CARE IMI PLAC MIE...“ G.S. nu se îndoiește de reușită și e păcat. Ea își subestimează adversarul, crezîndu-l mai slab... Și apoi, își spun , probabil mulți tineri de vîrsta ei, „încet- RADU MACOVEI (Continuare în pag. a II-a) Răspunderile Prin vrednicia oamenilor In comuna Gănești, raionul Bujor, s-au realizat în ultimii ani numeroase construcții social-gospodărești, cetățenii răspunzînd cu dragă inimă la îndemnurile deputaților de a partcipa muncă patriotică, la numeroasesale acțiuni de înfrumusețare a comunei lor. Printre construcțiile ridicate în ultimii ani, se numără o școală cu 4 clase, (la care oamenii din comună și-au adus contribuția prin muncă patriotică), s-a introdus lumina electrică și s-au extins lucrările de electrificare radioficare. Prin grija comitetuilui executiv al sfatului popular comunal, la propunerea cetățenilor, s-au înființat diferite servicii de prestări (un atelier de croitorie și o brutărie). Aceste rezultate se alătură celorlalte înregistrate în cooperativa agricolă de producție, dovedind cu prisosință hărnicia oamenilor de aici. Și trăsătura comună care leagă rezultatele amintite a constituit baza discuțiilor pe care le-au purtat cetățenii din circumscripția electorală nr. 1 cu prilejul întîlnirii cu candidatul în alegerile de la 5 martie, tovarășul Alexe Anghel, secretar al comitetului de partid. Propunerile pe care le-au făcut cetățenii, cu ocazia întîlnirii cu candidatul lor, dovedesc grija lor continuă pentru mai buna gospodărire și înfrumusețare comunei, iată, de pildă, propunerea cetățeanului Titu Irdelea: „La noi în sat s-a construit un centru de vinificație, dar dacă nu se vor lua măsuri de protejare a construcției, apele pîrîului o vor deteriora. Alte propuneri au făcut și Virgil Dabija, Gh. Dandeș și alții referitoare la repararea tuturor fîntînilor, construirea unei băi comunale, procurarea unui valț în vederea dării în funcțiune morii (aceasta ar scuti cetățenii de multe drumuri și zile,pierdute la moara din Berești), înființarea unui cabinet stomatologic etc. — Privitor la înfrumusețarea vii comunei, ne spunea tovarășul Alexe Anghel, se vor planta in primăvara acestui an mulți crini, flori apreciate pentru frumusețea și parfumul lor. Și toate acestea, le vom realiza prin hărnicia oamenilor noștri, a tuturor cetățenilor. Aspecte de la întâlnirea candidatului Alexe Anghel (ultimul din dreapta» cu alegătorii din circumscripția electorală nr. 1 din comuna Gănești, raionul Bujor. Foto : GH. BERCOV Virtuți de bună gospodină Aflasem de la oamenii din comună, dar voiam să aud de la ea, să-mi povestească singura. „Acum vreo cinci ani, începu Georgeta Nica, aveam straturile de flori chiar lingă gardul dinspre șosea. Erau multe și tare frumoase. Și cînd m-am dus să le ud într-o după-amiază, mi-am aruncat privirea și dincolo, pe drum. Era prăfuit, ar fi drumul, neprimitor. Și mi-am zis că nu-i drept, atunci că doar e al nostru și el. Am săpat în fața porții, am luat flori din curte și le-am mutat acolo. Așa s-a început în circumscripția nr. 2 a comunei T. Vladimirescu, raionul Bujor, cu cîțiva ani în urmă, plantarea florilor pe ulițe. Azi, cînd sute de cooperatori, femei și bărbați, tineri și vîrstnici, au ridicat comuna lor pe primul loc din raion în întrecerea pentru înfrumusețare, se cuvine să reamintim cum a ieșit prima floare din curtea unei gospodine să împodobească ulițele comunei. Deputată din 1957 în sfatul popular comunal, Georgeta Nica, cooperatoare în brigada viticolă, are meritul de a fi fost inițiatoare a unor acțiuni, prin care a reușit să cîștige stima și încrederea concetățenilor. N. ANGHELESCU (Continuare în pag. a Il-a)