Viața Nouă, ianuarie-martie 1967 (Anul 23, nr. 6862-6937)

1967-02-14 / nr. 6898

PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ! Organ al Comitetului regional Galați al P.C. R. și al Sfatului popular regional ANUL XXIII Nr. 6898 MARȚI 14 FEBRUARIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI La C. F. R. Brăila EFORTURI CARE SE CER CONTINUATE Colectivul Combinatului pen­tru fibre artificiale de la Brăi­la a depus în ultima perioadă de timp eforturi susținute pentru descoperirea cauzelor care au frînat vreme înde­­lungită desfășurarea norma­lă a procesului de producție și atingerea pe această cale a unor indicatori economici ridi­cați, a luat măsuri energice pentru eliminarea acestor cau­ze. Deși eficiența acestor mă­suri nu este pe deplin vizibi­lă încă, realizarea unor sarci­ni de plan pe prima lună a a­­nului lasă posibilitatea de a se întrevedea perspectivele u­­nei reale redresări, activita­tea C.F.R.-ului, în compara­ție cu perioadele precedente, reușind să se situeze pe linia unei dinamici ascendente. Dintre principalele măsuri notăm : concentrarea eforturi­lor pentru readucerea la nive­lul normal de funcționare a mașinilor de cablat prin orga­nizarea unei mai bune între­țineri pe toate cele trei schim­buri la mașinile aflate în func­țiune și întărirea echipelor cu oameni din sector în vederea reviziei și repunerii în func­țiune a mașinilor care stagnau datorită unui grad de uzură mai avansat. S-au luat, de ase­menea, măsuri pentru asigura­rea unor materiale cheie din care o parte s-au asimilat în țară. Ca prim efect al acestor măsuri, producția atelierului cablare a cunoscut o creștere constantă. Care este, deci, bilanțul cu care se prezintă C.F.R.-ul la sfîrșitul lunii ianuarie a.c. ? Care au fost deficiențele care au persistat în ciuda măsuri­lor luate și ce trebuie făcut pentru evitarea în viitor a e­­fectului lor negativ ? începută sub cele mai bune auspicii, prima lună din acest an a sfîrșit, totuși prin a con­semna nerealizarea planului , cu 5 285 000 lei la producția globală, cu 84 tone la rețele card și cu­­ 169 tone la sulfat de sodiu. Două sunt în princi­pal defecțiunile care au dus la nerealizarea indicatorului valoric : strangularea interve­nită la atelierul cablare unde din cauza neprevăzutei căderi a mașinilor și lipsei unor pie­se de schimb capacitatea de prelucrare a fost mult redusă neputindu-se prelucra întrea­ga cantitate de fire furnizată de filatură, și mai ales slaba calitate a produselor, atît a rețelelor card cit și a celofi­brei, fapt care a obligat între­prinderea să le includă în calcului producției globale și marfă cu un preț inferior ce­lui planificat. Referindu-se la motivele pentru care s-a produs acea strangulare în atelierul de ca­blare, ca și la condițiile dato­rită cărora calitatea celofibrei s-a situat in general sub ni­velul planificat, tovarășul ing. Nicolae Ed­emea, șeful servi­ciului producție spunea : „Da­torită lipsei de prevedere din partea vechii conduceri a sec­ției, nu s-au efectuat în anul precedent reviziile planificate, ceea ce a făcut ca mașinile să ajungă într-o stare mecanică care nu a mai permis conti­nuarea funcționării lor. In a­­celași timp, neîntocmindu-se din vreme necesarul de piese de schimb, acestea au trebuit comandate abia în ultimul moment, fapt care a dus la întirzierea reparației mașini­lor. Apoi, slaba calitate a fi­rului de cord a făcut imposi­bilă exploatarea intensivă a mașinilor de cablat. Calitatea nesatisfăcătoare a celofibrei se datorește atît unor defecțiuni de proiectare, care sînt pe cale de a fi remediate, cît și variației în presiunea aburu­lui primit de la C.E.T. ■ Ca o vină a conducerii secției con­sider a fi faptul că nu a luat măsuri pentru schimbarea fi­lierelor conform graficului sta­bilit și pentru efectuarea u­­nui control mai riguros al cu­rățirii filierelor în laborator­. Un proces de fabricație cu gradul înalt de tehnicitate specific C.F.R.-ului, mai ales în condițiile existenței unui mare număr de muncitori re­lativ nou angajați și deci in­suficient pregătiți din punct de vedere profesional, presu­pune o strictă și permanentă supraveghere tehnică în toate schimburile. Privind lucrurile prin această prizmă, conside­răm că timpul de muncă al cadrelor tehnico-inginerești destinat activității nemijlocit productive este prea mult redus de obligativitatea de a răspunde unor diverse solici­ C. LUPAȘCU (Continuare în pag. a II-a) Materiale didactice pentru învățâmîntul agrozootehnic In obținerea unor pro­ducții sporite atît din sec­torul vegetal cît și din sec­torul zootehnic, un rol im­portant îl are aplicarea la timp și de un ridicat nivel agrotehnic a lucrărilor a­­gricole, buna îngrijire furajare a animalelor. Toa­ti­te acestea depind însă de priceperea oamenilor, de nivelul de cunoștințe pro­fesionale al lucrătorilor din agricultură. Pentru a veni în spriji­nul lectorilor de la învăță­­mîntul agro-zootehnic și a înlesni asimilarea de noi cunoștințe și noțiuni teh­nice de către elevii aces­tor cursuri, cooperativele a­­gricole de producție din re­giunea noastră au primit, în cursul lunii ianuarie, de la Consiliul Superior al Agri­culturii și Consiliul agricol regional 2 400 de diafilme pe diferite teme agricole și 1 600 de broșuri pe temele : „Organizarea selecției la a­­nimale în cooperativele a­­gricole „Folosirea de producție" și îngrășămintelor chimice și eficiența lor". ­di­ jjju­c­i. Foto : P. POPA In curînd în orașul Tecuci va intra în pro­ducție o nouă unitate industrială: întreprinde­rea de reparații auto. In prezent aici se lucrează intens la terminarea fi­nisării construcției. Citiți în pag. a lll­ a­m Măsurile adoptate pornesc de la cunoașterea temeinică a realității șantierului a Zootehnia, ramură cu pondere însemnată, care poate da mai mult m. Pe urmele materialelor publicate In atenția locuitorilor orașului Galați se aduce la cunoștința populației orașului Ga­lați că, în perioada viscolului, pentru îmbunătăți­rea accesibilității la asistență medicală, s-au luat următoarele măsuri : — Toate spitalele vor acorda asistență medi­cală tuturor cetățenilor ce se vor adresa, direct, fară a se mai trece prin circumscripții sanitare și policlinică. — La fiecare circumscripție sanitară se va a­­sigura pe toată durata celor 24 ele ore serviciul de gardă cu cadre medii. —­ La următoarele circumscripții sanitare : nr. 3 (strada 13 iunie), nr. 10—11 (strada General Dragalina — Cartier Tecuci), nr. 7 (Țiglina I), nr. 22 (Țiglina III), în afara programului obișnuit, în­tre orele 20—8,00 dimineața se asigură gardă cu medici. Intrucît căile de circulație sînt impracticabile în marea lor majoritate se face apel către popu­lație de a nu solicita serviciul de salvare decit în cazuri de urgență și strictă necesitate. Numărul unu publicației despre ca­al re vă relatăm cu bucurie mai jos, nu-l veți găsi la nici un chioșc din Galați. A apărut în cîteva e­­xemplare, bătute în­grijit la mașină și i­­nițiativa in sine a­­parținînd Școlii gene­rale de 8 arii nr. 24 se impune atenției. Nu este vorba aici de manifestarea unei îngăduințe a debutu­­­lui (însăși revista se intitulează cu modes­tie „Debuturi litera­re"), ci de semnifica­ția unui fapt cu a­­dînci tradiții in școa­la românească. Să nu uităm că într-o ase­menea revistă școla­ră intitulată „Virtus Romana Rediviva" debutează cel care a­­vea să devină auto­rul „Nunți­i nemuritoarei Zamfirei“ și tot într-un aseme­nea climat Eminescu va juvenil, scrie poezia cu accente pa­tetice prilejuită de moartea lui Aron Pumnul. Urcînd mai încoa­ce, pe coloana fără de sfîrșit a timpului, exemplele dintr-o adincă sporesc, dra­goste a unor dascăli ce voiau poate să fi­xeze astfel, într-un efort de statornică a­­ducere aminte, boa­bele de mărgăritar ale unor ginduri de început frapînd prin curaj, candoare și ingenuitate, cîteodată și prin sclipirea de­ o clipă a harului. Tra­diția se reînnoadă și, în felul ei­­ seamănă cu un act de cultură ce se integrează fi­resc cadrului școlar, de emulație, de stră­danii stăruitoare pen­tru consemnarea ce­lor mai frumoase ginduri izvorite azi dintr-o realitate lu­minoasă, care cere in ajutor versul unei, cuvintul ce bucu­să exprime adevărul zi­lelor de tulburătoare prefaceri socialiste. „Debuturi literare" începe deci un drum pe care i-l „împlinim­“ nu dorim nu­mai literare, ci ade­vărate izbinzi în contextul social con­temporan spre bucu­ria patriei noastre. Ea se deschide cu o „Introducțiune" profesoarei de limba a română Cornelia Șușnea și continuă apoi firesc cu poezia pe care„elevul Dumi­tru Butoi o închină patriei. ’. Nu , putem trece peste semnătu­rile celorlalți intre care loan Alexandru, Doina Tihnea, Ga­briela Șeitan, Iorga Alexei Dan, toți în­drăgostiți de vers. Intre aceștia o lau­dă în plus Histriei Trandafir care, par­că justifică această abundență de poezie în următoarele ver­suri : Că drumul că­tre soare nu­ înalță numai glia/ Ci cîntă peste ziduri, din plin, și poezia. (Zidarului). Nu lipsește nici proza. Mihaela Irescu semnează Pe­­un gingaș crochiu intitu­lat „Pînă cînd“?, Ga­briela Savin un inte­resant articol-relata­­re despre un coloc­viu al profesorilor la care au fost invitați un luminator, o pro­fesoară emerită, un medic, un inginer și­­un arhitect. Reporta­jul despre excursia la Casa memorialăi „Alexandru Vlahuță" de la aparține Dragosloveni Magdalenei Iosif­escu, iar M. P. semnează o timidă e­­xegeză la „Moartea căprioarei“. Revista fiind tri­mestrială, n-a dus lipsă de materiale. Bănuim, lesne acest lucru. Ce noutăți vor aduce numerele ur­mătoare ? Cui anume ■ dintre semnatarii de azi îi va fi dat să rămînă fie și numai pentru o clipă în rafturile biblioteci­lor ? întrebări la care acum, nu se poate da un răspuns. Ar fi ca o încercare de a sări peste timp. Im­portant este altceva: a­ceastă unire de gin­duri și năzuinți, a­­ceastă îngemănare de entuziasme, să cu­muleze tot ce-i mai bun în fiecare, să stîrnească să ajute la interesul, crearea acelui climat propice dezvoltării spirituale a omului nou, armo­niei lui interioare, să dezvolte dragostea pentru școală, învă­țătură, pentru reali­tatea socialistă. ILIE TĂNĂSACHE­ ­ PI­STe*n4i ____RÎNDURI LA O REVISTĂ ȘCOLARĂ LUAȚI MASURI URGENTE PENTRU DESZĂPEZIRE ! Duminică și luni, în re­giunea noastră au continuat viscolul și ninsorile. Viteza vîntului a atins valori între 50 și 90 km pe oră ; grosimea stratului de zăpadă măsura 50 cm iar, în unele puncte izolate troienele au ajuns la 3—4 metri înălțime. Majorita­tea drumurilor naționale, re­gionale, raionale și comunale sînt înzăpezite. In raza de ac­tivitate a Regulator­ului de circulație Galați s-au suspen­dat trenurile de marfă, în schimb circulă toate trenurile de călători, cu întîrzieri însă. In ultimele zile de viscol în aprovizionarea populației cu alimente nu s-au semnalat deficiente. S-au luat măsuri pentru a se preveni golurile în aprovizionarea cu lapte. St­rașul Galați, de exemplu, este­ alimentat cu lapte adus pe C.F.R. sau cu utilaje pe șenile și autocamioane cu dublă trac­țiune. Acțiunea de deszăpezire n-a fost întreruptă nici un mo­ment. Toate utilajele — gre­­derele, buldozerele, autofre­­zele etc. — au lucrat din plin, la întreaga lor capacita­te, în trei schimburi. In pri­mul rînd, echipele de desză­pezire au avut în vedere sal­varea oamenilor prinși de vis­col și înzăpeziți pe diferite drumuri din regiune. Astfel, s-au transportat cu ajutorul tractoarelor 250 de oameni care au fost izolați, împreună cu 130 de mașini, pe șoseaua Traian — Urseasca. Cu aju­torul organelor locale de par­tid și de stat aceștia au fost cazați la G.A.S. Urseasca și la diferiți cetățeni mună. De asemenea, din ce­în co­mune și orașe s-au depistat casele înzăpezite și s-au luat măsuri de a pune în afara o­­ricărui pericol pe locuitorii lor. In înfruntarea de pînă a­­cum cu viscolul dezlănțuit s-au ivit și unele neajunsuri, datorită lipsei de organizare, a neatenției și neantrenării întregii populații în munca de curățire a zăpezii. La Școala profesională din comuna Ianca, de pildă, în cursul nopții de 12 februarie a. c., unul din dormitoare a luat foc. Intr-adevăr, focul a fost izolat în mai puțin de două ore, dar aceasta nu scu­ză conducerea școlii pentru faptul că a acordat prea puțină atenție respectării regulilor d­e pază contra incendiilor. Pe viitor locuitorii din toate co­munele și orașele regiunii tre­buie să supravegheze cu mai multă atenție focul din sobe. După cîte sîntem informați, în mai multe comune au fost avariate adăposturile pentru animale. Pe o asemenea vre­me, zi și noapte, animalele trebuie să fie supraveghiate în permanență. Fără întreru­pere să se curețe și să se transporte zăpada de pe dru­murile de acces către fermele de animale, sursele de apă și de furajare. Membrii comitetelor execu­tive ale sfaturilor populare raionale, orășenești și comu­nale, membrii comandamente­lor de deszăpezire, deputații, comitetele de locatari să an­treneze cetățenii la curățirea zăpezii din fața locuințelor personale și a blocurilor, de pe arterele de circulație către școli, spitale, dispensare, bru­tării, cooperative de consum­ și magazine. Copiii să fie trimiși in gru­puri la școală și supraveghiați. La spitale, servicii de salvare, dispensare, sfaturile populare să asigure în permanență sănii pentru intervenții care reclamă maximum de urgen­ță, pentru a fi folosite pe dru­murile greu accesibile. Conducerile întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor comerciale să acorde mai ma­re atenție dezlocării zăpezii de pe drumurile de acces și să asigure fără întrerupere circulația normală. Cu toate condițiile grele create de viscol, în orașe sa nu stagneze transportul în co­mun. Duminică, 12 februarie, deși autobuzele C.S.G. circu­lau prin oraș, autobuzele­ I.T.O. n-au apărut pe trasee. De fapt, nici ieri, pe linia 10 nu s-a folosit un număr corespun­zător de autobuze. Comitetul executiv al Sfatului popular orășenesc Galați și conducerea I.T.O. sunt datoare să intervi­nă cu măsuri mai energice. Echipele de intervenții ale I.R.E.G. să urgenteze punerea sub tensiune a rețelelor elec­trice de 15 Kv din satele Vînători — Bujor —­ Pechea, Stăncuța, Vădeni și Bărboși etc. unde s-au ivit deranja­mente din cauza viscolului, și în continuare, să țină sub strictă observație rețelele e­­lectrice care alimentează ma­rile întreprinderi, unitățile de panificație și de industrializa­re a laptelui, stațiile C.F.R. auton­tate, etc. IN LUPTA CU VISCOLUL, FIECARE CETĂȚEAN ESTE DATOR SĂ SE CONSIDERE MOBILIZAT­Ă­ MAREA AC­ȚIUNE CARE TREBUIE DU­SA FARA ÎNTRERUPERE PENTRU DESZĂPEZIREA ARTERELOR DE CIRCULA­ȚIE, A ORAȘELOR ȘI CO­MUNELOR IN VEDEREA DESFĂȘURĂRII NORMALE A VIEȚII ȘI ACTIVITĂȚII DE PRODUCȚIE DE ZI CU ZI. Clasa a Xl-a în fața maturității îndoiala este de dată veche. O consemnează mitologia, isto­ria ,o ia în brațe însuși Descar­tes : „De omnibus dubitandum" (să ne îndoim de toate) — a­­ceastă maximă lansată într-o e­­pocă confuză, a parcurs veacu­rile pînă la noi, ca o expresie a neliniștii, a căutării adevărului absolut. Astăzi însă, sfera aces­tei maxime s-a îngustat, științe­le reușind să spulbere nesigu­ranța, sa stabilească pe baza u­­nei etici noi, norme indiscuta­bile de conduită și atitudine în viață. Ne referim bineînțeles la morala socialistă, la morala să­nătoasă înlăturat­oare a preju­diciile. In anu­mite comparti­mente însă — ne adresăm din nou elevului din ultima clasă a­­ liceului­­— a chibzui înde­lung, cu grijă și răspundere, de­vine absolut ne­cesar. In felul acesta pot fi ocolite mai ușor ho­­tărîrile spontane care privesc în­săși existența unui individ, ho­­tărîri precipitate care intră în contradicție cu înțelepciunea. Dorim să combatem mai întîi prin aceste rînduri ideea fixă, preconcepută, descoperită în cî­teva din răspunsurile semnalate de ancheta noastră. Vom deosebi de la bun înce­put conceptul de idee fixă de cel de siguranță și le vom opune prin exemple. Iată ! Se știe că în țara noas­tră sportul s-a dezvoltat mult; se știe că un public din ce în ce mai larg este martorul com­petițiilor, al întrecerilor pasio­nante în domeniul fotbalului, handbalului, voleiului etc. O a­­num­ită literatură s-a și ocupat deja de psihologia,, suporterului". Printre ei vom găsi întotdeauna A w și copii și tineri, înflăcărarea lor în tribunele stadionului, în fața ringului și chiar în fața a­­paratului de radio sau televizo­rului sporește cu cîteva grade temperatura de entuziasm a spectatorilor. Și, din clipa cînd rateul unui penal­ti scoală un stadion în pi­cioare, unul tînăr (să zicem unul, micșorînd proporțiile) i se poa­te trezi ideea că el ar fi reușit. Mai văzuse doar și cunoștea „tehnica" unui anume as. Ideea ia proporții — în fixitate — a­­tunci cînd imaginația se alimen­tează flagrant cu succesul al­ tinereții tora. In această situație credem că se află U. T.ț clasa a XI-a, Li­ceul nr. 3 Galați) care declară sus și tare : „Ce, eu n-aș putea să devin un Mozer în handbal, un Pircălab în­ fotbal, un Udiș­­tea­nu în volei ? Mie îmi place să fac această comparație (!) și de aceea m-am hotărit, voi face sport...“ V.Ț. mai spune că ar putea urma și medicina. Are doar un unchi „doctor“ și o mă­tușă „soră", dar ar intra în „re­zonanță" cu dorințele familiei. Și apoi mingea fiind mai rotun­dă decit profesiunea care pre­supune să vezi sînge, echipa­mentul mai sumar și mai comod decît halatul alb, succesul se a­­nunță în proporțiile gloriei. Sinceri să fim confesiunea ni s-a părut emoționantă. Cu toa­te acestea, rugîndu-l să chibzu­­iască pe V.T., îi recomandăm căl­duros un curs mai concret și­, mai realist al hotărîrilor sale, hot­ărîri care nu de puține ori acum se iau pentru toată viața." Cercetind cu atenție fișele și încercînd să facem o statistică pe profesiuni, ne-a frapat nu­mărul mare al celor care se a­­nunță de pe acum — non dubi­­tate — stele de teatru și cine­ma, mai ales de cinema. Aceas­ta probabil, fiindcă cea de a șap­tea artă pare de la distanță (spa­țiul dintre spectator și ecran) ac­cesibilă și ispititoare. De cînd lumea sau mai pre­cis de cînd s-a inventat cine­matograful, fete­le frumoase și-au spus în gînd : „am ceva din Greta Garbo, din Marlyne Mon­roe, din Claudia Cardinale sau din Sophia Lo­ren". Si așa, în­toarse de la școală, codițele brune și bălane s-au desfăcut și se desfac în fața oglinzii, îm­braci­nd atitudini dintre cele mai actoricești, dintre cele mai im­pozante. Iar dacă se mai găsește cineva să aplaude (și sînt destui filozimi), speranța sfîrșește tot in ideea fixă. G.S. (Liceul nr. 6 Galați) a­­proape că ne scutește de comen­tarii : „Ăj vrea foarte mult și mm­i place... foarte mult să devin ac­triță, cu un renume mare, și to­todată aș vrea să plac și publi­cului. IN ACEEAȘI MĂSURĂ IN CARE IMI PLAC MIE...“ G.S. nu se îndoiește de reușită și e păca­t. Ea își subestimează adversarul, crezîndu-l mai slab... Și apoi, își spun , probabil mulți tineri de vîrsta ei, „încet- RADU MACOVEI (Continuare în pag. a II-a) R­ăspunderile Prin vrednicia oamenilor In comuna Gănești, raionul Bujor, s-au realizat în ultimii ani numeroase construcții social-gos­­podărești,­­ cetățenii răspunzînd cu dragă inimă la îndemnurile deputaților de a part­cipa muncă patriotică, la numeroase­sa­le acțiuni de înfrumusețare a comunei lor. Printre construcțiile ridicate în ultimii ani, se numără o școală cu 4 clase, (la care oamenii din comună și-au adus contribuția prin muncă patriotică), s-a intro­dus lumina electrică și s-au ex­tins lucrările de electrificare radioficare. Prin grija comitetu­­i­lui executiv al sfatului popular comunal, la propunerea cetățe­nilor, s-au înființat diferite ser­vicii de prestări (un atelier de croitorie și o brutărie). Aceste rezultate se alătură ce­lorlalte înregistrate în cooperati­va agricolă de producție, dove­dind cu prisosință hărnicia oa­menilor de aici. Și trăsătura co­mună care leagă rezultatele a­­min­tite a constituit baza discu­țiilor pe care le-au purtat cetă­țenii din circumscripția electora­lă nr. 1 cu prilejul întîlnirii cu candidatul în alegerile de la 5 martie, tovarășul Alexe An­ghel, secretar al comitetului de partid. Propunerile pe care le-au fă­cut cetățenii, cu ocazia întîlnirii cu candidatul lor, dovedesc gri­ja lor continuă pentru mai buna gospodărire și înfrumusețare comunei, iată, de pildă, propu­n­­erea cetățeanului Titu Irdelea: „La noi în sat s-a construit un centru de vinificație, dar dacă nu se vor lua măsuri de protejare a construcției, apele pîrîului o vor deteriora. Alte propuneri au făcut și Virgil Dabija, Gh. Dandeș și alții re­feritoare la repararea tuturor fîn­­tînilor, construirea unei băi co­munale, procurarea unui valț în vederea dării în funcțiune morii (aceasta ar scuti cetățenii­­ de multe drumuri și zile,pierdu­te la moara din Berești), înfiin­țarea unui cabinet stomatologic etc. — Privitor la înfrumusețarea vii comunei, ne spunea tovarășul A­­lexe Anghel, se vor planta in primăvara acestui an mulți crini, flori apreciate pentru frumuse­țea și parfumul lor. Și toate a­­cestea, le vom realiza prin hăr­nicia oamenilor noștri, a tuturor cetățenilor. Aspecte de la întâlni­rea candidatului Alexe Anghel (ultimul din dreapta» cu alegătorii din circumscripția elec­torală nr. 1 din comuna Gănești, raionul Bujor. Foto : GH. BERCOV Virtuți de bună gospodină Aflasem de la oamenii din comună, dar voiam să aud de la ea, să-mi povestească singura. „Acum vreo cinci ani, în­cepu Georgeta Nica, aveam straturile de flori chiar lingă gardul dinspre șosea. Erau multe­­ și tare frumoase. Și cînd m-am dus să le ud în­tr-o după-amiază, mi-am a­­runcat privirea și dincolo, pe drum. Era prăfuit, ar fi dru­­mul, neprimitor. Și mi-am zis că nu-i drept, atunci că doar e­ al nostru și­ el. Am să­pat în fața porții, am luat flori din curte și le-am mu­tat acolo. Așa s-a început în circum­scripția nr. 2 a comunei T. Vladimirescu, raionul Bujor, cu cîțiva ani în urmă, plan­tarea florilor pe ulițe. Azi, cînd sute de coopera­tori, femei și bărbați, tineri și vîrstnici, au ridicat comuna lor pe primul loc din raion în întrecerea pentru înfrumu­sețare, se cuvine să reamin­tim cum a ieșit prima floare din curtea unei gospodine să împodobească ulițele comunei. Deputată din­ 1957 în sfatul popular comunal, Georgeta Nica, cooperatoare în brigada viticolă, are meritul de a fi fost inițiatoare a unor ac­țiuni, prin care a reușit­ să cîștige stima și încrederea concetățenilor. N. ANGHELESCU (Continuare în pag. a Il-a)

Next