Viața Nouă, ianuarie-martie 1967 (Anul 23, nr. 6862-6937)
1967-02-23 / nr. 6906
Pag. a 2-a In acceptarea primăverii. Foto: POPA PAUL Un reprezentant de seamă al muzicii corale românești: GHEORGHE CUCI) In peisajul muzicii corale românești, dar mai ales în rîndurile pleiadei de muzicieni români ce au luptat pentru afirmarea culturii autohtone — alături de Ion Vidu, Musicescu, D. Kiriac și alții, numele lui Gheorghe Cucu figurează la loc de cinste. Dragostea și interesul manifestate pentru arta și cîntecul popular românesc, l-au animat încă din primii ani ai activității sale didactice și componistice. Născut cu 85 de ani în urmă , la 23 februarie 1882, compozitorul Gheorghe Cucu depune mult interes în ceea ce privește afirmarea unor formații corale, și in general pentru afirmarea creației corale românești. Avînd la bază o temeinică educație muzicală , a studiat mai întîi la Conservatorul din București și apoi în capitala Franței, la Paris, unde l-a avut ca profesor pe Vincent d'Indy — Gheorghe Cucu și-a căutat de la început un drum sănătos in afirmarea creației sale. La fel ca și Vidu, Musicescu, Kiriac și alți creatori ai muzicii corale românești, Cucu este puternic atras de farmecul cîntecului nostru popular. In acest sens, el a dăruit pagini corale de o mare frumusețe, pline de expresivitate, cu o melodică bogată, accesibile marelui public chiar de la prima lor audiție. Condițiile sociale în care compozitorul Gheorghe Cucu și-a desfășurat activitatea ca animator al muzicii corale, nu au favorizat în trecut — nici lui și nici altor creatori — afirmarea mai viguroasă a muzicii românești cu tendințe progresiste. Dar cu personalitatea lui artistică, Gheorghe Cucu a urmat acea cale care avea să-i permită mai tîrziu apropierea de folclorul național. Fire sensibilă, receptiv la tradițiile corale ale poporului, compozitorul Gheorghe Cucu a studiat cu dragoste folclorul românesc, ajungînd la convingeri artistice ce se resimt salutar in creația sa. Puternic influențat de bogăția melodică și ritmică a folclorului, compozitorul a asimilat în documentările sale numai esența acestei arte, compunînd apoi în spiritul melosului popular. Din punct de vedere al valorii artistice, partiturile sale reprezintă neîndoios un succes al muzicii noastre corale. Ele au o mare aderență la public, nu numai din punct de vedere al construcției armonice și melodice, ci și din punct de vedere al conținutului. Din seria lucrărilor corale care au astăzi o mare circulație, celor mai mulți le sunt cunoscute: „Cîntec de dor“, „Greierul“, „Iarna“, „Cimbrișorul“, precum și cîntecele satirice : „Haz de necaz", „Mincinosul“ și multe altele. Anii care s-au scurs de la prima audiție a acestor lucrări nu au făcut decât să confirme valoarea acestui repertoriu, cit și iutenticitatea unui ctitor al muzicii corale compozitorul românești — Gheorghe Cucu, care în zilele noastre își ocupă locul cuvenit în ierarhia valorilor artei și culturii noastre. (Gheorghe Cucu a murit la București, în ziua de 22 august 1932). DUMITRU SANDU COMBINATUL SIDERURGIC „GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ“ GALAȚI (beneficiar) angajează urgent: — Mecanici locomotivă, autorizați in funcția de mecanici locomotivă „Diesel“ electrică C.F.R. 2100 CP. — Mecanici locomotivă abur, automotor sau „Diesel" cu transmisie mecanică de 120 CP. Condiții: — școală profesională — școala de Gr. III. T (mecanici C.F.R.) — 3 ani vechime în funcție de mecanic locomotivă — vîrsta 38 ani De asemenea, mai angajează urgent: — Fochiști de locomotivă abur sau ajutori mecanici locomotivă „DIESEL" Condiții: — școală profesională — școală Gr. II , , fochist sau ajutor mecanic C.F.R. — 1 an vechime în funcție — vîrsta 35 ani Doritorii se pot adresa zilnic la sediul Combinatului siderurgic (beneficiar) serviciul C.F.R. Galați G.A.S. TULUCEȘTI RAIONUL GALAȚI Angajează de urgență : — ȘEF SERVICIU A.L.T. — ȘEF BRIGADA PRODUCȚIE — AGRONOM — 2 CONTABILI I Studii și stagiu cerute de H.C.M. 769/1965. Cei interesați se vor adresa la sediul G.A.S. Tulucești comuna Tulucești, raionul Galați. viata noua Corigenți la... învățămintul agrozootehnic Urmare din pag Iectia a IV-a etc. Frecvență laică a existat la primele lecți și în celelalte cercuri. Interesîndu-ne ce măsură s-a luat pentru ca și cooperatorii ce au avut absențe să audieze lecțiile, tov. inginer Elena Dumitrache ne-a spus că... punerea lor în temă se face cu prilejul verificării însușirii cunoștințelor predate. Este lesne de înțeles că în cazul celor ce-au lipsit de la expuneri, nu prea poate fi vorba de o verificare a cunoștințelor. Un alt lucru care trebuie să stea în atenția consiliului de conducere este asigurarea unor condiții cit mai bune pentru desfășurarea lecțiilor. Pînă acum, cercul viticol de aprofundare a cunoștințelor condus de ing. Elena Dumitrache, la care sînt înscriși 62 de țărani cooperatori (!) și-a desfășurat activitatea într-o încăpere de la sediul brigăzii Străoane de Jos. Există aici lumină electrică, bănci și pupitre pentru ca oamenii să-și poată lua notițe. Totuși sala respectivă, fiind destul de mică, asigură asemenea condiții doar pentru Așa se explică 20 de cursanți, întrucîtva și faptul că frecvența lasă de dorit. Consiliul de conducere are datoria, găsească ca în scurt timp să o altă sală pentru desfășurarea lecțiilor acestui cerc. Din cele relatate mai sus rezultă că în unele unități agricole există încă destule deficiențe în desfășurarea învățămîntului agrozootehnic. Acestea se datoresc, în mare măsură faptului că în mod greșit consiliile de conducere ale cooperativelor agricole consideră că de invățămînt trebuie să se ocupe în exclusivitate specialiștii din unitățile respective. La rîndul lor, unii ingineri, văzînd că frecvența este slabă, folosesc aceasta drept principal motiv al nerespectării graficului de ținere a lecțiilor. Este timpul ca organizațiile de partid din unitățile menționate să analizeze cauzele ce fac ca învățămintul să nu se desfășoare în condiții bune și să ia măsuri grabnice pentru înlăturarea lor. Avem o bază tehnico-materială puternică pentru valorificarea superioară a terenului. O vom folosi din plin! Urmare din pag. Itent au fost suprafețe amenajate neirigate, nu s-a asigurat densitatea corespunzătoare, nu s-au aplicat udările la timp. Drept rezultat s-au obținut producții mici. In vederea popularizării unor metode avansate folosite în lucrările de amenajare și întreținere a suprafețelor irigate s-a organizat un schimb de experiență la cooperativa agricolă Jirlău, unde au participat secretarii comitetelor de partid, președinții și inginerii, brigadierii și șefii de echipă care lucrează la culturile irigate. S-au demonstrat aici calitatea terasamentelor executate, aplicarea udărilor, exploatarea utilajelor de irigat și executarea lucrărilor de întreținere. Pentru anul 1967, comitetul raional de partid, în baza sarcinilor stabilite de către plenara comitetului regional de partid și a întocmit un plan de măsuri privind aplicarea în viață a indicațiilor date de partid și de stat cu privire la mai buna folosire a pămîntului și executarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare. In baza măsurilor stabilite, organizațiile de partid vor mobiliza lucrătorii din unitățile agricole, pentru ca în această primăvară să nu mai rămînă în nici o unitate pilcuri de arbuști și resturi vegetale de la perdelele de protecție. De asemenea se vor lua măsuri de astupare a gropilor de împrumut, limitarea drumurilor la cele strict necesare, cultivarea terenurilor din centrele gospodărești, printre construcții, în vederea măririi suprafețelor cultivate. In atenția comitetului raional de partid va sta în continuare, folosirea superioară a terenurilor slab productive. Se va planta în acest an suprafața de 109 hectare cu viță de vie și se vor completa toate golurile existente în vii. Va fi continuată acțiunea de terasare a unei suprafețe de încă 46 hectare, plantarea ei cu viță de vie la cooperativele agricole Șutești, Balta Albă și altele. Ne-am propus ca în anul 1967, să extindem suprafața irigată cu 213 hectare. Deoarece debitul de apă al râurilor Buzău și Călmățui este limitat, au fost stabilite măsuri de acumulare a apei în diferite bazine de retenție. Astfel, cooperativa agricolă Rușețu, prin executarea unui baraj în valea Călmățuiului va acumula apa necesară pentru extinderea irigațiilor cu încă 50 hectare, cooperativa agricolă Galbenu va executa un baraj de acumulare a apei din precipitații într-o depresiune care va permite irigarea unei suprafețe de 50 hectare, iar Lunca, tot prin acumularea apei în fostele albii provocate de revărsarea rîului Buzău, va iriga suprafața de 104 hectare. In cooperativele care nu au posibilități de extindere a irigațiilor prin folosirea surselor de apă de suprafață, se va introduce irigația prin folosirea apelor subterane. Cooperativele agricole Ianca, Roșiori, Perișoru, Colțea, Tătaru, și altele au executat puțuri forate care le-au permis irigarea unor importante suprafețe. Pentru a evita unele greșeli din anul trecut cu privire la lucrările de amenajare și irigații, biroul comitetului raional de partid va lua măsuri prin consiliul agricol și uniunea raională cooperatistă, să asigure asistență tehnică lucrărilor de amenajare, aplicarea corectă a lucrărilor de întreținere și a udlărilor, să acorde mai multă grijă asigurării densității și uniformității plantelor, să fie folosite mai judicios îngrășămintele în cooperativele agricole. Extinderea irigațiilor din resursele locale ale cooperativelor agricole va constitui o preocupare de seamă a comitetului raional de partid. Pentru valorificarea superioară a surselor de apă existente și mărirea debitelor de apă prin acumulări, se vor organiza colective formate din specialiști de la consiliul agricol și uniunea raională conduse de activiști de partid care vor studia și analiza în fiecare unitate posibilitățile de extindere irigațiilor, stabilindu-se soluții și măsuri concrete. Se va acorda o atenție deosebită organizării muncii prin constituirea de brigăzi și echipe specializate în irigații în unitățile care vor cultiva terenuri în condiții de irigare, vom instrui temeinic brigadierii, șefii de echipă și membrii cooperatori care vor lucra pe terenurile irigate. La indicația biroului comitetului raional de partid, conducerile S.M.T. au stabilit un grafic de reparare a întregului utilaj existent în cooperativele agricole care va fi folosit la irigat. De asemenea, au fost luate măsuri pentru organizarea de loturi demonstrative la culturile irigate unde, pe baza aplicării unei tehnici avansate, se va demonstra eficiența irigației în sporirea producției. In acțiunea lucrărilor de îmbunătățiri funciare, comitetul raional de partid va sprijini organizațiile U.T.C. și comisiile de femei pentru mobilizarea tineretului și femeilor la efectuarea amenajărilor, iar la construcția barajelor pentru acumularea apei în bazine de retenție de la cooperativele agricole Rușețu, Galbenu și Lunca, se vor organiza șantiere ale tineretului, conduse de un secretar al comitetului raional U.T.C. Comitetul raional de partid are garanția că în anul 1967 unitățile agricole din raionul Făurei vor obține rezultate superioare anilor precedenți în valorificarea fondului funciar deoarece există mai multă preocupare din partea organului și organizațiilor de partid, a organelor agricole, conducerilor unităților agricole și specialiștilor. Există o experiență valoroasă și bază tehnico-materială corespunzătoare, o atmosferă de încredere în eficiența lucrărilor de îmbunătățiri funciare, un entuziasm general, factori esențiali în înfăptuirea sarcinilor ce ne stau în față. De cînd cu viscolul... ... pe strada Saturn din Țiglina I zace „protejat" de zăpadă, încurcînd circulația, autocamionul 21 Gl. 2906 din fotografia alăturată. Nu știm dacă stăpînii lui — cooperativa agricolă DE PRODUCȚIE CRAIEȘTI, DIN RAIONUL BUJOR — au uitat unde l-au garat sau și-au propus să-i administreze un concediu de odihnă la ... oraș. Oricare ar fi alternativa (reprobabilă însă), conducerea cooperativei să-și planifice de pe acum și ... înregistrarea pagubelor. Pentru că, rămas fără stăpîn, autocamionul a intrat în atenția „binevoitorilor" care au început să-i facă ... inventarul. INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI PROIECTARE PENTRU CONSTRUCȚII NAVALE GALAȚI Str. Păcii nr. 132 care proiectează nave maritime și fluviale și execută lucrări de cercetare in domeniul naval. ANGAJEAZĂ : — INGINERI CONSTRUCTORI NAVALI — INGINERI ELECTROTEHNICI — INGINERI în specialitatea construcții de mașini — tehnicieni și proiectanți cu vechime în muncă în ceste specialități. Cererile se vor trimite pe adresa institutului data de 10 martie 1967, pînă la ȘTIRI SPORTIVE HANDBAL. Luni și marți au continuat întrecerile din cadrul „Cupei Sportul popular" junioare. Luni s-au înregistrat următoarele rezultate : Școala sportivă Sibiu — Rapid București 7-6 (4-1) și Școala sportivă nr. 1 București - Școala sportivă Timișoara 16—3 (8—2). Marți s-au disputat ultimele meciuri. In cea mai importantă partidă, formația Școlii sportive din Sibiu a întrecut pe cea a Școlii sportive nr. 1 București cu scorul de 8—6 (4—3). A fost un meci de mare luptă, dramatic, sibiencele cîștigînd pe merit, prin golurile marcate de Solomon (1), Chirilă (4), Lupe (1), Brăsfăleanu (1), și Topîrceanu (1). Pentru învinse au marcat Anghel (1), Costandache (2), Irimia (1) și Nedelcu (2). Pentru locurile 3—4 s-au întilnit formațiile Rapid București și Școala sportivă Timișoara. După o primă repriză echilibrată, rapidistele joacă mai bine în repriza a doua și obțin o victorie pe deplin meritată. Rezultat : 13-6 (4-4). Clasament final : 1. Școala sportivă Sibiu — cîștigătoarea cupei oferită de ziarul „Sportul popular", 2. Școala sportivă nr. 1 București, 3. Rapid București, 4. Școala sportivă Timișoara. TENIS DE MASA. La actuala ediție a campionatului orășenesc de tenis de masă au participat 29 de concurenți. Iată cîteva rezultate : F. Herca - V. Gavrilă 2—1, C. Marinescu - M. Gariț 2-1, F. Herca — C Marinescu 2-1. Clasamentul primelor locuri se prezintă astfel : 1. Florin Herca (Ancora), 2. Cornel Marinescu (Ancora), 3. Vasile Gavrilă (Ancora), 4. Costică Brăteanu (Avîntul). BOX. Incepind de astăzi pînă sîmbătă, sala „Constructoirul" din Galați găzduiește întrecerile din cadrul campionatului republican individual de box pentru juniori, etapa regională, întrecerile încep la ora 19,00. I. O. I. L. nr. 1 Galați str. I. L. Caragiale, nr. 19 angajează de urgență — 15 lăcătuși — 5 tâmplari — 5 strungari — 4 turnători Angajarea se face și din rîndul persoanelor aflate in afara orașului, fără obligație din partea întreprinderii de a asigura locuință. I.R.V.A. GALAȚI str. Vadul Cărăbuș nr. 3 ANGAJEAZA — remizieri pentru centrele de achiziții proprii sau la domiciliul solicitantului în vederea achiziționării de la populație a sticlelor și borcanelor goale în orașele Galați și Brăila. Solicitanții se vor adresa la sediul întreprinderii din str. Vadul Cărăbuș nr. 3. ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA GALAȚI angajează contabili . Cei interesați se vor adresa la serviciul de cadre al întreprinderii str. 13 Iunie nr. 1, telefon 34 87. Nr. 6903 Preocupare permanentă pentru modernizarea producției (Urmare din pag. 1) la intră și îmbunătățirea condițiilor de depozitare și desfacere a produselor acordîndu-se o deosebită atenție modului de împachetare, ambalare și de prezentare a confecțiilor. In magazinele de produse finite s-au construit rafturi, creîndu-se condiții optime pentru păstrarea produselor pînă la desfacerea lor. Firește, fondurile de investiții și de mică mecanizare prevăzute pentru executarea lucrărilor de modernizare a producției nu-și pot dovedi pe deplin eficiența dacă mașinile, instalațiile și celelalte mijloace tehnice nu sunt folosite cu pricepere pentru sporirea capacității lor. Un rol important în această direcție îl are nivelul de pregătire profesională al cadrelor. La Fabrica de confecții Brăila urmează cursurile de ridicare a calificării peste 300 de muncitori, diferențiați pe meserii. Oamenii din posturile cheie ale producției, care lucrează la mașini moderne, de mare randament, sunt organizați în cercuri separate, fiind pregătiți după o tematică corespunzătoare. Calificarea temeinică a cadrelor și-a spus întotdeauna cuvîntul asupra calității confecțiilor și creșterii indicilor de utilizare a tehnicii fabricii. Numai în prima lună a anului acesta, indicii de utilizare intensivă a mașinilor au sporit cu 7,5 la sută, ceea ce a dat posibilitate colectivului de aici să depășească productivitatea muncii și ceilalți indicatori de plan. GALAȚI :Teatrul de stat — Ca-n codrul Vlăsiei (ora 19,30) ; Teatrul de păpuși — Școala iepurașilor (orele 10,00 —14,00 și 15,45). GALAȚI : „Central“ — filmul El Greco ; „Republica“ — filmul Diminețile unui băiat cuminte ; „Țiglina“ — filmul Balada din Hersursk ; „Popular“ — filmul Povestea prostiei mele ; „Dunărea“ — filmul Cintaron ; I C.O.R. — filmul Gentlemanul din Cocody ; BRĂILA : „11 Iunie“ — filmul Maica Ioana a îngerilor ; „Republica“ — filmul Mondo Dane ; „23 August“ — filmul Cumbite ; „Popular“ — filmul Diligența ; „Flacăra“ — filmul Fantomele se grăbesc ; Uz. Progresul — filmul Fata lui Bube ; FOLCȘANI : „Unirea“ — filmul Tunelul ; „Flacăra“ — filmul Povestea prostiei mele ; TECUCI : ,„Arta“ — filmul Barbă roșie ; „Popular“ — filmul Giuseppe la Varșovia ; PRFIDIU : „Popular“ — filmul Vremea zăpezilor ; MĂRĂȘEȘTI : „Lumina“ — filmul Notre Dame de Paris ; ODOBEȘTI : „Victoria“ — filmul In nord spre Alaska ; BUJOR : „Doina“ — filmul Zorba Grecul ; FAUREZ : — filmul Cele două orfeline ; TUDOR VLADIMIRESCU : „Flacăra“ — filmul Albă ca Zăpada și cei 7 saltimbanci. VINERI 24 FEBRUARIE 1967 PROGRAMUL I Buletin de știri (5,00). Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier (6,00). Actualitatea agrară (6,15). Emisiune pentru pionieri (6,45). Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier (7,00). Sumarul presei (8,00). „Viers, nai și strune“ — emisiune de folclor (8,10). Moment poetic (8,25). La microfon, melodia preferată (8,30). Muzică populară interpretată de fluierașul Silvestru Lungoci (9,35). Buletin de știri (10,00). Cîntece pentru copii de Nelu Ionescu (10,03). Interpreți de muzică populară : Ana Ispas și Florentin Iosif (10,15). Emisiune muzicală pentru școlari (10,30). Dialog pe teme coregrafice (11,20). „De ce nu vii neicuță al meu“ — cîntece de dragoste (11,45). Buletin de știri. Buletin meteorologic (12,00). Concert din operete (12,10). Pagini corale (12,30). Poemul simfonic „Narcise" și Scherzo de Ion Nona Ottescu (13,00). Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat (13,30). Buletin de știri. Buletin meteo-rutier (14,00). Din muzica popoarelor (15,00). Caleidoscop muzical (15,30) . Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic (16,00). Din albumul meu : melodii de Nicolae Kirculescu (16,15). O poveste pentru voi, copii : „Cui îi trebuie cartea“ de Nina Stănculescu (16,30) . „Pămînt al patriei iubite“ — program de cîntece (16,40). In slujba patriei (17,10). Basmul în creația lui Rimski Korsakov (17,40). Buletin de știri (18,00). In jurul globului (18,03). Radiosimpozion. Familia și locul ei în ansamblul relațiilor sociale. Participă la discuții : Ionela Cornescu, inspector general judecătoresc în Ministerul Justiprof. Romeo Dăscălescu, secretar țief, științific la Institutul de Științe Pedagogice și Gheorghe Berescu, cercetător principal la Institutul de Filozofie al Academiei (18,40). Concert de melodii românești (19,35). Concert de melodii românești (partea a II-a) — (20,30). Atențiune, părinți ! — „Vă cunoașteți copilul ?“ (emisiune — anchetă) — (21,05). „De la un cîntec la altul“ — muzică ușoară (21,20). Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic (22,00). Cîntă corul „Madrigal“ dirijat de Marin Constantin (22,45). „Iți dedic o melodie“ — muzică ușoară (23,00). Buletin de știri (23,52—23,55). PROGRAMUL II „Munților cu brazi înalți“ — emisiune de folclor (7,00). Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier (7,30). „La braț cu tine“ — muzică ușoară (7,55). Itinerar folcloric muzical București-Sibiu- Baia Mare (8,30). Buletin de știri (9,00) . „De la Valencia la... Liliana“ —muzică ușoară (9,40). Teatru radiofonic. „Egmont“ de Goethe. Traducere de Al. Philippide. Adaptare radiofonică de Mirena Ștefănescu (10,05). Muzică ușoară cu Puica Igiroșanu și Leny Escudero (11,45). Ritmurile cincinalului (12,10). Muzică populară cu Cristina Speriosu și Iulică Ungureanu (12,45). Buletin de știri (13,00). Două melodii interpretate la acordeon (13,08). Program de muzică populară (13,15). Concert de prînz (14,00). Radiojurnal. Sport: Buletin meteo-rutier (15,00). Ineluș învîrtecuș (emisiune pentru cei mici) „Meșterii de jucării“ . A treia jucărie din concurs : Piticul (15,30). Orchestra de muzică populară a Casei de cultură din Babadag (16,20). Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic (17,00). Muzică (17,55). Dansuri din Galantha de Zoltán Kodály (18,00). „Să-mi cîntî cobzar“ — vechi melodii populare (18,35). Buletin de știri (19,00). Jocuri populare (19,20). Noapte bună, copii (19,30) . „Pe strune de chitară“ — muzică ușoară (19,40). Retransmisiune de la Opera Română de stat din Cluj , „Trubadurul“ de Verdi (19,50). Moment poetic. Versuri din volumul „Mieii primi“ de Adrian Păunescu (22,30) . „Sub balcon eu ți-am cîntat o serenadă“ (22,35). Radiojurnal. Sport (23,00) . Pe aripile melodiilor (0,05). Buletin de știri (0,57—1,00). (minim VINERI 24 FEBRUARIE 1967 18,00 : Pentru cei mici. Ala-Balas 18,30 : Pentru tineretul școlar: „O viață de om“. Pagini literare despre Nicolae Bălcescu , 18,50 : Publicitate ; 18,58 : Ora exactă ; 19,00 : Telejurnalul de seară ; 19,17 : Buletinul circulației rutiere ; 19,25 : „Dulce mamă“. Emisiune muzicală ; 20,00 : Săptămîna ; 21,00 : Reflector ; 21,15 : Avanpremieră ; 21,30 : Teleglob. Emisiune de călătorii genografice. Pakistan ; 22,00 s Dansuri inspirate din picturi celebre ; 22,40 : Telejurnalul de noapte ; 22,558 închiderea emisiunii. METEOROLOGIC Pentru următoarele 24 de ore . Vreme schimbătoare cu cerul temporar noros. Vor cădea precipitații locale. Vîntul va prezenta intensificări mai ales la începutul intervalului. Temperatura în ușoară scădere, minimele vor fi cuprinse între minus 3 grade și 1 grad, iar maximele între 2 grade și 6 grade. Pentru următoarele 3 zile : Vreme schimbătoarte cu cerul temporar noros. Vor cădea precipitații temporare. Vîntul va sufla potrivit din sectorul vestic. Temperaturile minime vor oscila între minus 3 grade și 0 grade, iar maximele între 1 grad și 3 grade. A