Viața Nouă, ianuarie-martie 1967 (Anul 23, nr. 6862-6937)

1967-02-23 / nr. 6906

Pag. a 2-a In acceptarea primăverii. Foto: POPA PAUL Un reprezentant de seamă al muzicii corale românești: GHEORGHE CUCI) In peisajul muzicii cora­le românești, dar mai ales în rîndurile pleiadei de muzicieni români ce au luptat pentru afirmarea culturii autohtone — ală­turi de Ion Vidu, Musices­­cu, D. Kiriac și alții, nu­mele lui Gheorghe Cucu figurează la loc de cinste. Dragostea și interesul ma­nifestate pentru arta și cîn­­tecul popular românesc, l-au animat încă din primii ani ai activității sale di­dactice și componistice. Născut cu 85 de ani în urmă , la 23 februarie 1882, compozitorul Gheor­ghe Cucu depune mult in­teres în ceea ce privește a­­firmarea unor formații co­rale, și in general pentru afirmarea creației corale românești. Avînd la bază o temeinică educație muzi­cală , a studiat mai întîi la Conservatorul din Bucu­rești și apoi în capitala Franței, la Paris, unde l-a avut ca profesor pe Vin­cent d'Indy — Gheorghe Cucu și-a căutat de la în­ceput un drum sănătos in afirmarea creației sale. La fel ca și Vidu, Musicescu, Kiriac și alți creatori ai muzicii corale românești, Cucu este puternic atras de farmecul cîntecului nostru popular. In acest sens, el a dăruit pagini corale de o mare frumusețe, pline de expresivitate, cu o melodi­că bogată, accesibile mare­lui public chiar de la pri­ma lor audiție. Condițiile sociale în ca­re compozitorul Gheorghe Cucu și-a desfășurat activi­tatea ca animator al muzi­cii corale, nu au favorizat în trecut — nici lui și nici altor creatori — afirmarea mai viguroasă a muzicii românești cu tendințe pro­gresiste. Dar cu personali­tatea lui artistică, Gheor­ghe Cucu a urmat acea cale care avea să-i permită mai tîrziu apropierea de folclorul național. Fire sensibilă, receptiv la tradițiile corale ale poporului, compozitorul Gheorghe Cucu a studiat cu dragoste folclorul româ­nesc, ajungînd la convingeri artistice ce se resimt salutar in creația sa. Puternic in­fluențat de bogăția melo­dică și ritmică a folclorului, compozitorul a asimilat în documentările sale numai esența acestei arte, compu­­nînd apoi în spiritul melo­sului popular. Din punct de vedere al valorii artistice, partiturile sale reprezintă neîndoios un succes al mu­zicii noastre corale. Ele au o mare aderență la public, nu numai din punct de ve­dere al construcției armo­nice și melodice, ci și din punct de vedere al conți­nutului. Din seria lucrări­lor corale care au astăzi o mare circulație, celor mai mulți le sunt cunoscute: „Cîntec de dor“, „Greierul“, „Iarna“, „Cimbrișorul“, precum și cîntecele satiri­ce : „Haz de necaz", „Min­cinosul“ și multe altele. Anii care s-au scurs de la prima audiție a acestor lucrări nu au făcut decât să confirme valoarea acestui repertoriu, cit și iutentici­­tatea unui ctitor al muzi­cii corale compozitorul românești — Gheorghe Cucu, care în zilele noas­tre își ocupă locul cuvenit în ierarhia valorilor artei și culturii noastre. (Gheorghe Cucu a murit la București, în ziua de 22 august 1932). DUMITRU SANDU COMBINATUL SIDERURGIC „GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ“ GALAȚI (beneficiar) angajează urgent: — Mecanici locomotivă, autorizați in funcția de mecanici locomotivă „Diesel“ electrică C.F.R. 2100 CP. — Mecanici locomotivă abur, automotor sau „Diesel" cu transmisie mecanică de 120 CP. Condiții: — școală profesională — școala de Gr. III. T (mecanici C.F.R.) — 3 ani vechime în funcție de mecanic locomotivă — vîrsta 38 ani De asemenea, mai angajează urgent: — Fochiști de locomotivă abur sau ajutori mecanici locomotivă „DIESEL" Condiții: — școală profesională — școală Gr. II , , fochist sau ajutor mecanic C.F.R. — 1 an vechime în funcție — vîrsta 35 ani Doritorii se pot adresa zilnic la sediul Combinatu­lui siderurgic (bene­ficiar) serviciul C.F.R. Galați G.A.S. TULUCEȘTI RAIONUL GALAȚI Angajează de urgență : — ȘEF SERVICIU A.L.T. — ȘEF BRIGADA PRODUCȚIE — AGRONOM — 2 CONTABILI I Studii și stagiu cerute de H.C.M. 769/1965. Cei interesați se vor adresa la sediul G.A.S. Tulucești comuna Tulucești, raionul Ga­lați. viata n­o­u­a Corigenți la... învățămintul agrozootehnic Urmare din pag I­­ectia a IV-a etc. Frecvență laică a existat la primele lec­­­ți și în celelalte cercuri. Interesîndu-ne ce măsură s-a luat pentru ca și coopera­­t­orii ce au avut absențe să audieze lecțiile, tov. inginer Elena Dumitrache ne-a spus că... punerea lor în temă se face cu prilejul verificării în­­sușirii cunoștințelor predate. Este lesne de înțeles că în cazul celor ce-au lipsit de la expuneri, nu prea poate fi vorba de o verificare a cunoș­tințelor. Un alt lucru care trebuie să stea în atenția consiliului de conducere este asigurarea unor condiții cit mai bune pentru desfășurarea lecțiilor. Pînă acum, cercul viticol de aprofundare a cunoștințelor condus de ing. Elena Dumitra­che, la care sînt înscriși 62 de țărani cooperatori (!) și-a des­fășurat activitatea într-o încă­pere de la sediul brigăzii Străoane de Jos. Există aici lu­mină electrică, bănci și pupi­tre pentru ca oamenii să-și poată lua notițe. Totuși sala respectivă, fiind destul de mi­că, asigură asemenea condiții doar pentru Așa se explică 20 de cursanți, întrucîtva și faptul că frecvența lasă de do­rit. Consiliul de conducere are datoria, găsească ca în scurt timp să o altă sală pentru desfășurarea lecțiilor acestui cerc. Din cele relatate mai sus rezultă că în unele unități a­­gricole există încă destule de­ficiențe în desfășurarea învă­­țămîntului agrozootehnic. A­­cestea se datoresc, în mare măsură faptului că în mod greșit consiliile de conducere ale cooperativelor agricole consideră că de invățămînt trebuie să se ocupe în exclusi­vitate specialiștii din unitățile respective. La rîndul lor, unii ingineri, văzînd că frecvența este slabă, folosesc aceasta drept principal motiv al ne­­respectării graficului de ține­re a lecțiilor. Este timpul ca organizațiile de partid din unitățile men­ționate să analizeze cauzele ce fac ca învățămintul să nu se desfășoare în condiții bune și să ia măsuri grabnice pen­tru înlăturarea lor. Avem o bază tehnico-materială puternică pentru valorificarea superioară a terenului. O vom folosi din plin!­ ­Urmare din pag. I­­tent au fost suprafețe amena­jate neirigate, nu s-a asigurat densitatea corespunzătoare, nu s-au aplicat udările la timp. Drept rezultat s-au obținut producții mici. In vederea popularizării u­­nor metode avansate folosite în lucrările de amenajare și întreținere a suprafețelor iri­gate s-a organizat un schimb de experiență la cooperativa agricolă Jirlău, unde au parti­cipat secretarii comitetelor de partid, președinții și inginerii, brigadierii și șefii de echipă care lucrează la culturile iri­gate. S-au demonstrat aici ca­litatea terasamentelor execu­tate, aplicarea udărilor, ex­ploatarea utilajelor de irigat și executarea lucrărilor de în­treținere. Pentru anul 1967, comitetul raional de partid, în baza sar­cinilor stabilite de către ple­nara comitetului regional de partid și­ a întocmit un plan de măsuri privind aplicarea în viață a indicațiilor date de partid și de stat cu privire la mai buna folosire a pămîntu­­lui și executarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare. In baza măsurilor stabilite, organiza­țiile de partid vor mobiliza lucrătorii din unitățile agri­cole, pentru ca în această pri­măvară să nu mai rămînă în nici o unitate pilcuri de ar­buști și resturi vegetale de la perdelele de protecție. De ase­menea se vor lua măsuri de astupare a gropilor de împru­mut, limitarea drumurilor la cele strict necesare, cultivarea terenurilor din centrele gospo­dărești, printre construcții, în vederea măririi suprafețelor cultivate. In atenția comitetului raio­nal de partid va sta în conti­nuare, folosirea superioară a terenurilor slab productive. Se va planta în acest an supra­fața de 109 hectare cu viță de vie și se vor completa toate golurile existente în vii. Va fi continuată acțiunea de tera­­sare a unei suprafețe de încă 46 hectare, plantarea ei cu viță de vie la cooperativele agricole Șutești, Balta­ Albă și altele. Ne-am propus ca în anul 1967, să extindem suprafața irigată cu 213 hectare. De­oarece debitul de apă al râu­­rilor Buzău și Călmățui este limitat, au fost stabilite mă­suri de acumulare a apei în diferite bazine de retenție. Astfel, cooperativa agricolă Rușețu, prin executarea unui baraj în valea Călmățuiului va acumula apa necesară pen­tru extinderea irigațiilor cu încă 50 hectare, cooperativa a­­gricolă Galbenu va executa un baraj de acumulare a apei din precipitații într-o depresiune care va permite irigarea unei suprafețe de 50 hectare, iar Lunca, tot prin acumularea a­­pei în fostele albii provocate de revărsarea rîului Buzău, va iriga suprafața de 104 hectare. In cooperativele care nu au posibilități de extindere a iri­gațiilor prin folosirea surselor de apă de suprafață, se va in­troduce irigația prin folosirea apelor subterane. Cooperati­vele agricole Ianca, Roșiori, Perișoru, Colțea, Tătaru, și al­tele au executat puțuri forate care le-au permis irigarea u­­nor importante suprafețe. Pentru a evita unele greșeli din anul trecut cu privire la lucrările de amenajare și iri­gații, biroul comitetului raio­nal de partid va lua măsuri prin consiliul agricol și uniu­nea raională cooperatistă, să asigure asistență tehnică lu­crărilor de amenajare, aplica­rea corectă a lucrărilor de în­treținere și a udlărilor, să a­­corde mai multă grijă asigu­rării densității și uniformității plantelor, să fie folosite mai judicios îngrășămintele în co­operativele agricole. Extinderea irigațiilor din re­sursele locale ale cooperative­lor agricole va constitui o pre­ocupare de seamă a comitetu­lui raional de partid. Pentru valorificarea superioară a sur­selor de apă existente și mă­rirea debitelor de apă prin a­­cumulări, se vor organiza co­lective formate din specialiști de la consiliul agricol și uniu­nea raională conduse de acti­viști de partid care vor studia și analiza în fiecare unitate posibilitățile de extindere irigațiilor, stabilindu-se soluții­­ și măsuri concrete. Se va a­­corda o atenție deosebită or­ganizării muncii prin consti­tuirea de brigăzi și echipe specializate în irigații în uni­tățile care vor cultiva terenuri în condiții de irigare, vom in­strui temeinic brigadierii, șefii de echipă și membrii coopera­tori care vor lucra pe terenu­rile irigate. La indicația birou­lui comitetului raional de par­tid, conducerile S.M.T. au sta­bilit un grafic de reparare a întregului utilaj existent în cooperativele agricole care va fi folosit la irigat. De aseme­nea, au fost luate măsuri pen­tru organizarea de loturi de­monstrative la culturile irigate unde, pe baza aplicării unei tehnici avansate, se va demon­stra eficiența irigației în spo­rirea producției. In acțiunea lucrărilor de îmbunătățiri fun­ciare, comitetul raional de par­tid va sprijini organizațiile U.T.C. și comisiile de femei pentru mobilizarea tineretului și femeilor la efectuarea ame­najărilor, iar la construcția barajelor pentru acumularea apei în bazine de retenție de la cooperativele agricole Ru­șețu, Galbenu și Lunca, se vor organiza șantiere ale ti­neretului, conduse de un se­cretar al comitetului raional U.T.C. Comitetul raional de partid are garanția că în anul 1967 unitățile agricole din raionul Făurei vor obține rezultate su­perioare anilor precedenți în valorificarea fondului funciar deoarece există mai multă pre­ocupare din partea organului și organizațiilor de partid, a organelor agricole, conduceri­lor unităților agricole și spe­cialiștilor. Există o experiență valoroasă și bază tehnico-ma­terială corespunzătoare, o at­mosferă de încredere în efi­ciența lucrărilor de îmbunătă­țiri funciare, un entuziasm ge­neral, factori esențiali în în­făptuirea sarcinilor ce ne stau în față. De cînd cu viscolul... ... pe strada Saturn din Ți­­glina I zace „protejat" de ză­padă, încurcînd circulația, au­tocamionul 21 Gl. 2906 din fo­tografia alăturată. Nu știm dacă stăpînii lui — cooperativa agrico­lă DE PRODUCȚIE CRA­­IEȘTI, DIN RAIONUL BUJOR — au uitat unde l-au garat sau și-au propus să-i adminis­treze un concediu de odihnă la ... oraș. Oricare ar fi alter­nativa (reprobabilă însă), con­ducerea cooperativei să-și pla­nifice de pe acum și ... înre­gistrarea pagubelor. Pentru că, rămas fără stă­­pîn, autocamionul a intrat în atenția „­binevoitorilor" care au început să-i facă ... inven­tarul. INSTITUTUL DE CERCETARE ȘI PROIECTARE PENTRU CONSTRUCȚII NAVALE GALAȚI Str. Păcii nr. 132 care proiectează nave maritim­e și fluviale și execută lucrări de cercetare in domeniul naval. ANGAJEAZĂ : — INGINERI CONSTRUCTORI NAVALI — INGINERI ELECTRO­TEHNICI — INGINERI în specialitatea construcții de mașini­ — tehnicieni și proiectanți cu vechime în muncă în ceste specialități. Cererile se vor trimite pe adresa institutului data de 10 martie 1967, pînă la ȘTIRI SPORTIVE HANDBAL. Luni și marți au continuat întrecerile din cadrul „Cupei Sportul popular"­­ ju­nioare. Luni s-au înregistrat ur­mătoarele rezultate : Școala sportivă Sibiu — Rapid București 7-6 (4-1) și Școala sportivă nr. 1 București - Școala sportivă Timișoara 16—3 (8—2). Marți s-au disputat ultimele meciuri. In cea mai importantă partidă, formația Școlii sportive din Sibiu a întrecut pe cea a Școlii sportive nr. 1 București cu scorul de 8—6 (4—3). A fost un meci de mare luptă, drama­tic, sibiencele cîștigînd pe me­rit, prin golurile marcate de So­lomon (1), Chirilă (4), Lupe (1), Brăsfăleanu (1), și Topîrceanu (1). Pentru învinse au marcat Anghel (1), Costandache (2), Irimia (1) și Nedelcu (2). Pentru locurile 3—4 s-au întil­­nit formațiile Rapid București și Școala sportivă Timișoara. După o primă repriză echilibrată, ra­­pidistele joacă mai bine în re­priza a doua și obțin o victo­rie pe deplin meritată. Rezultat : 13-6 (4-4). Clasament final : 1. Școala sportivă Sibiu — cîștigătoarea cupei oferită de ziarul „Spor­tul popular", 2. Școala sportivă nr. 1 București, 3. Rapid Bucu­rești, 4. Școala sportivă Timi­șoara. TENIS DE MASA. La actuala ediție a campionatului orășenesc de tenis de masă au partici­pat 29 de concurenți. Iată cî­­teva rezultate : F. Herca - V. Gavrilă 2—1, C. Marinescu - M. Gariț 2-1, F. Herca — C Mari­nescu 2-1. Clasamentul primelor locuri se prezintă astfel : 1. Florin Herca (Ancora), 2. Cornel Mari­nescu (Ancora), 3. Vasile Gavri­lă (Ancora), 4. Costică Brăteanu (Avîntul).­­ BOX. Incepind de astăzi pînă sîm­bătă, sala „Constructo­­i­rul" din Galați găzduiește între­cerile din cadrul campionatului republican individual de box pentru juniori, etapa regională, întrecerile încep la ora 19,00. I. O. I. L. nr. 1 Galați str. I. L. Caragiale, nr. 19 angajează de urgență­­ — 15 lăcătuși — 5 tâmplari — 5 strungari — 4 turnători Angajarea se face și din rîndul persoanelor aflate in afara orașului, fără obligație din partea întreprinderii de a asigura locuință. I.R.V.A. GALAȚI str. Vadul Cărăbuș nr. 3 ANGAJEAZA­ — remizieri pentru centrele de achiziții proprii sau la domiciliul solicitantului în vederea achiziționării de la populație a sticlelor și borca­nelor goale în orașele Galați și Brăila. Solicitanții se vor adresa la sediul întreprinderii din str. Vadul Cărăbuș nr. 3. ÎNTREPRINDEREA POLIGRAFICA GALAȚI angajează­ contabili . Cei interesați se vor adresa la serviciul de cadre al între­prinderii str. 13 Iunie nr. 1, telefon 34 87. Nr. 6903 Preocupare permanentă pentru modernizarea producției (Urmare din pag. 1) la intră și îmbunătățirea con­dițiilor de depozitare și des­facere a produselor acordîn­­du-se o deosebită atenție mo­dului de împachetare, amba­lare și de prezentare a con­fecțiilor. In magazinele de produse finite s-au construit rafturi, creîndu-se condiții op­time pentru păstrarea produ­selor pînă la desfacerea lor. Firește, fondurile de investi­ții și de mică mecanizare prevăzute pentru executarea lucrărilor de modernizare a producției nu-și pot dovedi pe deplin eficiența dacă ma­șinile, instalațiile și celelalte mijloace tehnice nu sunt folo­site cu pricepere pentru spo­rirea capacității lor. Un rol important în această direcție îl are nivelul de pregătire profesională al cadrelor. La Fabrica de confecții Brăila urmează cursurile de ridicare a calificării peste 300 de muncitori, diferențiați pe me­serii. Oamenii din posturile cheie ale producției, care lu­crează la mașini moderne, de mare randament, sunt organi­zați în cercuri separate, fiind pregătiți după o tematică co­respunzătoare. Calificarea te­meinică a cadrelor și-a spus întotdeauna cuvîntul asupra calității confecțiilor și crește­rii indicilor de utilizare a tehnicii fabricii. Numai în prima lună a anului acesta, indicii de utilizare intensivă a mașinilor au sporit cu 7,5 la sută, ceea ce a dat posibilita­te colectivului de aici să de­pășească productivitatea mun­cii și ceilalți indicatori de plan. GALAȚI :Teatrul de stat — Ca-n codrul Vlăsiei (ora 19,30) ; Teatrul de păpuși — Școala iepurașilor (orele 10,00 —14,00 și 15,45). GALAȚI : „Central“ — filmul­­ El Greco ; „Republica“ — filmul Dimine­țile unui băiat cuminte ; „Țiglina“ — filmul Balada din Hersursk ; „Popular“ — filmul Povestea prostiei mele ; „Du­nărea“ — filmul Cintaron ; I C.O.R. — filmul Gentlemanul din Cocody ; BRĂILA : „11 Iunie“ — filmul Maica Ioana a îngerilor ; „Republica“ — fil­mul Mondo Dane ; „23 August“ — fil­mul Cumbite ; „Popular“ — filmul Di­­ligența ; „Flacăra“ — filmul Fantomele se grăbesc ; Uz. Progresul — filmul Fata lui Bube ; FOLCȘANI : „Unirea“ — filmul Tunelul ; „Flacăra“ — fil­mul Povestea prostiei mele ; TECUCI : ,„Arta“ — filmul Barbă roșie ; „Popu­lar“ — filmul Giuseppe la Varșovia ; PRFIDIU : „Popular“ — filmul Vre­mea zăpezilor ; MĂRĂȘEȘTI : „Lumina“ — filmul Notre Dame de Paris ; ODO­­BEȘTI : „Victoria“ — filmul In nord spre Alaska ; BUJOR : „Doina“ — fil­mul Zorba Grecul ; FAUREZ : — fil­mul Cele două orfeline ; TUDOR VLA­­DIMIRESCU : „Flacăra“ — filmul Albă ca Zăpada și cei 7 saltimbanci. VINERI 24 FEBRUARIE 1967 PROGRAMUL I Buletin de știri (5,00). Radiojurnal. Sport. Buletin m­eteo-rutier (6,00). Ac­tualitatea agrară (6,15). Emisiune pen­tru pionieri (6,45). Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier (7,00). Sumarul presei (8,00). „Viers, nai și strune“ — emisiune de folclor (8,10). Moment poe­tic (8,25). La microfon, melodia prefe­rată (8,30). Muzică populară interpre­tată de fluierașul Silvestru Lungoci (9,35). Buletin de știri (10,00). Cîntece pentru copii de Nelu Ionescu (10,03). Interpreți de muzică populară : Ana Ispas și Florentin Iosif (10,15). Emisiu­ne muzicală pentru școlari (10,30). Dia­log pe teme coregrafice (11,20). „De ce nu vii neicuță al meu“ — cîntece de dragoste (11,45). Buletin de știri. Bu­letin meteorologic (12,00). Concert din operete (12,10). Pagini corale (12,30). Poemul simfonic „Narcise" și Scherzo de Ion Nona Ottescu (13,00). Intîlnire cu melodia populară și interpretul pre­ferat (13,30). Buletin de știri. Buletin meteo-rutier (14,00). Din muzica po­poarelor (15,00). Caleidoscop muzical (15,30) . Radiojurnal. Sport. Buletin me­teorologic (16,00). Din albumul meu : melodii de Nicolae Kirculescu (16,15). O poveste pentru voi, copii : „Cui îi trebuie cartea“ de Nina Stănculescu (16,30) . „Pămînt al patriei iubite“ — program de cîntece (16,40). In slujba patriei­ (17,10). Basmul în creația lui Rimski Korsakov (17,40). Buletin de știri (18,00). In jurul globului (18,03). Radiosimpozion. Familia și locul ei în ansamblul relațiilor sociale. Participă la discuții : Ionela Cornescu, inspector general judecătoresc în Ministerul Justi­prof. Romeo Dăscălescu, secretar țief, științific la Institutul de Științe Pedago­gice și Gheorghe Berescu, cercetător principal la Institutul de Filozofie al Academiei (18,40). Concert de melodii românești (19,35). Concert de melodii românești (partea a II-a) — (20,30). Atențiune, părinți ! — „Vă cunoașteți copilul ?“ (emisiune — anchetă) — (21,05). „De la un cîntec la altul“ — muzică ușoară (21,20). Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic (22,00). Cîn­­tă corul „Madrigal“ dirijat de Marin Constantin (22,45). „Iți dedic o me­lodie“ — muzică ușoară (23,00). Bule­tin de știri (23,52—23,55). PROGRAMUL II „Munților cu brazi înalți“ — emisiune de folclor (7,00). Radiojurnal. Sport. Buletin meteo-rutier (7,30). „La braț cu tine“ —­ muzică ușoară (7,55). Itine­rar folcloric muzical București-Sibiu- Baia Mare (8,30). Buletin de știri (9,00) . „De la Valencia la... Liliana“ —­­muzică ușoară (9,40). Teatru radiofonic. „Egmont“ de Goethe. Traducere de Al. Philippide. Adaptare radiofonică de Mirena Ștefănescu (10,05). Muzică u­­șoară cu Puica Igiroșanu și Leny Es­­cudero (11,45). Ritmurile cincinalului (12,10). Muzică populară cu Cristina Speriosu și Iulică Ungureanu (12,45). Buletin de știri (13,00). Două melodii interpretate la acordeon (13,08). Pro­gram de muzică populară (13,15). Con­cert de prînz (14,00). Radiojurnal. Sport: Buletin meteo-rutier (15,00). Ine­­luș­ învîrtecuș (emisiune pentru cei mici) „Meșterii de jucării“ . A treia jucărie din concurs : Piticul (15,30). Orchestra de muzică populară a Casei de cultu­ră din Babadag (16,20). Radiojurnal. Sport. Buletin meteorologic (17,00). Mu­zică (17,55). Dansuri din Galantha de Zoltán Kodály (18,00). „Să-mi cîntî cobzar“ — vechi melodii populare (18,35). Buletin de știri (19,00). Jocuri populare (19,20). Noapte bună, copii (19,30) . „Pe strune de chitară“ — mu­zică ușoară (19,40). Retransmisiune de la Opera Română de stat din Cluj , „Trubadurul“ de Verdi (19,50). Mo­ment poetic. Versuri din volumul „Mieii primi“ de Adrian Păunescu (22,30) . „Sub balcon eu ți-am cîntat o serenadă“ (22,35). Radiojurnal. Sport (23,00) . Pe aripile melodiilor (0,05). Buletin de știri (0,57—1,00). (minim VINERI 24 FEBRUARIE 1967 18,00 : Pentru cei mici. Ala-Bala­s 18,30 : Pentru tineretul școlar: „O via­ță de om“. Pagini literare despre Ni­colae Bălcescu , 18,50 : Publicitate ; 18,58 : Ora exactă ; 19,00 : Telejurna­lul de seară ; 19,17 : Buletinul circula­ției rutiere ; 19,25 : „Dulce mamă“. E­­misiune muzicală ; 20,00 : Săptămîna ; 21,00 : Reflector ; 21,15 : Avanpremie­ră ; 21,30 : Teleglob. Emisiune de că­lătorii­­ genografice. Pakistan ; 22,00 s Dansuri inspirate din picturi celebre ; 22,40 : Telejurnalul de noapte ; 22,55­8 închiderea emisiunii. METEOROLOGIC Pentru următoarele 24 de ore . Vreme schimbătoare cu cerul tem­­porar noros. Vor cădea precipitații lo­cale. Vîntul va prezenta intensificări mai ales la începutul intervalului. Tem­peratura în ușoară scădere, minimele vor fi cuprinse între minus 3 grade­ și 1 grad, iar maximele între 2 grade și 6 grade. Pentru următoarele 3 zile : Vreme schimbătoarte cu cerul tempo­rar noros. Vor cădea precipitații tem­porare. Vîntul va sufla potrivit din sec­torul vestic. Temperaturile minime vor oscila între minus 3 grade și 0 grade, iar maximele între 1 grad și 3 grade. A

Next