Viața Nouă, iulie-septembrie 1967 (Anul 23, nr. 7015-7091)

1967-09-16 / nr. 7079

Nr. 7070 Pregătiri pentru deschiderea învă­țămîntului de partid La Fabrica de conserve Tecuci In organizarea noului an al invățămintului de partid comite­tul de partid de la Fabrica de conserve Tecuci, sprijinit de ca­binetul raional de partid, a ți­nut seama de dorința exprimată de comuniști de a studia in cercuri și cursuri cât mai acce­sibile nivelurilor de pregătire politică. Astfel, s-a stabilit să funcționeze patru forme: stu­dierea Statutului P.C.R., proble­me economice ale întreprinde­rilor industriale, probleme ac­tuale ale politicii P.C.R. și ci­cluri de conferințe. Aceste forme vor fi frecventate de 160 de cursanți. Pentru asigurarea unui bogat conținut de idei invățămintului de partid, au fost menținuți in munca de propagandiști tovarăși bine pregătiți, care îndeplinesc de mai mulți ani această sar­cină. Printre aceștia se numără Silviu Brătănescu și Valeriu Lef­­ticaru - economiști, Aurel Ie­pure și Ion Sîrbu. Se extind cercurile de studiere a problemelor economice finind seama de propunerile făcute de cursanți și propagan­diști cu prilejul închiderii anului de învățămînt 1966-1967, comi­tetul de partid de la C.C.H. Brăila a luat măsuri ca pentru anul acesta să fie extinse cercu­rile care vor studia problemele economice ale întreprinderilor industriale. In urma recomandărilor pri­mite, birourile organizațiilor de partid, ca de pildă cele de C.E.T. 1, mecanic șef, electro­la­liză și altele au intocmit te­matici cu problemele ce vor fi studiate. Pe baza a­­cestora s-au purtat discuții cu fiecare din viitorii cursanți care au fost astfel puși in cunoștință cu tematica cursului respectiv. Selecționarea propagandiștilor Anul acesta, in cercurile și cursurile invățămintului de partid de la Uzina „Laminorul“ Brăila au fost luați in evidență peste 860 cursanți. O muncă atentă a desfășu­rat comitetul de partid pentru selecționarea propagandiștilor. Avind în vedere necesitatea asi­gurării unui grup de pro­pagandiști cu o bună pre­gătire ideologică și pro­fesională, s-a discutat amănun­țit cu fiecare propagandist. Da­torită dăruirii cu care au mun­cit, a rezultatelor obținute până in prezent, vechii propagandiști vor conduce cursurile și cercu­rile de invățămint de partid și în anul acesta. Rectificatorii Melu Co­­man și Ion Răducanu de la Uzina Laminorul de tablă Galați controlind calitatea cilindrilor rec­tificați. POȘTA JURIDICĂ La o parte din scrisorile so­site in ultima perioadă de timp la redacție, prin care cititorii solicită diferite relații, cu colaborarea consilierului juridic RADU CEZAR de la Consiliul regional Galați al U.G.S.R., răspundem următori­lor tovarăși: — ION NICOLAE din orașul Galați arată că este macaragiu la depozitul de lingouri C.S.G. din anul 1964 și vrea să știe, la clte zile de concediu de odih­nă are dreptul. RĂSPUNS. Conform H.C.M. 186/1951 aveți dreptul la un concediu de bază de 12 zile lucrătoare, plus un concediu suplimentar în raport cu ve­chimea neîntreruptă în cîmpul muncii. Nu puteți primi un concediu suplimentar pentru munca prestată în condiții vătămătoare sănătății, deoare­ce funcția de nu este cuprin­să în lista anexă a H.C.M. 1478/1952. — MARIA BANCIU din orașul Brăila întreabă da­că fiind pensionară de in­validitate gradul II, cu diagnosticul de B. C. prin T.B.C., are dreptul la un procent mai mare atunci cînd i se calculează pen­sia, decit cei care au ace­lași grad de invaliditate, dar din cauza altor boli. RĂSPUNS. Potrivit legii 27/966 angajații pensionați pentru tuberculoză beneficiază de avantajul că pensia li se calculează potrivit art. 22. Dacă situația expusă în scrisoarea dv. este exactă, a­­tunci pensia ce vi s-a acordat este calculată greșit, deoare­ce trebuia să vi se acorde 85 la sută din suma de 718 lei. — COSMA PANAITE din orașul Galați întreabă dacă în timpul concediului le­gal de odihnă poate de­misiona conform art. 19 din Codul Muncii. RĂSPUNS. Angajatul poate demisiona și în timp ce se află în concediul legal de o­­dihnă. — VASILE CROITORU din orașul să cunoască Galați dorește cît la sută spor la pensie pentru limi­tă de vîrstă se acordă pentru fiecare an de servi­ciu militar adăugat la ve­chimea integrală. RĂSPUNS: Pentru fiecare an lucrat sau considerat ve­chime în muncă, cum este cazul serviciului militar, pes­te vechimea minimă necesară obținerii pensiei integrale pentru limită de vîrstă se a­­cordă un spor de 1 la aplicat la salariul tarifar sută a­­vut în vedere la calculul pensiei. — VASILE GĂMAN de la I.A.S. Siliștea, raionul Brăila, arată că a fost pen­sionar I.O.V.R. din anul 1945 pînă în anul cînd s-a sistat plata, 1947, vrea să știe dacă mai poa­și te reprimi pensia. RĂSPUNS: Potrivit H.C.M. 252/1967, invalizii, accidentații de război care, fără a mai fi fost pensionari I.O.V.R., cer această pensie după 1 ianua­rie 1967, vor fi înscriși la pensie dacă îndeplinesc con­dițiile prevăzute de legea pen­siilor. Deci dv. puteți cere pensie I.O.V.R. cu condiția de a vă prezenta în fața comisiei me­dicale de expertiză pentru a se stabili gradul de invalidi­tate și dacă aceasta este ur­marea unui accident de­ război. — BOIERII NISTOR, din comuna Ianca, raionul Fău­­rei, arată că are ca mem­bri de familie în întreține­re peste trei persoane din anul 1962, dar nu a benefi­ciat niciodată de reduce­rea impozitului pe salariu la S.M.T. Ianca unde lu­crează și vrea să știe dacă poate beneficia de această reducere retroactiv și pe ce perioadă anume. RĂSPUNS: In conformitate cu instrucțiunile Ministerului de Finanțe, reducerea se a­­­cordă începînd cu luna in care s-a prezentat dovada sau declarația necesară în scopul acordării acestui drept. Redu­cerea nu se poate aplica pe o perioadă anterioară depu­nerii dovezii sau declarației. LITERATURA FILOZOFICA — HEGEL. Studii filozofice. Ed. Academiei R. S. România 1967. — Sociologia dezvoltării. Ed. politică 1967. LITERATURA SOCIAL — POLITICĂ — ECONOMICA — GH. D. BISTRICEANU : Bugetul asigurărilor de stat. Ed. științifică 1967. — Capitalul lui Marx și contemporaneitatea. Ed. politi­că 1967. LITERATURA ȘTIINȚIFICA —CARMEN LABAU: Schim­bul ionic. Ed. Academiei R.S. România 1967. LITERATURA MEDICALA — V. IONAȘESCU: Tulbu­rări metabolice în boli neu­­ropsihice. Ed. Academiei R.S. România 1967. — A. KREINDLER: Dina­mica proceselor cerebrale. Ed. Academiei R.S. România 1966. — GH. PUSKAS și B. INDIG . Cum tratăm stările de deshidratare acută la copil. Ed. medicală 1967. — M. STAN : Probleme de endocrinologie în medicina in­ternă. Ed. medicală 1967. LITERATURA TEHNICA — Colecție de programe pentru calculatorul electronic C.E.T. — 500. Ed. Academiei R.S. România 1967. — M. IONESCU : Cartea o­­peratorului din industria fi­brelor chimice. Ed. tehnică 1967. LITERATURA BELETRISTICA — A. E. BACONSKY: E­­chinoxul nebunilor și alte povestiri. Ed. pentru literatu­ră. 1967. — PAVEL BELLU : Elogiul simplității. Ed. pentru litera­tură 1967. — VLADIMIR CALIN: Pentagrama. Ed. pentru litera­tură 1967. — DENIS DIDEROT : Scrieri despre artă. Ed. Meridiane 1967. — CORNELIU LEU : Viața particulară a lui Constant Hagiu. Ed. tineretului 1967. — N. SARRAUTE : Portre­tul unui necunoscut. Ed. pen­tru literatură universală 1967. — Satirici și epigramiști la­tini. Ed. pentru literatură uni­versală, 1967. — PAUL SCARRON: Ro­manțul comic. Ed. pentru lite­ratură universală 1967. — F. E. SILLAMPÄR, Silla. Ed pentru literatură universa­lă 1967. — H. Y. STAHL: Mătușa Matilda. Ed. pentru literatură 1967. — N. TĂUTU: Cînd zîm­­besc scriitorii și artiștii. Ed. pentru literatură 1967. LITERATURA ISTORICA — CORNELIA BODEA : Lupta românilor pentru unita­te națională 1834—1849. Ed Academiei R.S. România 1967. — Marea răscoală a țărani­lor din 1907. Ed. Academiei R.S. România 1967. VIAȚA NOUA Pag. a 3-a ele 17 zile de mu­zică românească inaugurate la cadrul septembrie a.c., în 5 Concursului și Festivalului internațional „George Enescu", ediția 1967, au făcut din Capi­tala patriei noastre o a­­devărată metropolă muzi­cală de prestigiu interna­țional. Acordându-i-se a­­tenția cuvenită, această sărbătoare a muzicii ro­mânești, prezentă zilnic în cadrul emisiunilor pos­turilor noastre de radio și televiziune, a cunoscut in același timp și pe plan editorial o prezență simi­lară. Astfel, Casa de discuri „Electrecord“ și Editura muzicală a Uniunii com­pozitorilor din București au editat și difuzat chiar din prima zi a concursu­lui și festivalului un mare număr de discuri și parti­turi cu lucrări din crea­ția lui George Enescu. Din seria de discuri, reamin­tim că „Electrecord"-ul a pus la dispoziția publicu­lui meloman un disc cu cele două Rapsodii, ade­vărate pagini de enciclo­pedie ale muzicii româ­nești, ambele lucrări avind la bază teme și motive folclorice din bogatul nos­tru tezaur. Acțiunea de di­fuzare a muzicii simfonice enesciene in rândurile u­­nui public auditor cât mai larg a înregistrat succe­sul scontat și cu prilejul imprimării pe disc a Sim­foniei l­a, lucrare ce a fi­gurat dealtfel și in cadrul concertului inaugural diri­jat de decanul baghetei românești. Artistul poporu­lui Antonin Ciolan. Așa cum remarca și compozitorul Doru Po­povici, „această am­plă creație, străbătu­tă de o bogată și ex­presivă forță emoționa­lă, este de o substanță muzicală robustă, adesea cu un caracter eroic și monumental. Ea (Simfonia I­a) reprezintă o admira­bilă și adincă sinteză intre un specific autohton, sub­til și mult transfigurat, și mijloacele de expresie neoromantice ale artei oc­cidentale, sinteză tipică pentru epoca edesciană de început“. înregistrarea pe disc a acestei lucrări este făcută de către Or­chestra Radioteleviziunii, avindu-l la pupitru pe ta­lentatul șef de orchestră Iosif Contă, pasionat pro­pagator al muzicii româ­nești. Cu acest prilej, amintim că, paralel, Editura muzi­cală a editat pentru for­mațiile orchestrale cit și pentru cei care îndră­gesc creația lui Geor­ge Enescu Simfonia l­a , sectorul editorial de partituri fiind completat în același timp cu „Quar­­tetul de Coarde op. 22 nr. 2“, „Suita sătească“ și „Uvertura de concert“. Din seria lucrărilor im­primate pe discuri de „Electrecord", și difuzate deja prin intermediul ma­gazinelor de specialitate, se numără și Poemul sim­fonic „Vox Maris“ op. 31 realizat intr-o excelentă interpretare de către Or­chestra simfonică a Radio­televiziunii, dirijor, Iosif Conta, avind ca soliști pe soprana Virginia Gud­zichievici și tenorul Valen­tin Teodorian. La impri­marea acestui disc o con­tribuție prețioasă și-a a­­dus și formația corală a Radioteleviziunii. Un disc interesant este și cel consacrat Simfoniei concertante pentru violon­cel și orchestră, interpre­tarea părții solistice reve­nind excelentului nostru violoncelist Radu Aldules­­cu. Muzica de cameră a stat și ea in atenția Ca­sei de discuri „Electre­cord“, discul „Trio în la minor“, fiind reali­zat cu concursul pianistei Hilda Jerea, Mircea O­­preanu (vioară) și Cătălin Ilean (violoncel). Calitățile acustice ale acestor discuri sunt de o factură superioară. DUMITRU SANDU Discuri și partituri cu lucrări ______din creația enesciană Asigură furaje pentru iarnă în atenția consiliului de con­ducere al cooperativei agrico­le de producție din comuna No OPPill coresponden­tii voluntari flu­xul III din agricultură La recoltatul sfeclei de zahăr Anul acesta, membrii coope­rativei agricole de producție „Progresul" din comuna Ro­șiori, raionul Făurei, aplicînd metodele agrotehnice de lu­crare a pămîntului, au reușit să obțină o recoltă bogată și la cultura sfeclei de zahăr. Pînă în prezent a fost recol­tată cantitatea de 29 000 kg sfeclă de zahăr care a și fost predată la baza de recepție Dudești. DAMIAN SOCEANU Corbu, raionul Brăila, a stat și asigurarea bazei furajere necesară hranei animalelor pe timpul iernii. Astfel, coopera­torii de aici au depozitat 837 tone paie și vreji de legumi­noase și au însilozat cantitatea de 650 tone coceni de porumb. Și cooperatorii din comuna Măxineni s-au preocupat de asigurarea unor furaje consis­tente pentru hrana animalelor, însilozînd cantitatea de peste 600 tone diverse foraje. ALEXE IONIȚĂ TOMA C. ION Pregătiri pentru recolta viitoare Pentru a obține producții sporite și în anul viitor, mem­brii cooperatori din comuna Vîrlezi, raionul Bujor, au fă­cut intense pregătiri. Paralel cu pregătirea terenului­­ gră­­pat, încorporarea în sol a în­grășămintelor chimice și natu­rale) pe o suprafață de peste 200 hectare s-a pregătit și să­­mînța necesară, condiționîn­­du-se pînă acum cantitatea de 100 tone. AL. CARAMAN Contemplînd liniștea lacului. Foto : P. POPA 225 noi unitati de prestări servicii în mediul rural Prezența secțiilor de prestări servicii către populație, de la frizerie și coafură pînă la ate­lierele pentru depanarea apa­ratelor de radio și televiziune, tinde să devină o realitate în fiecare comună. Este meritorie atenția deose­bită acordată de către U.R.C.C. Galați dezvoltării rețelei pre­stațiilor de servicii in mediu rural, cu atît mai mult cu cît din ianuarie pînă în prezent s-au deschis în regiune peste 225 de unități noi, față de nu­mai 92 prevăzute a lua ființă pînă la sfîrșitul anului. In a­­cest sens poate fi remarcată deosebita preocupare manifes­tată de consiliile de conducere ale cooperativelor de consum din comunele Gropeni și Vizi­­ru din raionul Brăila, Ianca și Rușețu, din raionul Făurei, Movilița și Făurei, din raionul Panciu etc. Majorarea serviciilor în de­plină concordanță cu necesită­țile ivite în mediul rural, mai buna lor aprovizionare cu ma­terie primă, cît și introduce­rea în producție la aceste uni­tăți a unor lucrări de serie mică a contribuit în mod di­rect la depășirea planului de producție. Pe primele 8 luni ale anului, rețeaua prestărilor de servicii industriale și nein­dustriale din sistemul A.R.C.C. se înregistra cu o depășire de 22,4 la sută și respectiv 7 la sută. De asemenea, planul afe­rent trimestrului în curs fost îndeplinit și depășit încă­­ de la sfîrșitul lunii august. Angajamente depășite In cele 8 luni care au tre­cut din acest an, colectivul de la întreprinderea de industrie locală nr. 1 Galați a depășit­arcinile de producție globală cu circa 10 000 000 lei, la pro­ducția marfă cu aproape 5 000 000 lei și cu peste 4 000 000 lei la producția mar­fă vîndută și încasată. Astfel colectivul de muncă de aici și-a îndeplinit cu mult înainte de termen angajamentele lua­te în întrecerea socialistă. A­­ceste succese sunt rezultatul competenței cu care comitetul de partid rezolvă problemele economice. Comitetul de partid a îndrumat și sprijinit orga­nizațiile de bază să pună în discuția comuniștilor cele mai importante probleme ale lo­cului de muncă și să măsuri eficiente pentru adopte înlă­turarea lipsurilor și deficien­țelor apărute. O sarcină care nu suferă amînarea crm­imi­­n­alilor prezofteliiiot se mai desparte puțin timp pînă la sosirea zilelor reci, ploioase, premergătoare ier­nii. In fiecare unitate agrico­lă, în întîmpinarea acestei pe­rioade s-au făcut pregătiri in­tense, îndeosebi in sectorul zootehnic. In scopul asigurării unor condiții optime de cazare pen­tru animale în perioada ier­nii, cooperativele agricole din raionul Făurei și-au prevă­zut, încă de la începutul a­­nului, să construiască noi graj­duri, îngrășătorii, hale de pă­sări, saivane, să le repare pe cele existente, pentru ca ploi­le, gerul să nu afecteze să­nătatea animalelor, producția. Situația centralizată la Uniu­nea raională a cooperativelor agricole arată că trebuiau con­struite 78 de noi obiective agrozootehnice și sociale terminate alte 20, care fusese­și­ră începute încă din anul trecut. Multe unități agricole, dată cu devizele întocmite, au­­ asigurat materialele necesare, au organizat echipele de con­structori și au repartizat cîte un membru din consiliul de conducere să răspundă de exe­cutarea lor în termen și la un nivel calitativ corespunză­tor. Pe parcurs, după studierea cerințelor și a condițiilor e­­xistente, s-au propus spre con­struire și alte obiective care au și fost începute. Astfel, s-au planificat inițial 14 graj­duri și au fost începute 19, numărul brutăriilor începute este mai mare cu 11 decît s-a stabilit la început de an, al garajelor cu 4. Care este stadiul lucrărilor după scurgerea a 8 luni? La Uniunea raională cooperatistă se cunoaște că din cele 20 de construcții continuate de anul trecut, au fost termina­te doar 9, iar 11 sunt în lu­cru. Care e situația obiecti­velor prevăzute și începute în 1967 . Din 107 obiective, 30 sunt gata, 24 în stadiu de fi­nisaj, 31 la invelitoare, 13 la zidărie și 9 la fundație. Deci, în 8 luni, din care 5 luni cu timp călduros, prielnice pen­tru lucru în aer liber, au fost terminate numai 30 de obiec­tive, iar 77 sunt în stadii di­ferite de execuție. Mai avem cirea 2 luni cu timp favora­bil, în care trebuie să se facă mai mult decit pînă acum. Sunt însă obiective de con­struit care nu mai pot fi a­­mînate. De exemplu, pătulele. Deși a început recoltatul po­rumbului, din 20 de pătule planificate au fost terminate doar 6. Din două magazii de cereale, doar una a fost ter­minată, iar la una abia au început lucrările. Situația graj­durilor este și mai necorespun­zătoare: din 19 sunt gata doar 4. O analiză in unități arată că acolo unde a existat preo­cupare pentru procurarea din timp a materialelor, iar mese­riașii au participat la lucru, construcțiile planificate sunt gata, în timp ce în unitățile unde conducerile respective au așteptat materialele fără să intervină pentru procurarea lor, lucrările sunt rămase în urmă. Dacă la Găiseanca, Mircea Vodă, Plopu, obiectivele sunt construite Ianca la timp, faptul se datorește preo­cupării consiliilor de conduce­­re, a președinților respectivi pentru asigurarea operativă materialului lemnos, cărămizii, a cimentului, grijii lor ca adă­posturile pentru animale și ce­lelalte construcții să se exe­cute în lunile de primăvară — vară cînd timpul este fru­mos. Un exemplu bun întîl­­nim și la Ciocile. Unitatea co­operatistă de aici și-a planifi­cat să construiască 2 graj­duri și o îngrășătorie de porci. Un calcul asupra ca­pacității de adăpostire în con­diții corespunzătoare a anima­lelor a arătat că este nece­sară ridicarea unei noi con­strucții pentru taurine. Planul a devenit in prezent realita­te, cele 3 grajduri si îngrășă­­toria sînt gata. La Jugureanu, Amara, Ulmu, Tătaru con­strucțiile planificate sînt de asemenea gata sau un stadiu de finisaj. In raionul Făurei întîlnim însă și alte aspecte. Sînt uni­tăți care nu s-au îngrijit de asigurarea materialului, mese­riașii au participat la alte munci, iar acum, după 8 luni din acest an, lucrările se află în stadiu de început. La Să­­voia, de pildă, s-a planificat construirea unui grajd, a unui atelier și a unui garaj. După multe tărăgănări „s-a renun­țat" la grajd, iar la atelier și garaj nu s-a făcut nimic. Motivul arătat de membrii consiliului este „lipsa de ma­teriale". Noi considerăm însă că principala cauză este lipsa de preocupare a consiliului. La această unitate nici adă­posturile vechi nu sunt între­ținute Pereți găuriți, gea­muri sparte, uși deteriorate, iată cum arată grajdurile aici. La Grădiștea și Bordei Ver­de, unități care au de con­struit cite 4 pătule de po­rumb, lucrările sunt, de ase­menea, rămase în urmă. Oa­re ce se așteaptă, termina­rea recoltării porumbului și apoi construirea pătulelor? Cooperativa agricolă „Ștefan Gheorghiu" și-a propus să con­struiască un grajd, 2 pătule, un depozit de îngrășăminte, un garaj și o creșă. Construi­rea grajdului a ajuns din de înveliș, garajul la sta­este început, în schimb la celelal­te construcții nu s-a făcut nimic. Vor mai fi terminate anul acesta lucrările respecti­ve ? Un caz semnificativ de lip­să de preocupare întîlnim la Berlescu. Aici, o îngrășătorie de porci începută in 1966 nu a fost terminată nici pînă a­­cum, iar lucrările la pista de cereale și brutărie planifî­ate pentru anul în curs, se des­fășoară greoi. Este necesar ca fiecare con­siliu de conducere din unită­țile menționate și din altele ce se găsesc în situații asemă­nătoare, să ia măsuri terminarea construcțiilor, pentru iar Uniunea raională a cooperati­velor agricole să se acorde mai mult sprijin. Este timpul să se acorde toată atenția construcțiilor agrozootehnice, deoarece și de­terminarea lor depind rezultatele ce vor obținute în iarnă din zooteh­h­­nie. G. PERFILOV „Hai la sîrbă, măi flăcăi !“... Foto : P. POPA

Next