Viața Nouă, octombrie-decembrie 1967 (Anul 24, nr. 7092-7170)
1967-10-18 / nr. 7106
Pag. a 2-a CRONICA FILMULUI I FARAONUL" „Faraonul" este o amplă, documentată și fascinantă dizertație despre arta de conduce un popor. Este o prinvire asupra lumii și a tendinței ei dintotdeauna de a-și găsi forme noi de alcătuire, căutare care s-a făcut mereu prin luptă și mereu cu aceeași dușmani , reaua credință a unora și înapoierea altora. „Ceea ce m-a atras în romanul lui Boleslaw Prus este în primul rînd universalitatea subiectului său — declara regizorul. In adevăr, cartea — încă de la apariția ei, în ultimii ani ai secolului trecut—a cunoscut o uriașă popularitate. Mergînd pe urmele lui Prus, Kawalerowicz a subliniat ideea că marile roți ale politicii se învîrtesc datorită mișcării roților mici, iar cele mici la rindul lor, se rotesc fiind subordonate marilor axe. In film, lupta principală se dă între preoți și tânărul faraon Ramses al XIII-lea. Problema se reduce la faptul — sumar expus — că Ramses are de partea lui armata dar nu are bani. La rîndul lor, preoții au bani dar nu stăpînesc armata. Dar puterea absolută nu poate fi cucerită decît de acela care are și armată și bani. Totodată ambele părți au rațiunile lor. Acumularea dramatică începe din prima scenă și crește lent pentru ca înfruntarea să se dezlănțuie cu o sălbatecă violentă, abia în ultima parte a filmului Este o confruntare între două ipostaze umane eterne : de o parte „înțelepciunea" vegetării, sceptică, inertă și lașă refractară la orice schimbare, la orice risc, la orice îndrăzneală: de cealaltă parte, tinerețea însetată de acțiune, încrezătoare în sensurile dreptății și adevărului, pătrunsă de dorința de a-și sluji semenii. Mișcarea și inerția, cei doi poli între care omenirea s-a zbătut de milenii, surprinsă într-o clipă a eternității — iată filmul lui Kawalerowicz Fixînd riguros conflictul, cineastul polonez nu utilizează clasica contrapunere ostentativă de lux cu mizerie într-o panoramă opulentă de recuzită, culoare, costumație, decor. Dimpotrivă, la el acționează sugestiv expresia plastică a tipologiei : mimica de o iezuite sobrietate a slujitorilor lui Osiris, încremenirea de mumie a lui Ramses, senzualitatea prezențelor feminine de la palat, chipul de un farmec mesianic al tînărului faraon care năzuiește sincer spre binele poporului, privirea tîmpă, primitivă a militarilor, trupurile firave — proiectate pe marea de nisip fierbinte— ale celor ce alcătuiesc gloata asupriților. Nu lipsesc nici aparițiile halucinante — atît de favorite școlii poloneze — cum este acel sclav, legănîndu-se spînzurat pe arșiță, apoi deznădejdea tragică (în memorabila scenă a eclipsei de soare menită să sugereze unele „spăime nucleare" contemporane) sau violența și exaltarea de un patetism straniu amintind, prin gestică, maicile posedate din „Maica Ioana a îngerilor“ precedenta creație a lui Kawalerowicz. O atenție deosebită a acordat-o acest mare cineast subiectivizării narației. „Spectatorul trebuie să participe la evenimente, la procesele de gîndire și, în mod activ, la dialog“ — spunea Kawalerowicz. De aceea în „Faraonul“ actorii vorbesc foarte mult spre camera de luat vederi, favorizînd impresia că se adresează celor din sală. Minuția cu care este gîndit fiecare cadru, atenția acordată amplasării fiecărui detaliu și compoziția plastică a imaginii poate rivaliza cu eisensteinianul „Ivan cel Groaznic". Fie că pe ecran vedem doi scarabei cărând, un bob, fie că în cadru se află sute de persoane, fie că un personaj împarte întinsurile în două (marele preot pe zidurile templului), regizorul își arată știința de a obține și mînui grandiosul. Supremele virtuți ale imaginii vin din seducția de operă picturală pe care o exercită (explicabilă dacă ținem seama de faptul că realizatorul are o formație de pictor). „Nu ne-a interesat strălucirea ieftină și bogăția lumii de atunci" — mărturisea Kawalerowicz. De aceea au fost eliminate culorile care se încadrau cel mai bine în acest gen de filme : roșu, albastru și verde și au fost utilizate culorile paletei moderne : ocru, negru, alb și aur. Culorile pământului egiptean : albeața marmurei, negrul ebenului, aurul nisipului... In dilatarea obiectelor și decorului, în ieșirea în spațiul întins și uniform pînă la orizont simțim obsesia dorinței de putere, iar luminiozitatea extremă cu supremația coloristică a albului la care regizorul a recurs ne face uneori nici să nu simțim că vedem un film color. Analiza ultimei creații (în două serii) a lui Kawalerowicz cere un veritabil studiu și nu o cronică. Ne mulțumim deci să spunem în încheiere, că ea reprezintă un exemplu de modul cum se realizează o meditație filozofico-socială, pornind de la istorie și de la literatură înregistrînd o asemenea performanță în genul dificil și controversat al filmului istoric, reputatul cineast polonez a demonstrat, o dată în plus, că își respectă întru totul principiile estetice mărturisite în 1962 : „Spectatorul contemporan își dezvoltă tot mai mult înclinația spre meditație, spre fantezie. Imaginația lui devine mai bogată. Și sunt suficient de familiare șabloanele dramatice și le rezolvă fără prea mult efort. Nu trebuie să oferim spectatorului o hrană pe care să o poată înghiți chiar fără să mai mestece. Eu mi-l imaginez pe spectator intr-un leagăn original, îl stimulez sau îi frînez zborul fanteziei după cerința mea, și lucrul acesta îl fac imprimîndu-i un șoc sau o mișcare lină. Dar sînt dator să dirijez neîncetat leagănul său". EUGEN POPESCU Cadru din film M COMBINATUL SIDERURGIC GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ“ GALAȚI Angajează: — electricieni — vopsitori industriali — acari — geamgii — fochiști — timplari — sudori categoria 4—6 Condițiile de angajare conform H.C.M. 240/1963 de preferință absolvenți de școli profesionale. Celor angajați li se asigură cel puțin salariul avut la întreprinderea de unde provin. Orice informație se primește la biroul angajării Cantina Nord telefon 6137. UZINA DE REPARAȚII GALAȚI Angajează: — 2 maiștri pentru prelucrări la mașini așchietoare — 10 muncitori strungari Doritorii se vor adresa Uzinei de reparații Galați, bulevardul G. Coșbuc nr. 256. ÎNTREPRINDEREA FORESTIERA VRANGEA comuna Vidra, raionul Focșani, regiunea Galați, angajează imediat: — REVIZOR CONTABIL PRINCIPAL In cadrul întreprinderii Angajarea se face in conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. Informații suplimentare se pot primi de la conducerea întreprinderii. VIAȚA NOHA Spiritul gospodăresc se materializează în venituri de milioane .Urmare din pag Stivă al unității este prevăzut ca anual să se planteze cel puțin 30 hectare cu viță de vie, s-a socotit necesară și construirea unei hale pentru forțarea a 2 milioane vițe altoite necesare asigurării nevoilor de material săditor cît și pentru valorificare. Principiul după care conducerea cooperativei agricole se călăuzește în executarea noilor construcții este rentabilitatea investițiilor. Astfel, pentru ca suma de aproape 400 000 lei cheltuită pentru ridicarea halei de forțat vițe altoite să se poată amortiza în timp de 3 ani, s-a prevăzut ca această construcție să fie utilizată și pentru păstrarea strugurilor și a legumelor. Apa Siretului străbate și parte din terenurile cooperativei agricole din Bucești, creînd astfel posibilități pentru extinderea irigării culturilor. In anii trecuți, țăranii coperatori au folosit aceste condiții numai în legumicultură, ce-i drept cu rezultate bune. Dezbătind planul de producție pe anul în curs, cooperatorii au propus să se amenajeze unele sale in vederea irigării porumbului. Ca urmare, in primăvară, s-a lucrat intens la amenajarea unei suprafețe de 90 hectare, iar în anul viitor se vor termina lucrările pe cele 242 hectare prevăzute în proiect. Din fondurile proprii, s-au procurat două agregate de aspersiune, o motopompă și peste 750 m de conductă metalică pentru aducțiune, a căror valoare depășește suma de 350 000 lei. Irigarea unei suprafețe de 35 hectare legume și 75 hectare de porumb a asigurat obținerea unor producții sporite și ca urmare a unor importante venituri. Criteriul folosirii cît mai raționale a fondurilor proprii s-a avut în vedere și la executarea celorlalte construcții necesare pentru lărgirea producției. Sectorul zootehnic s-a dezvoltat simțitor in acești ani. In scopul adăpostirii animalelor proprietate obștească, au fost construite 6 grajduri, un complex pentru porcine, două puternițe, și un saivan. Dînd dovadă de spirit gospodăresc, conducerea acestei unități agricole cooperatiste a luat măsuri ca ridicarea construcțiilor zootehnice să premeargă creșterii efectivelor, spre a asigura cazarea acestora pe timpul iernii. De asemenea, a fost construit un complex de pregătire a furajelor dotat cu utilaje de măcinat, de bătut porumb și de tocat grosiere — toate fiind acționate electric. Cu aceeași atenție a fost privită și problema alimentării cu apă a sectorului zootehnic, reușindu-se ca în prezent să existe instalații de apă la toate adăposturile pentru animale. Utilizarea judicioasă a fondurilor proprii a permis ca la lucrările menționate să nu se apeleze la credite de la stat. Numai în anul acesta, prin planul de producție s-a prevăzut ca o sumă de 3 675 000 lei să fie folosită pentru investiții și reparații capitale, cu peste 2 600 000 lei mai mult decit în anul trecut. Singura acțiune care s-a executat cu ajutorul creditelor acordate de stat a fost punerea pe spalieri a viței de vie de pe o suprafață de 50 hectare, în care scop a fost cheltuită suma de 600 000 lei. Numai prin luarea acestor măsuri, consiliul de conducere a apreciat că nu s-a făcut totul. Au fost necesare și unele acțiuni pentru creșterea cointeresării țăranilor cooperatori. Anul trecut, de pildă, retribuția suplimentară s-a aplicat la culturile de porumb, floarea-soarelui, viță de vie, sfeclă de zahăr și legume. Știind că dacă depășesc producțiile planificate vor avea numai de cîștigat, țăranii cooperatori au executat la timp și la un nivel calitativ mai ridicat lucrările de întreținere, iar la recoltat s-au îngrijit să evite orice risipă. Ca urmare, producția obținută a întrecut pe cea prevăzută în plan, repartizîndu-se ca retribuție suplimentară peste 500 000 lei. La îndrumarea comitetului de partid, consiliul de conducere a luat măsuri ca anul acesta retribuția suplimentară să se aplice și în zootehnie. Efectul a fost cel scontat: în primele 9 luni ale anului, producția medie de lapte pe vacă furajată este cu peste 400 litri mai mare decît cea obținută în perioada corespunzătoare a anului precedent, iar planul anual privind ingrășarea și livrarea a 400 capete tineret taurin și 350 porci a și fost realizat. Iată un exemplu concludent: îngrijitorul lancu Luca, preocupîndu-se permanent de furajarea rațională a obținut un spor mediu zilnic de creștere în greutate a animalelor de 800—900 grame, ceea ce i-a permis să livreze tineretul taurin la o greutate medie de 275 kg față de 221 kg cît prevedea contractul. Aplicarea retribuției suplimentare a avut ca rezultat creșterea răspunderii țăranilor cooperatori față de munca pe care o efectuează in cîmp, în vis, la grădina de legume sau in zootehnie. Așa se explică faptul că anul acesta lucrările agricole au fost executate în timpul optim și la un nivel calitativ corespunzător, că animalele au fost mai bine îngrijite și hrănite rațional. De altfel, strădania pentru aplicarea metodelor agrozootehnice înaintate s-a concretizat în producțiile obținute. Astfel, producția medie a fost anul acesta de 2 360 kg grîu, 2 750 kg porumb boabe, aproape 1 800 kg de floarea-soarelui și peste 7 000 kg de struguri la hectar, iar în zootehnie producțiile planificate vor fi depășite. Cele relatate mai sus arată că unitatea agricolă cooperatistă din comuna Bucești, raionul Galați, a pornit pe un drum bun. Preocuparea pe care consiliul de conducere și comitetul de partid o dovedesc pentru punerea în valoare a resurselor existente și folosirea chibzuită a fondurilor proprii are ca rezultat continua sporire producției vegetale și animale, consolidarea economică cooperativei agricole și ridicaarea valorii zilei-muncă. Dacă în 1962, valoarea averii obștești era de 3 203 579 lei, la sfîrșitul anului trecut la acest indicator a fost înscrisă suma de 5 000 000 lei. In aceeași perioadă veniturile anuale au spurit de la 4 049 805 lei la 12 869 000 lei, iar valoarea zilei-muncă s-a dublat, ajungînd la 35,03 lei, din care 24,36 lei în numerar. Iată succese cu care, pe drept cuvînt, consiliul de conducere, comitetul de partid și toți țăranii cooperatori din Bucești se pot mîndri. GALAȚI; „Central" — filmul Testamentul incașului, filmul Faraonul seria I ,,Republica" — și II; „Țiglina" — filmul Canaliile; „Popular" — filmul Carambol; „Dunărea" — filmul Lumină după jalunele BRĂILA. „11 Iunie" — filmul Fantomas contra Scotland Yard; „Republica" — filmul Sus mîinile, domnilor polițiști ! „23 August“ — filmul Pentru un pumn de dolari; „Popular" — filmul Darclee. FOCȘANI: „Unirea“ — filmul Castelanii; „Flacăra“ — filmul Țara duhurilor din mările sudului. TECUCI: „Arta“ — filmul Cum să furi un milion; „Popular" — filmul Străina. PANCIU; „Popular“ — filmul Bgata. FAUREZ — filmul A fost odată un moș și o babă. MĂRĂȘEȘTI: „Lumina“ — filmul Ape limpezi, ODOBEȘTI: „Victoria“ — filmul Unde ești acum Maxim. BUJOR: „Doina“ — filmul Falstaff. TUDOR VLADIMIRESCU: „Flacăra” — filmul Căsnicia Lorentz. JOI 19 OCTOMBRIE 1967 PROGRAMUL I Program muzical de dimineață (5,05— 8,00) Actualitatea agrară (5,35). Radiopublicitate (6,20). Recomandări din program (6,35). Sumarul presei (7,45). Moment poetic (8,20) La microfon, melodia preferată (8,25). Radiomagazinul ascultătoarelor (9,30). Dansuri din operete (10,00). Curs de limba germană (10,10). Melodii populare interpretate de Ion Crețu și fluieratul Florea Netcu (10,30). Cronica economică (11,13). Cîntece de Gabriela Tomescu ,și Gheorghe jocuri populare Ursan (12,00). Cîntece și din program (13,10) (12,25). Recomandări Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat (13,30) . La braț cu muzica ușoară (14,35). Din fonoteci noastră de folclor (15,20). Radio—publicitate (15,40). Gintă trio Alpin și Sonia Cruceru (16,15). Interpreți de frunte ai cîntecului popular : Maria Lătărețu, Alexandru Grozuță, Nicu Stănescu (16,50). Muzică instrumentală de compozitori români (17,30) . Radiosimpozion (18,05). Incursiune în cotidian (18,40). Concert de melodii românești (19,00). Varietăți muzicale (19,40). Radiogazeta de seară (20,00). Cîntece și jocuri populare (20,50). Antena tineretului (21,05). Intîlnire cu jazz-ul (22,15). Moment poetic (22,45). Cîntece lirice (23,00). Melodiile nopții (0,05) Buletin de știri. Buletin meta-rutier (2,55—3,00). PROGRAMUL II Cîntece populare (7,00). Recomandări din program (7,15). Ilustrate muzicale (7,45). Coordonate culturale (8,35). Jocu-i din bătrîni lăsat (8,45). Emisiune muzicală pentru școlari (9,30). Muzică (9,55). De la scriitori la ascultători (10,30). ..Numai badea mi-e drag mie“ — cîntece populare (10,45). Din țările socialiste. Semicentenarul Marelui Octombrie. O vizita la Uzina constructoare de strunguri grele din Harkov (radioreportaj) (11,15). Recomandări din program (12,03). Radio-publicitate (12,45). Concert de muzică populară (13,00). Uzina văzută de aproape (13,30) . Concert de prînz (14,08). Dansuri românești pentru vioară și pian de Hilda Jerea (15,45). „Fluieraș de fag mult zice cu drag“ — melodii populare (16,20). Radio—publicitate (17,35). Muzică de promenadă (18,25). Muzică ușoară instrumentală (19,03). Curs de limba rusă (19,00). Cîntece populare (19,30) . In jurul globului (19,45). Melodii de dragoste (22,30). Melodii românești (23,07). „Reverie“ — muzică ușoară (0,05). Buletin de știri. Buletin meteo-rutier (0,55—1,00). I . JOI 19 OCTOMBRIE 1967 TELEVIZIUNE 18,00 . La ordinea zilei. Organizarea științifică a producției și a muncii. Transmisiune de la Expoziția de informare tehnico-economică din Ploiești ; 18,30 : Studioul pionierilor ; 19,00 : Mult e dulce și frumoasă. . . Emisiune de limbă română ; 19,30 : Telejurnalul de seară ; 19,50 : Buletinul meteorologic. Publicitate ; 20,00 : Film serial: Ivanhoe ; 20,30 : întrebări la care s-a răspuns. . . întrebări la care nu s-a răspuns încă. Emisiune de știință realizată de Ion Petru și Corneliu Rusu ; 21,10 : Telegrab. Emisiune de călătorii geografice. Operatori ai Studioului nostru în vizită la Bruxelles și Belgrad; 21,40 : Dicționar de personaje. Litera „P“ (2) 22,15 : Transmisiune de la deschiderea celui de-al IV-lea Festival Internațional de Jazz „Praga — 1967“, 25,00 ; Telejurnalul de noapte ; 23,10 ; închiderea emisiunii. HOTIOROLOBIC Timpul probabil pentru 24 ore. Vreme relativ frumoasă și călduroasă cu cerul schimbător. Vânt potrivit din sectorul vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8 grade și 10 grade, iar maxima între 18 grade și 20 grade. Pentru următoarele 3 vreme relativ călduroasă zile, cu cerul schimbător, favorabil ploilor de scurtă durată în a doua parte a intervalului. Vîntul va sufla potrivit din sectorul vestic. Minima va fi cuprinsă între 8 și 12 grade, iar maxima între 18 grade și 22 grade. întreprinderile textile Galați recrutează de urgență tinere intre 18 — 28 ani pentru ȘCOLARIZARE IN MESERIA DE FILATOARE pe o perioadă de 3 luni Pe timpul școlarizării cursantele vor fi retribuite cu un salariu de 714 lei lunar. Lămuriri suplimentare se pot lua de la serviciul personal și învățămint al întreprinderii. Uzina de utilaj greu „PROGRESUL“ Brăila Livrează din stoc disponibil, următoarele materiale fără repartiție : tarozi filiere firmă sudură antracit geam armat șuruburi, nituri etc. pe bază de repartiție : rulmenți motoare electrice piese de schimb diverse profile Informații suplimentare se pot cere la sediul uzinei, telefon 6200, interior 259. I.R.V.A. GALAȚI angajează șefi de secție cu gestiune care să aibă 7 clase elementare și doi ani vechime In funcții administrative. Solicitanții se vor adresa la sediul întreprinderii din str. Vadul Cărăbuș nr. 3. întreprinderea regională D.C.A. GALAȚI Angajează revizor gestiuni cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de H.C.M. nr. 1053/ 1960. Relații suplimentare se pot da la telefon 3253 și la sediul întreprinderii din str. N. Bălcescu nr. 80. FERATI produsele ZdirmeM. In imni».Tziji»n 11 itî aimu Mi Mii tie fort casnica Si ES tot MARTA flimișli fL ® jeLe- Nr. 7100 Condiții mai bune pentru antrenarea maselor la activitatea de stat și obștească (Urmare din pag. I) mod deosebit atenția pe care o acordă proiectul principiului muncii și conducerii colective, care va sta la baza întregii activități a consiliilor județene, orășenești și comunale, precum și a organelor lor executive, asigurîndu-se antrenarea tuturor membrilor la luarea deciziilor și la aplicarea acestora, întărirea răspunderii fiecăruia pentru sarcinile încredințate. Subliniem de asemenea grija pe care partidul o acordă pregătirii cadrelor ce trebuie să lucreze în administrația locală. Lipsa unei școli superioare de administrație, care s-a resimțit pînă în prezent în activitatea sfaturilor populare, este înlăturată prin prevederea existentă în proiect, de înființare a unei astfel de școli și care să pregătească cadrele necesare pentru administrația locală. Sînt convins că noua organizare administrativ-teritorială a țării noastre, va duce la aplicarea în mai bune condiții a legilor, decretelor, hotărîrilor Consiliului de Miniștri și ale celorlalte organe superioare, va contribui la dezvoltarea economică și social-culturală a patriei noastre, va ridica pe o treaptă superioară întreaga noastră administrație de stat. Centralele industriale vor contribui la valorificarea mai eficientă a rezervelor existente în întreprinderi (Urmare din mag. Itriale, centrale care vor avea o viziune mai largă asupra pieții interne și externe, vor cunoaște rezultatele cercetărilor științifice de pînă acum, ca și tendințele progresului tehnic în general. Integrarea Șantierului naval Galați într-o centrală industrială, va da posibilitatea lărgirii relațiilor tehnico-științifice, extinderii colaborării și cooperării cu alte întreprinderi, valorificării cu mai multă eficiență a rezervelor de creștere a producției și productivității muncii. Pe de altă parte, înființarea centralelor industriale ca unități economice autonome, funcționînd pe principiul gestiunii economice proprii, va duce la descongestionarea ministerelor și eliberarea lor de sarcini mărunte, care uneori mergeau chiar pînă la a stabili programarea zilnică a pieselor pentru unele mașini și utilaje, le va crea în felul acesta posibilitatea să se ocupe cu mai multă răspundere și competență de rezolvarea unor probleme majore ale industriei. Apreciez în mod deosebit și măsura care se referă la integrarea în consiliile de administrație a cadrelor de cercetători, oameni de știință, profesori din învățământul superior. Competența largă a comitetului de direcție ce va funcționa pe principiul muncii colective prin participarea factorilor de răspundere din întreprindere, a reprezentanților salariaților etc. va întări și dezvolta procesul de închegare a colectivului nostru, legat atît prin interese generale de dezvoltare a producției de nave, cît și prin cointeresarea materială directă a fiecărui muncitor în funcție de rezultatele economice obținute. Supus dezbaterii opiniei publice, proiectul de Directive cu privire la perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale, ca și celelalte Hotărâri ale recentei plenare a C. C .al P. C. R. din 5—6 octombrie reprezintă un Complex de importante măsuri, ce vor determina un puternic avînt al dezvoltării economiei naționale, vor ridica patria noastră pe noi culmi de progres și bunăstare. Beneficiem de avantajele acordate celor ce-și construiesc locuințe proprietate personală (Urmare din pag. 1) 4, am plătit un avans de 30 la sută din costul apartamentului. Restul de bani voi achita în raîize lunare. Am făcut o simplă socoteală. Locuința fiind scutită de impozit timp de 10 ani, rezultă că rata lunară ce o plătesc pentru achitarea apartamentului meu este egală cu chiria pe care am datorat-o statului cazul cinci nu am în fi cumpărat apartamentul. Beneficiind de avantajele ce se acordă statul privind construirea de locuințe proprietate personală, și alți salariați din cadrul Direcției regionale C.F.R. Galați, printre care ingrel Caraman, cuElisabeta Budică, Elisabeta Păstaru, și-au cumpărat în ultimul timp apartamente. Faptul că în curînd voi fi proprietarul mentului (în apartaprezent el se află în stadiul de finisaj), mă va face să-l îngrijesc mai bine, să mă mai legat de simt el, beneficiind atît eu cît și familia mea de condițiile de confort, mult perioare celor sunt care am locuit înainte Sînt convinsă că aplicarea consecventă a măsurilor stabilite de hotărîre va contribui la îmbunătățirea necontenită a condițiilor de locuit ale populației și la mai buna administrare și întreținere a locuințelor. FOTBAL Divizia C Ancora Galați — ♦ Metalul Buzău 3-0 (2-0) Gălățenii au desfășurat un joc frumos, au combinat fructuos în fața porții adverse și au înscris de 3 ori. In ciuda scorului sever, oaspeții renunțat nici un moment n-au la luptă, șutind deseori periculos. Portarul Corciovei, în zi bună, cît și apărarea Ancorei au rezolvat toate acțiunile jucătorilor de la Metalul. In minutul 12 Udriș a deschis scorul printr-o lovitură cu capul. Cu 5 minute înainte de pauză Dărăban a ridicat scorul la 2—0. Rezultatul final a fost pecetluit în minutul 63 prin fundașul Iorga intercalat în atac. S-au remarcat Corciovei, Cutululis, Leca, Dărăban și Udriș de la învingători, respectiv Ivănescu, Toader și Ionescu de la Metalul. A arbitrat corect Ion Mircea București. Oțelul Galați—Petrolul Moinești 2-0 (0-0) Deși a avut în față o apărare greu de trecut, gălățenii au reușit în repriza a doua să înscrie de două ori obținînd o victorie meritată. Jucătorii din Moinești au pus accent pe apărare, fiind pe punctul de a termina la egalitate. Oțelul a deschis scorul în minutul 75 prin Secășeanu, apoi Obreja, în minutul 80, a marcat ultimul gol. Deci: 2— 0 pentru Oțelul. La Focșani s-au întîlnit formațiile Unirea și Gloria C.F.R. Galați. Prestînd un joc bun, jucătorii de la Gloria au cîștigat cu scorul de 2—1 (1—0). Golurile învingătorilor au fost realizate de Jelesneac și Maroși. ★ Echipa S.U.T. Galați s-a deplasat la Buzău unde a susținut întilnirea cu Șoimii din localitate. După ce a condus cu 1—0 filin golul marcat de Ciobotaru gălățenii au fost egalați de gazde. In repriza secundă buzoienii au reușit să înscrie 3 goluri față de numai unul al oaspeților. Rezultat final 4—2 (1—1) în favoarea echipei Șoimii. ★ Progresul Brăila a jucat la Moreni meciul cu Viitorul Fieni (terenul din Fieni este suspendat). Brăileni au cîștigat cu scorul de 1-0 (1-0). V. ȘTEFANESCU /