Viața Nouă, octombrie-decembrie 1967 (Anul 24, nr. 7092-7170)

1967-10-18 / nr. 7106

Pag. a 2-a CRONICA FILMULUI I­ FARAONUL" „Faraonul" este o amplă, documentată și fascinantă dizertație despre arta de conduce un popor. Este o pri­n­vire asupra lumii și a tendin­ței ei dintotdeauna de a-și găsi forme noi de alcătuire, căutare care s­-a făcut­ mereu prin luptă și mereu cu aceeași dușmani , reaua credință a unora și înapoierea altora. „Ceea ce m-a atras în romanul lui Boleslaw Prus este în pri­mul rînd universalitatea su­biectului său — declara re­gizorul. In adevăr, cartea — încă de la apariția ei, în ultimii ani ai secolului trecut—­­a cunoscut o uriașă populari­tate. Mergînd pe urmele lui Prus, Kawalerowicz a subliniat ideea că marile roți ale politicii se învîrtesc datorită mișcării ro­ților mici, iar cele mici la rin­­dul lor, se rotesc fiind subor­donate marilor axe. In film, lupta principală se dă între preoți și tânărul fa­raon Ramses al XIII-lea. Problema se reduce la faptul — sumar expus — că Ramses are de partea lui armata dar nu are bani. La rîndul lor, preoții au bani dar nu stăpî­­nesc armata. Dar puterea ab­solută nu poate fi cucerită de­cît de acela care are și arma­tă și bani. Totodată ambele părți au rațiunile lor. Acumularea dramatică începe din prima scenă și crește lent pentru ca în­fruntarea să se dezlănțuie cu o sălbatecă violentă, abia în ultima parte a filmului Este o confruntare între două ipos­taze umane eterne : de o par­te „înțelepciunea" vegetării, sceptică, inertă și lașă refrac­tară la orice schimbare, la o­­rice risc, la orice îndrăzneală: de cealaltă parte, tinerețea în­setată de acțiune, încrezătoare în sensurile dreptății și adevă­rului, pătrunsă de dorința de a-și sluji semenii. Mișca­rea și inerția, cei doi poli între care omenirea s-a zbă­tut de milenii, surprinsă într-o clipă a eternității — iată fil­mul lui Kawalerowicz Fixînd riguros conflictul, cineastul polonez nu utilizea­ză clasica contrapunere osten­tativă de lux cu mizerie într-o panoramă opulentă de recuzi­tă, culoare, costumație, decor. Dimpotrivă, la el acționează sugestiv expresia plastică a tipologiei : mimica de o ie­zuite sobrietate a slujitorilor lui Osiris, încremenirea de mumie a lui Ramses, senzuali­tatea prezențelor feminine de la palat, chipul de un farmec mesianic al tînărului faraon care năzuiește sincer spre binele poporului, privirea tîm­­pă, primitivă a militarilor, trupurile firave — proiectate pe marea de nisip fierbinte— ale celor ce alcătuiesc gloata asupriților. Nu lipsesc nici a­­parițiile halucinante — atît de favorite școlii poloneze — cum este acel sclav, legănîn­­du-se spînzurat pe arșiță, apoi deznădejdea tragică (în me­morabila scenă a eclipsei de soare menită să sugereze une­le „spăime nucleare" contem­porane) sau violența și exal­tarea de un patetism straniu amintind, prin gestică, maici­le posedate din „Maica Ioana a îngerilor“ precedenta creație a lui Kawalerowicz. O atenție deosebită a acor­dat-o acest mare cineast su­­biectivizării narației. „Specta­torul trebuie să participe la evenimente, la procesele de gîndire și, în mod activ, la dialog“ — spunea Kawalero­wicz. De aceea în „Faraonul“ actorii vorbesc foarte mult spre camera de luat vederi, favorizînd impresia că se a­­dresează celor din sală. Minuția cu care este gîndit fiecare cadru, atenția acorda­tă amplasării fiecărui detaliu și compoziția plastică a ima­ginii poate rivaliza cu eisen­­steinianul „Ivan cel Groaz­nic". Fie că pe ecran vedem doi scarabei cărând, un bob, fie că în cadru se află sute de persoane, fie că un personaj împarte întinsurile în două (marele preot pe zidurile templului), regizorul își arată știința de a obține și mînui grandiosul. Supremele virtuți ale imaginii vin din seducția de operă picturală pe care o exercită (explicabilă dacă ți­nem seama de faptul că rea­lizatorul are o formație de pictor). „Nu ne-a interesat strălucirea ieftină și bogăția lumii de atunci" — mărturi­sea Kawalerowicz. De aceea au fost eliminate culorile care se încadrau cel mai bine în acest gen de filme : roșu, al­bastru și verde și au fost u­­tilizate culorile paletei mo­derne : ocru, negru, alb și aur. Culorile pământului egip­tean : albeața marmurei, ne­grul ebenului, aurul nisipului... In dilatarea obiectelor și de­corului, în ieșirea în spațiul întins și uniform pînă la ori­zont simțim obsesia dorinței de putere, iar luminiozitatea extremă cu supremația colo­­ristică a albului la care re­gizorul a recurs ne face une­ori nici să nu simțim că ve­dem un film color. Analiza ultimei creații (în două serii) a lui Kawalerowicz cere un veritabil studiu și nu o cronică. Ne mulțumim deci să spunem în încheiere, că ea reprezintă un exemplu de mo­dul cum se realizează o medi­tație filozofico-socială, pornind de la istorie și de la litera­tură înregistrînd o asemenea performanță în genul dificil și controversat al filmului isto­ric, reputatul cineast polonez a demonstrat, o dată în plus, că își respectă întru totul principiile estetice mărturisite în 1962 : „Spectatorul con­temporan își dezvoltă tot­ mai mult înclinația spre meditație, spre fantez­ie. Imaginația lui devine mai bogată. Și sunt su­ficient de familiare șabloane­le dramatice și le rezolvă fără prea mult efort. Nu trebuie să oferim spectatorului o hra­nă pe care să o poată înghiți chiar fără să mai mestece. Eu mi-l imaginez pe spectator in­tr-un leagăn original, îl stimu­lez sau îi frînez zborul fante­ziei după cerința mea, și lucrul acesta îl fac imprimîndu-i un șoc sau o mișcare lină. Dar sînt dator să dirijez neîncetat leagănul său". EUGEN POPESCU Cadru din film M COMBINATUL SIDERURGIC GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ“ GALAȚI Angajează: — electricieni — vopsitori industriali — acari — geamgii — f­ochi­ști — timplari — sudori categoria 4—6 Condițiile de angajare conform H.C.M. 240/1963 de prefe­rință absolvenți de școli profesionale. Celor angajați li se asigură cel puțin salariul avut la în­treprinderea de unde provin. Orice informație se primește la biroul angajări­i Cantina Nord telefon 6137. UZINA DE REPARAȚII GALAȚI Angajează: — 2 maiștri pentru prelucrări la mașini așchietoare — 10 muncitori strungari Doritorii se vor adresa Uzinei de reparații Galați, bule­vardul G. Coșbuc nr. 256. ÎNTREPRINDEREA FORESTIERA VRANGEA comuna Vidra, raionul Focșani, regiunea Galați, angajează imediat: — REVIZOR CONTABIL PRINCIPAL In cadrul între­prinderii Angajarea se face in conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. Informații suplimentare se pot primi de la conducerea întreprinderii. VIAȚA NOHA Spiritul gospodăresc se materializează în venituri de milioane .Urmare din pag­ S­­tivă al unității este prevăzut ca anual să se planteze cel puțin 30 hectare cu viță de vie, s-a socotit necesară și construirea unei hale pentru forțarea a 2 milioane vițe al­toite necesare asigurării ne­voilor de material săditor cît și pentru valorificare. Principiul după care con­ducerea cooperativei agricole se călăuzește în executarea noilor construcții este rentabi­litatea investițiilor. Astfel, pentru ca suma de aproape 400 000 lei cheltuită pentru ri­dicarea halei de forțat vițe al­toite să se poată amortiza în timp de 3 ani, s-a prevăzut ca această construcție să fie utilizată și pentru păstrarea strugurilor și a legumelor. Apa Siretului străbate și parte din terenurile coopera­­­tivei agricole din Bucești, creînd astfel posibilități pen­tru extinderea irigării culturi­lor. In anii trecuți, țăranii co­­peratori au folosit aceste con­diții numai în legumicultură, ce-i drept cu rezultate bune. Dezbătind planul de producție pe anul în curs, cooperatorii au propus să se amenajeze unele sale in vederea irigării porumbului. Ca urmare, in primăvară, s-a lucrat intens la amenaja­rea unei suprafețe de 90 hec­tare, iar în anul viitor se vor termina lucrările pe cele 242 hectare prevăzute în proiect. Din fondurile proprii, s-au procurat două agregate de as­­persiune, o motopompă și pes­te 750 m de conductă meta­lică pentru aducțiune, a căror valoare depășește suma de 350 000 lei. Irigarea unei su­prafețe de 35 hectare legume și 75 hectare de porumb a a­­sigurat obținerea unor pro­ducții sporite și ca urmare a unor importante venituri. Criteriul folosirii cît mai ra­ționale a fondurilor proprii s-a avut în vedere și la exe­cutarea celorlalte construcții necesare pentru lărgirea pro­ducției. Sectorul zootehnic s-a dezvoltat simțitor in acești ani. In scopul adăpostirii ani­malelor proprietate obștească, au fost construite 6 grajduri, un complex pentru porcine, două puternițe, și un saivan. Dînd dovadă de spirit gospodă­resc, conducerea acestei unități agricole cooperatiste a luat mă­suri ca ridicarea construcțiilor zootehnice să premeargă creș­terii efectivelor, spre a asigura cazarea acestora pe timpul ier­nii. De asemenea, a fost con­struit un complex de pregăti­re a furajelor dotat cu uti­laje de măcinat, de bătut po­rumb și de tocat grosiere — toate fiind acționate electric. Cu aceeași atenție a fost pri­vită și problema alimentării cu apă a sectorului zootehnic, reușindu-se ca în prezent să existe instalații de apă la toa­te adăposturile pentru anima­le. Utilizarea judicioasă a fon­durilor proprii a permis ca la lucrările menționate să nu se apeleze la credite de la stat. Numai în anul acesta, prin planul de producție s-a pre­văzut ca o sumă de 3 675 000 lei să fie folosită pentru in­vestiții și reparații capitale, cu peste 2 600 000 lei mai mult decit în anul trecut. Sin­gura acțiune care s-a execu­tat cu ajutorul creditelor a­­cordate de stat a fost punerea pe spalieri a viței de vie de pe o suprafață de 50 hectare, în care scop a fost cheltuită suma de 600 000 lei. Numai prin luarea acestor măsuri, consiliul de conduce­re a apreciat că nu s-a făcut totul. Au fost necesare și u­­nele acțiuni pentru creșterea cointeresării țăranilor coopera­tori. Anul trecut, de pildă, re­tribuția suplimentară s-a a­­plicat la culturile de porumb, floarea-soarelui, viță de vie, sfeclă de zahăr și legume. Știind că dacă depășesc pro­ducțiile planificate vor a­­vea numai de cîștigat, ță­ranii cooperatori au execu­tat la timp și la un nivel ca­litativ mai ridicat lucrările de întreținere, iar la recoltat s-au îngrijit să evite orice risipă. Ca urmare, producția obținută a întrecut pe cea prevăzută în plan, repartizîndu-se ca re­tribuție suplimentară peste 500 000 lei. La îndrumarea comitetului de partid, consiliul de condu­cere a luat măsuri ca anul acesta retribuția suplimentară să se aplice și în zootehnie. Efectul a fost cel scontat: în primele 9 luni ale anului, pro­ducția medie de lapte pe vacă furajată este cu peste 400 li­tri mai mare decît cea obți­nută în perioada corespunză­toare a anului precedent, iar planul anual privind ingrășa­­rea și livrarea a 400 capete tineret taurin și 350 porci a și fost realizat. Iată un exem­plu concludent: îngrijitorul lancu Luca, preocupîndu-se permanent de furajarea rațio­nală a obținut un­ spor me­diu zilnic de creștere în greu­tate a animalelor de 800—900 grame, ceea ce i-a permis să livreze tineretul taurin la o greutate medie de 275 kg față de 221 kg cît prevedea con­tractul. Aplicarea retribuției supli­mentare a avut ca rezultat creșterea răspunderii țărani­lor cooperatori față de munca pe care o efectuează in cîmp, în vis, la grădina de legume sau in zootehnie. Așa se ex­plică faptul că anul acesta lu­crările agricole au fost exe­cutate în timpul optim și la un nivel calitativ corespunză­tor, că animalele au fost mai bine îngrijite și hrănite ra­țional. De altfel, strădania pentru aplicarea metodelor a­­grozootehnice înaintate s-a concretizat în producțiile ob­ținute. Astfel, producția me­die a fost anul acesta de 2 360 kg grîu, 2 750 kg porumb boa­be, aproape 1 800 kg de floa­rea-soarelui și peste 7 000 kg de struguri la hectar, iar în zootehnie producțiile planifi­cate vor fi depășite. Cele relatate mai sus arată că unitatea agricolă coopera­tistă din comuna Bucești, ra­ionul Galați, a pornit pe un drum bun. Preocuparea pe care consiliul de conducere și co­mitetul de partid o dovedesc pentru punerea în valoa­re a resurselor existente și folosirea chibzuită a fondurilor proprii are ca rezultat continua sporire producției vegetale și anima­­­le, consolidarea economică cooperativei agricole și ridica­a­rea valorii zilei-muncă. Dacă în 1962, valoarea averii ob­ștești era de 3 203 579 lei, la sfîrșitul anului trecut la acest indicator a fost înscrisă suma de 5 000 000 lei. In aceeași perioadă veniturile anuale au spurit de la 4 049 805 lei la 12 869 000 lei, iar valoarea zi­lei-muncă s-a dublat, ajungînd la 35,03 lei, din care 24,36 lei în numerar. Iată succese cu care, pe drept cuvînt, con­siliul de conducere, comitetul de partid și toți țăranii co­operatori din Bucești se pot mîndri. GALAȚI; „Central" — filmul Testamentul incașului, filmul Faraonul seria I ,,Republica" — și II; „Ți­­glina" — filmul Canaliile; „Popular" — filmul Carambol; „Dunărea" — filmul Lumină după jalunele­ BRĂI­LA. „11 Iunie" — filmul Fantomas contra Scotland Yard; „Republica" — filmul Sus mîinile, domnilor polițiști ! „23 August“ — filmul Pentru un pumn de dolari; „Popular" — filmul Darclee. FOCȘANI: „Unirea“ — fil­mul Castelanii; „Flacăra“ — filmul Țara duhurilor din mările sudului. TECUCI: „Arta“ — filmul Cum să furi un milion; „Popular" — filmul Străina. PANCIU; „Popular“ — fil­mul Bgata. FAUREZ­ — filmul A fost odată un moș și o babă. MĂRĂȘEȘTI: „Lumina“ — filmul Ape limpezi, ODOBEȘTI: „Victoria“ — filmul Unde ești acum Maxim. BU­JOR: „Doina“ — filmul Falstaff. TUDOR VLADIMIR­ESCU: „Flacăra” — filmul Căsnicia Lorentz. JOI 19 OCTOMBRIE 1967 PROGRAMUL I Program muzical de dimineață (5,05— 8,00) Actualitatea agrară (5,35). Radio­­publicitate (6,20). Recomandări din pro­gram (6,35). Sumarul presei (7,45). Mo­ment poetic (8,20) La microfon, melo­dia preferată (8,25). Radiomagazinul ascultătoarelor (9,30). Dansuri din ope­rete (10,00). Curs de limba germană (10,10). Melodii pop­ulare interpretate de Ion Crețu și fluieratul Florea Netcu (10,30). Cronica economică (11,13). Cîntece de Gabriela Tomescu ,și Gheorghe jocuri populare Ursan (12,00). Cîntece și din program (13,10) (12,25). Recomandări Intîlnire cu me­lodia populară și interpretul preferat (13,30) . La braț cu muzica ușoară (14,35). Din fonoteci­ noastră de folclor (15,20). Radio—publicitate (15,40). Gin­tă trio Alpin și Sonia Cruceru (16,15). Interpreți de frunte ai cîntecului popu­lar : Maria Lătărețu, Alexandru Grozu­­ță, Nicu Stănescu (16,50). Muzică i­n­­strumentală de compozitori români (17,30) . Radiosimpozion (18,05). In­cursiune în cotidian (18,40). Concert de melodii românești (19,00). Varietăți mu­zicale (19,40). Radiogazeta de seară (20,00). Cîntece și jocuri populare (20,50). Antena tineretului (21,05). In­­tîlnire cu jazz-ul (22,15). Moment poe­tic (22,45). Cîntece lirice (23,00). Me­lodiile nopții (0,05) Buletin de știri. Buletin meta-rutier (2,55—3,00). PROGRAMUL II Cîntece populare (7,00). Recomandări din program (7,15). Ilustrate muzicale (7,45). Coordonate culturale (8,35). Jocu-i din bătrîni lăsat (8,45). Emisiu­­ne muzicală pentru școlari (9,30). Mu­zică (9,55). De la scriitori la ascultă­tori (10,30). ..Numai badea mi-e drag mie“ — cîntece populare (10,45). Din țările socialiste. Semicentenarul Mare­lui Octombrie. O vizita la Uzina con­structoare de strunguri grele din Harkov (radioreportaj) (11,15). Recomandări din program (12,03). Radio-publicitate (12,45). Concert de muzică populară (13,00). Uzina văzută de aproape (13,30) . Concert de prînz (14,08). Dan­suri românești pentru vioară și pian de Hilda Jerea (15,45). „Fluieraș de fag mult zice cu drag“ — melodii popu­lare (16,20). Radio—publicitate (17,35). Muzică de promenadă (18,25). Muzică ușoară instrumentală (19,03). Curs de limba rusă (19,00). Cîntece populare (19,30) . In jurul globului (19,45). Me­lodii de dragoste (22,30). Melodii româ­nești (23,07). „Reverie“ — muzică u­­șoară (0,05). Buletin de știri. Buletin meteo-rutier (0,55—1,00). I . JOI 19 OCTOMBRIE 1967 TELEVIZIUNE 18,00 . La ordinea zilei. Organizarea științifică a producției și a muncii. Transmisiune de la Expoziția de infor­mare tehnico-economică din Ploiești ; 18,30 : Studioul pionierilor ; 19,00 : Mult e dulce și frumoasă. . . Emisiune de limbă română ; 19,30 : Telejurna­lul de seară ; 19,50 : Buletinul meteo­rologic. Publicitate ; 20,00 : Film serial: Ivanhoe ; 20,30 : întrebări la care s-a răspuns. . . întrebări la care nu s-a răspuns încă. Emisiune de știință reali­zată de Ion Petru și Corneliu Rusu ; 21,10 : Telegrab. Emisiune de călătorii geografice. Operatori ai Studioului nostru în vizită la Bruxelles și Belgrad; 21,40 : Dicționar de personaje. Litera „P“ (2) 22,15 : Transmisiune de la deschiderea celui de-al IV-lea Festival Internațional de Jazz „Praga — 1967“, 25,00 ; Telejurnalul de noapte ; 23,10 ; închiderea emisiunii. HOTIOROLOBIC Timpul probabil pentru 24 ore. Vreme relativ fru­moasă și călduroasă cu cerul schimbător. Vânt po­trivit din sectorul vestic. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 8 grade și 10 grade, iar maxima între 18 grade și 20 grade. Pentru următoarele 3 vreme relativ călduroasă zile, cu cerul schimbător, favorabil ploilor de scurtă durată în a doua parte a intervalului. Vîntul va sufla potrivit din sectorul vestic. Minima va fi cuprinsă între 8 și 12 grade, iar maxima între 18 grade și 22 grade. întreprinderile textile Galați recrutează de urgență tinere intre 18 — 28 ani pentru ȘCOLARIZARE IN MESERIA DE FILATOARE pe o perioadă de 3 luni Pe timpul școlarizării cursantele vor fi retribuite cu un sa­lariu de 714 lei lunar. Lămuriri suplimentare se pot lua de la serviciul personal și învățămint al întreprinderii. Uzina de utilaj greu „PROGRESUL“ Brăila Livrează din stoc disponibil, următoarele materiale fără repartiție : tarozi filiere firmă sudură antracit geam armat șuruburi, nituri etc. pe bază de repartiție : rulmenți motoare electrice piese de schimb diverse profile Informații suplimentare se pot cere la sediul uzinei, telefon 62­00, interior 259. I.R.V.A. GALAȚI angajează­­ șefi de secție cu gestiune care să aibă 7 clase elementare și doi ani vechime In funcții administrative. Solicitanții se vor adresa la sediul întreprinderii din str. Vadul Cărăbuș nr. 3. întreprinderea regională D.C.A. GALAȚI Angajează­ revizor gestiuni cu îndeplinirea condițiilor prevăzute de H.C.M. nr. 1053/ 1960. Relații suplimentare se pot da la telefon 32­53 și la se­diul întreprinderii din str. N. Bălcescu nr. 80. FER­ATI produsele ZdirmeM. I­n i­m­ni».Tzi­j­i»n 11 itî aimu Mi Mii tie fort casnica Si ES tot MARTA fli­mișli fL ® j­eLe- Nr. 7100 Condiții mai bune pentru antrenarea maselor la activitatea de stat și obștească (Urmare din pag. I) mod deosebit atenția pe care o acordă proiectul principiului muncii și­ conducerii colective, care va sta la baza întregii ac­tivități a consiliilor județene, orășenești și comunale, precum și a organelor lor executive, a­­sigurîndu-se antrenarea tutu­ror membrilor la luarea deciziilor și la aplicarea acestora, întărirea răspun­derii fiecăruia pentru sarci­nile încredințate. Subliniem de asemenea grija pe care partidul o acordă pre­gătirii cadrelor ce trebuie să lucreze în administrația locală. Lipsa unei școli superioare de administrație, care s-a re­simțit pînă în prezent în acti­vitatea sfaturilor populare, este înlăturată prin prevederea existentă în proiect, de înfiin­țare a unei astfel de școli și care să pregătească cadrele necesare pentru administrația locală. Sînt convins că noua orga­nizare administrativ-teritorială a țării noastre, va duce la a­­plicarea în mai bune condiții a legilor, decretelor, hotărîrilor Consiliului de Miniștri și ale celorlalte organe superioare, va contribui la dezvoltarea e­­conomică și social-culturală a patriei noastre, va ridica pe o treaptă superioară întreaga noastră administrație de stat. Centralele industriale vor contribui la valorificarea mai eficientă a rezervelor existente în întreprinderi (Urmare din mag. I­­triale, centrale care vor avea o viziune mai largă asupra pieții interne și externe, vor cunoaș­te rezultatele cercetărilor ști­ințifice de pînă acum, ca și tendințele progresului tehnic în general. Integrarea Șantie­rului naval Galați înt­r-o cen­trală industrială, va da posi­bilitatea lărgirii relațiilor teh­­nico-științifice, extinderii co­laborării și cooperării cu alte întreprinderi, valorificării cu mai multă eficiență a rezerve­lor de creștere a producției și productivității muncii. Pe de a­ltă parte, înființarea centra­lelor industriale ca unități economice autonome, funcțio­­nînd pe principiul gestiunii e­­conomice proprii, va duce la descongestionarea ministerelor și eliberarea lor de sarcini mărunte, care uneori mergeau chiar pînă la a stabili progra­marea zilnică a pieselor pentru unele mașini și utilaje, le va crea în felul acesta posibilita­tea să se ocupe cu mai multă răspundere și competență de rezolvarea unor probleme ma­jore ale industriei. Apreciez în mod deosebit și măsura care se referă la inte­grarea în consiliile de adminis­trație a cadrelor de cercetă­tori, oameni de știință, profe­sori din învățământul superior. Competența largă a comite­tului de direcție ce va­ funcțio­na pe principiul muncii colec­tive prin participarea factori­lor de răspundere din între­prindere, a reprezentanților salariaților etc. va întări și dezvolta procesul de înche­gare a colectivului nostru, le­gat atît­ prin interese generale de dezvoltare a producției de nave, cît și prin cointeresarea materială directă a fiecărui muncitor în funcție de rezul­tatele economice obținute. Supus dezbaterii opiniei pu­blice, proiectul de Directive cu privire la perfecționarea conducerii și planificării eco­nomiei naționale, ca și celelal­te Hotărâri ale recentei plenare a C. C .al P. C. R. din 5—6 octombrie reprezintă un Com­plex de importante măsuri, ce vor determina un puternic a­­vînt al dezvoltării economiei naționale, vor ridica patria noastră pe noi culmi de pro­gres și bunăstare. Beneficiem de avantajele acordate celor ce-și construiesc locuințe proprietate personală (Urmare din pag. 1) 4, am plătit un avans de 30 la su­tă din costul a­­partamentului. Res­tul de bani voi achita în ra­îi­ze lunare. Am fă­cut o simplă so­coteală. Locuința fiind scutită de impozit timp de 10 ani, rezultă că rata lunară ce o plătesc pentru achitarea aparta­mentului meu este egală cu chiria pe care am dato­rat-o statului cazul cinci nu am în fi cumpărat apar­tamentul. Beneficiind de avantajele ce se acordă statul pri­vind construirea de locuințe pro­prietate personală, și alți salariați din cadrul Di­recției regionale C.F.R. Galați, prin­tre care ing­­rel Caraman, cu­E­­lisabeta Budică, E­­lisabeta Păstaru, și-au cumpărat în ultimul timp apar­tamente. Faptul că în cu­­rînd voi fi pro­prietarul mentului (în aparta­pre­zent el se află în stadiul de fini­saj), mă va face să-l îngrijesc mai bine, să mă mai legat de simt el, beneficiind atît eu cît și familia mea de condițiile de confort, mult perioare celor su­nt care am locuit înainte Sînt convinsă că aplicarea consec­ventă a măsurilor stabilite de hotă­­rîre va contribui la îmbunătățirea necontenită a condițiilor de lo­cuit ale populației și la mai buna administrare și în­treținere a locu­ințelor. FOTBAL Divizia C Ancora Galați — ♦ Metalul Buzău 3-0 (2-0) Gălățenii au desfășurat un joc frumos, au combinat fruc­tuos în fața porții adverse și au înscris de 3 ori. In ciuda scorului sever, oaspeții renunțat nici un moment n-au la luptă, șutind deseori pericu­los. Portarul Corciovei, în zi bună, cît și apărarea Anco­rei au rezolvat toate acțiunile jucătorilor de la Metalul. In minutul 12 Udriș a des­chis scorul printr-o lovitură cu capul. Cu 5 minute înainte de pauză Dărăban a ridicat scorul la 2—0. Rezultatul final a fost pecetluit în minutul 63 prin fundașul Iorga intercalat în atac. S-au remarcat Corciovei, Cutululis, Leca, Dărăban și Udriș de la învingători, res­pectiv Ivănescu, Toader și Io­­nescu de la Metalul. A arbitrat corect Ion Mir­­cea București. Oțelul Galați—Petrolul Moinești 2-0 (0-0) Deși a avut în față o apă­rare greu de trecut, gălățenii au reușit în repriza a doua să înscrie de două ori obținînd o victorie meritată. Jucătorii din Moinești au pus accent pe apărare, fiind pe punctul de a termina la egalitate. Oțelul a deschis scorul în minutul 75 prin Secășeanu, a­­poi Obreja, în minutul 80, a marcat ultimul gol. Deci: 2— 0 pentru Oțelul. La Focșani s-au întîlnit for­mațiile Unirea și Gloria C.F.R. Galați. Prestînd un joc bun, jucătorii de la Gloria au cîș­tigat cu scorul de 2—1 (1—0). Golurile învingătorilor au fost realizate de Jelesneac și Ma­­roși. ★ Echipa S.U.T. Galați s-a de­plasat la Buzău unde a sus­ținut întilnirea cu Șoimii din localitate. După ce a condus cu 1—0 filin golul marcat de C­iobotaru gălățenii au fost e­­galați de gazde. In repriza secundă buzoienii au reușit să înscrie 3 goluri față de numai unul al oaspeților. Re­zultat final 4—2 (1—1) în fa­voarea echipei Șoimii. ★ Progresul Brăila a jucat la Moreni meciul cu Viitorul Fieni (terenul din Fieni este sus­pendat). Brăi­leni­ au cîștigat cu scorul de 1-0 (1-0). V. ȘTEFANESCU /

Next