Viața Nouă, octombrie-decembrie 1967 (Anul 24, nr. 7092-7170)
1967-12-03 / nr. 7146
y y > CENÍK. JM. PROLETAR DL Í TOATE TARILE, UMIFICAT Organ al Comitetului regional Galati al P.C. R. și al Sfatului popular regional ANUL XXIV Nr. 7146 DUMINICĂ 3 DECEMBRIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI ÍN CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A PARTIDULUI La Grupul 2 șantiere Brăila Planul de investiții se realizează ritmic re Colectivul Grupului 2 șantieconstrucții-montaje Brăila desfășoară în aceste zile premergătoare Conferinței Naționale a partidului o însuflețită întrecere socialistă pentru realizarea integrală a planului de investiții pe acest an. Beneficiind de influența pozitivă a aplicării măsurilor ce au reieșit din acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii, avînd asigurate principalele condiții - front de lucru și materiale, colectivul Grupului 2 a imprimat activității de construcții un ritm accelerat de execuție, încă din primele zile ale anului, reușind ca pînă acum să îndeplinească planul anual valoric. Aceasta a permis predarea eșalonată, la termenele planificate, a apartamentelor și a celorlalte obiective de interes social - cultural. Așa, de pildă, pînă în prezent s-au predat în folosință 300 apartamente, din «00 planificate (ultimul bloc care totalizează 100 apartamente se află la finisaj), o școală cu 24 săli de clasă și una cu 16 săli de clasă, un depozit de mobilă (predat cu două luni mai devreme), un complex comercial in cartierul Hipodrom și noul local pentru O.N.T. Creșterea eficienței economice a activității de investiții este reflectată la Grupul 2 și de reducerea cheltuielilor de producție pe apartament, ele reflectîndu-se în cei 1,5 milioane lei economii suplimentare la prețul de cost și in beneficiul obținut peste plan. Angajamentul constructorilor de la Grupul 2 Brăila este să predea cele 100 de apartamente și un complex comercial din planul de investiții pe acest an pînă la 15 decembrie și, paralel cu aceasta, să continue lucrul cu intensitate la cele 4 blocuri care constituie o parte din frontul de execuție pe 1968. Sporind indicii de utilizare a masei lemnoase La IPROFIL Gugești, datorită măsurilor întreprinse în cadrul acțiunii de organizare științifică a producției și a muncii, a entuziasmului cu care întregul colectiv luptă pentru realizarea ritmică, cantitativă și calitativă a sarcinilor de plan, principalii indicatori economici pe 11 luni au fost depășiți, substanțial. La producția globală și marfă s-a înregistrat o depășire de 315 000 lei și, respectiv, 311 000 lei, iar la producția marfă vîndutâ și încasată de 500 000 lei. In acelaș interval de timp s-au produs peste plan 279 m c placaj echivalent, 7 240 m p panel, 1 000 m c cherestea, 7 846 m p parchete și 40 m c lăzi din placaj. Totodată, pe baza reducerii consumurilor specifice de materiale și prin sporirea indicilor de utilizare a masei s-a realizat o economie lemnoase peste plan la prețul de cost în valoare de 226 000 lei și un beneficiu de 2 643 000 lei. Toți indicatorii economici depășiți folosind mai bine capacitățile de producție existente, introducind în fabricație produse mai mult solicitate de populație și sporind aria prestațiilor de servicii, colectivul de muncă de la întreprinderea orășenească de industrie locală nr. 1 Galați a reușit să încheie cele 11 luni ale anului cu toți indicatorii economici depășiți. Pină la 30 noiembrie a fost îndeplinit planul anual la producția globală in proporție de 101,4 la sută, iar la producția marfă în proporție de 106,4 la sută. Pînă la sfirșitul anului, așa după cum se arată în telegrama adresată redacției, va fi realizat un plus de producție globală in valoare de 12 milioane lei, iar la producția marfă de 8 milioane lei, 97 la sută din producția totală de struguri s-a livrat statului Executind lucrările agricole la timp și de un bun nivel agrotehnic, țăranii cooperatori din Panciu au reușit să obțină și in acest an rezultate bune. De la această unitate s-a primit la redacție o telegramă care ne informează că, în cinstea Conferinței Naționale a P.C.R., s-au vindut statului 5860 tone struguri ceea ce reprezintă circa 97 la sută din producția globală, iar prin livrarea a 830 tone struguri, de bună calitate a fost îndeplinit și planul de export. De asemenea, membrii cooperativei agricole de producție Panciu raportează că au fost executate ogoarele de toamnă pe toate suprafețele ce se vor însâmînța in primăvara anului viitor, iar îngropatul viei se apropie de sfîrșit. Angajamentul anual — îndeplinit Sub îndrumarea organizației de partid, colectivul de muncă al întreprinderii de plase și unelte de pescuit Galați a intensificat în acest an preocupările de a descoperi și pune în valoare rezervele interne ale producției. Măsurile elaborate în urma studiilor întocmite în acest scop au vizat creșterea indicilor de utilizare a mașinilor. Ca urmare, depășirile de plan înregistrate de la începutul anului și pînă în prezent le întrec pe cele înscrise în angajamentul pe întregul an. Astfel, la producția globală și marfă s-au obținut sporuri în valoare de 1 532 000 lei. Concomitent, au fost realizate 524 000 lei economii la prețul de cost și beneficii suplimentare în valoare de 820 000 lei. La obținerea acestor rezultate a contribuit, in primul rînd, creșterea productivității muncii cu 6,9 la sută. întreprinderea a asimilat două importante produse : traulul pelagic, folosit în pescuitul oceanic și plasele pentru vînătoare. CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naționale In temeiul art. 64 pct. 1 din Constituție. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. — Marea Adunare Națională se convoacă în a opta sesiune a celei de-a V-a legislaturi, în ziua de 9 decembrie 1987, orele ,10 dimineața. București, 2 decembrie 1967 Președintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA Sesiune tehnico-științifică In zilele de 2 și 3 decembrie, la Uzina „Progresul“ din Brăila se desfășoară lucrările unei sesiuni, tehnico-științifice pe tema : „Căile de organizare științifică a producției pentru ridicarea nivelului tehnic al utilajelor". La sesiune participă ingineri și economiști din cadrul uzinei, reprezentanți ai întreprinderilor constructoare de mașini din țară și cadre din învățămîntul superior. In prima zi s-au prezentat următoarele comunicări științifice : „Tendințe noi în construcția utilajelor pentru construcții", „Studiul eficacității tehnico-economice a folosirii mașinilor unelte cu comandă program în sectoarele productive ale uzinei", „Mecanizarea transportului uzinal în condițiile liniilor tehnologice organizate în flux continuu". Astăzi, urmează prezentarea a patru comunicări, după care se vor purta discuții pe marginea lor. CITIȚI ÎN PAG. a lll-a : In dezbatere DOCUMENTELE PLENAREI C. C. al P.C.R. — întreprinderilor — competențe sporite în realizarea sarcinilor de export — Acțiuni multiple pentru îmbunătățirea întregii activități comerciale — Rolul sistematizării rurale în îmbunătățirea asistenței medico-sanitare . Cooperativele agricole de producție au condiții tot mai favorabile pentru sporirea producției de legume Spectacol prezentat de formațiile artistice amatoare ale raionului Galați Ieri după amiază, a avut loc in sala Teatrului de stat din Galați, un spectacol artistic susținut de cele mai valoroase formații artistice amatoare din raionul Galați. La acest spectacol, organizat de către Comitetul raional de cultură și artă Galați. In colaborare cu Casa raională de cultură, au participat membri „ai ..Biroului Comitetului regional de partid Galați, numeroși oameni ai muncii din orașul Galați. Programul susținut cuprinzând un repertoriu variat de cintece, coruri și dansuri populare, s-a bucurat de aprecieri unanime. S-au distins corul cultural din comuna căminului basairg, grupul vocal Nămodin comuna Independența, file căminelor culturale taraiudin Independența și Frumușița. Subliniind pitorescul coregrafiei folclorice, dansurile din Ivești și Vinători și îndeosebi dansurile țigănești de la Frumușița s-au desfășurat într-o manieră artistică elevată, fiind aplaudate la scenă deschisă. Orchestra de muzică ușoară a Casei raionale de cultură Galați, ca și numeroșii soliști vocali: Ana Paști (Frumușița), Maria Chiriță (Independența), Ion Huzum (Casa raională de cultură), Aurel Luca (Casa raională de cultură) etc., au contribuit la reușita acestui spectacol. Evoluția brigăzii artistice din Vameș s-a încadrat și ea în unitatea spectacolului, findu-se printr-un text distinctune ales și printr-o interpretare lăudabilă. La sfârșitul spectacolului artiștilor amatori le-au fost oferite sori din partea Comitetului regional de partid. „E CASA NOASTRĂ" Aceste cuvinte le-am auzit spuse într-un fel anume. Erau redate într-o sonoritate care trădau, deopotrivă, emoția și mîndria celui care avea fericitul prilej să le rostească. Dintotdeauna oamenii au năzuit să-și dureze o casă, care să fie numai a lor, trainică și arătoasă. Se strîmtorau de la altele, visînd la fericitul moment cînd vor ridica din temelii o locuință, care să vorbească singură despre gospodarii ei. Era, dacă vreți așa, unul din momentele cruciale ale vieții lor care, o dată înfăptuit, constituia peste ani un prilej de venerație pentru generațiile de urmași. In zilele noastre, acest sentiment s-a amplificat, tot mai mulți cîștigînd adepți. Multiple înlesniri oferite de stat reîmprospătează această dorință de împlinire socială și îi oferă prilejul de manifestare fără ca oamenii să fie nevoiți a alege calea renunțării la alte cerințe cotidiene. Ca atare, la Oficiul pentru construirea de locuințe prietate personală prose înregistrează zilnic alte și alte cereri, se contractează zilnic, alte și alte apartamente. De curînd, sentimentul bucuriilor împlinite l-au trăit locatarii din tronsonul II al blocului de 40 de apartamente, de pe strada Troian nr. bis, dar recent în folosință (fotografia alăturată). ...E seară. Ca nici unde în jur, toate luminile blocului sunt aprinse. Bănuiesc că noii locatari privesc încîntați peste tot, deși unii fac oficiul acesta, aproape zilnic încă de pe cînd s-a început construcția (destăinuire făcută în mod discret de E, care s-a mutat Rențea, împreună cu soția aici în apartamentul numărul 7). Urcăm. Miroase vopsea și a var proasapăt. Sunăm la ușa cîtorva apartamente. Intrăm în discuție cu gazdele și consemnăm destăinuirile : „£ cel mai cadou de nuntă frumos pe care l-am primit de la părinții pe care ii vom păstra cu (tinerii căsătoriți grijă Stenca și Emil Mocanu, ap. nr. 6, sc. 1) Intre autoturism și casă, am optat in unanimitate - eu și soția pentru ultima variantă. Un apartament e un bun mai folositor". (E Herșcovici, medic, apartamentul 20). „Am destui nepoți. Unul dintre ei ne vor moșteni casa. Până atunci insă, eu și soțul meu vom beneficia de o locuință modernă, bine dotată, care ne va face și mai frumoși anii bătrineții". (Emiliana Vlădoiu, educatoare, apartamentul 34). „N-am stat mult pe ginduri. Socotelile le-am făcut repede. Și nici nu știu cind a trecut timpul, iată-ne in CASA NOASTRĂ. E drept, constructorul a cam incercat să ne pună la incercare emoția, depășind termenul de execuție cu o lună. Dar... a trecut". (Traian Popa, tehnician, apartamentul 30). Acest buchet de micro-interviuri îl legăm acum urînd noilor locatari, după datină, NOROC SI FERICIRE IN CASĂ NOUĂ". C. MIHĂILESCU ...Insula Mare a Brăilei. Iată denumirea terenurilor cuprinse intre cele două albii ale Dunării, care se despart în punctul Vadul Oii și se împreună abia în aval de bătrînul Brăila. O întindere port de peste 70 000 hectare care, în anii trecuți, mai era numită „pămîntul de sub ape", sau „pămîntul dintre ape". Aceste două nume nu coincideau in timp. Primăvara, cînd apele umflate ale Dunării ieșeau din matcă, Insula devenea „pămîntul de sub ape". Inundațiile distrugeau totul în calea lor. Doar ici, colo, pe cite un grind vegetația supraviețuia. Apoi, vara, cînd apele se retrăgeau în albii, cele 70 000 ha de „pămînt dintre ape“ aveau înfățișarea unui pustiu. Ca urmare a sarcinilor trasate de partid, cu privire la folosirea rațională a pămintului, s-a trecut și in Insula Mare a Brăilei la valorificarea pămintului neproductiv de veacuri, sau poate dintotdeauna. Pe acest șantier de Îndiguiri și desecări, deschis in primăvara lui 1964, oamenii au dat o luptă diiză cu apele și cu mlaștinile. In mai puțin de 6 luni, a fost înălțat digul ce măsoară 156 km. Apoi, s-au săpat canale insumind peste 5 000 km și s-au construit 13 stații de pompare. Terenurile din Balta Brăilei au început treptat să fie readuse la viață, fiind ferite de furia apelor. Anul acesta a fost constituită aici Intreprinderea agricolă de stat „Insula Mare a Brăilei“ — cea mai mare unitate de acest fel din țară. Celor 21 de ferme le-a fost încredințată suprafața de peste 25 000 ha redată pînă acum în circuitul agricol. In primăvară, aceste pămînturi renăscute au fost însămînțate, intr-un timp record cu porumb și floarea-soarelui. După aceea, lucrătorii din terme au luat și celelalte măsuri in vederea obținerii de recolte mari. Și iată că, munca lor însuflețită a dat rezultatele scontate. De pe cele 4 400 ha cultivate cu floarea-soarelui s-a obținut o producție medie de peste 2 000 kg la hectar. La ferma Blasova, condusă de inginerul Constantin Veleanu, recolta de floarea-soarelui fost de 2 840 kg la hecatar. Culesul și transportul porumbului au constituit pentru muncitorii, inginerii și tehnicienii din cadrul I.A.S. „Insula Mare a Brăilei“ un adevărat examen. Recolta era destul de bună, echivalînd cu aproape jumătate de vagon de porumb boabe la hectar. Această bogăție trebuia scoasă din baltă și depozitată în hambarele statului înainte de Începerea ploilor de toamnă. Astfel, întreaga muncă, desfășurată din primăvară și până acum, ar fi fost zadarnică. S-au concentrat aici importante torțe : zeci de combine de recoltat porumb, 1 100 de tractoare cu remorci și autocamioane, numeroase șlepuri și peste 8 000 de oameni. Au fost amenajate, mai multe puncte, instal lații de depănușare porumbului, iar la bucuriale de încărcare a șlepurilor s-au instalat benzi transportoare. Prin asemenea măsuri, la Pecineaga și Băndoiu timpul de încărcare a unui șlep de 900 tone s-a redus de la 10 zile, la numai o zi și jumătate. O acțiune de asemenea amploare presupunea o temeinică organizare muncii. In fiecare seară, în funcție de stadiul lucrărilor, s-a făcut regruparea forțelor, avindu-se în vedere ca recoltarea și transportul porumbului să se execute cu prioritate la fermele mai îndepărtate de locurile de încărcare a șlepurilor. Și iată că lucrătorii din fermele întreprinderii agricole de stat „Insula Mare a Brăilei“ au câștigat și acest examen, întreaga recoltă de porumb a fost strînsă la Convoaie de șlepuri timp, au transportat apoi la Brăila munți de știuleți aurii. De pe terenurile, pe care cu cițiva ani în urmă creșteau doar sălcii, stuf, papură și țipirig, s-au cules în toamna aceasta 90 000 tone de porumb, din care peste 70 000 de tone au fost livrate statului. Numai simpla menționăre a cifrei de mai sus este suficientă pentru a ilustra faptul că acțiunea de punere în valoare a pămintului prin îndiguiri și desecări trebuie continuată cu Intensitate si in viitor. C. TURTOI Pămînturi renăscute 352 unități noi de prestăriservicii Preocupîndu-se Îndeaproape de dezvoltarea rețelei de prestări de servicii, uniunile raionale și consiliile de conducere ale cooperativelor de consum au înființat in anul acesta 352 de tăți noi. Acest lucru unia făcut ca in momentul de față în toate comunele din raioanele Tecuci, Galați și Brăila, să se asigure funcționarea a minimum trei asemenea secii cu profile diferite. In domeniul panificației s-a extins gama produselor de specialitate și franzelărie, în prezent în realizîndu-se brutăriile cooperativelor de consum un număr de 15 sortimente. De asemenea, s-a organizat în mai bune condițiuni producția de serie mică în sectorul confecții—încălțăminte, realizîndu-se produse ce au fost desfăcute prin magazinele proprii în valoare de 1 945 000 lei, Cum și pentru cine vom produce in 1968 ? RAID-ANCHETA Cum și pentru cine vom produce in 1968 ? Sau, mai precis, care este stadiul perfectării contractelor de aprovizionare și a celor de desfacere pentru trimestrul I al anului viitor ? Pe această temă am purtat convorbiri cu cîteva cadre de conducere din întreprinderile „Dunăreană", „Apolo“ și „Năvodul“ din orașul Galați. — Conformîndu-ne cerințelor producției, noi am luat măsuri din timp pentru a avea garantată, din prima zi, materia primă necesară producției anului viitor — menționa inginerului șef de la „Dunăreană“, tovarășa Ana Dudnic. Normele în vigoare prevăd obligativitatea întreprinderilor de a face comenzi de materiale cu cel puțin 45 de zile înaintea începerii fiecărui trimestru. In acest fel, furnizorii au posibilitatea să-și organizeze și ei producția încît să satisfacă comenzile la termen și în sortimentele solicitate. Aceasta presupune însă ca întreprinderea să primească la timp din partea forului tutelar repartițiile cuvenite. — Ținînd seama de aceste considerente, ne-a precizat tov. Constantin Breazu, șeful serviciului aprovizionare și desfacere, noi am transmis planul de aprovizionare forului tutelar, Direcția generală de aprovizionare și desfacere din Ministerul Industriei Alimentare, încă din luna mai. Ca urmare, cea mai mare parte din repartiții ne-au și fost asigurate. Sunt însă și unele greutăți. Nu s-au primit de exemplu, repartiții pentru făină, zahăr, cacao, ambalaje, iar la alte materii prime cantitățile repartizate sunt insuficiente. In ce privește făina — materia primă cu cea mai mare pondere în fabricație, ne îngăduim cțteva observații: la sută din făina livrată Zece de Moara Brăila in cursul anului 1967 a fost sub calitatea prevăzută în contracte. In plus, livrarea s-a efectuat neritmic. Ni s-a repartizat, de asemenea, o cantitate peste necesar de ulei de plante solidificat. Am ținut să subliniez aceste lucruri pentru că în anul care se apropie de sfîrșit nelivrarea ritmică și în sortimentele solicitate a dus la înregistrarea unor goluri nejustificate în producție. — Oare este situația contractelor de desfacere a produselor ? — Din acest punct de vedere, pînă în prezent, s-au încheiat contracte cu peste 180 de beneficiari din toată țara. De menționat că produsele noastre vor ajunge la consumator, direct, fără a mai străbate filiera altor depozitari, remarca inginera Ana Dudnic. Din punct de vedere calitativ, ele vor corespunde celor mai variate exigențe. ...La întreprinderea „Apollo“ VIRGIL ȚIGĂNUȘ (Continuare în pag. a ll-a) Considerațiile noastre, pe care le vom consemna în rîndurile de mai jos, își propun să răspundă următoarelor întrebări : Consiliul pedagogic este doar o ședință in accepțiunea curentă a cuvîntului ? Participarea cadrelor didactice la consiliu trebuie să se rezume numai la un act de prezență consemnat în procesul verbal ? Un cadru didactic poate funcționa într-o școală numai cu pregătirea pe care o implică specialitatea sa de la catedră? Formularea răspunsurilor pe care le vom da - și care de fapt vor fi doar niște opinii ale noastre - ne-a fost prilejuită de participarea, intr-una din seri, la consiliul pedagogic al cadrelor didactice de la Școala generală din comuna Cuca, raionul Galați. Dintr-un început ne-a atras atenția un amănunt : toate băncile, ocupate 38 cadre didactice. Pentru o școală din mediul rural, cifra 38, ce însumează numărul celor care zilnic se perindă la catedră, este impresionantă. S-a prezentat mai întîi referatul „Activitatea comună a familiei și a școlii în procesul de OPINII educare a copiilor", susținut de către Costică I. Constantin, directorul adjunct al școlii. Tovarășul Constantin a precizat de la început că referatul conține, mai ales în prima parte, considerațiuni mai mult de ordin teoretic, de principiu, avînd doar în partea a doua referiri la activitatea practică și că materialul expus are îndeosebi menirea de a incita la discuții, RSBN schimburi de opinii pe tema referatului. In adevăr, materialul expus conținea destule puncte de reper pentru a stimula un schimb eficace de păreri, pentru a crea o atmosferă propice unor dezbateri cu profunde implicații de pedagogie și chiar de etică și morală. Am reținut, spre exemplificare, cîteva repere de acest fel. Importanța pe care o are, în procesul de formare a copilului, sub toate aspectele, atmosfera din familie, structura morală a acesteia dîndu-se și exemple in acest sens, între școală și familie - unitate și consecvență, atît din partea pedagogilor cit și a părinților etc. etc. Multe din aceste repere, notate și amplificate apoi prin MIHAI VLASIE (Continuare in pag. all a) , lor de prestigiu %