Viața Nouă, octombrie-decembrie 1967 (Anul 24, nr. 7092-7170)

1967-12-03 / nr. 7146

y y > CENÍK. JM. PROLETAR­ DL­ Í TOATE TARILE, UMIFI­CAT Organ al Comitetului regional Galati al P.C. R. și al Sfatului popular regional ANUL XXIV Nr. 7146 DUMINICĂ 3 DECEMBRIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI ÍN CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A PARTIDULUI La Grupul 2 șantiere Brăila Planul de investiții se realizează ritmic re Colectivul Grupului 2 șantie­construcții-montaje Brăila desfășoară în aceste zile premer­gătoare Conferinței Naționale a partidului o însuflețită întrecere socialistă pentru realizarea inte­grală a planului de investiții pe acest an. Beneficiind de influen­ța pozitivă a aplicării măsurilor ce au reieșit din acțiunea de or­ganizare științifică a producției și a muncii, avînd asigurate prin­cipalele condiții - front de lu­cru și materiale, colectivul Gru­pului 2 a imprimat activității de construcții un ritm accelerat de execuție, încă din primele zile ale anului, reușind ca pînă acum să îndeplinească planul anual valoric. Aceasta a permis pre­darea eșalonată, la termenele planificate, a apartamentelor și a celorlalte obiective de interes social - cultural. Așa, de pildă, pînă în prezent s-au predat în folosință 300 apartamente, din «00 planificate (ultimul bloc care totalizează 100 apartamente se află la finisaj), o școală cu 24 săli de clasă și una cu 16 săli de clasă, un depozit de mobilă (predat cu două luni mai de­vreme), un complex comercial in cartierul Hipodrom și noul local pentru O.N.T. Creșterea eficienței economice a activității de investiții este re­flectată la Grupul 2 și de redu­cerea cheltuielilor de producție pe apartament, ele reflectîndu-se în cei 1,5 milioane lei economii suplimentare la prețul de cost și in beneficiul obținut peste plan. Angajamentul constructorilor de la Grupul 2 Brăila este să predea cele 100 de apartamente și un complex comercial din pla­nul de investiții pe acest an pînă la 15 decembrie și, paralel cu a­­ceasta, să continue lucrul cu in­tensitate la cele 4 blocuri care constituie o parte din frontul de execuție pe 1968. Sporind indicii de utilizare a masei lemnoase La IPROFIL Gugești, datorită măsurilor întreprinse în cadrul acțiunii de organizare științifică a producției și a muncii, a en­tuziasmului cu care întregul co­lectiv luptă pentru realizarea ritmică, cantitativă și calitativă a sarcinilor de plan, principalii in­dicatori economici pe 11 luni au fost depășiți, substanțial. La pro­ducția globală și marfă s-a în­registrat o depășire de 315 000 lei și, respectiv, 311 000 lei, iar la producția marfă vîndutâ și încasată de 500 000 lei. In acelaș interval de timp s-au produs peste plan 279 m c pla­caj echivalent, 7 240 m p panel, 1 000 m c cherestea, 7 846 m p parchete și 40 m c lăzi din pla­caj. Totodată, pe baza reducerii consumurilor specifice de mate­riale și prin sporirea indicilor de utilizare a masei s-a realizat o economie lemnoase peste plan la prețul de cost în va­loare de 226 000 lei și un be­neficiu de 2 643 000 lei. Toți indicatorii economici depășiți folosind mai bine capacitățile de producție existente, introdu­­cind în fabricație produse mai mult solicitate de populație și sporind aria prestațiilor de ser­vicii, colectivul de muncă de la întreprinderea orășenească de industrie locală nr. 1 Galați a reușit să încheie cele 11 luni ale anului cu toți indicatorii e­­conomici depășiți. Pină la 30 no­iembrie a fost îndeplinit planul anual la producția globală in proporție de 101,4 la sută, iar la producția marfă în proporție de 106,4 la sută. Pînă la sfirșitul anului, așa după cum se arată în telegrama adresată redacției, va fi realizat un plus de producție globală in valoare de 12 milioane lei, iar la producția marfă de 8 milioa­ne lei, 97 la sută din producția totală de struguri s-a livrat statului Executind lucrările agricole la timp și de un bun nivel agroteh­nic, țăranii cooperatori din Pan­­ciu au reușit să obțină și in acest an rezultate bune. De la această unitate s-a primit la re­dacție o telegramă care ne in­formează că, în cinstea Confe­rinței Naționale a P.C.R., s-au vindut statului 5860 tone struguri ceea ce reprezintă circa 97 la sută din producția globală, iar prin livrarea a 830 tone struguri, de bună calitate a fost îndepli­nit și planul de export. De asemenea, membrii coope­rativei agricole de producție Panciu raportează că au fost executate ogoarele de toamnă pe toate suprafețele ce se vor însâmînța in primăvara anului viitor, iar îngropatul viei se apro­pie de sfîrșit. Angajamentul anual — îndeplinit Sub îndrumarea organizației de partid, colectivul de muncă al întreprinderii de plase și u­­nelte de pescuit Galați a inten­sificat în acest an preocupări­le de a descoperi și pune în valoare rezervele interne ale producției. Măsurile elaborate în urma studiilor întocmite în a­­cest scop au vizat creșterea in­dicilor de utilizare a mașinilor. Ca urmare, depășirile de plan înregistrate de la începutul a­­nului și pînă în prezent le în­trec pe cele înscrise în angaja­mentul pe întregul an. Astfel, la producția globală și marfă s-au obținut sporuri în valoare de 1 532 000 lei. Concomitent, au fost realizate 524 000 lei econo­mii la prețul de cost și benefi­cii suplimentare în valoare de 820 000 lei. La obținerea acestor rezultate a contribuit, in primul rînd, creș­terea productivității muncii cu 6,9 la sută. întreprinderea a a­­similat două importante pro­duse : traulul pelagic, folosit în pescuitul oceanic și plasele pentru vînătoare. CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naționale In temeiul art. 64 pct. 1 din Constituție. Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic. —­ Marea Adunare Națională se convoacă în a opta se­siune a celei de-a V-a legislaturi, în ziua de 9 decembrie 1987, orele ,10 dimineața. București, 2 decembrie 1967 Președintele Consiliului de Stat, CHIVU STOICA Sesiune tehnico-științifică In zilele de 2 și 3 decembrie, la Uzina „Progresul“ din Bră­ila se desfășoară lucrările u­­nei sesiuni, tehnico-științifice pe tema : „Căile de organiza­re științifică a producției pen­tru ridicarea nivelului tehnic al utilajelor". La sesiune participă ingi­neri și economiști din cadrul uzinei, reprezentanți ai între­prinderilor constructoare de mașini din țară și cadre din învățămîntul superior. In pri­ma zi s-au prezentat următoa­rele comunicări științifice : „Tendințe noi în construcția utilajelor pentru construcții", „Studiul eficacității tehnico-e­­conomice a folosirii mașinilor unelte cu comandă program în sectoarele productive ale uzinei", „Mecanizarea trans­portului uzinal în condițiile liniilor tehnologice organizate în flux continuu". Astăzi, urmează prezentarea a patru comunicări, după care se vor purta discuții pe mar­ginea lor. CITIȚI ÎN PAG. a lll-a : In dezbatere DOCUMENTEL­E PLENAREI C. C. al P.C.R. — întreprinderilor — competențe sporite în realizarea sarcinilor de export — Acțiuni multiple pentru îmbunătățirea întregii activită­ți comerciale — Rolul sistematizării rurale în îmbunătățirea asistenței medico-sanitare . Cooperativele agricole de producție au condiții tot mai favorabile pentru sporirea producției de legume Spectacol prezentat de formațiile artistice amatoare­­ ale raionului Galați Ieri după amiază, a avut loc in sala Teatrului de stat din Galați, un spectacol artistic susținut de cele mai valoroase formații artistice amatoare din raionul Galați. La acest spectacol, organizat­­ de către Comitetul raional de cultură și artă Galați. In cola­borare cu Casa raională de cultură, au participat membri „ai ..Biroului Comitet­ului regio­nal de partid Galați, nume­roși oameni ai muncii din o­­rașul Galați. Programul susținut cuprin­zând un repertoriu variat de cintece, coruri și dansuri popu­lare, s-a bucurat de aprecieri unanime. S-au distins corul cultural din comuna căminului b­asa­­­irg, grupul vocal Nămo­din comuna Independența, file căminelor culturale taraiu­­din Independența și Frumușița. Subliniind pitorescul coregra­fiei folclorice, dansurile din Ivești și Vină­tori și îndeosebi dansurile țigănești de la Fru­­mușița s-au desfășurat într-o manieră artistică elevată, fiind aplaudate la scenă deschisă. Orchestra de muzică ușoară a Casei raionale de cultură Ga­lați, ca și numeroșii soliști vo­cali: Ana Paști (Frumușița), Ma­ria Chiriță (Independența), Ion Huz­um (Casa raională de cul­tură), Aurel Luca (Casa raiona­lă de cultură) etc., au contri­buit la reușita acestui specta­col. Evoluția brigăzii artistice din Vameș s-a încadrat și ea în u­­nitatea spectacolului, findu-se printr-un text distin­­ctune ales și printr-o interpretare lăudabilă. La sfârșitul spectacolului ar­tiștilor amatori le-au fost ofe­rite sori din partea Comitetu­lui regional de partid. „E CASA NOASTRĂ" Aceste cuvinte le-am auzit spuse într-un fel anume. Erau redate într-o sonoritate care trădau, deopotrivă, e­­moția și mîndria celui care avea fericitul pri­lej să le rostească. Dintotdeauna oame­nii au năzuit să-și du­reze o casă, care să fie numai a lor, traini­că și arătoasă. Se strîmtorau de la alte­le, visînd la fericitul moment cînd vor ridica din temelii o locuință, care să vorbească sin­gură despre gospoda­rii ei. Era, dacă vreți așa, unul din momen­tele cruciale ale vie­ții lor care, o dată în­făptuit, constituia pes­te ani un prilej de ve­nerație pentru genera­țiile de urmași. In zilele noastre, a­­cest sentiment s-a amplificat, tot mai mulți cîștigînd adepți. Multiple înlesniri ofe­rite de stat reîmpros­pătează această dorin­­ță de împlinire socia­lă și îi oferă prilejul de manifestare fără ca oamenii să fie ne­voiți a alege calea re­nunțării la alte cerințe cotidiene. Ca atare, la Oficiul pentru construi­rea de locuințe prietate personală pro­se înregistrează zilnic alte și alte cereri, se con­tractează zilnic, alte și alte apartamente. De curînd, senti­mentul bucuriilor împli­nite l-au trăit locatarii din tronsonul II al blocului de 40 de a­­partamente, de pe strada Troian nr. bis, dar recent în fo­­­losință (fotografia a­­lăturată). ...E seară. Ca nici unde în jur, toate lu­minile blocului sunt a­­prinse. Bănuiesc că noii locatari privesc în­­cîntați peste tot, deși unii fac oficiul acesta, aproape zilnic încă de pe cînd s-a început construcția (destăinui­re făcută în mod dis­cret de E, care s-a mutat Rențea, împreună cu soția aici în apartamentul numărul 7). Urcăm. Miroase vopsea și a var proas­a­păt. Sunăm la ușa cîtorva apartamente. Intrăm în discuție cu gazdele și consemnăm destăinuirile : „£ cel mai cadou de nuntă frumos pe care l-am primit de la părinți­­i pe care ii vom păstra cu (tinerii căsătoriți grijă Ste­­n­ca și Emil Mocanu, ap. nr. 6, sc. 1) Intre autoturism și casă, am optat in u­­nanimitate - eu și so­ția­­ pentru ultima variantă. Un aparta­ment e un bun mai folositor". (E Herșco­­vici, medic, apartamen­tul 20). „Am destui nepoți. Unul dintre ei ne vor moșteni casa. Până a­­tunci insă, eu și soțul meu vom beneficia de o locuință modernă, bine dotată, care ne va face și mai frumoși anii bătrineții". (Emi­­liana Vlădoiu, educa­toare, apartamentul 34). „N-am stat mult pe ginduri. Socotelile le-am făcut repede. Și nici nu știu cind a trecut timpul, iată-ne in CASA NOASTRĂ. E drept, constructorul a cam incercat să ne pună la incercare e­­moția, depășind ter­menul de execuție cu o lună. Dar... a tre­cut". (Traian Popa, tehnician, apartamen­tul 30). Acest buchet de micro-interviuri îl le­găm acum urînd noilor locatari, după datină, NOROC SI FERICIRE IN CASĂ NOUĂ". C. MIHĂILESCU ...Insula Mare a Brăilei. Iată denumirea terenurilor cuprinse in­tre cele două albii ale Dunării, care se despart în punctul Vadul Oii și se împreună abia în a­­val de bătrînul Brăila. O întindere port de peste 70 000 hectare care, în anii trecuți, mai era numită „pămîntul de sub ape", sau „pămîntul dintre ape". Aceste două nume nu coincideau in timp. Primăvara, cînd a­­pele umflate ale Dunării ieșeau din matcă, Insula devenea „pămîntul de sub ape". Inundațiile dis­trugeau totul în calea lor. Doar ici, colo, pe cite un grind vegetația supraviețuia. Apoi, vara, cînd apele se retrăgeau în albii, cele 70 000 ha de „pămînt dintre ape“ aveau înfățișarea unui pustiu. Ca urmare a sarcinilor trasate de partid, cu privire la folosirea ra­țională a pămintului, s-a trecut și in Insula Mare a Brăilei la valorificarea pămintului neproductiv de veacuri, sau poate dintotdeauna. Pe acest șantier de Îndiguiri și de­secări, deschis in primă­vara lui 1964, oamenii au dat o luptă diiză cu apele și cu mlaștinile. In mai puțin de 6 luni, a fost înălțat digul ce măsoară 156 km. Apoi, s-au săpat canale insu­­mind peste 5 000 km și s-au construit 13 stații de pompare. Terenurile din Balta Brăilei au în­ceput treptat să fie rea­duse la viață, fiind ferite de furia apelor. Anul acesta a fost constituită aici Intreprin­derea agricolă de stat „Insula Mare a Brăilei“ — cea mai mare unitate de acest fel din țară. Ce­lor 21 de ferme le-a fost încredințată suprafața de peste 25 000 ha redată pînă acum în circuitul a­­gricol. In primăvară, a­­ceste pămînturi renăs­cute au fost însă­­mînțate, intr-un timp record cu porumb și floarea-soarelui. După a­­ceea, lucrătorii din ter­me au luat și celelalte măsuri in vederea obți­nerii de recolte mari. Și iată că, munca lor în­suflețită a dat rezultate­le scontate. De pe cele 4 400 ha cultivate cu floarea-soarelui s-a obți­nut o producție medie de peste 2 000 kg la hectar. La ferma Blasova, con­dusă de inginerul Con­stantin Veleanu, recolta de floarea-soarelui fost de 2 840 kg la hec­a­tar. Culesul și transportul porumbului au constituit pentru muncitorii, ingine­rii și tehnicienii din ca­drul I.A.S. „Insula Mare a Brăilei“ un adevărat examen. Recolta era des­tul de bună, echivalînd cu aproape jumătate de vagon de­ porumb boabe la hectar. Această bogă­ție trebuia scoasă din baltă și depozitată în hambarele statului înain­te de Începerea ploilor de toamnă. Astfel, întreaga muncă, desfășurată din primăvară și până acum, ar fi fost zadarnică. S-au concentrat aici importan­te torțe : zeci de combi­ne de recoltat porumb, 1 100 de tractoare cu re­morci și autocamioa­ne, numeroase șlepuri și peste 8 000 de oameni. Au fost amenajate, mai multe puncte, insta­l­ lații de depănușare porumbului, iar la bucuri­a­le de încărcare a șlepu­rilor s-au instalat benzi transportoare. Prin ase­menea măsuri, la Peci­­neaga și Băndoiu timpul de încărcare a unui șlep de­ 900 tone s-a redus de la 10 zile, la numai o zi și jumătate. O acțiune de asemenea amploare presupunea o temeinică organizare muncii. In fiecare seară,­­ în funcție de stadiul lu­crărilor, s-a făcut regru­parea forțelor, avindu-se în vedere ca recoltarea și transportul porumbului să se execute cu priori­tate la fermele mai în­depărtate de locurile de încărcare a șlepurilor. Și iată că lucrătorii din fermele întreprinderii a­­gricole de stat „Insula Mare a Brăilei“ au câști­­gat și acest examen, în­treaga recoltă de porumb a fost strînsă la Convoaie de șlepuri timp, au transportat apoi la Brăi­la munți de știuleți aurii. De pe terenurile, pe care cu cițiva ani în urmă creșteau doar sălcii, stuf, papură și țipirig, s-au cu­les în toamna aceasta 90 000 tone de porumb, din care peste 70 000 de tone au fost livrate sta­tului. Numai simpla menționăre a cifrei de mai sus este suficientă pentru a ilustra faptul că acțiunea de punere în valoare a pămintului prin îndiguiri și desecări trebuie continuată cu Intensitate si in viitor. C. TURTOI Pămînturi renăscute 352 unități noi de prestări­­servicii Preocupîndu-se Îndea­proape de dezvoltarea rețelei de prestări de servicii, uniunile raionale și consiliile de conducere ale cooperativelor de consum au înființat in anul acesta 352 de tăți noi. Acest lucru uni­a făcut ca in momentul de față în toate comune­le din raioanele Tecuci, Galați și Brăila, să se asigure funcționarea a minimum trei asemenea sec­ii cu profile diferite. In domeniul panificației s-a extins gama produse­lor de specialitate și franzelărie, în prezent în realizîndu-se brutăriile cooperativelor de consum un număr de 15 sortimen­te. De asemenea, s-a or­ganizat în mai bune con­­dițiuni producția de serie mică în sectorul confec­ții—încălțăminte, reali­zîndu-se produse ce au fost desfăcute prin ma­gazinele proprii în va­loare de 1 945 000 lei, Cum și pentru cine vom produce in 1968 ? RAID-ANCHETA Cum și pentru cine vom produce in 1968 ? Sau, mai precis, care este stadiul per­fectării contractelor de apro­vizionare și a celor de desfa­cere pentru trimestrul I al anului viitor ? Pe această temă am purtat convorbiri cu cîteva cadre de conducere din­ întreprinderile „Dunăreană", „Apolo“ și „Nă­vodul“ din orașul Galați. — Conformîndu-ne cerințe­lor producției, noi am luat mă­­su­ri din timp pentru a avea garantată, din prima zi, mate­ria primă necesară producției anului viitor — menționa in­ginerului șef de la „Dunărea­nă“, tovarășa Ana Dudnic. Normele în vigoare prevăd obligativitatea întreprinderilor de a face comenzi de materia­le cu cel puțin 45 de zile îna­intea începerii fiecărui trimes­tru. In acest fel, furnizorii au posibilitatea să-și organizeze și ei producția încît să satisfa­că comenzile la termen și în sortimentele solicitate. Aceas­ta presupune însă ca întreprin­derea să primească la timp din partea forului tutelar re­partițiile cuvenite. — Ținînd seama de aceste considerente, ne-a precizat tov. Constantin Breazu, șeful ser­viciului aprovizionare și des­facere, noi am transmis pla­nul de aprovizionare forului tutelar, Direcția generală de aprovizionare și desfacere din Ministerul Industriei Alimen­tare, încă din luna mai. Ca urmare, cea mai mare parte din repartiții ne-au și fost asi­gurate. Sunt însă și unele gre­utăți. Nu s-au primit de exem­plu, repartiții pentru făină, za­hăr, cacao, ambalaje, iar­ la alte materii prime cantitățile repartizate sunt insuficiente. In ce privește făina — materia primă cu cea mai mare pon­dere în fabricație,­­ ne îngă­duim cțteva observații: la sută din făina livrată Zece de Moara Brăila in cursul anului 1967 a fost sub calitatea pre­văzută în contracte. In plus, livrarea s-a efectuat neritmic. Ni s-a repartizat, de aseme­nea, o cantitate peste nece­sar de ulei de plante solidi­ficat. Am ținut să subliniez aceste lucruri pentru că în a­­nul care se apropie de sfîrșit nelivrarea ritmică și în sorti­mentele solicitate a dus la în­registrarea unor goluri nejusti­­ficate în producție. — Oare este situația con­tractelor de desfacere a pro­duselor ? — Din acest punct de vede­re, pînă în prezent, s-au în­cheiat contracte cu peste 180 de beneficiari din toată țara. De menționat că produsele noastre vor ajunge la consu­mator, direct, fără a mai stră­bate filiera altor depozitari, remarca inginera Ana Dudnic. Din punct de vedere calitativ, ele vor corespunde celor mai variate exigențe. ...La întreprinderea „Apollo“ VIRGIL ȚIGĂNUȘ (Continuare în pag. a ll-a) Considerațiile noastre, pe care le vom consemna în rîndurile de mai jos, își propun să răspundă următoarelor întrebări : Consiliul pedagogic este doar o ședință in accepțiunea curentă a cuvîn­­tului ? Participarea cadrelor di­dactice la consiliu trebuie să se rezume numai la un act de prezență consemnat în procesul verbal ? Un cadru didactic poate funcționa într-o școală numai cu pregătirea pe care o implică specialitatea sa de la catedră? Formularea răspunsurilor pe care le vom da - și care de fapt vor fi doar niște opinii ale noastre - ne-a fost prilejuită de participarea, intr-una din seri, la consiliul pedagogic al cadre­lor didactice de la Școala gene­rală din comuna Cuca, raionul Galați. Dintr-un început ne-a atras a­­tenția un amănunt : toate băn­cile, ocupate­­ 38 cadre didacti­ce. Pentru o școală din mediul rural, cifra 38, ce însumează nu­mărul celor care zilnic se perin­dă la catedră, este impresio­nantă. S-a prezentat mai întîi refe­ratul „Activitatea comună a fa­miliei și a școlii în procesul de OPINII educare a copiilor", susținut de către Costică I. Constantin, di­rectorul adjunct al școlii. Tova­rășul Constantin a precizat de la început că referatul conține, mai ales în prima parte, consi­­derațiuni mai mult de ordin teo­retic, de principiu, avînd doar în partea a doua referiri la ac­tivitatea practică­­ și că ma­terialul expus are îndeosebi me­nirea de a incita la discuții, RSBN­ schimburi de opinii pe tema re­feratului. In adevăr, materialul expus conținea destule puncte de reper pentru a stimula un schimb eficace de păreri, pentru a crea o atmosferă propice unor dez­bateri cu profunde implicații de pedagogie și chiar de etică și morală. Am reținut, spre exem­plificare, cîteva repere de acest fel. Importanța pe care o are, în procesul de formare a copilu­lui, sub toate aspectele, atmos­fera din familie, structura morală a acesteia­­ dîndu-se și exem­ple in acest sens, între școală și familie - unitate și consec­vență, atît din partea pedagogi­lor cit și a părinților etc. etc. Multe din aceste repere, no­tate și amplificate apoi prin MIHAI VLASIE (Continuare in pag. a­ll­ a) , lor de prestigiu %

Next