Viața Nouă, ianuarie-martie 1968 (Anul 24, nr. 7171-7247)

1968-02-14 / nr. 7207

Pa?, a 2-a Cronica filmului „Căutați Coproducția franco—ita­liană cu titlul de mai sus­ține să reamintească tutu­ror că ne aflăm in „veacul muzicii ușoare“. Mulți vor fi poate acei care se vor în­treba dacă mai era cumva nevoie de această revitali­­zare a memoriei. Invazia muzicii ușoare a devenit un „rău“ al secolului și nimic se pare că nu mai poate detrona locul cîștigat. Se ciită pe orice canal al tele­vizorului, pe toate lungimi­le de undă, in autobuz, pe stradă, în cofetării, in parcuri. Se ciită muzică u­­șoară în cantități industria­le, se lansează vedete a­­proape in proporții îngrijo­rătoare, adevărată concu­rență pentru stelele credin­cioase numai ecranului, cealaltă mare minune a timpului. „Căutați idolul“. Specta­torii, in fața acestei peli­cule semnată de Michel Boisrond (Femei slabe, Pa­rizienele etc, etc) trebuie să decidă care-i acest idol. Grea încercare atunci cind te afli in fața unor nume ridicate pe piedestalul inaccesibilului: Aznavour, Sylvie Vartan, Hallyday, Nacy Holloway, Frank A- idolul“­ lamo. Pretextul pentru a asculta aceste veritabile star-uri este mai mult decit simplu.­­A fost furat un diamant de 50 de milioane franci și ascuns în chitara unuia din cei cinci. Care dintre ei­­ începe cursa pentru descoperire. Și cursa pentru a asculta înregistră­rile marilor ași ai cintecu­­lui­. Lăsînd la o parte subțiri­mea țesăturii dramaturgice a filmului, o reîntîlnire cu Aznavour, Hallyday și cei­lalți, e oricînd agreabilă. Nu ni se oferă nimic in plus. Se pare că regia nici n-a intenționat acest lucru. De altfel nu se vede in a­­ceastă direcție nici un e­­fort. Știm din capul locului cum se va sfîrși filmul. Dacă diamantul nu e aici, va fi dincoace. Și, altă sală de concert, altă stea... Jocul deci e cunoscut in amănunte, acceptat. Și iubi­torii de film, in egală mă­sură de astă dată și de mu­zică ușoară, așteaptă doar să vadă cine se va mai produce, al cui este findul. Cine culege cele mai multe aplauze ? Toți. Am fi nedrepți da­că am face o ierarhie. Nici filmul nu-și propune acest lucru. Frank Alamo Frank Alamo, Sylvie Var­e­tan e Sylvie Vartan, Michel Boisrond, regizorul, găseș­te suficiente prilejuri pen­tru a-i înfățișa pe fiecare dintre aceștia în tot ceea ce au ei mai valoros, cu simplitate, uneori parcă cu prea multă franchețe. Și, încă ceva , un scurt travaliu printre cei care dansează, respiră, trăiesc în ritmul șlagărelor lansate de „zeii“ zilei. Păcat neîncoronați ai că in această privință s-a insistat prea puțin. Pentru că cert lucru, avem de-a face cu o psiho­logie în materie și redarea ei, în ceea ce are mai esen­țial, merită efortul. In rest, ce-am mai putea spune ? Ar trebui neapărat să re­marcăm înainte de toate unele momente de discreție autentică în secvențele ul­time, consacrate prezentă­rii lui Aznavour. Fără în­doială, avem in vedere și intenția realizatorilor de a pune punct cu un happy — end. Cu toate acestea, jo­cul rafinat al marelui cin­­tăreț — artist, melodia bi­ne aleasă și interpretată, izbutesc să transmită din plin încărcătura emotivă fi­rească, suficient de adevă­rată, pentru a mai păstra in memorie acest film mă­car cîteva minute după pă­răsirea sălii de proiecție. ILIE TANASACHE Pe același plan: Condițiile de condițiile de (Urmare din pag. 1) transportoare și, în ultimă in­stanță, de ce nu a oprit chiar lucrarea ? S-a invocat urgența de execuție. Sub același para­van al urgenței, maistrul Cor­nel Tucă, șef de lot la șantierul 11, și-a permis să execute un canal de 6 metri adîncime, cu pereți netaluzați și nesprijiniți, ignorînd pericolul de surpare. In prezența noastră, la secto­rul furnale, tehnicianul Con­stantin Marin, de la serviciul de protecție a muncii I.C.M.S.G. a oprit o lucrare de același gen pe care o executa o echipă de constructori de sub îndrumarea maistrului Al. Constantinescu, de la șantierul 61. Chiar și numai aceste exem­ple vin să confirme lipsa de responsabilitate a unor maiștri ca cei citați mai sus. Acciden­te în cazurile de față nu s-au înregistrat. Dar este oare ne­voie ca mai întîi să se produ­că accidentul și mai apoi să se intervină cu măsuri ? Trebuie să precizăm că gra­dul de urgență a unor lucrări impune o și mai mare atenție față de asigurarea condițiilor de protecție a muncii și nici­decum ignorarea totală a lor. Se semnalau, în consfătuire, cazuri de ridicare a unor greu­tăți cu funii de azbest, de lă­sare sub tensiune a unor apa­rate electrice după terminarea programului, de neacoperire a căminelor de canalizare. In raidul pe șantiere îi întilnim pe constructorii Radu Gogota și Dan Măcrineanu, de la I.M.I.A., efectuînd spargeri de betoane fără a purta ochelari de protecție, în apropierea u­­nui generator de acetilenă; corretul de alimentare cu e­­nergie electrică a aparatelor de sudură, la estacada buncă­­relor, era lăsat deschis etc. In toate aceste cazuri, conducă­torii proceselor de­­ șefii de șantier, producție de lot, maiștrii nu au trecut ei înșiși să sancționeze pe cei vinovați. Or, o asemenea atitudine de toleranță constituie cauza perpetuării unor abateri de la regulile protecției muncii. Ig­­norînd scopul educativ al sancțiunii în astfel de cazuri, nici conducerea I.C.M.S.G. nu a dovedit exigență în aplicarea tuturor măsurilor propuse de propriul serviciu de protecție a muncii. Este un aspect asu­pra căruia trebuie să se reflec­teze în mod serios, dată fiind obligativitatea respectării a­­cestor norme, obligativitate înscrisă ca literă de lege. Un alt domeniu spre care trebuie îndreptată atenția il constituie ridicarea nivelului calitativ al instructajelor săp­tămînale, înlăturarea forma­lismului care se mai manifestă în desfășurarea lor. Trebuie avute în vedere, îndeosebi, ca­zurile cind formațiile de con­structori sunt transferate de pe un loc de muncă pe altul, pentru a fi puse în cunoștință de cauză cu noul specific, cu condițiile și măsurile pe care le reclamă noua lucrare pe ca­re o execută. Din acest punct de vedere un sprijin mai pre­țios poate acorda șantiere­lor cabinetul de protecție a muncii al I. C. M. S. G. In consfătuire, de exemplu, au fost apreciate ca deosebit de instructive filmele prezentate, pe teme de speciale pro­tecție a muncii, legate de fac­torii generatori de accidente și urmările lor. De ce o aseme­nea acțiune nu s-ar face insă și la nivelul șantierelor, în fa­ța întregii mase de construc­tori ? Stadiul actual de organizare a șantierelor atestă necesita­tea îmbunătățirii laturii de propagandă pe linie de pro­tecție a muncii. In unele locuri însă lipsesc complet panourile, plăcuțele de averti­­zare a locurilor periculoase, a­­fișele. Conducătorii proceselor de producție și serviciul pro­tecției muncii al I.C.M.S.G. trebuie să ia neîntîrziat mă­suri pentru completarea lor, făcînd din această propagandă vizuală un mijloc în plus de educare a constructorilor. In toată această acțiune, comite­tele sindicale de secție, cel pe întreprindere, ca și consiliul sindicatelor C.S.G., trebuie să facă dovada că își duc la în­deplinire sarcina ce li s-a în­credințat — aceea de a con­trola permanent modul cum se aplică și se respectă regulile de protecție a muncii și să pro­pună conducerilor tehnice mă­suri în consecință. ritm avansat de execuție - tehnica securității muncii Improvizațiile In sprijinirea conductei de termofi care au provocat căderea acesteia in noroi, furnizînd din aceeastă cauză abuz... condensat. Foto: P. POPA GALAȚI ; „Central" - filmul Căutați idolul; „Republica" - fil­mul Cei șapte samurai; „Țiglina" - filmul Reîntoarcerea lui Sur­­couf ; „Popular" - filmul O fa­tă fericită; „Dunărea" - filmul Al șaptelea continent. BRĂILA : „11 Iunie“ - filmul Capcana ; „Republica" - filmul Lordul de la Alexanderplatz ; „23 August" — filmul Contele Boby spaima vestului sălbatic ; „Popular" - filmul Timidul. FOCȘANI : „Uni­rea" - filmul Cerul începe la eta­jul III : „Flacăra" - filmul Dra­gostea unei blonde. TECUCI : „Arta" - filmul De trei ori Bucu­rești; „Popular" - filmul Prostă­nacul. PANCIU : „Popular“ - fil­mul Operațiunea I. FĂUREI - fil­mul Lady Macbeth din Siberia. MARAȘEȘTI : „Lumina" - filmul Cine va deschide ușa. REȘTI : „Victoria" - filmul ODO­­Po­rumbelul de argilă. BUJOR „Doi­na" - filmul Dragoste interzisă. TUDOR VLADIMIRESCU : „Flacă­ra" - filmul Hersursk. JOI 15 FEBRUARIE 1968 PROGRAMUL I Buletin de știri (5,00). Pro­gram muzical de dimineață (5,05) . Jurnal agrar (5,50). Muzi­că și actualități (6,00-8,25). La microfon, melodia preferată (8,30). Piese folclorice de virtuo­zitate (10,00). Curs de limba germană (10,10). Piese corale de Liviu Rusu (10,45). Buletin de știri (11,00). Cronica economică (11,03). Sfatul medicului (11,45). Soliști și orchestre de muzică populară (12,00). Notați-vă din programele noastre (12,20). Ra­diojurnal, Buletin meteorologic (12,45). Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat (12,55). Radio—publicitate (14,35) Buletin de știri. Buletin meteo­­rutier (15,00). Cintă la taragot Vasile Petrică (15,05). Cîntece de Richard Bartzer (15,40). Ra­diojurnal. Sport. Buletin meteo­rologic (16,00). Pagini corale alese (16,15). Antena tineretu­lui (17,15). Buletin de știri (18,00) . Cronica economică (18,05) . Miniaturi instrumentale (18,50). Radiogazeta de seară (19.00) . Radiomagazin sportiv (20.05) . Melodii românești (20,17). Teatru radiofonic serial : Cosma de Panait Istrati. Seria a IV-a : „Intortochierile vieții" (20,35). Radiojurnal. Sport. Bu­letin meteorologic (22,00). La mi­crofon, Mireille Mathieu (22,20). Intîlnire cu jazz-ul (22,50). Muzi­că de dans (23,20). Buletin de știri (24,00). Estrada nocturnă (0,05—5,00). Buletine de știri și meteo-rutiere la orele 1,00, 2,00, 3,00 și 4,00. IVBI JOI 15 FEBRUARIE 1968 9,15—12,00 : Jocurile Olimpice de iarnă. Patinaj viteză 5 000 m — bărbați. Biatlon ștafetă ; 12,45—14,15 : Slalom uriaș — fe­mei ; 17,30 : Curs de limba ger­mană (secția a 3-a) ; 17,58 : Su­marul zilei ; 18,30 : Jocurile O­­limpice de iarnă. Hochei : Sue­dia—Canada. In pauze : Avan­premiera. Publicitate : 19,45 : Te­lejurnalul de seară : 20,00 : Film serial : Ivanhoe ; 20,30 : Atlas folcloric. „Din Săliște-n Cîmpu­­lung" ; 21,00 : „Mult e dulce și frumoasă" - emisiune de limbă română : 21,30­: Studioul Mic . „Erou anonim" de C. Paras­­chivescu ; 22:00 : Jocurile olim­pice de iarnă. Hochei : U.R.S.S.­­Cehoslovacia. In pauze : Gong. Telejurnalul de noapte ; 24,00 : închiderea emisiunii. \ wuațtmâmmmmfmmmm A VIAȚA NOHA IN CAPITALA Miting de solidaritate cu lupta poporului vietnamez Marți după-amiază a avut loc la Casa de cultură a studenți­lor din București un miting al reprezentanților populației Ca­pitalei, consacrat solidarității cu lupta poporului vietnamez. Au participat membri ai Ambasa­dei R. D. Vietnam în România, precum și studenți vietnamezi care învață în țara noastră. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de prof. Tudor Ionescu, președintele Comitetului națio­nal de solidaritate cu lupta po­porului vietnamez, sub auspi­ciile căruia a fost organizat mitingul. A luat apoi cuvîntul Dumitru Joița, vicepreședinte al Sfatului popular al orașului București. Lupta plină de taism a patrioților sud-vietna­­­­mezi — a spus el — cunoaște în prezent o nouă și puternică intensificare. De peste două săptămîni sosesc neîncetat știri care relatează despre ofensiva generalizată a Frontului Na­țional de Eliberare din Vietna­mul de sud împotriva agreso­rilor americani și a lacheilor lor. Aceste importante succese prilejuiesc o vie bucurie și sa­tisfacție tuturor acelora care simpatizează cu cauza dreaptă a poporului vietnamez. De la această tribună adresăm căldu­roase felicitări vitejilor lup­tători ai forțelor patriotice, care, dînd dovadă de dîrzenie și spirit de abnegație, au monstrat cu prisosință că de­un popor care își apără libertatea, independența și ființa națională nu poate fi înfrînt. In continua­re vorbitorul a arătat că în timp ce regimul de la Saigon a vîndut țara imperialiștilor a­­mericani, dovedindu-se a fi cu totul străin de aspirațiile po­porului, Frontul National de Eliberare, trăgîndu-și seva și forța din oceanul rezistentei populare, bazîndu-și întreaga orientare pe aspirațiile poporu­lui, a dovedit că se află pretu­tindeni acolo unde este porul, că el este prezent pe­pe întregul pămînt sud-vietnamez. După ce a înfățișat unele da­te privind pierderile suferite de agresori în ultima perioadă, impasul și deruta în care aceș­tia au fost puși, el a spus : S.U.A. trebuie să recunoască­ că problema vietnameză nu poate fi rezolvată pe cale mili­tară, că ele nu pot ieși din im­pas decît respectînd dreptul imprescriptibil al poporului vietnamez de a-și rezolva sin­gur treburile sale interne, fără amestec din afară. S.U.A. tre­buie să înțeleagă că extinderea agresiunii este o soluție total lipsită de perspectivă pentru ele, o soluție care va atrage o ripostă și mai puternică, și mai hotărîtă din partea poporului vietnamez. Atît R. D. Vietnam cît și Frontul Național de Eli­berare au arătat în numeroase ocazii, cu toată claritatea, ba­zele raționale ale unei regle­mentări juste a problemei viet­nameze. In recentul interviu al ministrului afacerilor externe al R. D. Vietnam, Nguyen Duy Trinh este expusă încă o dată poziția constructivă a R. D. Vietnam față de încetarea răz­boiului și rezolvarea problemei vietnameze în conformitate cu năzuințele poporului vietna­mez. A fost reafirmată cu toa­tă claritatea necesitatea ca S.U.A. să înceteze necondițio­nat bombardamentele și orica­re alte acte de război împotri­va Republicii Democrate Viet­nam, și după aceea se vor pu­tea începe convorbiri cu S.U.A. asupra chestiunilor legate de reglementarea problemei viet­nameze, pe baza Acordurilor de la Geneva din 1954. Este evident — a spus vor­bitorul — că hotărîrea popu­lației sud-vietnameze de a lupta pentru libertate nu va putea fi zdruncinată atît timp cît pe pămîntul Vietnamului de sud se găsesc trupe invadatoare, cît se încearcă să se impună un guvern rupt de popor, străin de interesele și aspirațiile sale și aflat în solda imperialismu­lui. Așa cum a declarat tovarășul Nicolae Ceaușescu la Sesiunea M.A.N. din iulie 1967: „Po­porul român, care și-a cucerit prin jertfe grele, de-a lungul zbuciumatei sale istorii, drep­tul la o viață liberă, înțelege și prețuiește din adîncul inimii lupta bravului popor vietna­mez, întreaga națiune română își exprimă solidaritatea fră­țească cu Republica Democrată Vietnam, cu Frontul Național de Eliberare din Vietnamul de sud, își manifestă hotărîrea de a ajuta poporul vietnamez pe plan material, politic și moral pînă la cucerirea deplină a victoriei", împreună cu întregul popor român, " a spus în încheiere vorbitorul — noi, reprezentan­ții populației capitalei Republi­cii Socialiste România, con­damnăm în mod categoric agre­siunea S.U.A. în Vietnam, ex­­primîndu-ne în același timp sirefunda solidaritate frățească cu lupta eroică a poporului vietnamez. Cerem cu fermitate ca Statele Unite ale Americii să înceteze imediat, necondi­ționat și definitiv bombarda­mentele asupra Republicii De­mocrate Vietnam, să pună ca­păt agresiunii, să-și retragă trupele sale și ale sateliților lor din Vietnamul de sud, să fie recunoscut Frontul Național de Eliberare din Vietnamul de sud, singurul reprezentant au­tentic al populației sud-vietna­meze. In continuare a luat cuvîntul ambasadorul R. D. Vietnam la București, Hoang Tu, care spus printre altele : Este cunos­a­cut că în momentul de față lupta contra agresorilor, pen­tru apărarea drepturilor sacre ale poporului nostru, pentru independență și libertate, se află într-o fază înverșunată, în care repurtăm victorii mari. Atacurile generalizate, pînă as­tăzi neterminate încă, sprijini­te de întreaga populație, sînt încununate de succese. După ce a făcut un succint bilanț al pierderilor suferite de agresori în ultimul timp, vor­bitorul a spus: Un factor de primă importanță în obținerea succeselor este participarea masivă a populației sud-viet­nameze la această ofensivă ge­neralizată și la insurecția si­multană. Aceste victorii, des­pre care presa și radiourile lu­mii vorbesc cu admirație și care provoacă confuzie și pro­fundă neliniște la Washington, ilustrează în mod elocvent for­ța și posibilitățile Frontului Na­țional de Eliberare din Vietna­mul de sud. Vorbitorul a subliniat că chiar în condițiile în care ame­ricanii intensifică războiul de distrugere, bombardînd zi și noapte orașe, sate, zone cu populație densă, uzine, școli etc., poporul din R. D. Viet­nam continuă să desfășoare o intensă activitate de producție și să dea o ripostă hotărîtă a­­gresorului, obținînd mari suc­cese. După ce a reafirmat dorința și dragostea poporului vietna­mez de pace — pentru o pace adevărată, strîns legată de in­dependență și libertate — vor­bitorul a spus: Atîta timp cît continuă agresiunea america­nă, atîta timp va dura și lupta noastră. Dacă guvernul State­lor Unite ale Americii dorește într-adevăr convorbiri, el tre­buie înainte de toate să înce­teze necondiționat bombarda­mentele și orice alt act de răz­boi contra Republicii Demo­crate Vietnam. Numai după aceasta vor putea începe con­vorbiri cu S.U.A. asupra pro­blemelor interesate. Conducă­torii americani se încăpățînea­­ză însă de a nu vorbi decît de o încetare condiționată a bom­bardamentelor. Cramponîn­­du-se de această poziție, care nu poate fi susținută, ei fac să apară și mai clar atitudinea corectă a guvernului R. D. Vietnam, în contrast cu decla­rațiile lor înșelătoare. Arătînd că lupta glorioasă, plină de abnegație și sacrificii, dusă de poporul vietnamez îm­potriva agresiunii, atît în sud cît și în nord, s-a bucurat și se bucură de aprobare, sprijin și ajutor mereu crescînd din partea țărilor socialiste fră­țești, de solidaritatea și spriji­nul țărilor și popoarelor iubi­toare de pace și dreptate din lumea întreagă, ambasadorul Huang Tu a spus în încheiere : Folosim acest prilej pentru a exprima mulțumirile noastre sincere partidului, guvernului și poporului frate român, pen­tru sprijinul și ajutorul moral, material, politic și diplomatic, prețios și eficace, acordat. Participanții la miting au a­­doptat o moțiune de solidari­tate cu lupta dreaptă, eroică, a poporului frate vietnamez, de protest împotriva agresiunii imperialismului american și a acoliților lui. I­. încheierea mitingului au fost prezentate filme documen­tare înfățișînd aspecte din munca și lupta pline de abne­gație ale poporului vietnamez. ★ Comitetul Național de Soli­daritate cu lupta poporului vietnamez și Liga Română de prietenie cu popoarele Asiei și Africii au adresat Comitetului Central al Frontului Național de Eliberare din Vietnamul de Sud o telegramă în care se ex­primă satisfacția cu care cetă­țenii patriei noastre urmăresc victoriile importante obținute de forțele patriotice din Viet­namul de sud, sub conducerea Frontului Național de Elibera­re, în lupta eroică pe care duc împotriva agresorilor ame­­­ricani și a regimului marione­tă de la Saigon. In telegramă se reafirmă so­lidaritatea frățească a poporu­lui român cu lupta dreaptă, ne­înfricată a poporului vietna­mez, hotărîrea fermă de a-i a­­corda și în viitor întregul său sprijin material, politic și mo­ral. (Agerpres) Intre cultura generală și cea tehnică (Urmare din pag. I) cerii școlii, în primii ani de stu­diu. Părerea noastră este însă al­ta. Totul depinde de felul cum se face practica și de importan­ța care i se dă de către cei trei factori importanți : elevul, cadrul didactic și conducerea în­treprinderii. Rezultatele date de actualul an II se spune că au fost satisfăcătoare. Tovarășul di­rector ne-a mărturisit însă că la locul de muncă, elevii au fost solicitați prea puțin în calitatea lor de practicanți, neintrînd în calculele și atenția conducerii întreprinderilor (Fabrica de con­fecții, Vinalcool etc.). Contactul cu producția propriu-zisă a fost deci ca și inexistent. Rezultatele de pînă acum con­firmă în bună măsură speranțe­le. Anii I și II au acumulat un bagaj prețios de cunoștințe la toate obiectele, la cele de spe­cialitate neîntîmpinîndu-se nici un fel de dificultăți. Existența profesorilor bine pre­gătiți, ca și a manualelor șco­lare editate, face ca ritmul de predare a cunoștințelor să se desfășoare conform cerințelor și exigențelor programei. Din par­tea elevilor există, de aseme­nea, dăruirea față de profesiu­nea aleasă, ceea ce conduce și va conduce la succese. Este ne­cesar insă să se dea o mai mare atenție seraliștilor, să se găseas­că mijloace de antrenare a lor pe făgașul studiului disciplinat, în limitele timpului pe care îl au la dispoziție și care trebuie drămuit cu pricepere. Veniturile puteau fi mai mari (Urmare din pag. I) s-a planificat să se realizeze: 1 800 litri lapte pe vacă fura­jată, să se îngrașe 250 taurine și 750 porci, să se obțină 1 700 purcei, 2 300 miei, 7 500 kg lînă, 200 000 ouă. De asemenea, s-a prevăzut ca la finele aces­tui an unitatea să dețină 780 taurine, din care 420 vaci și juninci, 1 200 de porcine, 3 300 de ovine și 5 000 păsări. Pentru îndeplinirea și depă­șirea sarcinilor de plan și a prevederilor fost stabilite contractuale au principalele mă­suri tehnico-organizatorice. Ast­fel, adunarea generală a hotă­rît ca întreaga suprafață culti­vată cu grîu să fie fertilizată cu azotat de amoniu — 150 kg la hectar — înainte de dezghe­țarea pămîntului, terenul să fie bine pregătit pentru însămînță­­rile de primăvară, să se asigure sămînță de mare productivitate iar semănatul să se facă la tim­pul optim și de calitate. De asemenea, s-a stabilit ca lu­crările agricole să se execute de bun nivel agrotehnic, bri­gadierilor de cîmp și șefilor de echipe revenindu-le sarci­na de a controla permanent calitatea acestor lucrări. In grădina de legume, inginerul cu probleme hortiviticole va organiza în așa fel munca, ni­cit să se obțină producțiile timpurii planificate. Consiliul de conducere se va preocupa, în perioada actuală, de asigu­rarea materialelor necesare, de repararea utilajelor proprii de pompare, a uneltelor de muncă, a atelajelor etc. Per­manent se va îngriji de va­lorificarea produselor contrac­tate la nivelul Stas­ ului, de recoltarea și depozitarea în con­­dițiuni optime a furajelor, de îndeplinirea planului de mon­tă și fătări, a sporului de creș­tere în greutate etc. înfăptuirea acestor măsuri, precum și a celor ce vor fi luate în campaniile agricole,­ care au ca scop realizarea de producții sporite din toate sec­toarele de activitate, realiza­rea unor venituri mai mari și reducerea totală a pierderilor, este condiționată de acțiunile ce vor fi întreprinse de con­siliul de conducere pentru buna organizare a muncii, de ajutorul ce-l va acorda brigă­zilor și echipelor, de controlul calității lucrărilor. Olimpiada iarnă GRENOBLE 13 (Agerpres).­­ Principala atracție în ziua a 8-a a Olimpiadei albe a fost proba de slalom special femei, un nou episod din pasionantul duel franco-austriac (în dome­niul schiului alpin) consumat la Chamrousse. Speranțele a­­ustriecilor de a egala scorul s-au spulberat însă chiar din prima manșă, cînd principala lor favorită, Gertrud Ga­bl, forțînd prea mult a căzut și a fost nevoită să abandoneze. A­­ceastă primă manșă disputată pe o pîrtie de 425 de metri lăsa să se întrevadă și eventualita­tea unei mari surprize, întru­­cît tînăra americană Judy Na­gel (16 ani) a preluat condu­cerea cu un avans de opt su­timi față de franțuzoaica Ma­­rielle Goitschel. Dar, expe­riența și calmul atît de nece­sare într-o cursă de asemenea importanță și-au spus pînă la urmă cuvîntul. In manșa a doua Nagel a căzut, victimă a imprudenței, iar Marielle Goi­tschel simțind pîrtia mai bine, fără să riște, dar punînd în valoare toate resursele sale a reușit să termine victorioasă a­­ceastă cursă care aduce Fran­ței a treia medalie de aur. Iată ordinea primelor șase clasate la slalom special femi­nin: 1. Marielle Goitschel (Franța) 85“86/100/40“ 27/100 și 45“59/100 ; 2. Narcy Greene (Canada) 86“15/100 ; 3. Annie Famose (Franța) 86“89/100 ; 4. Gina Hathorn (Anglia) 87“ 92/100; 5. Isabelle Mir (Fran­ța) 88“22/100; 6. Burge Faer­­binge (R.F.G.) 88“90/100. La Autrans, pe o zăpadă în­ghețată, sub un soare rece de februarie s-a desfășurat proba de 5 km fond rezervată schioa­­relor. Plecată ultima, din cele 34 de concurente, suedeza Torni Gustafsson a „sosit“ totuși pri­ma realizînd cel mai bun timp în disputa contracronometru cu valoroasele schioare sovie­tice Kulakova și Kolcina. In acest fel, profesoara de gim­nastică de origine finlandeză cucerește a doua medalie de aur la actualele jocuri, reedi­­tînd performanța sovieticei Claudia Boiarskih, care cu 4 ani în urmă cîștigase, de ase­menea, ambele probe la Inns­bruck. Pe pîrtia de bob de la Alpe de Huez echipajele de 4 per­soane și-au început antrena­mentul. In prima coborîre cel mai bun timp — 1‘09“51/100 a fost înregistrat de Elveția I, al cărui bob este condus de Jean Wicki. Dacă timpul va permi­te, antrenamentul va continua în cursul dimineții de astăzi, miercuri. Concursul de săniuțe a ajuns la manșa a 3-a, avînd în fruntea clasamentelor pe austriacul Manfred Schmidt și italianca Erica Lechnero. In proba feminină cel mai bun timp fusese înregistrat de Or­­trun Enderlein (R.D.G.). Aceas­tă mare favorită a fost însă descalificată, deoarece ar încălcat unul din punctele re­fi­guramentului care interzice în­călzirea patinelor săniuței îna­inte de cursă. ȘANTIERUL NAVAL GALAȚI Str. Păcii nr. 132 scoate la concurs următoarele posturi de maiștri: — maistru construcții metalice și navale — maistru cazangerie și sudură — maistru prelucrări la mașini unelte — maistru instalații electrice navale — maistru protecții superficiale (nichelatori zincuitori)­ — maistru vopsitor — maistru reparații și întreținere — maistru modelărie — maistru tubulatură — maistru tîmplărie Concursul se va ține în ziua de 4 martie 1968, ora 8,00 la sediul întreprinderii. Concurenții trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de H.C.M. 1061/1959. înscrierile se fac la serviciul personal pînă la data de 2 martie 1968. k ANGAJĂM IMEDIAT DOI APICULTORI Adresați-vă la IRAVICOOP Galați str. Silozului nr. 17 Telefon 13584 IMPORTANT 1­29 FEBRUARIE LUNA CARTII LA SATE * Magazinele de specialitate vă pun la dispoziție un bogat sortiment de cârti din domeniul literaturii bele­tristice, politice, științifice și tehnice. Vizitînd unitățile noastre vă îmbo­gățiți biblioteca personală. Nr. 7207 CENTRUL PENTRU COLECTAREA METALELOR GALAȚI Str. Vezuviului nr. 64. telefon 12906 angajează urgent ȘEFI DEPOZITE Condiții: studii medii și 4 ani vechime in funcții adminis­trative sau 7 clase elementare și 6 ani stagiu din care 4 ani în funcții de gestionari. ÎNTREPRINDEREA DE GOS­PODĂRIE LOCATIV­A GA­LAȚI anunță pierderea autori­zației ocazionale de transport e­­liberată de D.R.T.A. Galați cu nr. 627966 pe care o declară nulă. ÎNTREPRINDEREA AGRI­COLA DE STAT URLEASCA anunță pierderea autorizațiilor ocazionale de transport elibera­te de D.R.T.A. Galați cu nr. 300880, 300881, 300882 și 421282 pe care le declară nule. I Y 1 * 1 r

Next