Viața Nouă, ianuarie-martie 1968 (Anul 24, nr. 7171-7247)

1968-01-14 / nr. 7181

ANUL XXIV NR. 7181 DUMINICA 14 IANUARIE 1968 4 PAGINI — 25 BANI PROPUNERILE Comisiei centrale de partid și de stat cu privire la organizarea județelor și municipiilor Pentru înfăptuirea hotărîrilor Conferinței Naționale a Partidu­lui Comunist Român din 6—8 de­cembrie 1967, cu privire la îmbu­nătățirea organizării administra­­tiv-teritoriale a țării și sistemati­zarea localităților rurale, Comisia centrală de partid și de stat a e­­laborat propuneri în legătură cu organizarea județelor și a munici­piilor.La baza acestor propuneri stau principiile adoptate de Conferința Națională a partidului, care au întrunit adeziunea întregului po­por. Ele răspund necesității de a se pune de acord organizarea admi­­nistrativ-teritorială cu schimbări­le intervenite în dezvoltarea for­țelor de producție și în repartiza­rea lor pe teritoriul țării, cu inten­sificarea vieții economice, sociale și culturale, cu măsurile privind perfecționarea formelor și meto­delor de conducere a economiei naționale și a întregii activități sociale, înfăptuirea lor va crea condiții mai favorabile pentru dezvoltarea în ritm susținut a in­dustriei, a agriculturii, a tuturor celorlalte ramuri și sectoare de Datele privind condițiile­­ natu­rale, mărimea geografică, poten­țialul economic și social-cultural ale județelor propuse evidențiază următoarele caracteristici mai im­portante: Suprafața unui județ este în medie de 6 786 km­p și variază de la 3 271 kmp la 9 380 kmp. A­­ceastă diferențiere a fost determi­nată de factori cu caracter natu­ral și geografic, de situația căilor de comunicație, precum și de le­găturile tradiționale existente în­tre localitățile de pe cuprinsul județelor. In ce privește populația județe­le propuse numără între 243 mii și 803 mii locuitori, ceea ce repre­zintă în medie 509 mii de locui­tori.Din punct de vedere al poten­țialului industrial, pe județ revine în medie o producție globală in­dustrială în valoare de peste 6,0 miliarde lei. Cu toate că în anii construcției socialiste s-au reali­zat importante progrese în înlătu­rarea disproporțiilor moștenite de activitate, pentru progresul multi­lateral al patriei noastre socialiste. In organizarea județelor și municipiilor s-a ținut seama de condițiile economice, social-poli­­tice și geografice existente, de componența națională a populației și legăturile culturale tradiționa­le, precum și de perspectivele de dezvoltare ale diferitelor zone și localități, potrivit prevederilor planului cincinal și propunerilor cu privire la dezvoltarea econo­mică și social-culturală a țării în perioada 1971—1980. Județele vor cuprinde un te­ritoriu mai mic decât cel al ac­tualelor regiuni și vor asigura le­gături directe cu orașele și comu­nele ce intră în componența lor, creindu-se astfel condiții pentru rezolvarea mai operativă și mai competentă a sarcinilor ce revin organelor de conducere locale. S-a urmărit ca fiecare județ să constituie o unitate administrativ­­teritorială complexă din punct de vedere economic și social-cultu­ral, cuprinzînd orașe, centre in­dustriale, comerciale și culturale, căi de comunicații. Aceasta va a­ la vechiul regim în nivelul de dez­voltare economică a diferite­lor regiuni ale țării, con­tinuă să existe și astăzi zone mai puțin industrializate. La reparti­zarea fondurilor de investiții în viitorul plan cincinal precum și in perioada 1976—1980, se va acorda o atenție deosebită județelor mai puțin dezvoltate din punct de ve­dere economic, asigurîndu-se re­partizarea rațională a forțelor de producție pe întreg cuprinsul pa­triei, îmbinarea , în cadrul majo­rității județelor a mai multor forme de relief, condițiile existen­te de climă, sol, întărirea conti­nuă a bazei tehnice materiale a agriculturii favorizează dezvolta­rea intensivă și multilaterală a producției agricole S-a avut în vedere ca în cuprinsul județelor să existe zone agricole pentru culturile cerealiere, pentru crește­rea animalelor, pentru pomicultu­ră, viticultură și alte ramuri de producție agricolă. La întocmirea propunerilor pre­sigura posibilitatea ca atît județul în ansamblu, cit și fiecare locali­tate de pe­ teritoriul său să se poa­tă dezvolta multilateral și armo­nios. Propunerile cu privire la orga­nizarea administrativ-teritorială a țării constituie rezultatul unor ample studii desfășurate timp de peste 2 ani. La pregătirea lor au participat comitetele regionale de partid, comitetele executive sfaturilor populare regionale, ale un mare număr de cadre din apara­tul de partid și de stat, oameni de știință și cultură, specialiști din diferite domenii: economiști, geo­grafi, istorici, geologi, etnografi, sociologi, lingviști etc. S-a ținut seama de numeroasele sugestii și propuneri făcute de oamenii mun­cii de la orașe și sate în adunări, în presă, în scrisori adresate con­ducerii partidului și statului. Comisia centrală de partid și de stat consideră pe deplin cores­punzătoare cerințelor actuale și de perspectivă ale dezvoltării eco­nomice și sociale ale Românviei­­ socialiste, organizarea teritoriului țării în următoarele 35 de județe , Cind organizarea județelor s-a urmărit, de asemenea, asigurarea condițiilor necesare pentru des­fășurarea unei intense activități social-culturale. In acest scop, fiecare județ va dispune de o re­țea corespunzătoare de instituții de învățămînt, de cultură, de ac­tivitate artistică, de mijloace a­­decvate pentru ocrotirea sănătă­ții populației. Potrivit cerințelor vieții economice, politice, sociale, culturale, de pe teritoriul său, fiecare județ va dispune de ziare locale, îmbunătățirea organizării ad­­ministrativ-teritoriale a țării ex­primă grija conducerii partidului și statului pentru înfăptuirea pre­vederilor Constituției R. S. Ro­mânia cu privire la deplina egali­tate în drepturi a tuturor cetățe­nilor țării, la întărirea frăției oa­menilor muncii fără deosebire de naționalitate. Baza trainică a ega­lității în drepturi o constituie dez­voltarea multilaterală econom­ică (Continuare în pag. a IV-a) Denum­irea județului Orașul de reședință a județului Alba Arad Argeș Bacău Bistrița-Năsăud Botoșani Brașov Buzău Caraș-Severin Cluj Constanța Crișana Dîmbovița Dolj Galați Gorj Harghita Hunedoara Ialomița Iași Ilfov Maramureș Mureș Neamț Olt Prahova Satu Mare Sibiu Suceava Teleorman Timiș Tulcea Vaslui Vîlcea Vrancea Suprafața totală — în km­p — Populația Alba Iulia Arad Pitești Bacău Bistrița Botoșani Brașov Buzău Reșița Cluj Constanța Oradea Tîrgoviște Craiova Galați Tîrgu Jiu Miercurea-Ciuc Deva Slobozia Iași București Baia Mare Tîrgu Mureș Piatra Neamț Slatina Ploiești Satu Mare Sibiu Suceava Alexandria Timișoara Tulcea Vaslui Rîmnicu Vîlcea Focșani 6 353 7 741 7 282 6 914 5 116 5 140 6 215 5 902 8 089 9 380 6 774 8193 3 271 8 852 7 647 8 915 7 680 7 291 6 632 5 673 8 034 6 119 7 323 5 788 5 494 4 687 4 517 5 805 8 890 5 994 8 921 9 003 5 435 5 886 5 972 387 237 481 012 569 380 606 183 269 038 469 594 485 757 471 839 347 459 802 988 473 558 668 011 389 031 801 518 686 487 506 793 375 921 481 396 388 341 634 692 742 063 447 061 606 794 461 065 474 764 707 249 368 553 428 107 570 917 526 944 619 161 242 942 445 663 386 583 479 508 în pagina a lll-a: HARTA ADMINISTRATIVA A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA (propunerile Comisiei centrale de partid și de stat cu privire la orga­nizarea județelor și municipiilor) în pagina a ll-a: HARTA JUDEȚELOR CARE VOR LUA FIINȚA PE ACTUALUL TERITORIU AL REGIUNII GALAȚI ȘI A JUDEȚELOR LIMITROFE (propunerile Comisiei centrale de partid și de stat) Harta administrativă a Republicii So­cialiste România cuprinzînd propunerile Comisiei Generale de partid și de stat cu privire la organizarea județelor și a municipiilor, precum și actualele orașe și comune care intră în componența județelor, se poate procura la toate chioșcurile și librăriile din țară. Activitatea docherilor a fost răsplătită Docherii din porturile C.N.F. Navrom­ Galați, au reușit să în­deplinească planul anual pe 1967 la traficul portuar cu o lună și jumătate înainte de termen, realizînd pină la sfîrșitul anu­lui un plus de încărcări-descăr­­cări la mărfuri de 483 845 tone. Pentru vechimea în muncă și activitatea depusă, unui număr de docheri din porturile noastre li s-au acordat premii in valoa­re de peste 780 000 lei. Printre cei care au beneficiat de aceste recompense, se numără: Lehnic Dragoș, Blendea Gheorghe, Du­­mitriu Nicolae, Sandragan Ion,­­ Ionescu Nicolae, Bargan Grigo­­re, Niculiță Costică, Zaharia Costică, Galantu Zamfir și al­ții. Docherii din porturile C.N.F. Navrom­ Galați au început noul an sub un bun augur. In prima decadă a lunii ianuarie a.c. pianul la traficul portuar a fost depășit cu 2732 tone. ȘTEFAN IGNAT corespondent La I. T. G. Pregătiri pentru contractarea producției cu comerțul In fiecare an, în luna ianuarie, între întreprinderile aparținînd Ministerului Industriei Ușoare și comerț, are loc contractarea producției aferente trimestrelor al ll-lea și al lll-lea. La întreprinderile textile Galați, colectivul de creație a pregătit pentru contractare 41 de desene noi în 340 de poziții coloristice. Printre produsele ce vor fi pre­zentate comerțului la recenta contractare se numără articolul "Zina" în 19 desene noi cu 154 poziții coloristice, articolul „Bor­­sec" în 5 desene noi cu 40 pozi­ții coloristice și articolul „Indian" imprimat în 17 poziții coloristice. In momentul de față, colecti­vul de creație lucrează pentru colecționarea desenelor necesare contractării producției din trimes­trele IV 1968 și I 1969. Se execută ultimele conexiuni la tablourile de coman­dă de la sala de mașini a fabricii de oxigen de la C.S.G. Foto : G. BERCOV Expoziție pe tema protecției muncii Anexa industrială nr. 1 de la I.C.M.S.G., găzduiește pen­tru 15 zile o expoziție pe tema protecției muncii la instalațiile electrice. Expoziția a fost orga­nizată de Inspectoratul regio­nal de protecția muncii și se adresează electricienilor de pe șantierele de construcții ale I.C.M.S.G. cît și personalului de exploatare și întreținere a instalațiilor electrotehnice ale C­S . O serie de panouri, ilustratii și fotografii indică mijloacele de protecție împotriva­ electro­cutării, cum se face controlul preventiv al instalațiilor elec­trice, cum se acordă primul ajutor accidentaților etc. Tot­odată, aici sunt prezentate o serie de conductori electrici, comutatoare și alte materiale de protecție, de prevenire a ac­cidentelor prin electrocutare. Sarcinile de plan pe 1968 — in dezbaterea salariaților Două șantiere — același obiectiv: Respectarea graficului de începere a probelor și punere in funcțiune a oțelăriei! Planul de stat pe anul 1968 îi fixează Combinatului side­rurgic de la Galați un loc deo­sebit de important în contextul sarcinilor care-i revin Ministe­rului Industriei Metalurgice, privind creșterea producției de metal. Aici, la Galați, prin pu­nerea în funcțiune a noii oțe­­lării, dotată cu convertizoare cu insuflare de oxigen, va tre­bui să se obțină 71 la sută din sporul de oțel prevăzut pe economie. Conform aceluiași plan, prima șarjă de oțel va trebui elaborată de converti­­zorul nr.1 la sfîrșitul primului trimestru, o dată cu începerea probelor la cald. Cum era și firesc, aceste sarcini de înaltă răspundere au constituit mobilul principa­lelor dezbateri purtate în re­centele adunări generale ale salariaților de la șantierele 81 și 23, ale I. C. M. S. G. — două unități care execută noua oțelărie și obiectivele sale co­nexe. Dările de seamă prezentate de șefii celor două șantiere (ing. Traian Neagu — șantie­rul 81 montaj și Gh. Cașcaval șantierul 23 construcții) au evidențiat eforturile depuse și rezultatele obținute în cursul anului trecut, atît pe linia în­deplinirii indicatorilor econo­­mico-financiari cît și, în mod deosebit, a atingerii unor sta­dii fizice care să corespundă graficelor coordonatoare. Intre realizările pe această linie se înscriu terminarea completă a montajului la halele de stripa­­re, încărcături metalice, de material de adaos și apropierea Un altîâfii aceleiași operații la halele de pregătire Irigotiere și corpul principal al oțelăriei — respectiv hala de elabora­re. Din cele 16 lucrări de mon­taj care au avut termene cu stadii fizice intermediare în 1967, 15 au fost realizate la timp sau cu mult mai devre­me. La rândul său, constructo­rul a reușit să asigure condi­țiile de punere sub tensiune a stației de racord adine nr. 5, să respecte termenele interme­diare de construcție la oțelă­­rie, inclusiv închiderile și, res­pectiv, la corpul principal al fabricii de oxigen. Evidențiind bunele rezultate, experiența dobîndită în anul trecut, dările de seamă prezen­tate de șefii de șantier și in special cadrele tehnice, structurii și mentorii care con­au participat la dezbatere au ară­tat faptul că sarcinile anului în curs pun în fața acestor co­lective obligații de mare răs­pundere, care cer o dublare a eforturilor, o perfectă organi­zare pentru asigurarea tuturor condițiilor ca prima șarjă de oțel să fie elaborată la data stabilită. — Avem satisfacția de a fi realizat in 1967 atît planul va­loric, cît și stadiile fizice, spu­nea maistrul Alex. Timofte, șe­ful lotului 812. Grosul lucrări­lor de montaj a fost execu­tat. Dar, sarcinile anului 1968 nu sunt cu nimic mai prejos din punctul de vedere al volu­mului lor. Analizîndu-le temei­nic, rezultă de fapt că ele ne transmit unele obligații cu mult mai mari, că în esență principal pentru reușita înde­plinirii lor este activitatea pe care o prestăm în primul tri­mestru. Prin intermediul planu­lui, al angajamentelor formu­late au fost fixate termene de finalizare pentru lucrările ce mai sunt de executat. îmi dau perfect de bine seama că ele trebuie nu numai respectate, dar că e absolut nevoie ca să fie și scurtate, astfel ca bene­ficiarul să poată dispune de timpul material pentru efectua­rea probelor la rece. In urma consultării formațiilor de lu­cru, a rezultat că avem posibilitatea să scurtăm terme­nele stabilite la hala de mate­riale prăfoase,­­montajul podu­rilor rulante, iar pentru esta­cada de legătură vom prezen­te un program îmbunătățit în sensul reducerii cu circa 25 de zile a termenelor. Ce propun însă in sprijinul respectării a­­cestor termene : o strinsă co­laborare cu șantierul 23 in efec­tuarea amenajărilor la estaca­da amestecuri prăfoase; cen­tralizarea transportului de ma­teriale la nivelul șantierului ; asigurarea tuturor proiectelor și creșterea capacității de în­drumare a serviciului tehnic. Inginerul Victor Bivolaru, șeful Iotului 813, sublinia fap­tul că intrarea în perioada probelor și rodajelor a oțelări­­ei impune necesitatea acordării GH. TEODORESCU. ION CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a IV-a) Cine vizitează în această pe­rioadă institutele de învățămînt superior gălățene își dă seama că studenții se găsesc în pra­gul examenelor. „Temperatura" înaltă în preajma apropierii e­­xamenelor se înregistrează mai ales în biblioteci, unde, de cîte­­va zile încoace, nu se mai gă­sesc locuri. Bibliotecarii certifi­că faptul că au apărut în sălile de lectură „figuri" noi, preocu­pate și dispuse să „devoreze" bibliografia. La institutul poli­tehnic gălățean pot fi surprinse scene dintre cele mai variate care descoperă concentrarea, tracul, surpriza și chiar atmos­fera sărbătorească. In bună parte aceste mani­festări țin de psihologia viitoru­lui inginer în preajma sesiunii, cînd urmează să-și dea măsura valorică a cunoștințelor acumu­late după un semestru universi­tar. Cît despre atmosfera sărbăto­rească, ne referim lă momentul emoționant al schimbului de ștafetă între anii V și IV, în ul­tima zi de cursuri, eveniment care ține de amintirile cele mai solide ale tinereții . In general, toți cei care au făcut pronosticuri cu privire la rezultatele sesiunii de iarnă, s-au arătat optimiști. Lectorul universitar Alexandru Patrașcu și asistentul Cezar Costescu, ne-au declarat că la examenul de "Economia, orga­nizarea și planificarea întreprin­derilor din industria alimenta­ră" există condiții de promova­re optime. Grupele 252 și 257' mai ales, care s-au afirmat în cursul anului printr-o bună pre­gătire, „au șanse maxime în privința unei note generale ri­dicate mult peste limitele me­dii". Studenți ca Florin Duțes­­cu sau Constantin Danielevici nu au nici un motiv să se teamă de subiecte păcate „mai „necunoscute". Dir sunt și excepții". Nu știm cum vor răspunde Oc­­tavian Manta (50 de absențe) sau Nicolae Benga, care își îm­part șansele între a nu fi pri­miți în examen sau a aspira la o notă limită. In orice caz, in­diferent de rezultate, vor trebui să mediteze serios după sesiu­ne la „economia, organizarea și planificarea" timpului de învă­țătură, în fiecare zi a anului. De altfel, acești studenți, și alții ca ei, au la îndemînă pentru a­­ceastă perioadă, aproape zilnic, orele de consultații. Examenele-cheie de microbio­­logie (două semestre) au în a­­vanpremieră cîteva probe defi­nitorii. Despre ele ne vorbește asistenta Ioana Gancea, care ne-a și informat asupra cîtorva rezultate ale colocviului. Grupe­le 241 și 242 ale anului al IV-lea facultatea T.P.A.T.P. au obținut până în prezent note satis­făcătoare. Situația se pare că va fi aceeași și la proba cate­gorică a examenului. Fiecare curs a fost aprofundat la semi­­narii, datele au fost verificate cu ajutorul experiențelor de la­borator iar capitolele materiei predate au făcut la timpul opor­tun obiectul lucrărilor de con­trol. S-au evidențiat studenți ca Sorin Iircea și Maria Palea, în­totdeauna la zi cu studiul, în­totdeauna conștiincioși și disci­plinați. Am aflat însă, spre sur­prinderea noastră, că există „cazuri interesante" de activiști U.T.C. și membri de partid, care n­u-și fac datoria exact în do­meniul la care ar trebui să se afirme ca exemple. Exemplificăm prin Zaharia Niculina care ur­ma să-și susțină colocviul și a doua oară... Despre cursul de Tehnologia laptelui ne vorbește Gabriela Rotaru (șef de lucrări - Gheor­ghe Costin). Anul al V-lea știe să învețe, cunoaște perfect re­gulile și exigențele examenelor. „Vom avea foarte puțini nepro­movați ", ne spunea tovarășa a­­sistentă. Și, intr-adevăr, rezulta­tele colocviilor nu dezmint a­­cest pronostic. Lista evidențiați­lor este îmbucurător de mare : Otilia Butoiu, Gerda Grager, Ve­ronica Sala... , a celor mai slabi, mică : Octavian Manta, Dumitru Pleșca. au Am mai aflat că șase studenți timp în această perioadă atît de densă să se ocupe și de definitivarea unor lucrări științi­fice. In sensul acesta Otilia Bu­­­toiu și Georgeta Ajderov pot fi date ca exemplu celor din anii mai mici, care se plîng de lipsă acută de timp. Totul este cum iți organizezi timpul, și nu cum îi pierzi, idee foarte bine contu- RADU MACOVEI (Continuare în pag. a IV-a) LA ORDINEA EXAMENELE STUDENȚEȘTI

Next