Viața Nouă, ianuarie-martie 1968 (Anul 24, nr. 7171-7247)
1968-01-14 / nr. 7181
ANUL XXIV NR. 7181 DUMINICA 14 IANUARIE 1968 4 PAGINI — 25 BANI PROPUNERILE Comisiei centrale de partid și de stat cu privire la organizarea județelor și municipiilor Pentru înfăptuirea hotărîrilor Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român din 6—8 decembrie 1967, cu privire la îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a țării și sistematizarea localităților rurale, Comisia centrală de partid și de stat a elaborat propuneri în legătură cu organizarea județelor și a municipiilor.La baza acestor propuneri stau principiile adoptate de Conferința Națională a partidului, care au întrunit adeziunea întregului popor. Ele răspund necesității de a se pune de acord organizarea administrativ-teritorială cu schimbările intervenite în dezvoltarea forțelor de producție și în repartizarea lor pe teritoriul țării, cu intensificarea vieții economice, sociale și culturale, cu măsurile privind perfecționarea formelor și metodelor de conducere a economiei naționale și a întregii activități sociale, înfăptuirea lor va crea condiții mai favorabile pentru dezvoltarea în ritm susținut a industriei, a agriculturii, a tuturor celorlalte ramuri și sectoare de Datele privind condițiile naturale, mărimea geografică, potențialul economic și social-cultural ale județelor propuse evidențiază următoarele caracteristici mai importante: Suprafața unui județ este în medie de 6 786 kmp și variază de la 3 271 kmp la 9 380 kmp. Această diferențiere a fost determinată de factori cu caracter natural și geografic, de situația căilor de comunicație, precum și de legăturile tradiționale existente între localitățile de pe cuprinsul județelor. In ce privește populația județele propuse numără între 243 mii și 803 mii locuitori, ceea ce reprezintă în medie 509 mii de locuitori.Din punct de vedere al potențialului industrial, pe județ revine în medie o producție globală industrială în valoare de peste 6,0 miliarde lei. Cu toate că în anii construcției socialiste s-au realizat importante progrese în înlăturarea disproporțiilor moștenite de activitate, pentru progresul multilateral al patriei noastre socialiste. In organizarea județelor și municipiilor s-a ținut seama de condițiile economice, social-politice și geografice existente, de componența națională a populației și legăturile culturale tradiționale, precum și de perspectivele de dezvoltare ale diferitelor zone și localități, potrivit prevederilor planului cincinal și propunerilor cu privire la dezvoltarea economică și social-culturală a țării în perioada 1971—1980. Județele vor cuprinde un teritoriu mai mic decât cel al actualelor regiuni și vor asigura legături directe cu orașele și comunele ce intră în componența lor, creindu-se astfel condiții pentru rezolvarea mai operativă și mai competentă a sarcinilor ce revin organelor de conducere locale. S-a urmărit ca fiecare județ să constituie o unitate administrativteritorială complexă din punct de vedere economic și social-cultural, cuprinzînd orașe, centre industriale, comerciale și culturale, căi de comunicații. Aceasta va a la vechiul regim în nivelul de dezvoltare economică a diferitelor regiuni ale țării, continuă să existe și astăzi zone mai puțin industrializate. La repartizarea fondurilor de investiții în viitorul plan cincinal precum și in perioada 1976—1980, se va acorda o atenție deosebită județelor mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic, asigurîndu-se repartizarea rațională a forțelor de producție pe întreg cuprinsul patriei, îmbinarea , în cadrul majorității județelor a mai multor forme de relief, condițiile existente de climă, sol, întărirea continuă a bazei tehnice materiale a agriculturii favorizează dezvoltarea intensivă și multilaterală a producției agricole S-a avut în vedere ca în cuprinsul județelor să existe zone agricole pentru culturile cerealiere, pentru creșterea animalelor, pentru pomicultură, viticultură și alte ramuri de producție agricolă. La întocmirea propunerilor presigura posibilitatea ca atît județul în ansamblu, cit și fiecare localitate de pe teritoriul său să se poată dezvolta multilateral și armonios. Propunerile cu privire la organizarea administrativ-teritorială a țării constituie rezultatul unor ample studii desfășurate timp de peste 2 ani. La pregătirea lor au participat comitetele regionale de partid, comitetele executive sfaturilor populare regionale, ale un mare număr de cadre din aparatul de partid și de stat, oameni de știință și cultură, specialiști din diferite domenii: economiști, geografi, istorici, geologi, etnografi, sociologi, lingviști etc. S-a ținut seama de numeroasele sugestii și propuneri făcute de oamenii muncii de la orașe și sate în adunări, în presă, în scrisori adresate conducerii partidului și statului. Comisia centrală de partid și de stat consideră pe deplin corespunzătoare cerințelor actuale și de perspectivă ale dezvoltării economice și sociale ale Românviei socialiste, organizarea teritoriului țării în următoarele 35 de județe , Cind organizarea județelor s-a urmărit, de asemenea, asigurarea condițiilor necesare pentru desfășurarea unei intense activități social-culturale. In acest scop, fiecare județ va dispune de o rețea corespunzătoare de instituții de învățămînt, de cultură, de activitate artistică, de mijloace adecvate pentru ocrotirea sănătății populației. Potrivit cerințelor vieții economice, politice, sociale, culturale, de pe teritoriul său, fiecare județ va dispune de ziare locale, îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a țării exprimă grija conducerii partidului și statului pentru înfăptuirea prevederilor Constituției R. S. România cu privire la deplina egalitate în drepturi a tuturor cetățenilor țării, la întărirea frăției oamenilor muncii fără deosebire de naționalitate. Baza trainică a egalității în drepturi o constituie dezvoltarea multilaterală economică (Continuare în pag. a IV-a) Denumirea județului Orașul de reședință a județului Alba Arad Argeș Bacău Bistrița-Năsăud Botoșani Brașov Buzău Caraș-Severin Cluj Constanța Crișana Dîmbovița Dolj Galați Gorj Harghita Hunedoara Ialomița Iași Ilfov Maramureș Mureș Neamț Olt Prahova Satu Mare Sibiu Suceava Teleorman Timiș Tulcea Vaslui Vîlcea Vrancea Suprafața totală — în kmp — Populația Alba Iulia Arad Pitești Bacău Bistrița Botoșani Brașov Buzău Reșița Cluj Constanța Oradea Tîrgoviște Craiova Galați Tîrgu Jiu Miercurea-Ciuc Deva Slobozia Iași București Baia Mare Tîrgu Mureș Piatra Neamț Slatina Ploiești Satu Mare Sibiu Suceava Alexandria Timișoara Tulcea Vaslui Rîmnicu Vîlcea Focșani 6 353 7 741 7 282 6 914 5 116 5 140 6 215 5 902 8 089 9 380 6 774 8193 3 271 8 852 7 647 8 915 7 680 7 291 6 632 5 673 8 034 6 119 7 323 5 788 5 494 4 687 4 517 5 805 8 890 5 994 8 921 9 003 5 435 5 886 5 972 387 237 481 012 569 380 606 183 269 038 469 594 485 757 471 839 347 459 802 988 473 558 668 011 389 031 801 518 686 487 506 793 375 921 481 396 388 341 634 692 742 063 447 061 606 794 461 065 474 764 707 249 368 553 428 107 570 917 526 944 619 161 242 942 445 663 386 583 479 508 în pagina a lll-a: HARTA ADMINISTRATIVA A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA (propunerile Comisiei centrale de partid și de stat cu privire la organizarea județelor și municipiilor) în pagina a ll-a: HARTA JUDEȚELOR CARE VOR LUA FIINȚA PE ACTUALUL TERITORIU AL REGIUNII GALAȚI ȘI A JUDEȚELOR LIMITROFE (propunerile Comisiei centrale de partid și de stat) Harta administrativă a Republicii Socialiste România cuprinzînd propunerile Comisiei Generale de partid și de stat cu privire la organizarea județelor și a municipiilor, precum și actualele orașe și comune care intră în componența județelor, se poate procura la toate chioșcurile și librăriile din țară. Activitatea docherilor a fost răsplătită Docherii din porturile C.N.F. Navrom Galați, au reușit să îndeplinească planul anual pe 1967 la traficul portuar cu o lună și jumătate înainte de termen, realizînd pină la sfîrșitul anului un plus de încărcări-descărcări la mărfuri de 483 845 tone. Pentru vechimea în muncă și activitatea depusă, unui număr de docheri din porturile noastre li s-au acordat premii in valoare de peste 780 000 lei. Printre cei care au beneficiat de aceste recompense, se numără: Lehnic Dragoș, Blendea Gheorghe, Dumitriu Nicolae, Sandragan Ion, Ionescu Nicolae, Bargan Grigore, Niculiță Costică, Zaharia Costică, Galantu Zamfir și alții. Docherii din porturile C.N.F. Navrom Galați au început noul an sub un bun augur. In prima decadă a lunii ianuarie a.c. pianul la traficul portuar a fost depășit cu 2732 tone. ȘTEFAN IGNAT corespondent La I. T. G. Pregătiri pentru contractarea producției cu comerțul In fiecare an, în luna ianuarie, între întreprinderile aparținînd Ministerului Industriei Ușoare și comerț, are loc contractarea producției aferente trimestrelor al ll-lea și al lll-lea. La întreprinderile textile Galați, colectivul de creație a pregătit pentru contractare 41 de desene noi în 340 de poziții coloristice. Printre produsele ce vor fi prezentate comerțului la recenta contractare se numără articolul "Zina" în 19 desene noi cu 154 poziții coloristice, articolul „Borsec" în 5 desene noi cu 40 poziții coloristice și articolul „Indian" imprimat în 17 poziții coloristice. In momentul de față, colectivul de creație lucrează pentru colecționarea desenelor necesare contractării producției din trimestrele IV 1968 și I 1969. Se execută ultimele conexiuni la tablourile de comandă de la sala de mașini a fabricii de oxigen de la C.S.G. Foto : G. BERCOV Expoziție pe tema protecției muncii Anexa industrială nr. 1 de la I.C.M.S.G., găzduiește pentru 15 zile o expoziție pe tema protecției muncii la instalațiile electrice. Expoziția a fost organizată de Inspectoratul regional de protecția muncii și se adresează electricienilor de pe șantierele de construcții ale I.C.M.S.G. cît și personalului de exploatare și întreținere a instalațiilor electrotehnice ale CS . O serie de panouri, ilustratii și fotografii indică mijloacele de protecție împotriva electrocutării, cum se face controlul preventiv al instalațiilor electrice, cum se acordă primul ajutor accidentaților etc. Totodată, aici sunt prezentate o serie de conductori electrici, comutatoare și alte materiale de protecție, de prevenire a accidentelor prin electrocutare. Sarcinile de plan pe 1968 — in dezbaterea salariaților Două șantiere — același obiectiv: Respectarea graficului de începere a probelor și punere in funcțiune a oțelăriei! Planul de stat pe anul 1968 îi fixează Combinatului siderurgic de la Galați un loc deosebit de important în contextul sarcinilor care-i revin Ministerului Industriei Metalurgice, privind creșterea producției de metal. Aici, la Galați, prin punerea în funcțiune a noii oțelării, dotată cu convertizoare cu insuflare de oxigen, va trebui să se obțină 71 la sută din sporul de oțel prevăzut pe economie. Conform aceluiași plan, prima șarjă de oțel va trebui elaborată de convertizorul nr.1 la sfîrșitul primului trimestru, o dată cu începerea probelor la cald. Cum era și firesc, aceste sarcini de înaltă răspundere au constituit mobilul principalelor dezbateri purtate în recentele adunări generale ale salariaților de la șantierele 81 și 23, ale I. C. M. S. G. — două unități care execută noua oțelărie și obiectivele sale conexe. Dările de seamă prezentate de șefii celor două șantiere (ing. Traian Neagu — șantierul 81 montaj și Gh. Cașcaval șantierul 23 construcții) au evidențiat eforturile depuse și rezultatele obținute în cursul anului trecut, atît pe linia îndeplinirii indicatorilor economico-financiari cît și, în mod deosebit, a atingerii unor stadii fizice care să corespundă graficelor coordonatoare. Intre realizările pe această linie se înscriu terminarea completă a montajului la halele de stripare, încărcături metalice, de material de adaos și apropierea Un altîâfii aceleiași operații la halele de pregătire Irigotiere și corpul principal al oțelăriei — respectiv hala de elaborare. Din cele 16 lucrări de montaj care au avut termene cu stadii fizice intermediare în 1967, 15 au fost realizate la timp sau cu mult mai devreme. La rândul său, constructorul a reușit să asigure condițiile de punere sub tensiune a stației de racord adine nr. 5, să respecte termenele intermediare de construcție la oțelărie, inclusiv închiderile și, respectiv, la corpul principal al fabricii de oxigen. Evidențiind bunele rezultate, experiența dobîndită în anul trecut, dările de seamă prezentate de șefii de șantier și in special cadrele tehnice, structurii și mentorii care conau participat la dezbatere au arătat faptul că sarcinile anului în curs pun în fața acestor colective obligații de mare răspundere, care cer o dublare a eforturilor, o perfectă organizare pentru asigurarea tuturor condițiilor ca prima șarjă de oțel să fie elaborată la data stabilită. — Avem satisfacția de a fi realizat in 1967 atît planul valoric, cît și stadiile fizice, spunea maistrul Alex. Timofte, șeful lotului 812. Grosul lucrărilor de montaj a fost executat. Dar, sarcinile anului 1968 nu sunt cu nimic mai prejos din punctul de vedere al volumului lor. Analizîndu-le temeinic, rezultă de fapt că ele ne transmit unele obligații cu mult mai mari, că în esență principal pentru reușita îndeplinirii lor este activitatea pe care o prestăm în primul trimestru. Prin intermediul planului, al angajamentelor formulate au fost fixate termene de finalizare pentru lucrările ce mai sunt de executat. îmi dau perfect de bine seama că ele trebuie nu numai respectate, dar că e absolut nevoie ca să fie și scurtate, astfel ca beneficiarul să poată dispune de timpul material pentru efectuarea probelor la rece. In urma consultării formațiilor de lucru, a rezultat că avem posibilitatea să scurtăm termenele stabilite la hala de materiale prăfoase,montajul podurilor rulante, iar pentru estacada de legătură vom prezente un program îmbunătățit în sensul reducerii cu circa 25 de zile a termenelor. Ce propun însă in sprijinul respectării acestor termene : o strinsă colaborare cu șantierul 23 in efectuarea amenajărilor la estacada amestecuri prăfoase; centralizarea transportului de materiale la nivelul șantierului ; asigurarea tuturor proiectelor și creșterea capacității de îndrumare a serviciului tehnic. Inginerul Victor Bivolaru, șeful Iotului 813, sublinia faptul că intrarea în perioada probelor și rodajelor a oțelăriei impune necesitatea acordării GH. TEODORESCU. ION CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a IV-a) Cine vizitează în această perioadă institutele de învățămînt superior gălățene își dă seama că studenții se găsesc în pragul examenelor. „Temperatura" înaltă în preajma apropierii examenelor se înregistrează mai ales în biblioteci, unde, de cîteva zile încoace, nu se mai găsesc locuri. Bibliotecarii certifică faptul că au apărut în sălile de lectură „figuri" noi, preocupate și dispuse să „devoreze" bibliografia. La institutul politehnic gălățean pot fi surprinse scene dintre cele mai variate care descoperă concentrarea, tracul, surpriza și chiar atmosfera sărbătorească. In bună parte aceste manifestări țin de psihologia viitorului inginer în preajma sesiunii, cînd urmează să-și dea măsura valorică a cunoștințelor acumulate după un semestru universitar. Cît despre atmosfera sărbătorească, ne referim lă momentul emoționant al schimbului de ștafetă între anii V și IV, în ultima zi de cursuri, eveniment care ține de amintirile cele mai solide ale tinereții . In general, toți cei care au făcut pronosticuri cu privire la rezultatele sesiunii de iarnă, s-au arătat optimiști. Lectorul universitar Alexandru Patrașcu și asistentul Cezar Costescu, ne-au declarat că la examenul de "Economia, organizarea și planificarea întreprinderilor din industria alimentară" există condiții de promovare optime. Grupele 252 și 257' mai ales, care s-au afirmat în cursul anului printr-o bună pregătire, „au șanse maxime în privința unei note generale ridicate mult peste limitele medii". Studenți ca Florin Duțescu sau Constantin Danielevici nu au nici un motiv să se teamă de subiecte păcate „mai „necunoscute". Dir sunt și excepții". Nu știm cum vor răspunde Octavian Manta (50 de absențe) sau Nicolae Benga, care își împart șansele între a nu fi primiți în examen sau a aspira la o notă limită. In orice caz, indiferent de rezultate, vor trebui să mediteze serios după sesiune la „economia, organizarea și planificarea" timpului de învățătură, în fiecare zi a anului. De altfel, acești studenți, și alții ca ei, au la îndemînă pentru această perioadă, aproape zilnic, orele de consultații. Examenele-cheie de microbiologie (două semestre) au în avanpremieră cîteva probe definitorii. Despre ele ne vorbește asistenta Ioana Gancea, care ne-a și informat asupra cîtorva rezultate ale colocviului. Grupele 241 și 242 ale anului al IV-lea facultatea T.P.A.T.P. au obținut până în prezent note satisfăcătoare. Situația se pare că va fi aceeași și la proba categorică a examenului. Fiecare curs a fost aprofundat la seminarii, datele au fost verificate cu ajutorul experiențelor de laborator iar capitolele materiei predate au făcut la timpul oportun obiectul lucrărilor de control. S-au evidențiat studenți ca Sorin Iircea și Maria Palea, întotdeauna la zi cu studiul, întotdeauna conștiincioși și disciplinați. Am aflat însă, spre surprinderea noastră, că există „cazuri interesante" de activiști U.T.C. și membri de partid, care nu-și fac datoria exact în domeniul la care ar trebui să se afirme ca exemple. Exemplificăm prin Zaharia Niculina care urma să-și susțină colocviul și a doua oară... Despre cursul de Tehnologia laptelui ne vorbește Gabriela Rotaru (șef de lucrări - Gheorghe Costin). Anul al V-lea știe să învețe, cunoaște perfect regulile și exigențele examenelor. „Vom avea foarte puțini nepromovați ", ne spunea tovarășa asistentă. Și, intr-adevăr, rezultatele colocviilor nu dezmint acest pronostic. Lista evidențiaților este îmbucurător de mare : Otilia Butoiu, Gerda Grager, Veronica Sala... , a celor mai slabi, mică : Octavian Manta, Dumitru Pleșca. au Am mai aflat că șase studenți timp în această perioadă atît de densă să se ocupe și de definitivarea unor lucrări științifice. In sensul acesta Otilia Butoiu și Georgeta Ajderov pot fi date ca exemplu celor din anii mai mici, care se plîng de lipsă acută de timp. Totul este cum iți organizezi timpul, și nu cum îi pierzi, idee foarte bine contu- RADU MACOVEI (Continuare în pag. a IV-a) LA ORDINEA EXAMENELE STUDENȚEȘTI