Viața Nouă, iulie-septembrie 1968 (Anul 24, nr. 7325-7401)

1968-09-11 / nr. 7386

y A X. Proletari din toate tarile, uniti-vă t Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu ANUL XXIV — Nr. 7386 MIERCURI 11 SEPTEMBRIE 1968 4 PAGINI — 30 BANI Melanjolul — unul din principalele agregate ale oțelăriei Combinatului siderurgic Galați. Aici se „înmagazinează“ fonta lichidă pentru a fi păstrată la o temperatură cit mai apropiată de cea din convertizoare. Foto: P. POPA in întreprinderile de industrie locală Rezerve de sporire și diversificare a producției Industriei locale îi revin sarcini deosebit de importante pentru completarea și diversificarea fondului de marfă solicitat de populație, pentru satisfacerea unor nevoi ale economiei prin producerea materialelor de zidărie, a prefabricatelor din beton, a unor confecții și construcții metalice etc. In același timp, întreprinderile de industrie locală sunt chemate să contribuie la valorificarea resurselor naturale locale existente și folosirea priceperii și indeminării unor meșteșugari. Ținind seama de aceste sarcini, in cele trei întreprinderi de industrie locală din județul nostru se produce un sortiment variat de bunuri de larg consum ca : diferite articole metalice de uz casnic și gospodăresc, flori și alte produse din material plastic, mobilă, gheață, răcoritoare. De asemenea, industria locală produce cărămizi, prefabricate din beton, execută rezervoare metalice, dulapuri din tablă, construcții metalice și alte produse. Numai volumul producției bunurilor de consum reprezintă în acest an aproape 50 milioane lei, producție ce distrează o creștere de 33 înreia sută față de anul 1966. Pentru diversificarea producției, în acest an s-a prevăzut asimilarea a 35 sortimente noi ca : bibliotecă tip Galați, cameră de zi, canapea styl, elemente de răsadniță din beton, stilpi din beton pentru electrificări rurale, noi sortimente de flori din material plastic și altele, linele din aceste produse au fost deja oferite comerțului sau altor beneficiari și se află in producția curentă. Mergînd pe direcția continuei dezvoltări a producției de bunuri de larg consum, vom asigura în perspectivă întreprinderilor din județul nostru un profil mai stabil și o mai mare omogenitate a sortimentului, ceea ce în condițiile actuale ale dezvoltării economiei noastre naționale constituie un adevărat imperativ. Aceasta mai ales pentru obținerea unor rezultate cu eficiență sporită. Bilanțul pe 8 luni din acest an s-a soldat pentru industria locală cu realizări satisfăcătoare. Planul producției globale industriale a fost realizat in proporție de 101,4 la sută, iar livrările către comerțul socialist 119,5 la sută, din care la mobilă 139 la sută. La prețul de cost, pe 1 luni s-au obținut economii peste pian de peste 2 milioane lei la întreaga producție, și de 1 183 000 lei la producția comparabilă. Aceste rezultate sunt rodul aplicării cu consecvență a indicațiilor partidului pentru organizarea superioară a producției, pentru creșterea eficienței economice în toate întreprinderile. întreprinderea orășenească de industrie locală nr. 2 Galați și „1 Mai" Tecuci au avut in această perioadă unele rezultate mai bune în realizarea indicatorilor de plan, atît valoric cit și pe sortimente, livrînd beneficiarilor însemnate cantități de mobilă, cărămizi și unele articole de uz casnic. Preocuparea pentru o mai bună folosire a utilajelor, pentru organizarea rațională a procesului de producție, este ilustrată de modul cum se preocupă întreprinderea orășenească de industrie locală nr. 2 Galați de asigurarea condițiilor optime necesare îndeplinirii sarcinilor de plan. Aici producția se lansează din timp și în loturi optime, se asigură un decalaj corespunzător între diferite ateliere de fasonare, prelucrare și asamblare, iar fluxul tehnologic este organizat baza unei analize temeinice pe a locurilor înguste. S-a introdus in producție o instalație de lustruire a mobilei pe bază de nitrolac care a mărit productivitatea la această operațiune cu peste 60 la sută față de vechiul sistem. Acestea sunt rezultatele obținute pe ansamblu și la principalii indicatori de pian de către întreprinderile de industrie locală din județ. Totuși în activitatea acestor organizații economice persistă unele lipsuri, pentru lichidarea cărora se impun măsuri concrete și operative, întreprinderea orășenească nr. 1 Galați, de pildă, are rămîneri in urmă la producția de cărămizi, prefabricate din beton și spalieri. Nerealizarea planului la cărămizi se datorește slabei pregătiri a producției. Astfel, la fabrica de cărămizi timpul răcoros nu a fost folosit pentru repararea utilajelorlalte instalații, pentru și a celororganizarea corespunzătoare a fluxului tehnologic, mecanizarea nor operațiuni și în special aa transportului intern. Or, neftăm în plină campanie de producție și aici se înregistrează repetate stagnări datorită defectării preselor, lipsei neților și liniilor decovil vageetc. Este necesar ca măsurile stabilite pentru desfășurarea lucrului in două schimburi la fabrica de cărămizi și asigurarea asistenței tehnice din partea mecanicului șef să fie aplicate întocmai pentru a se putea recu NICOLAE POPOVICI, directorul Direcției județene de industrie locală Galați (Continuare in pag. a 111 a) Ansamblul armatei în vizită la Galați Aseară în sala Teatrului muzical din Galați. Ansamblul de cintece și dansuri al armatei, sub conducerea lui Dinu Stelian, artist al poporului, a prezentat un bogat program de varietăți. Publicul spectator, prezent în număr mare, a răsplătit în repetate rînduri cu aplauze, atît măiestria interpretativă a ambelor orchestre — cea de muzică populară, dirijată de Marin Cioacă și cea de muzică ușoară dirijată de Ion Lăzărescu — cit și evoluția binecunoscuților soliști : Ion Bogza, artist emerit, Doina Căpriș și Magda Constantinescu. Frumusețea și dansurilor populare vigoarea românești au fost minunat reliefate de evoluția dansatorilor ansamblului, pregătiți de maestrul emerit al Gheorghe Baciu asistat artei de Vladimir Bedia, artist emerit. Citiți în pag.alV-a — Lucrările Conferinței statelor neposesoare de arme nucleare. — Comunicat sovietocehoslovac. — Ședința guvernului cehoslovac. — Swazilandul a cerut să devină membru al O.N.U. — Evoluția situației din Nigeria. — Se preconizează un zbor de recunoaștere in jurul Lunii. Fiecare ora, fiecare zi d una de lucru folosite din plin pentru stringerea recoltei . Vremea, în ultimele zile, s-a îmbunătățit simțitor, fapt ce a permis ca lucrările agriciole de toamnă să se desfășoare cu mai multă intensitate. Zi de zi tot mai mari suprafețe de floarea-soarelui sunt recoltate și treierate, tot mai mari cantități de struguri iau drumul centrelor de vinificație, ritmul în care se lucrează dovedind preocupare pentru strîngerea la timp și fără pierderi a producției. Paralel se lucrează la culesul porumbului din grupa hibrizilor timpurii, la pregătirea terenului în vederea însămînțării cerealelor păioase de toamnă. La cooperativa agricolă de producție Slivna, recolta de floarea-soarelui a fost strînsă pînă ieri de pe 120 hectare, din cele 150 cultivate cu această plantă. Concomitent, aici capitulele culese au fost și treierate depozitîndu-se în condiții bune 123 tone semințe. Deși culesul strugurilor a început de cîteva zile s-au livrat statului 150 tone — recolta de pe 26 hectare. Modul în care a fost organizată munca în această unitate ne permite să afirmăm că , în cel mult 10 zile, se va încheia atît recoltarea florii-soarelui și eliberarea terenului, cit și culesul strugurilor. Rezultate bune au obținut în actuala campanie și țăranii cooperatori din Cănești. Deși floarea-soarelui a ajuns aici, mai tîrziu, la maturitate recoltarea s-a efectuat pe 80 hectare reprezentând mai mult de o treime din întreaga suprafață. Am notat, de asemenea, cu prilejul raidului întreprins ieri că din producția obținută, pînă acum au și fost predate la baza de recepție peste 50 tone semințe, s-a pregătit întreaga cantitate de sămînță ce se va încorpora în sol în zilele următoare, s-a pregătit peste 80 la sută din suprafața destinată cerealelor păioase de toamnă. Recoltatul florii-soarelui se află într-un stadiu avansat și la cooperativa agricolă din Cavadinești. Aici, din cele 300 hectare cultivate, s-a strîns producția de pe 200 hectare, s-au treierat 150 tone, iar în bază s-au predat 40 tone semințe. Aceeași lucrare a fost terminată aseară pe cele 250 hectare cultivate la cooperativa agricolă Munteni, iar treieratul s-a făcut pe circa 150 hectare. De menționat că aici au fost tăiate și scoase de pe aproape întreaga suprafață, și bețele. Vizitînd cooperativele agricole de pe raza de activitate a I.M.A. Berești și Berheci am ajuns la concluzia că lucrările amintite nu se desfășoară din plin în toate unitățile. In ceea ce privește recoltarea și predarea strugurilor către centrele de vinificație, am desprins că frînarea acestor acțiuni se datorește în primul rînd slabei organizări a muncii de recoltare și funcționării necorespunzătoare a centrelor de vinificație. Astfel, la centrul de prelucrare Gohor, unde utilajele sînt în perfectă stare de funcționare și lucrul este organizat în trei schimburi se resimte lipsa strugurilor. Cooperativele agricole de producție Gohor și Brăhășești livrează cantități minime, sub graficul stabilit. La centrul de vinificație Berheci acționează cealaltă cauză : șirul de căruțe și autocamioane este de ordinul celor de metri ; aici, pînă laacum, nu s-a lucrat în nici o zi de la începerea campaniei în trei schimburi, deși situația o cerea , defecțiunile mecanice se țin lanț. Deși pînă la începerea însămînțării cerealelor de toamnă n-au mai rămas decit circa 10 zile, recoltarea porumbului se desfășoară cu multă încetineală. De pildă, la Munteni din cele 1055 hectare cultivate cu hibrizi dubli, recoltarea s-a efectuat pe numai 120 hectare iar la Nărtești, din 504 hectare s-a strîns recolta de porumb de pe numai 60 hectare, eliberarea de coceni efectuîndu-se doar pe 30 hectare. Singurul aspect pozitiv l-am notat la I.A.S. Țigănești : porumbul a fost recoltat de pe 705 hectare, din care 405 hectare H.D. — 208, iar 300 hectare H.D. — 101. Sunt însă și unități care, cu toate că dețin însemnate suprafețe cultivate cu hibrizi dubli de porumb timpurii, încă n-au început lucrarea. Pentru executarea la timp fără pierderi și de calitate lucrărilor agricole de toamnă, a este necesar ca toate conducerile unităților agricole și specialiștii din agricultura județului nostru să înfăptuiască cu operativitate și promptitudine măsurile stabilite de către organele agricole județene. V. PIRLOG V. BUCUR Secți serale in cadrul școlilor de specializare postliceala Se aduce la cunoștința celor interesați că, incepind cu anul școlar 1968/1969, vor funcționa secții serale in cadrul școlilor de specializare postliceală. Pentru specialitățile cu caracter economic-financiar trativ vor funcționa și adminisși secții fără frecvență. La concursul de admitere pentru aceste forme de învățămînt se pot înscrie absolvenți ai liceului de cultură generală (cu sau fără diplomă de bacalaureat) sau ai altor școli echivalente, care lucrează in domeniul specialității in care doresc să se pregătească, înscrierile pentru concursul de admitere se fac între 20 septembrie și 4 octombrie la sediul școlilor de specializare postliceală. Concursul de admitere se desfășoară între 5 și 10 octombrie și constă din aceleași probe ca la invățămîntul de zi, publicate in îndrumătorul pentru admiterea in școlile de specializare postliceală, care se găsește de vinzare in librării sau poate fi consultat la școlile respective. înscrierea la concurs se face pe baza unei cereri însoțite de următoarele acte: certificat de naștere (original și o copie) ; actul de studii in original ; certificat medical eliberat de cumscripția medico-sanitară dela care candidatul se află în evidență , dovadă de încadrare in muncă, cu precizarea meseriei sau funcției îndeplinite, fată de întreprinderea sau elibeinstituția în care lucrează candidatul. Publicăm mai jos profilul școlilor de specializare postliceală cu învățămînt seral din județul Galați: Școala de specializare postliceală metalurgică Galați, str. Silozului nr. 25 — Ministerul Industriei Metalurgice — tehnician electroenergetic — tehnician pentru construcții civile și industriale — tehnician pentru furnale și oțelării — tehnician pentru laminare,trefilare — tehnician electromecanic mașini și utilaje. Școala de specializare postliceală energetică Galați, str. Radu Negru nr. 1 — Ministerul Energiei Electrice — tehnician electroenergetic \ PREGĂTIRI pentru DEPOZITAREA PORUMBULUI ȘI FLORII-SOARELUI La întreprinderea valorificarea produselor pentru agricole am fost informați recent că s-au făcut pregătiri intense în vederea preluării, depozitării și conservării, în bune condițiuni a porumbului florii-soarelui. La baza de reicepție din Galați, de exemplu, unde va sosi o importantă cantitate de porumb din Insula Mare a Brăilei, capacitatea de batere a fost dublată prin punerea în funcție a încă 3 bateze pe lîngă cele 3 existente. Au fost, de asemenea, instalate aici încă două coloane de uscare a porumbului ceea ce va spori considerabil capacitatea de prelucrare la operația respectivă. In urma graficului întocmit cu D.N.F. „Navroni“ Galați, care pune la dispoziție circa 20 de șlepuri și alte mijloace, la baza de recepție Galați se va asigura baterea și înmagazinarea zilnică a circa 1 000 tone porumb, în acest an toate operațiunile urmînd a fi mecanizate. Se remarcă apoi că la bazele de recepție Frunzeasca și Tg. Bujor în afara spațiilor care au fost date în folosință, s-au instalat și două coloane de uscare a porumbului. O ultimă situație de la I.V.P.A. ne arată că toate șoproanele demontabile și platformele din jurul silozurilor au fost pregătite corespunzător pentru depozitarea temporară a porumbului și floriisoarelui. In același timp au fost luate măsuri pentru ca unele cantități de porumb care depășesc capacitatea de uscare și depozitare a unor baze de recepție să fie dirijate operativ către cele din Independența și Ivești. Pregătirile care s-au făcut vor asigura condiții optime de preluare depozitare a produselor agricicole de toamnă. au cuvintul cetățenii Cînd nu se stine seama de adresa real ă Toate documentele aflate la dosarul meu de pensionare atestă cu claritate că am domiciliul in comuna Băneasa. De aceea nu pot să înțeleg de ce drepturile ce mi se cuvin sînt trimise în comuna Jorăști. Pînă se clarifică situația, și lucrul acesta se intimplă în fiecare lună, sînt nevoit să aștept cite 5-6 zile pînă mi se achită mandatul. Ba se mai intimplă să mi se trimită cite două mandate, ca în luna iulie : unul la Jorăști și altul la Băneasa. Bineînțeles că pe cel de la Jorăști l-am dat retur, încurcătura continuă iisă să persiste, deoarece nici în luna august nu am primit drepturile de pensie la timp deși am sesizat cazul organelor în drept. Poate că de data aceasta Oficiul de pensii Galați se va hotărî să respecte adresa mea reală. VLADIMIR POPA, pensionar, comuna Băneasa, județul Galați O promisiune neonorată In luna iulie am sesizat redacția ziarului „Viața nouă" că in Țiglina I, pe str. Arad lipsa iluminatului public ne creează multe greutăți. In urma celor semnalate I.E. Galați ne-a anunțat că pînă la 15 august 1968 iluminatul public pe str. Arad va fi pus in funcție pe o nouă rețea care urmează să se construiască. Dar iată că ne aflăm în luna septembrie nu s-au schimbat și lucrurile cu nimic, noi, cetățenii de aici fiind nevoiți să înfruntăm in continuare întunericul. Situația aceasta a fost de mai multe ori sesizată, dar în afară de promisiuni, ca și în ultimul caz, nu ne-am ales cu nimic. Oare nu a sosit timpul să se pună capăt unor asemenea tărăgănări ? IOAN IONIȚA, Țiglina I, bloc De Galați Activitate intensă în Jocuri din Galați. Mărfuri există, dar magazinul a tras obloanele ! De aproape o lună de zile magazinul sătesc din satul Fundenii Noi — cu secții de produse alimentare, textileîncălțăminte și metalo-chimice - nu ne oferă decit... două lacăte prinse la intrare ! Cîteva zile ni s-a spus că magazinul se află in inventar, apoi că urmează să se schimbe gestionara, după aceea că nu se găsește înlocuitor... Părerea cumpărătorilor din sat este însă, in ciuda unor posibile greutăți, că conducerea cooperativei de consum din comuna Tudor Vladimirescu — de care aparține magazinul amintit — nu se preocupă să ne asigure o aprovizionare cit mai corespunzătoare. In situația de față, cind ne aflăm in preajma deschiderii școlilor au nevoie de unele și copiii articole de îmbrăcăminte, suntem nevoiți să parcurgem 5-6 km la alte magazine din satele învecinate pentru a ne aproviziona cu cele necesare. Ce părere au tovarășii din conducerea U.J.C.C. Galați de o astfel de practică ce ne creează destule greutăți ? GEORGETA NICOLA, comuna Fundeni portul Foto : G. BERCOV O hală in miniatură in care mașinile de confecționat plase își mișcă chibzuit și atent miile de croșete, un cîntec neîntrerupt și monoton al ringurilor de răsucutrire, un adevărat laborator modern unde la temperatura apei clocotite se produce plasticizarea firelor de reton a imenselor plase de fată cum se oferă traule, cunoașterii vizitatorului întreprinderea de plase și unelte pescărești din Galați. Aici este locul unde prind viață din fire de cînepă, bumbac, relon, nailon și setei, titane, polipropen, năvoade, taliene, vintire de baltă și autea alte unelte care vor lua apoi drumul spre Tulcea, Sulina, Jurilovca, cu ajutorul cărora Brăila pescarii vor aduna din zori pînă în noapte argintul viu al Dunării, Deltei și bălților noastre. Am vizitat întreprinderea întovărășit de maistrul Grigore Buhoci, un om care a cunoscut-o de la întîii ei pași, de pe vremea cînd moderna întreprindere de astăzi era doar o mică serie a „Bumbacului țărănesc". — Pe atunci, ne spune interlocutorul nostru, aveam doar cîteva mașini rudimentare, iar baza producției o asiguram prin împletirea manuală a plaselor. Din 1953, cînd secția a devenit întreprindere de sine stătătoare, a început un susținut proces de modernizare și utilare a întreprinderii. Au fost instalate mașini noi pentru împletit plase cu noduri, s-au dezvoltat unele secții, au apărut altele noi, au fost introduse în lucru produse noi. Astăzi unitatea principala furnizoare este ntreprinderilor piscicole din țară și întreg secolul UCECOM se aprovizionează de aici cu apă pentru urzeala și bătătura covoarelor. In 1958 a fost dat în folosință noul atelier pentru confecționarea frînghiilor necesare neltelor pescărești și aparîmelor de mare rezistență pentru navele comerciale. — Cel mai important moment în scurta istorie a întreprinderii noastre, ne relata inginerul șef, Ion Toma, l-a constituit confecționarea în anul 1965 a primului traul — o plasă imensă cu o suprafață de peste 300 m2 pentru pescuitul oceanic — un adevărat certificat de maturitate profesională, începutul a fost deosebit de dificil. Nu dispuneam decit de fotografii și cîteva planuri după care specialiștii întreprinderii au trebuit să întocmească documentația necesară, adoptată la materia primă din țara noastră. Rezultatele au fost încununate de succes. S-a reușit astfel să se aducă multe îmbunătățiri calitative acestei unelte, mărindu-i rezistența și scăzîndu-i substanțial greutatea. In repetate rînduri colectivul de muncitori a primit scrisori de mulțumire din partea pescarilor de pe traulele oceanice despre modul cum se comportă uneltele confecționate aici, care, datorită calităților deosebite, au dus la scurtarea perioadei de pescuit cu 7-8 zile. Acum, confecționarea acestor pretențioase unelte oceanice a devenit o obișnuință aici. Numai în cursul acestui an 19 asemenea plase fac mărturia priceperii muncitorilor pe mările întreprinderii și oceanele lumii. Am urmărit la secția de remarat, condusă de Partena Constantinidis, unde se face și controlul de calitate al produselor, o adevărată expoziție de unelte pescărești, de la setcile pentru obleți, babușcă și scrumbii, veritabile plase de păianjen, la avele de crap și șalău cu ochiuri de 45 mm., și la imensele taliene pentru pescuitul maritim. Totul e făcut cu migală, răbdare și multă, multă conștiinciozitate profesională. Prin munca lor, oamenii aceștia contribuie la bogăția lotcilor pescărești. MIRCEA IONESCU ar iscusirii meșteritalienelor și fraulelor...