Viața Nouă, octombrie-decembrie 1968 (Anul 25, nr. 7403-7482)
1968-10-09 / nr. 7410
Proletari din toate tarile, uniti-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu ANUL XXV — Nr. 7410 MIERCURI 9 OCTOMBRIE 1968 4 PAGINI — 30 BANI ÎNVĂȚÂMÎNTUL DE PARTID - CÎT MAI APROAPE DE VIAȚĂ, DE CERINȚELE EDUCĂRII COMUNIȘTILOR Creșterea rolului de conducător al partidului in procesul de desăvîrșire a construcției socialismului în patria noastră este legată indisolubil de ridicarea continuă a nivelului ideologic și politic al comuniștilor, care, însușindu-și temeinic principiile de bază ale politicii Partidului Comunist Român, dobindesc capacitatea de înțelegere a transformărilor din întreaga noastră viață socială, a proceselor ce au loc pe plan intern și internațional. Mijloc important de răspîndire a cunoștințelor politice și ideologice, de ridicare a nivelului de conștiință a membrilor de partid și a celorlalți oameni ai muncii, mîntul de partid ocupă un învățător important în activitatea partidului nostru. Ca și în celelalte laturi ale activității sociale, și în domeniul propagandei de partid, principala problemă care se ridică este continua perfecționare, asigurarea unui spirit creator învățământului de partid pentru a face posibilă aprofundarea temeinică a documentelor Congresului al IX-lea, ale Conferinței Naționale a partidului, a ideilor de o excepțională însemnătate teoretică și practică, cuprinse în cuvântările tovarășului Nicolae Ceaușescu și ale celorlalți conducători de partid și de stat. In contextul acestor exigențe începerea noului an de studiu Trî învățămîntul de partid reprezintă un eveniment deosebit în viața comuniștilor, a tuturor organelor și organizațiilor de partid, îmbunătățirile aduse anul acesta în structura învâțământului de partid, lărgirea sferei de cuprindere a comuniștilor de la orașe și sate în forme de masă și superioare ale învâțămintului, corespunzător nivelului de pregătire al acestora și cerințelor impuse de sarcinile actuale ce stau în fața unităților economice din industrie și agricultură, a instituțiilor de invățămint, cultură și artă, pri in fața organizațiilor de partid sarcina de a imprima de la început activității in cercuri și cursuri un conținut în care să vibreze suflul înnoitor ce străbate întreaga activitate a partidului nostru. Continua creștere a nivelului calitativ a învâțământului, al cărui obiectiv esențial este însușirea temeinică a politicii partidului de către toți comuniștii și masa largă de oameni ai muncii, în scopul mobilizării acestora la înfăptuirea sarcinilor construcției socialiste, reprezintă un obiectiv de cea mai mare însemnătate în activitatea organelor și organizațiilor de partid. Spre a face față cu succes cerințelor, învățămîntul de partid trebuie organizat astfel încit dezbaterea problemelor teoretice să se facă in strînsâ legătură cu realitățile vieții, cu realitățile contemporane ale României socialiste, urmărindu-se nu însușirea cunoștințe abstracte, ci, în mor primul rînd, aprofundarea celor mai actuale probleme ale construcției noastre socialiste, înțelegerea sensului fenomenelor ce au loc in viața internă și internațională. In etapa actuală, studiul in formele invățâmintului de partid trebuie să ducă la aprofundarea temeinică a politicii a partidului nostru, la economice înțelegerea justă a problemelor esențiale ale construcției socialiste. Deosebit de importantă este înțelegerea cadrului in care se dezvoltă economia noastră socialistă, a însemnătății și semnificației măsurilor luate de partid și guvern pentru perfecționarea conducerii și planificării economiei naționale, creșterea rentabilității și eficienței activității economice a întreprinderilor industriale și agricole, intârirea economică a cooperativelor agricole de producție. Este o necesitate ca in formele învățămîntului de partid să se studieze tem și fe procesele ce au loc o dată cu încintarea noastră pe drumul desăvirșirii construcției socialismului, să se aprofundeze elementele legate de avintul continuu al economiei, științei și culturii noastre socialiste, profundul umanism al orinduirii noastre reflectat în grija permanentă pentru creșterea nivelului de trai al celor ce muncesc, pentru înflorirea națiunii noastre socialiste. Alături de cunoașterea aprofundată a tradițiilor de luptă ale poporului, ale eroicei noastre clase muncitoare, luptei partidului pentru libertate și progres social, o mare atenție trebuie să se acorde in invățamintul de partid studierii politicii externe a partidului și statului nostru, a intensei activități desfășurate pe plan internațional in sprijinul celor mai nobile aspirații ale omenirii, pentru întărirea colaborării și prieteniei cu țările socialiste, a unității și coeziunii partidelor comuniste și muncitorești, pentru apărarea păcii și extinderea colaborării între popoare. O mare importanță în însușirea acestor probleme o are studierea temeinică a documentelor Congresului al IX-lea, ale Conferinței Naționale a partidului și ale celorlalte documente elaborate de partid și guvern. Asigurarea unui bogat conținut de idei, a unei eficiențe sporite depinde însă, în cea mai mare măsură, de spiritul viu, creator imprimat activității in toate formele invățâmintului de partid. Caracteristic pentru noul an de invățămint este grija deosebită pentru calitate și eficiență, in acest sens fiind indicat a se organiza o varietate de forme, in funcție de categoria și preocupările oamenilor chemați să studieze in sistemul invățamintului de partid. Pe lingă ciclurile de conferințe, cursurile și cercurile de studiere a Statutului P.C.R., a problemelor economice ale întreprinderilor industriale, I.A.S. și I.M.A., organizarea producției în C.A.P., anul acesta se vor extinde cercurile de studiere a problemelor moral-cetățenești (in cadrul învâțămintului de masă), precum și formele superioare ale invățâmintului de partid unde se va pune un accent deosebit pe studiul individual, pe organizarea de simpozioane, referate etc., urmărindu-se găsirea și utilizarea unor forme cu mai atractive de transmitere a cunoștințelor. O premisă pentru asigurarea acestui lucru o constituie stabilirea tematicilor care, spre deosebire de alți ani, acum sunt fixate de către organizațiile de partid, in urma consultării largi a cursanților propagandiștilor și lectorilor, specialiștilor din unitatea respecativă, ținînd seamă de propunerile oamenilor, de cerințele și specificul fiecărui loc de muncă. Acestei operațiuni de definitivare a tematicilor de studiu este necesar să i se acorde toată atenția de către organele și organizațiile de partid și să fie definitivate cit mai grabnic, avind în vedere că in curînd va începe activitatea în noul an de invățămnt (la orașe deschiderea va avea loc între 10—20 octombrie, iar la sate, în jurul datei de 1 noiembrie a.c.). In noul an de invățămint de partid este necesar ca accentul principal la toate formele de studiu să fie pus nu atît pe memorarea mecanică a unor idei, cit mai ales pe dezvoltarea la cursanți a unei gîndiri logice proprii, a capacității lor de a Continuare în pag. a II-a) LA I.R.A. TECUCI Carențe vechi, a căror perpetuare influențează negativ producția Printre puținele întreprinderi industriale din județul nostru care nu au reușit să-și îndeplinească sarcinile de plan pe primele 9 luni din acest an se află și întreprinderea de reparații auto din Tecuci. Deși activitatea colectivului de muncă de aici, preocuparea pe care o manifestă pentru realizarea planului au mai făcut obiectul unor articole publicate de redacția ziarului nostru, iată-ne din nou nevoiți să repetăm întrebarea : ce împiedică redresarea bunului mers al procesului de producției la I.R.A. ? (Amintim faptul că planul producției globale pe 9 luni nu a fost îndeplinit decit un procent de 91,6 la sută, că pe adresa unității continuă să sosească nenumărate reclamații privind calitatea reparațiilor și că situația financiară este și ea nesatisfăcătoare). Atit tovarășul Tănase Nistor, directorul întreprinderii, cit și tovarășul Matei Porumboiu, secretarul comitetului de partid, cu care am discutat recent, au formulat același răspuns : nerealizările de plan se datoresc, in majoritate, unor cauze obiective, legate de nedotarea completă a unității cu unele utilaje — în special pentru sectorul fabricație — neasigurarea în întregime a necesarului de piese de schimb și numărului insuficient de cadre calificate. Afirmațiile interlocutorilor noștri, deși nu numai acestea determină situația grea în care se află colectivul, se dovedesc intr-adevăr întemeiate ; unitatea nu a primit un sprijin eficient din partea forului tutelar — M.T.A.N.A., pentru înlăturarea lor. Trebuie să spunem că la diversele analize efectuate la I.R.A. Tecuci, la adunările generale ale salariaților cu prilejul constituirii comitetului de direcție, și a celei de prezentare a raportului de activitate după primul semestru au participat și reprezentanți ai forului tutelar. Dar, deși se cunosc aceste neajunsuri, care nu puteau fi soluționate fară ajutorul direct al direcției generale de resort din minister, și in pofida sprijinului promis, ajutorul a intirziat și intírzis încă. Ce poate fi mai surprinzător decit faptul că și după 9 luni din acest an, in schema de funcțiuni a întreprinderii nu a fost completat postul de director adjunct, cel de șef serviciu mecanic șef, de șef sector fabricație și șef serviciu C.T.C. ? Chiar simpla enumerare a posturilor de mai sus demonstrează că este vorba de sectoare de activitate dintre cele mai importante. Nu mai vorbim de faptul că situația continuă să fie necorespunzătoare și în ce privește acoperirea necesarului MIHAI BÎRA (Continuare în pag. a 11-a) 1 Informațiile zilei Patru milioane lei economii prin inovații La C.S.G. și I.C.M.S.G., în cursul acestui an, a fost înregistrat un număr de peste 180 de propuneri de inovații. Dintre acestea 63 au fost aplicate în procesul de producție, iar circa 70 sunt in curs de experimentare. Valoarea economiilor rezultate în urma inovațiilor aplicate se ridică la suma de aproape patru milioane lei. Dintre inovațiile cele mai importante amintim de modificarea soluției de deplasare a schelei de tipare zoarelor de la hala a convertide elaborare a oțelului, autor Alex. Munteanu, I.C.M.S.G., folosirea integrală a suprafeței tablei cilindrului de la casa de refulare, autor Virgil Mihălceanu, maistru la S.T.G. și schimbarea soluției de execuție a pilelor 4 și 5 la viaductul Cătușa, propuneri care se disting prin marea lor eficiență economică. Dispensar medical în construcție In comuna Tulucești au început, nu de mult, lucrările de construcție ale unui dispensar medical uman. Acesta se realizează din fondurile bănești, rezultate din contribuția cetățenilor. In afară de clădirea propriu-zisă a dispensarului, se va executa și locuința pentru medici. ■Prin darea in strânscfiuniș a acestui obiectiv social cetățenii din Tulucești vor beneficia de asistenta medicală specializată, competentă. Teatrul Țăndărică“ la Galați ieri, un colectiv al Teatrului bucureștean „Țăndărică“ a susținut două spectacole in sala „Al. Vlahuță" din Galați cu „Tigrișorul Petre“ de H. Januszewska. In sală se aflau prezenți elevi de la școlile generale nr. 2, 9, 15, 17, 2,5 etc. Artiștii mînuitori. Elvira Chladek, R. Zolța, Cecilia Atanasiu, Gabriela Mitran, Eugenia Dumitriu și alții au oferit micilor spectatori momente comice, pline de atractivitate. Pentru astăzi, sunt programate, de asemenea, alte două spectacole, la care și-au anunțat prezența copiii din cămine și grădinițe, iar după amiază elevi ai altor școli gălățene. IN FOTOGRAFIE: Una din gurile furnalului de 1700 mc de la Combinatul siderurgic Galați. Nu irosiți timpul bun de lucru! Toate torțele mobilizate la recoltat si terminarea insămînțării griului! In numerele anterioare ale ziarului nostru am înserat faptul că insămînțarea griului s-a terminat la cooperativele agricole FURCENI (PREȘEDINTE TANASACHE CALIN ȘI ING. AGRONOM GHEORGHE MEDELEANU) PE 405 HECTARE ȘI PLEVNA (PREȘEDINTE NICOLAE DELIU, ING. AGRONOM NICOLAE BĂRĂGAN) PE 235 HECTARE. In cursul zilei de ieri alte două unități au încheiat această importantă acțiune pe suprafețele planificate. Este vorba de I.A.S. BADALAN — DIRECTOR ING. VASILE POPA — PE 715 HECTARE ȘI C.A.P. SCHELA — PREȘEDINTE PETRACHE BOTEZATU ȘI ING. AGRONOM IOAN SERB—pe 550 hectare. Stringerea recoltei culturilor târzii, punerea unor baze trainice pentru producția anului viitor sunt probleme care preocupă în mod deosebit în aceste zile pe lucrătorii de pe ogoarele unităților agricole de stat și cooperatiste din județul nostru. O dată însă cu această afirmație se impune întrebarea : Este folosit din plin timpul bun de lucru în toate unitățile ? Pentru a da un răspuns cît mai exact, vom reda în cele ce urmează cîteva din constatările făcute în cursul zilei de azi cu prilejul raidurilor, precum și realizările comunicate de conducerile I.A.S.-urilor, I.M.A.-urilor sau ale cooperativelor agricole de producție. Recoltarea porumbului s-a efectuat pe aproape 59 la sută din suprafața ocupată de această cultură. Incepînd la timp lucrarea, organizînd bine forțele de care au dispus,I.A.S.-urile Ivești, Țigănești, Dealu Bujorului și Nicorești au reușit să culeagă porumbul de pe suprafețe reprezentind 86—65 la sută din plan . Se observă însă că la I.A.S. Berești, director ing. Jean Grecu, lucrarea a rămas mult în urmă : recolta de porumb s-a strîns numai de pe 880 din cele 1 565 hectare planificate. Desigur, conducerea acestei unități ar putea motiva că o parte di n= tractoare și remorci au fost antrenate la însămînțarea griului, la recoltarea strugurilor, sau că... pur și simplu a plouat. Dar, întrebăm noi, la I.A.S. Ivești, de asemenea unitate viticolă, unde totuși culesul porumbușului se apropie de Sfîrșit, n-a plouat ? Sau dacă se motivează că la Berești s-a acordat prioritate însămînțării griului, cum se explică faptul că realizările nu depășesc 30 la sută? Sunt unele unități care, din cauza ploilor au rămas în urmă la recoltarea porumbului. Dar mai multe sunt cele care în ultimele zile au mobilizat toate forțele la executarea acestei lucrări. Printre acestea se numără cooperativele agricole „9 Mai" Barcea, Umbrărești, Condrea, Schela, Vîrlezi și altele. Și totuși, mai sunt cooperative care încă n-au reluat culesul porumbului, deși știuleții și cocenii au început să mucegăiască pe cîmp, terenul este suficient de zvîntat, iar țăranii cooperatori pierd timpul zadarnic. Ieri, de pildă, la Tulucești, Scînteiești și Cuca, unități care mai au desprins recolta de porumb de pe mari suprafețe, nu s-a realizat mai nimic Ne adresăm președinților acestor unități — Tudor Andrei, Mihai Nicoară și Gheorghe Jiră, tovarăși, Ștefan Grăbică altfel veți culege porumbul pe... zăpadă! Din comunicările directorilor întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii și raidurile întreprinse în trei zone diferite ale județului, se constată că nici în cursul zilei de 8 octombrie a.c., la însămînțarea griului, toate forțele, nu s-a lucrat cu atît din cauza stării terenului, cît și datorită lipsei de grijă pentru soarta recoltei viitoare de care mai suferă încă conducerile și specialiștii din unele unități. Bunăoară, la Independența, președinte ing. Serghei Melniciuc și ing. agronom Constantin Buțincu, două semănători nu s-au putut folosi pentru că nu s-au repartizat mînuitori pe ele, iar celelalte 12 au încheiat ziua de lucru la ora 16, pentru că n-au mai avut sămînță. Aceste defecțiuni le-am mai semnalat, dar totuși, nu s-au luat măsuri. De ce ? Deși la cooperativa agricolă Negrea—președinte Costică Toderiță și ing. Ernestina Șerb mai sînt de semănat doar 60 de hectare, s-a lucrat astăzi numai cu două semănători, celelalte două avind „zi de odihnă". De ce?. Pentru că tovarășii care se ocupă de organizarea muncii aici și-au spus că: „nu mai e nici o grabă". La cooperativa agricolă Drăgânești, ieri, la însămînțarea griului, mai mult s-a pierdut timpul decit s-a lucrat. Cauza ? Slaba orientare a inginerului Paul Avrămiță care în loc pe o sală de, să înceapă lucrul 80 de hectare bine pregătită și zvîntată, a dirijat o semănătoare pe un teren de un hectar și jumătate unde după ce a tras o brazdă s-a împotmolit de nu a mai putut fi scoasă la drum decit cu trei tractoare. Halul organizare ! Acolo unde starea terenului nu a permis intrarea semănătorilor, tractoarele n-au fost lăsate la voia întâmplării ci au fost trimise să execute arături. Astfel, pe raza de activitate a I.M.A. Cudalbi s-au arat marți 930 hectare, iar în unitățile deservite de I.M.A. Chiraftei s-au arat și pregătit 350 hectare. Pe I.M.A.-uri situația însămînțării griului se prezenta astfel : lucru, Ui tractoarele și mașinile la întreaga capacitate. De asemenea, este de datoria specialiștilor să vegheze permanent la calitatea semănatului și. Îndeplinirea vitezei zilnice de lucru planificate. Este necesar ca toate forțe du-se la maximum timpurie și mijloacele să fie mobilizate la stringerea recoltei de porumb, sfeclă de zahăr și legume, la eliberarea terenului de coceni, bețe de floareasoarelui și alte resturi vegetale, la pregătirea terenului și Insămințarea griului folosin Denumirea unității Director Realizat la sută I.M.A. Pechea Constantin Purdelea 73,7 I.M.A. Cudalbi Paul Bîrsan 68 I.M.A. Berheci Ion Stanciu 66,3 I.M.A. Tecuci Gh. Coehioi 66,3 I.M.A. Șendreni Victor Pavlovschi 59,4 I.M.A. Chiraftei Mureșel Popa 58,2 I.M.A. Nănești Teodor Tudor 58 I.M.A. Berești Alexandru Simion 57,3 I.M.A. Tulucești Mircea Gușanu 54,2 I.M.A. Vameș Gheorghe Celaru 51,5 I.M.A. Bujor Viorel Țutuian 47,4 Renaște vechea faimă a Brateșului Lacul Brateș și-a avut din toate timpurile, faima sa de izvor nesecat de pește. In sutele de ani de exploatare naturală, însă pe fundul lacului s-au depus adevărate „straturi geologice", care la un moment dat au făcut vestitul lac impropriu creșterii peștelui. Contemporanii Galațiului, obișnuiți ca spunînd Brateș să subințeleagă pește, nu au rămas pasivi față de sărăcia lacului. La îndemnul partidului specialiști de toate profesiile, biologi, hidroamelioratori, chimiști etc. , au studiat căile și posibilitățile de punere în valoare a imensei întinderi, de mlaștină și vegetație specifică acestor tipuri,de sol. Așa desecării s-a ajuns la concluzia lacului Brateș ,și la redarea pentru agricultură a peste 10 000 de hectare. Pentru piscicultura s-au rezervat 2 436 hectare, din care 320 hectare pepinieră piscicolă. In primăvara acestui an, I.A.S. Bădălan, unitate care are în proprietatea sa cele peste 12 000 ha cît cuprindea fostul lac, a populat cu crap de custură, pepiniera de 320 ha. Inceputul s-a făcut, cu 860 de familii (o familie este constituita dintr-o femelă și doi masculi 3 000 de remenți (pești maiici, destinați mătcii) și 13 000 reîmprospătări kg de puiet care în medie , avea greutatea de 60 grame. Din această matcă acum, în toamnă, după evaluările făcute, va rezulta o producție de peste 120 000 kg pește marfă, care va fi dat în consum prin magazinul gostat, 200 tone de puiet, care în primăvara viitoare va popula cele 2116 ha de iac. La 1 octombrie, echipa de piscicultori de la ferma nr. 9, condusă de ing. Vasile Buraila, a început pescuitul. Pînă la 7 octombrie ferma piscicolă a livrat pieții orașului aproape 20 000 kg de crap. Fostul puiet a crescut într-o vară pînă la greutatea de 500 grame. De la șeful fermei — ing. V. Burada — am aflat că în toamna anului viitor consumatorilor le vor fi puse la dispoziție circa 1 000 000 kg de pește, iar în 1970 cantitatea de pește marfă va ajunge la circa 1 400 000 kg. Rezultatele dobîndite pînă acum sînt apreciate ca fiind foarte bune. La baza acestor aprecieri stă consumul redus de furaje pentru un kg de pește marfă. La succesele amintite o contribuție deosebită au adus-o piscicultorii conduși de Nicolae Trofiimov și Ifrim Nichiforov, care au lucrat la operațiunile de furajare, reproducere și creștere. Așadar, bătrînul lac Brateș, datorită priceperii și hărniciei oamenilor, își recapătă într-o nouă formă, vechea faimă de important bazin piscicol al acestui polț de țară. M. CREȚEANU la pescuit pe lacul Brateș t Proba de joc a muncii Există în jurul nostru un șuvoi colectiv de entuziasm, dbnegație, pasiune și dăruire care îl cuprinde pe om și-l obligă prin exemple personale la o muncă susținută pentru continua autodepășire, pentru cucerirea a noi și noi piscuri ale măiestriei profesionale. De aceea ni s-a părut perfect argumentată , afirmația maistrului Nicolae Doru de la șantierul 31 — Jurnal — intr-o timidă încercare de retrospectivă a muncii și a vieții lui de constructor. — Ca să vorbesc despre drumul pe care l-am parcurs, despre munca mea pe însemnări de reporter diferitele șantiere de construcții al țării, înseamnă să-mi amintesc despre oamenii pe care i-am cunoscut și alături de care am aflat întîile satisfacții ale meseriei. Fără ajutorul lor aș fi fost asemenea unei bucăți inerte de lemn sau piatră peste care trece rece, neștiutoare, mina unui artist nepriceput. In fiecare dintre noi se ascund valori deosebite, talente chiar, dar trebuie să vină cineva, un om deosebit care să le simtă și apoi să se străduiască să ți le descopere cu răbdare și pricepere, să te convingă că pentru deplina lor realizare e nevoie de multă muncă și învățătură. In viața mea acest cineva a existat. A fost maistrul principal Ion Dorobanțu pe care l-am cunoscut pe șantierul de construcție a Combinatului de cauciuc sintetic din orașul Gheorghe Gheorghiu- Dej. Intîlnirea a avut loc cu aproape zece ani in urmă. Pe atunci tânărul tehnician Nicolae Doru părăsise un post „călduț“ pe care îl avea la Uzina „Steagul roșu“ din Brașov pentru a merge pe un șantier de construcții. Pașii l-au purtat spre orașul Gheorghe Gheorghiu Dej. Aici a fost repartizat la controlul tehnic de calitate. Nu era ceea ce aștepta. Poate că ar fi plecat și de aici dacă într-o bună zi nu l-ar fi întîlnit pe maistrul Dorobanțu, pe atunci șef de lot pe șantierul Combinatului de cauciuc sintetic. Au discutat ore în șir despre multe lucruri. In MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a II-a)