Viața Nouă, octombrie-decembrie 1968 (Anul 25, nr. 7403-7482)

1968-10-09 / nr. 7410

Proletari din toate tarile, uniti-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu ANUL XXV — Nr. 7410 MIERCURI 9 OCTOMBRIE 1968 4 PAGINI — 30 BANI ÎNVĂȚÂMÎNTUL DE PARTID - CÎT MAI APROAPE DE VIAȚĂ, DE CERINȚELE EDUCĂRII COMUNIȘTILOR Creșterea rolului de conducă­tor al partidului in procesul de desăvîrșire a construcției socia­lismului în patria noastră este legată indisolubil de ridi­carea continuă a nivelu­lui ideologic și politic al comuniștilor, care, însușindu-și temeinic principiile de bază ale politicii Partidului Comunist Ro­mân, dobindesc capacitatea de înțelegere a transformărilor din întreaga noastră viață socială, a proceselor ce au loc pe plan intern și internațional. Mijloc important de răspîndire a cunoș­tințelor politice și ideologice, de ridicare a nivelului de conștiință a membrilor de partid și a celor­lalți oameni ai muncii, mîntul de partid ocupă un învăță­­tor important în activitatea partidu­lui nostru. Ca și în celelalte laturi ale activității sociale, și în domeniul propagandei de partid, principa­la problemă care se ridică este continua perfecționare, asigura­rea unui spirit creator învățămân­­tului de partid pentru a face po­sibilă aprofundarea temeinică a documentelor Congresului al IX-lea, ale Conferinței Naționale a partidului, a ideilor de o ex­cepțională însemnătate teoreti­că și practică, cuprinse în cuvân­tările tovarășului Nicolae Ceaușescu și ale celorlalți con­ducători de partid și de stat. In contextul acestor exigențe în­ceperea noului an de studiu Trî învățămîntul de partid reprezintă un­­ eveniment deosebit în­­ viața comuniștilor, a tuturor organelor și organizațiilor de partid, îmbunătățirile aduse anul a­­cesta în structura învâțământului de partid, lărgirea sferei de cu­­­prindere a comuniștilor de la o­­rașe și sate în forme de masă și superioare ale învâțămintului, co­respunzător nivelului de pregăti­re al acestora și cerințelor impu­se de sarcinile actuale ce stau în fața unităților economice din industrie și agricultură, a institu­țiilor de invățămint, cultură și artă, pri in fața organizațiilor de partid sarcina de a imprima de la început activității in cer­curi și cursuri un conținut în care să vibreze suflul înnoitor ce străbate întreaga activitate a partidului nostru. Continua creștere a nivelului calitativ a învâțământului, al că­rui obiectiv esențial este însuși­rea temeinică a politicii partidu­lui de către toți comuniștii și masa largă de oameni ai muncii, în scopul mobilizării acestora la înfăptuirea sarcinilor construc­ției socialiste, reprezintă un o­­biectiv de cea mai mare însem­nătate în activitatea organelor și organizațiilor de partid. Spre a face față cu succes cerințelor, învățămîntul de partid trebuie organizat astfel încit dezbaterea problemelor teoretice să se facă in strînsâ legătură cu realitățile vieții, cu realitățile contempora­ne ale României socialiste, ur­­mărindu-se nu însușirea cunoștințe abstracte, ci, în m­or pri­mul rînd, aprofundarea celor mai actuale probleme ale con­strucției noastre socialiste, înțe­legerea sensului fenomenelor ce au loc in viața internă și inter­națională. In­ etapa actuală, studiul in formele invățâmintului de partid trebuie să ducă la aprofundarea temeinică a politicii a partidului nostru, la economice înțelege­rea justă a problemelor esenția­le ale construcției socialiste. Deosebit de importantă este în­țelegerea cadrului in care se dez­voltă economia noastră socialis­tă, a însemnătății și semnifica­ției măsurilor luate de partid și guvern pentru perfecționarea conducerii și planificării econo­miei naționale, creșterea renta­bilității și eficienței activității economice a întreprinderilor in­dustriale și agricole, intârirea economică a cooperativelor agri­cole de producție. Este o necesi­tate ca in formele învățămîntu­­lui de partid să se studieze te­­m­ și­ f­e procesele ce au loc o da­tă cu încintarea noastră pe dru­­mul desăvirșirii construcției so­cialismului, să se aprofundeze elementele legate de avintul continuu al economiei, științei și culturii noastre socialiste, pro­fundul umanism al orinduirii noastre reflectat în grija per­manentă pentru creșterea nive­lului de trai al celor ce mun­cesc, pentru înflorirea națiunii noastre socialiste. Alături de cunoașterea apro­fundată a tradițiilor de luptă ale poporului, ale eroicei noastre clase muncitoare, luptei partidu­lui pentru libertate și progres social, o mare atenție trebuie să se acorde in invățamintul de partid studierii politicii externe a partidului și statului nostru, a in­tensei activități desfășurate pe plan internațional in sprijinul celor mai nobile aspirații ale o­­menirii, pentru întărirea colabo­rării și prieteniei cu țările socia­liste, a unității și coeziunii par­tidelor comuniste și muncitorești, pentru apărarea păcii și extin­derea colaborării între popoare. O mare importanță în însuși­rea acestor probleme o are stu­dierea temeinică a documente­lor Congresului al IX-lea, ale Conferinței Naționale a partidu­lui și ale celorlalte documente elaborate de partid și guvern. Asigurarea unui bogat conți­nut de idei, a unei eficiențe spo­rite depinde însă, în cea mai mare măsură, de spiritul viu, creator imprimat activității in toate formele invățâmintului de partid. Caracteristic pentru noul an de invățămint este grija deose­bită pentru calitate și eficiență, in acest sens fiind indicat a se organiza o varietate de forme, in funcție de categoria și preo­cupările oamenilor chemați să studieze in sistemul invățamintu­lui de partid. Pe lingă ciclurile de conferințe, cursurile și cercu­rile de studiere a Statutului P.C.R., a problemelor economice ale întreprinderilor industriale, I.A.S. și I.M.A., organizarea pro­ducției în C.A.P., anul acesta se vor extinde cercurile de studiere a problemelor moral-cetățenești (in cadrul învâțămintului de masă), precum și formele supe­rioare ale invățâmintului de partid unde se va pune un ac­cent deosebit pe studiul indivi­dual, pe organizarea de simpo­zioane, referate etc., urmărin­­du-se găsirea și utilizarea unor forme cu­ mai atractive de trans­mitere a cunoștințelor. O premi­să pentru asigurarea acestui lu­cru o constituie stabilirea tema­ticilor care, spre deosebire de alți ani, acum sunt fixate de că­tre organizațiile de partid, in ur­ma consultării largi a cursanților propagandiștilor și lectorilor, specialiștilor din unitatea respec­a­tivă, ținînd seamă de propuneri­le oamenilor, de cerințele și spe­cificul fiecărui loc de muncă. A­­cestei operațiuni de definitivare a tematicilor de studiu este ne­cesar să i se acorde toată aten­ția de către organele și organi­zațiile de partid și să fie defini­tivate cit mai grabnic, avind în vedere că in curînd va începe activitatea în noul an de invăță­­m­nt (la orașe deschiderea va avea loc între 10—20 octombrie, iar la sate, în jurul datei de 1 noiembrie a.c.). In noul an de invățămint de partid este necesar ca accentul principal la toate formele de studiu să fie pus nu atît pe me­morarea mecanică a unor idei, cit mai ales pe dezvoltarea la cursanți a unei gîndiri logice proprii, a capacității lor de a­ ­ Continuare în pag. a II-a) LA I.R.A. TECUCI Carențe vechi, a căror perpetuare influențează negativ producția Printre puținele întreprinderi industriale din județul nostru care nu au reușit să-și îndepli­nească sarcinile de plan pe pri­mele 9 luni din acest an se a­­flă și întreprinderea de repara­ții auto din Tecuci. Deși activitatea colectivului de muncă de aici, preocupa­rea pe care o manifes­tă pentru realizarea planului au mai făcut obiectul unor articole publicate de redacția ziarului nostru, iată-ne­ din nou nevo­iți să repetăm întrebarea : ce împiedică redresarea bunului mers al procesului de produc­ției la I.R.A. ? (Amintim faptul că planul producției globale pe 9 luni nu a fost îndeplinit de­cit un procent de 91,6 la sută, că pe adresa unității continuă să sosească nenumărate recla­mații privind calitatea repara­țiilor și că situația financiară este și ea nesatisfăcătoare). A­­tit tovarășul Tănase Nistor, directorul întreprinderii, cit și tovarășul Matei Porumbo­­iu, secretarul comitetului de partid, cu care am discutat re­­cent, au formulat același răs­puns : nerealizările de plan se datoresc, in majoritate, unor cauze obiective, legate de ne­­dotarea completă a unității cu unele utilaje — în special pen­tru sectorul fabricație — neasi­­gurarea în întregime a necesa­rului de piese de schimb și nu­mărului insuficient de cadre calificate. Afirmațiile interlocutorilor noștri, deși nu numai acestea determină situația grea în care se află colectivul, se dovedesc intr-adevăr întemeiate ; unita­tea nu a primit un sprijin efi­cient din partea forului tutelar — M.T.A.N.A., pentru înlătura­rea lor. Trebuie să spunem că la diversele analize efectuate la I.R.A. Tecuci, la adunările ge­nerale ale salariaților cu prile­jul constituirii comitetului de direcție, și a celei de prezenta­re a raportului de activitate după primul semestru au parti­cipat și reprezentanți ai forului tutelar. Dar, deși se cunosc a­­ceste neajunsuri, care nu pu­teau fi soluționate fară ajutorul direct al direcției generale de resort din minister, și in pofi­­da sprijinului promis, ajutorul a intirziat și intírzis încă. Ce poate fi mai surprinzător decit faptul că și după 9 luni din a­­cest an, in schema de funcțiuni a întreprinderii nu a fost com­pletat postul de director ad­junct, cel de șef serviciu me­canic șef, de șef sector fabrica­ție și șef serviciu C.T.C. ? Chiar simpla enumerare a pos­turilor de mai sus demonstrează că este vorba de sectoare de activitate dintre cele mai im­portante. Nu mai vorbim de faptul că situația continuă să fie necorespunzătoare și în ce privește acoperirea necesarului MIHAI BÎRA (Continuare în pag. a 11-a) 1 Informațiile zilei Patru milioane lei economii prin inovații La C.S.G. și I.C.M.S.G., în cursul acestui an, a fost înre­gistrat un număr de peste 180 de propuneri de inovații. Din­tre acestea 63 au fost aplicate în procesul de producție, iar circa 70 sunt in curs de expe­rimentare. Valoarea economiilor rezul­tate în urma inovațiilor apli­cate se ridică la suma de a­­proape patru milioane lei. Dintre inovațiile cele mai im­portante amintim de modifica­rea soluției de deplasare a schelei de tipare zoarelor de la hala a converti­de elabo­rare a oțelului, autor Alex. Munteanu, I.C.M.S.G., folosirea integrală a suprafeței tablei ci­lindrului de la casa de refula­re, autor Virgil Mihălceanu, maistru la S.T.G. și schimba­rea soluției de execuție a pile­lor 4 și 5 la viaductul Cătușa, propuneri care se disting prin marea lor eficiență economică. Dispensar medical în construcție In comuna Tulucești au înce­put, nu de mult, lucrările de construcție ale unui dispensar medical uman. Acesta se reali­­zează din fondurile bănești, rezultate din contribuția cetă­țenilor. In afară de clădirea­ propriu-zisă a dispensarului, se va executa și locuința pentru medici. ■Prin­ darea in strânscfiu­n­iș a a­­cestui obiectiv social cetățenii din Tulucești vor beneficia de asistenta medicală specializată, competentă. Teatrul Țăndărică“ la Galați ieri, un colectiv al Teatru­­lui bucureștean „Țăndărică“ a susținut două spectacole in sala „Al. Vlahuță" din Galați cu „Tigrișorul Petre“ de H.­ Januszewska. In sală se aflau prezenți elevi de la școlile ge­nerale nr. 2, 9, 15, 17, 2,5 etc. Artiștii mînuitori. Elvira Chladek, R. Zolța, Cecilia A­­tanasiu, Gabriela Mitran, Eu­genia Dumitriu și alții au ofe­rit micilor spectatori momente comice, pline de atractivitate. Pentru astăzi, sunt progra­­mate, de asemenea, alte două spectacole, la care și-au anun­țat prezența copiii din cămine și grădinițe, iar după amiază elevi ai altor școli gălățene. IN FOTOGRAFIE: Una din gurile furnalu­lui de 1­700 m­c de la Combinatul siderurgic Galați. Nu irosiți timpul bun de lucru! Toate torțele mobilizate la recoltat si terminarea insămînțării griului! In numerele anterioare ale ziarului nostru am înse­rat faptul că insămînțarea griului s-a terminat la coo­perativele agricole FURCENI (PREȘEDINTE TANASA­­CHE CALIN ȘI ING. AGRONOM GHEORGHE MEDE­­LEANU) PE 405 HECTARE ȘI PLEVNA (PREȘEDINTE NICOLAE DELIU, ING. AGRONOM NICOLAE BĂRĂ­GAN) PE 235 HECTARE. In cursul zilei de ieri alte două unități au încheiat­­ această impor­tantă acțiune pe suprafețele planificate. Este vorba de I.A.S. BADALAN — DIRECTOR ING. VASILE POPA — PE 715 HECTARE ȘI C.A.P. SCHELA — PREȘEDIN­TE PETRACHE BOTEZ­ATU ȘI ING. AGRONOM IOAN SERB—pe 550 hectare. Stringerea recoltei culturilor târzii, punerea unor baze trai­nice pentru producția anului viitor sunt probleme care preocupă în mod deosebit în aceste zile pe lucrătorii de pe ogoarele unităților agricole de stat și cooperatiste din jude­țul nostru. O dată însă cu a­­ceastă afirmație se impune în­trebarea : Este folosit din plin timpul bun de lucru în toate unitățile ? Pentru a da un răspuns cît mai exact, vom reda în cele ce urmează cîteva din consta­tările făcute în cursul zilei de azi cu prilejul raidurilor, pre­cum și realizările comunicate de conducerile I.A.S.-urilor, I.M.A.-urilor sau ale coopera­tivelor agricole de producție. Recoltarea porumbului s-a efectuat pe aproape 59 la sută din suprafața ocupată de a­­ceastă cultură. Incepînd la timp lucrarea, organizînd bine forțele de­ care au dispus,­I.A.S.-urile Ivești, Țigănești, Dealu Bujorului și Nicorești au reușit să culeagă porumbul de pe suprafețe reprezentind 86—65 la sută din plan . Se observă însă că la I.A.S. Berești, director ing. Jean­­ Grecu, lucrarea a rămas mult în urmă : recolta de po­­­­rumb s-a strîns numai de pe 880 din cele 1 565­ hectare pla­nificate. Desigur, conducerea a­cestei unități ar putea motiva că o parte di­ n= tractoare și re­morci au fost antrenate la în­­sămînțarea griului, la recolta­rea strugurilor, sau că... pur și simplu a­­ plouat. Dar, între­băm noi, la I.A.S. Ivești, de asemenea unitate viticolă, unde totuși culesul porumbu­șu­lui se apropie de Sfîrșit, n-a plouat ? Sau dacă se motivea­ză că la Berești s-a acordat prioritate însăm­înțării griului, cum se explică faptul că rea­lizările nu depășesc 30 la sută? Sunt unele unități care, din cauza ploilor au rămas în ur­mă la recoltarea porumbului. Dar mai multe sunt cele care în ultimele zile au mobilizat toate forțele la executarea­­ a­­cestei lucrări. Printre acestea se numără cooperativele agri­cole „9 Mai" Barcea, Umbră­­rești, Condrea, Schela, Vîrlezi și altele. Și totuși, mai sunt co­operative care încă­ n-au reluat culesul porumbului, deși­­ știu­­leții și cocenii au­­ început să mucegăiască pe cîmp, terenul este suficient de zvîntat, iar țăranii cooperatori pierd tim­­­pu­l zadarnic. Ieri, de pildă, la Tulucești, Scînteiești și Cuca, unități care mai au de­sprins recolta de porumb de pe mari suprafețe, nu s-a reali­zat mai nimic Ne adresăm președinților acestor unități — Tudor Andrei, Mihai Nicoară și Gheorghe Ji­ră, tovarăși, Ștefan­­ Grăbi­­că altfel veți culege porumbul pe... zăpadă! Din comunicările directori­lor întreprinderilor pentru me­canizarea agriculturii și raidu­rile întreprinse în trei zone diferite ale județului, se con­stată că nici în cursul zilei de 8 octombrie a.c., la însămînța­­rea griului, toate forțele, nu s-a lucrat cu atît din cauza stării terenului, cît și datorită lipsei de grijă pentru soarta recoltei viitoare de care mai suferă încă conducerile și spe­cialiștii din unele unități. Bunăoară, la Independența, președinte ing. Serghei Mel­­niciuc și­ ing. agronom Con­stantin Buțincu, două semănă­tori nu s-au putut folosi­ pen­tru că nu s-au repartizat mî­nuitori pe ele, iar celelalte 12 au încheiat ziua de lucru la ora 16, pentru că n-au mai avut sămînță. Aceste defec­țiuni­ le-am mai semnalat, dar totuși, nu s-au luat măsuri. De ce ? Deși la cooperativa agricolă Negrea—președinte Costică Toderiță și ing. Ernestina Șerb mai sînt de semănat doar 60 de hectare, s-a lucrat astăzi numai cu două semănători, ce­lelalte două avind „zi de o­­dihnă". De ce?. Pentru că to­varășii care se ocupă de orga­nizarea muncii aici și-au spus că: „nu mai e nici o grabă". La cooperativa agricolă Drăgânești, ieri, la însămînța­rea griului, mai mult s-a pier­dut timpul decit s-a lucrat. Cauza ? Slaba orientare a inginerului Paul Avrămiță care în loc pe o sală de, să înceapă lucrul 80 de hectare bine pregătită și zvîntată, a di­rijat o semănătoare pe un teren de un hectar și jumătate unde după ce a tras o brazdă s-a îm­potmolit de nu a mai putut fi scoasă la drum decit cu trei tractoare. Halul organizare ! Acolo unde starea terenului nu­ a permis intrarea semănă­torilor, tractoarele n-­au fost lăsate la voia întâmplării ci au fost trimise să execute arături. Astfel, pe raza de­­ activitate a I.M.A. Cudalbi s-au arat marți 930 hectare, iar în unitățile deservite de I.M.A. Chiraftei s-au­­ arat și pregătit 350 hecta­re. Pe I.M.A.-uri situația însă­­mînțării griului se prezenta astfel : lucru, Ui tractoarele și ma­șinile la întreaga capacitate. De asemenea, este de datoria specialiștilor să vegheze perma­nent la calitatea semănatului și. Îndeplinirea vitezei zilnice de lucru planificate. Este necesar ca toate forțe­ du-se la maximum timpur­ie și mijloacele să fie mobili­zate la stringerea recoltei de porumb, sfeclă de zahăr și le­gume, la eliberarea terenului de coceni, bețe de floarea­­soarelui și alte resturi vegeta­le, la pregătirea terenului și Insămințarea griului folosin­ Denumirea unității Director Realizat la sută I.M.A. Pechea Constantin Purdelea 73,7 I.M.A. Cudalbi Paul Bîrsan 68 I.M.A. Berheci Ion Stanciu 66,3 I.M.A. Tecuci Gh. Coehioi 66,3 I.M.A. Șendreni Victor Pavlovschi 59,4 I.M.A. Chiraftei Mureșel Popa 58,2 I.M.A. Nănești Teodor Tudor 58 I.M.A. Berești Alexandru Simion 57,3 I.M.A. Tulucești Mircea Gușanu 54,2 I.M.A. Vameș Gheorghe Celaru 51,5 I.M.A. Bujor Viorel Țutuian 47,4 Renaște vechea faimă a Brateșului Lacul Brateș și-a avut din toate timpurile, faima sa de izvor nesecat de pește. In sutele de ani de exploatare naturală, însă pe fundul lacu­lui s-au depus adevărate „stra­turi geologice", care la un mo­ment dat au făcut vestitul lac impropriu creșterii peștelui. Contemporanii Galațiulu­i, o­­bișnuiți ca spunînd Brateș să subințeleagă pește, nu au­ ră­mas pasivi față de sărăcia la­cului. La îndemnul­ partidului specialiști de toate profesiile, biologi, hidroamelioratori, chi­miști etc. , au studiat căile și posibilitățile de punere în va­loare a imensei întinderi, de mlaștină și vegetație specifică acestor tipuri,de sol. Așa desecării s-a ajuns la concluzia lacului Brateș ,și la redarea pentru agricultură a peste 10 000 de hectare. Pentru piscicultura s-au re­zervat 2 436 hectare, din care 320 hectare pepinieră piscicolă. In primăvara acestui an, I.A.S. Bădălan, unitate care are în proprietatea sa cele peste 12 000 ha cît cuprindea fostul lac, a populat cu crap de cus­tură, pepiniera de 320 ha. In­ceputul s-a făcut, cu 860 de fa­milii (o familie este constituita dintr-o fem­elă și doi masculi 3 000 de remenți (pești ma­iici, destinați mătcii) și 13 000 reîmprospătări kg de puiet care în medie , avea­­ greutatea de 60 grame. Din această mat­că acum, în toamnă, după eva­luările făcute, va rezulta o pro­ducție de peste 120 000 kg peș­te marfă, care va fi dat în con­sum prin magazinul gostat,­­ 200 tone de puiet, care în pri­măvara viitoare va popula ce­le 2116 ha de iac. La 1 octombrie, echipa de piscicultori de la ferma nr. 9, condusă de ing. Vasile Bura­ila, a început pescuitul. Pînă la 7 octombrie ferma piscicolă a livrat pieții orașului aproape 20 000 kg de crap. Fostul puiet a­­ crescut într-o vară pînă la greutatea de 500 grame. De la șeful fermei — ing. V. Burada — am aflat că în toamna anului viitor consuma­torilor le vor fi puse la dispo­ziție circa 1 000 000 kg de pește, iar în 1970 cantitatea de pește marfă va ajunge la circa 1 400 000 kg. Rezultatele do­­bîndite pînă acum­ sînt apreci­ate ca fiind foarte bune. La baza acestor aprecieri stă con­­sumul redus de furaje pentru un kg de pește marfă. La succesele amintite o con­tribuție deosebită au adus-o piscicultorii conduși de Nicolae Trofiim­ov și Ifrim Nichiforov, care au lucrat la operațiunile de furajare, reproducere și creștere. Așadar, bătrînul lac Brateș, datorită priceperii și hărniciei oamenilor, își­­ recapătă într-o nouă formă, vechea faimă de important bazin piscicol al a­­cestui polț de țară. M. CREȚEANU la pescuit pe lacul Brateș t Proba de joc a muncii Există în jurul nostru un șuvoi colectiv de entu­ziasm, dbnegație, pasiune și dăruire care îl cuprinde pe om și-l obligă prin e­­xemple personale la o mun­că susținută pentru conti­nua autodepășire, pentru cucerirea a noi și noi­­ piscuri ale măiestriei pro­fesionale. De aceea ni s-a părut perfect argumentată , afir­­­­mația maistrului Nicolae Doru de la șantierul 31 — Jurnal — intr-o timidă în­cercare de retrospectivă a muncii și a vieții lui de constructor. — Ca să vorbesc despre drumul pe care l-am par­curs, despre munca mea pe însemnări de reporter diferitele șantiere de con­strucții al țării, înseamnă să-mi amintesc despre oa­menii pe care i-am cunos­cut și alături de care am a­­flat întîile satisfacții ale meseriei. Fără ajutorul lor aș fi fost asemenea unei bucăți inerte de lemn sau piatră peste care trece rece, neștiutoare, mina unui ar­tist nepriceput. In fiecare dintre noi se ascund valori deosebite, talente chiar, dar trebuie să vină cineva, un om deosebit care să le simtă și apoi să se stră­duiască să ți le descopere cu răbdare și pricepere, să te convingă că pentru de­plina lor realizare e nevoie de multă muncă și învăță­tură. In viața mea acest ci­neva a existat. A fost mais­trul principal Ion Doroban­­țu pe care l-am cunoscut pe șantierul de construcție a Combinatului de cauciuc sintetic din orașul Gheor­ghe Gheorghiu- Dej. Intîlnirea a avut loc cu aproape zece ani in urmă. Pe atunci tânărul tehnician Nicolae Doru părăsise un post „călduț“ pe care îl a­­vea la Uzina „Steagul roșu“ din Brașov pentru a merge pe un șantier de construc­ții. Pașii l-au purtat spre o­­rașul Gheorghe Gheorghiu Dej. Aici a fost repartizat la controlul tehnic de cali­tate. Nu era ceea ce aștep­ta. Poate că ar fi plecat și de aici dacă într-o bună zi nu l-ar fi întîlnit pe mais­trul Dorobanțu, pe atunci șef de lot pe șantierul Com­binatului de cauciuc sinte­tic. Au discutat ore în șir despre­­ multe lucruri. In­ MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a II-a)

Next