Viața Nouă, octombrie-decembrie 1968 (Anul 25, nr. 7403-7482)

1968-11-08 / nr. 7436

> y ) 4 V Proletari din toate țările, uniți-vă­d Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu ANUL XXV — Nr. 7436 VINERI 8 NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI — 30 BANI Un cadru calitativ nou al unității moral-politice a poporului nostru Fiecare hotărire sau măsură stabilită de partid reprezintă o nouă manifestare a forței omu­­lui de a stăpini și dirija mai bine procesele sociale, de munci și crea liber, de a-și ex­a­prima demnitatea de om. In a­­cest context, ne-am obișnuit să participăm cu tot elanul și e­­nergia, dar și cu toată conștiin­ța de care dispunem, la fiecare act politic, prin care partidul nostru transformă posibilul in real, înfăptuiește constant și stăruitor programul trasat de Congresul al IX-lea și dezvol­tat de Conferința Națională a partidului. Recenta plenară C. C. al P.C.R. este încă o dova­­­dă grăitoare a modului cum conducerea partidului știe să găsească, în spiritul principiilor marxism-leninis­­mului și pe baza condiții­lor concret-istorice ale țării noastre, formele organizatorice și politice care să exprime cel mai bine prefacerile petrecute în structura socială, dar mai a­­les să folosească într-o măsură mai mare avantajele potențiale pe care le oferă orînduirea noastră socialistă. In cei aproape 25 de ani de construcție creatoare a poporu­lui nostru sub conducerea co­muniștilor, relațiile de produc­ție s-au transformat într-un fac­tor material al unirii indivizilor, al unirii claselor și păturilor sociale existente. In locul con­tradicțiilor antagoniste caracte­ristice capitalismului, rea socialistă făurită în orîndul­patria noastră a generat raporturi noi, determinate de caracterul social al producției și forma obștească de proprietate asupra mijloace­lor de producție. Proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție a dat naștere unei noi structuri sociale, a realizat uni­tatea de interese între clase și păturile sociale caracteristice socialismului, ca și a tuturor oamenilor muncii indiferent de naționalitate. Unitatea economică realizată de proprietatea socialistă, con­stituie baza materială a unității moral-politice a poporului, care determină identitatea interese­lor social-economice funda­mentale ale oamenilor muncii. Marx a dezvăluit cauzal al modului de mecanismul realizare a acestei identități, arătînd că „muncitorii în calitate de su­biecți, utilizează mijloacele de producție ca obiect spre a pro­duce avuție pentru ei Această situație înlătură înșiși", orice încorsetare a valențelor umane, deschizînd timp liber relațiilor de apropiere între toate grupe­le sociale ale societății. Generalizarea relațiilor de producție socialiste, perfecțio­narea continuă a acestora și industrializarea socialistă au constituit și constituie pre­mise fundamentale ale omo­genizării societății. Pe temelia acestor mutații cu ample rezo­nanțe sociale, se poate spune că întregului nostru popor îi este caracteristică ceea ce Marx și Engels au numit „pu­terea indivizilor uniți". Procesul formării și consoli­dării unității moral-politice poporului muncitor se exprimă­­ în apropierea și sudarea relații­lor dintre membrii noastre — muncitori, societății țărani, intelectuali — fără deosebire de naționalitate, este rezultatul interacțiunii dintre factorii po­litici, economici, sociali și ideo­logici, produsul necesar, logic al victoriei socialismului în țara noastră. Desigur că unitatea socialistă, moral-politică a poporului nu poate fi înțeleasă în sensul unei coincidențe absolute de interese, ce ar exclude orice contradicții; socialismul des­ființează antagonismul dar nu contradicția în general. Ca sis­tem de relații și raporturi so­ciale, socialismul nu poate înțeles ca o stare fixă, imuabi­li­lă, lipsită de laturi contrare, de mișcare și dezvoltare. In prezent, în țara noastră continuă să se mențină deose­biri de clasă, deosebiri între sat și oraș, între munca fizică și cea intelectuală, continuă să se ma­nifeste lupta între nou și vechi ca o puternică forță motrice a societății noastre. Dar, după cum se subliniază în expune­rea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta plenară, asemenea fenomene au loc în­­tr-un cadru cu totul nou, iar e­­voluția lor este esențial deose­bită de cea cunoscută în perioa­dele anterioare. In societatea noastră nu mai există clase sau grupuri sociale cu interese o­­puse, contradicțiile și lupta dintre vechi și nou manifes­­tîndu-se în condițiile în care în­tregul popor are interese fun­damentale comune, este intere­sat în promovarea noului in toate domeniile vieții sociale. Existența unității socialiste a poporului eliberează uriașa energie cheltuită înainte vreme în lupta internă dintre intere­sele de clasă opuse, spre a pu­ne această energie integral în slujba unei dezvoltări construc­tive, armonioase corespunzător intereselor generale cît și ce­lor personale ale membrilor so­cietății socialiste. Vasta activitate pe care par­tidul o desfășoară în vederea rezolvării conștiente a deosebi­rilor neantagoniste existente în socialism, lupta împotriva a tot ceea ce este perimat, tot ce­ea ce frînează progresul econo­mic și social al țării, dezvălui­rea cu curaj a oricăror neajun­suri, confruntarea deschisă de opinii, înfruntarea ideologică a marxismului cu orientările și curentele reacționare, constituie coordonate majore în practica dezvoltării societății noastre. Unitatea moral-politică a po­porului este așadar, un cadru calitativ al progresului social. Ea reprezintă o forță motrice a societății, deoarece permite mobilizarea și folosirea cit mai largă și deplină a activității la­borioase a oamenilor, valorifica­rea energiilor nesecate ale poporului. Caracterul unitar al societății intereselor noastre, comunitatea fundamentale ale tuturor cetățenilor descătușea­ză forțele și energiile inepuiza­bile ale poporului. Făurirea unității moral-poli­tice a poporului este rodul ac­tivității neobosite a partidului. Ea s-a realizat în jurul și sub conducerea partidului expri­­mînd coincidența dintre conți­nutul politicii partidului și in­teresele, năzuințele și scopuri­le oamenilor muncii din țara noastră indiferent de naționali­tate. Unitatea dintre partid și po­por este una din coordonatele fundamentale ale asigurării cu succes a edificării socialismu­lui în România. Măsurile de o excepțională însemnătate adop­tate de recenta plenară a C.C. al P.C.R. privind organizarea Frontului Unității Socialiste și a consiliilor naționalităților conlocuitoare asigură un cadru politic corespunzător cerințelor crescinde de participare tot mai activă a maselor la activi­tatea politică, economică și so­­cial-culturală a țării. Este o nouă dovadă a autenticității democratismului nostru socia­list, a faptului că destinele și progresul patriei privesc între­gul nostru popor, ceea ce impli­că participarea tot mai activă a tuturor oamenilor muncii din țara noastră la creația con­știentă a istoriei. DAN BADIC, lector universitar ț I V/ wl in pagina a IV-a — Parada demonstrația militară și oamenilor muncii din Moscova cu prilejul sărbătoririi Marii Revoluții Socialiste din Octombrie ne — Ministrul de exter­român în Uruguay — Reuniunea F.N.E. și a Alianței forțelor națio­nale, democratice și paș­nice Recepție oferită de ambasadorul U.R.S.S. la București, cu prilejul aniversării Marii Revoluții Socialiste din Octombrie Cu prilejul celei de a 51-a a­­niversări a Marii Revoluții So­cialiste din Octombrie, ambasa­dorul Uniunii Sovietice la București, A. V. Basov a oferit joi seara o recepție în saloane­le ambasadei. Au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodna­­raș, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Dumitru Popa, Ilie Murgulescu, vicepreședinte al Marii Adu­nări Naționale, George Maco­­vescu, prim adjunct al Minis­trului Afacerilor Externe, mem­bri ai G.C. al P.C.R., ai Consi­liului de Stat și ai guvernului. Au luat parte, de asemenea, conducători ai unor instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid, membri ai Consiliului General ARLUS, oa­meni de știință și cultură, ge­nerali și ofițeri superiori, re­prezentanți ai cultelor, ziariști români și străini. Au participat membrii dele­gației Asociației de prietenie sovieto-română în frunte cu S. M. Butusov, ministrul gos­podăriei comunale a R.S.F.S.R., conducătorul delegației. Erau prezenți șefi ai misiuni­lor diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplomatic. ★ Guvernul sovietic a fos in Palatul Congreselor oferit din Kremlin o recepție în cinstea celei de a 51-a aniversări a Revoluției din Octombrie. La recepție au participat conducă­torii partidului și guvernului, mareșali și ofițeri oameni de știință și superiori, cultură, reprezentanți ai vieții publice, invitați de peste hotare, șefii reprezentanțelor diplomatice a­­creditaite la Moscova. L. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., a rostit o scurtă cuvântare. (Agerpres) ADUNAREA JUDEȚEANĂ A CADRELOR DIDACTICE Ieri a avut loc la Galați adunarea județeană a cadre­lor didactice, cu prilejul că­reia a fost pus în dezbatere Proiectul de Statut al per­sonalului didactic din Re­publica Socialistă România. Cei 450 delegați la adu­nare au ascultat mai m­u­i cuvintul tovarășului Gheor­ghe Baroga, secretar al Co­mitetului județean de par­tid, care a vorbit despre În­semnătatea Statutului, des­pre sarcinile și atribuțiile noi care revin cadrelor di­dactice în contextul largului program național de propă­șire a vieții economice și sociale a țării noastre. Plenara C.C. al P.C.R. din aprilie a.c., no­ua Lege a în­­vățămîntului ca și Proiectul de Statut pus recent în dez­batere stabilesc măsuri și prevederi care țin seama de progresul științei pe plan mondial, de prezentul și mai ales perspectivele societății noastre. Proiectul de sta­tut — a spus în continuare vorbitorul — lichidează serie de lacune manifestate­­ în învățămîntul nostru, re­­glemen­tează rolul și atribu­țiile cadrelor didactice, sta­bilește cu exactitate dreptu­rile și îndatoririle lor, im­pulsionează perfecționarea procesului instructiv educa­tiv, impunând exigență, de­pășire și autodepășire. Reprezentanții didactice din județul cadrelor Ga­lați care au participat la a­­ceastă adunare de dezbateri, au răspuns prin propuneri­le făcute unei practici în­cetățenite în politica parti­dului și statului nostru, de studiere aprofundată a pro­iectelor, de îmbunătățire a conținutului lor prin largi și fructuoase discuții. IN DEZBATEREA SESIUNILOR . Proiectul Legii de organizare și funcționare a consiliilor populare La municipiul Galați De curând, a avut loc sesiu­nea extraordinară a Consiliului popular al municipiului Galați consacrată dezbaterii proiectu­lui Legii de organizare și func­ționare a consiliilor populare, la care, alături de deputați, au luat parte ca invitați reprezen­tanți ai organelor locale ale ad­­ministrației de stat, ai organi­zațiilor de masă și obștești. Prezentînd proiectul de Lege, iov. George Chiriță, prim-secre­tar al Comitetului municipal­­ de partid, președintele Comite­tului executiv al Consiliului popular municipal Galați, spus printre altele : „Sintetizând a experiența pozitivă acumulată de organele locale ale puterii și administrației de stat în noi­le condiții în care acestea își desfășoară activitatea, proiectul de lege oglindește preocuparea partidului și statului nostru pentru a ridica pe o treaptă calitativ nouă această activita­te, corespunzător sarcinilor ac­tuale ale procesului de desăvîr­­șire a construcției socialiste din patria noastră". In continuare vorbitorul s-a oprit pe larg a­­supra elementelor noi, de im­portanță deosebită pentru dez­voltarea democrației socialiste și atragerea maselor la condu­cerea și rezolvarea treburilor de stat și obștești, pe care le con­ține proiectul față de legislația în vigoare, a formulat unele propuneri cu privire la crearea bazei materiale necesare exer­citării atribuțiilor ce revin con­siliului popular municipal în re­zolvarea problemelor economi­ce și sociale. In continuarea lucrărilor se­siunii au luat cuvintul nume­roși deputați și invitați. Avind în vedere importanța economică pe care o reprezintă municipiul Galați ca și alte lo­calități din țară, tov. Cornel Savin, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popu­lar municipal Galați a făcut propunerea Comisiile econo­­mice teritoriale prevăzute la art. 67 să funcționeze și­ la ni­velul municipiilor, care pot fi de un real folos pentru organe­ L. BASSERO (Continuare în pag. a II-a) ■ ■ fi ■ ■ ■ fi ■ B­N I­B­B ■ ■ I­B­I B­B ■ ■ E Raidul întreprins ieri la ba­zele de recepție Frumușița, Fol­­tești,­ Bujor și Berești cit și in unele unități agricole furnizoa­re ne-a permis să constatăm că nu peste tot predarea și pre­luarea porumbului a fost bine organizată. Sînt, ce-i drept, co­operative agricole care, orga­­ni­zîndu-și bine munca de trans­port, au reușit să obțină rezul­tate bune și foarte bune. Intre acestea consemnăm pe cele din Băleni, Smuiți, Bujor, Stoicani, Măstăcani, Cuca și altele. Dar, unele cooperative agricole, și acestea sunt, destul de multe, nu au reușit să folosească întreaga capacitate mașinile la mijloacele de transport de ca­și­re dispun, din care cauză can­titățile de porumb predate până acum sunt mult sub nivelu­l po­sibilităților. Așa stau lucrurile la Slivna, Cănești, Aldești, Vă­­deni etc. De exemplu, fiecare atelaj al cooperativei agricole din Moscu transportă in medie la un drum, intre 400—600 kg știuleți, deși capacitatea lor și forța de tracțiune a boilo­r este de 1­000—1­200 kg. De aici con­cluzia că forțele de transport nu sunt valorificate la întreaga capacitate. Lipsuri mai mari am întâlnit și la unele din bazele de recep­ție pe care le-am vizitat. De exemplu, la baza­ de recepțio­­nare Frumușița, la caietele de preluarea porumbului nu s-au trecut cantitățile pe care tre­buie să le preia de la benefi­ciari. Solicitînd tovarășului Năstase Nedelcu, șeful bazei, să ne spună cu­ porumb trebuie să aducă fiecare unitate la ba­ză, acesta nu a știut pentru că nu era in unitate contabila. Cum se poate împăca funcția de șef de bază cu necunoaște­rea cantităților de porumb ce trebuie să le primească de la cele șase unități ? Intorcîndu-ne aseară, după orele 17 și 30 de minute pe la aceeași bază de recepție am­ dezlegat enigma neînregistrării planurilor în caietele de pre­luare. întregul personal al ba­zei face naveta; unii, printre care și șeful, pleacă spre Bâr­­lad și au tren la ora 17, iar alții, printre care și contabila, merg la Galați și au tren la orele 17 și 30 de minute. Așa că, în asemenea condiții după ultimul tren amintit, baza se închide. Din această cauză și preluările aici sunt mult rămase în urmă. Chiar dacă unitățile ar vrea să predea porumbul mai tirziu, nu au cui. Perso­nalul bazei Frumușița, fără­ în­doială că a luat exemplu de la delegatul întreprinderii pentru valorificarea cerealelor Ga­lați — Virgil Fințescu — care a fost trimis la Frumușița să or­ RAIDUL NOSTRU •? -v ■­or­ ganizeze munca și care ieri la orele nouă și treizeci de minu­te nu ajunsese încă la unitatea respectivă. Ce părere aveți, tovarășe Carol Boroș, director al între­prinderii, de felul cum își în­deplinesc obligațiile de servi­ciu subalternii in actuala pe­rioadă? ! Pentru o așa „mun­că" aceștia merită niște „pre­mieri" (!?). La baza de recepție Bujor lipsurile sunt de altă natură și ele aparțin în cea mai mare măsură întreprinderii. Aici, încă de ieri nu mai era n­ici un fel de spațiu de depozitare. Atit la depozitul central din Bujor, cit și la subdepozitul Băneasa ieri se depozita po­rumbul direct pe pămint, sub cerul liber. De la tovarășul Nicolae Bujoreanu, șeful bazei, am aflat că, din lipsă de spațiu pentru depozitarea porumbu­lui știuleți, vor trebui depozita­te astfel, circa 4 000 de tone de porumb. Greșeala pornește, in primul rind de la faptul că s-a scontat că unitățile vor preda circa 3 000 tone de porumb boabe. Insă, acest calcul nu s-a făcut in urma unei consul­tări a conducerilor unităților furnizoare. In al doilea rînd nu s-au mai reparat arioaiele care au fost folosite anul trecut. De asemenea, s-a contat pe uscăto­­rul de porumb, care, în afara faptului că a fost dat în ex­ploatare cu multă întârziere, nici acum nu funcționează cum trebuie. Luați, tovarăși de la între­prinderea pentru valorificarea cerealelor măsuri de lichidare a lipsurilor care există în pre­luarea porumbului! Ceea ce considerăm mai grav, este faptul că, curtea bazei de recepție Bujor, unde se depozitează porumbul în­tr-o grămadă enormă, este su­pusă inundațiilor. In cazul u­­nor ploi — la care ar trebui să se aștepte și conducerea între­prinderii de valorificare a ce­realelor — porumbul este su­pus deprecierii. Intr-o situație nu prea bună se găsește și porumbul între­prinderilor agricole de stat. In aproape toate stațiile C.F.R. pe care le-am vizitat ieri — Be­rești, Balintești, Băneasa, Bă­leni, Frumușița — am întîlnit sute de tone de porumb, depo­zitat pe rampe, sub cerul li­ber, care așteaptă vagoane pentru a fi trimis beneficiari­lor. Este de datoria Direcției regionale C.F.R. să ia măsurile ce se impun pentru a asigura vagoanele necesare transportă­rii porumbului la depozitele fi­nale. Dacă unitățile agricole de stat și cooperatiste au sarcina să asigure fondul central al statului cu porumbul contrac­tat, unitățile —­ respectiv I.V.C­ huI —­ au obligația să a­­sigure o cît mai bună înmaga­­zinare și conservare a acestor importante cantități de porumb. M. CREȚEANU Cum este preluat și înmagazinat porumbul ? Urbanistică țiglineană. Foto : PAUL POPA B­a­i­a a B S­tampe ochi a­le țnutului d­intre D­unăre și­­ B­rutes v­iile din istoria Galaților Fiind Galații loc iubit a­­l copilăriei noastre, încă de la începutul acestui secol XX, încărcat de întimplări presti­gioase și cauze mărețe, în­cercăm să-l înfățișăm din a­­mintirea bătrînă spre a-l reda cunoașterii generale și îndrep­tățirii pe deplin meritate. Amintirile gălățene, care se înscriu în contextul unei is­toriografii fără pretenții, își propune identificarea acelor întimplări din trecut demne de cunoaștere și confruntare, nncit amintirea Brocinului, cu care deschidem aceste rînduri, nu e aleasă la întimplare, fi­ind acest loc leagăn muncito­resc de odinioară. Peste drum de Șantierul naval este o întindere pe ca­re localnicii din Bădălan­ o numesc Brocin fără ex­plicații. Acest loc e cuprins între străzile Pescari, Marinei și Magaziilor, iar aria lui nu depășește două mii cinci sute m.p. Pe linia lui fundată de la vest, în șirul de case, se mai văd două vechi șoproane de scinduri, construite în acel timp de existență a fabricii „Foresta", instalată în împre­jurime, dini scindura de brad era material de bază în con­strucția locală. Acest loc de mică întindere a fost martor al multor intîm­­plări petrecute în secolul tre­cut și în secolul nostru, fiind el centrul în jurul căruia s-a dezvoltat Bădălanul, acest Bădălan, în a cărui largă arie cultura viței de vie a preocupare de început a fost lo­calnicilor, pe lingă îndeletni­cirea lor de cărăușie, vînat de rațe sălbatice și pescuit. Pînă nu de mult a fost în Brocin­a groapă în jumătatea locului dinspre strada Maga­ziilor, umplută de o baltă pu­tredă alimentată de ploi. Groapa a fost asanată în zile­le noastre, punindu-se capăt anomaliei. La fața locului dinspre stra­da Pescari s-a înălțat în anul 1921 o statuie din piatră și nisip, cioplită in Italia. Re­prezenta un ostaș român in­fanterist in ținută de campa­nie, în pas de voie și cu arma întinsă, omagiu adus eroilor din Bădălan morți în primul război mondial. Soclul ei se mai vede și azi. Mai tirziu, în jurul anului 1936,­ s-a construit aici Școala primară nr. 2, în curtea căre­ia a fost cuprinsă statuia. Brocinul, făcând parte din­­tr-un plan de extindere Șantierului naval, a fost în­­­zestrat în urmă cu cîțiva ani, cu construcția unui local cu­­prinzînd dispensarul sanitar al șantierului. In anul 1897, și pînă după primul război mondial, se ve­dea în Brocin o construcție mare din material lemnos, părăsită. Era una din acele construcții în stilul cabanelor și al așezărilor forestiere, se spunea Fabrica din Brocin.­­ Conținea gatere și alte insta­lații. Mult timp, pînă în anii de curînd trecuți, au zăcut a­­fară răsturnate pe pămint două cazane tubulare, rugini­te, și alte materiale, șuruburi, piulițe, răngi, rămășițe ale fa­bricii părăsite. Generații de copii s-au ju­cat prin fabrica pustie. In primăvara bruscă a anu­lui 1897, după o iarnă Brateșul s-a revărsat din greu, to­pirea zăpezilor, și viiturile s-au unit cu apele Dunării. Revărsarea a cuprins toată Valea Galaților pînă in stra­da Dogăriei la poalele vadu­rilor, încolo, la drumul Gării, și mai departe pe strada Ma­ramureș, la vadul Șoselii Pru­tului neinălțate, la poalele Grădinii publice... Locuitorii au folosit bărcile mult timp pînă la retragerea apelor. Pe urma calamității naturale a fost belșug de peș­te, cum se întîmplă întotdea­una la revărsări de ape, și populația năpăstuită a fost răsplătită astfel. Acea groapă a Brocinului s-a umplut de apele revărsate ale Brateșului și de pește, devenind loc ves­tit de pescuit. Seara, sub raza domoală a lunii sau sub licărirea felina­rului de gaz aerian din strada Pescari, mereu cu geamuri sparte din deprinderea rea copiilor de a arunca pietre în a obiective de acestea. Brocițiul cu apa, malurile și fabrica pă­răsită devenit loc înspăimântă­­tor, cercetat de „duhuri" era ocolit cu grijă de localnici. Vecinătățile asurzeau toată noaptea înfiorate de țipetele huhurezilor cuibăriți în așeza­rea părăsită, cit și de che­mările în ajutor ale beți­vanilor care o luau la în­­tîmplare prin băltăria din strada Marinei sau mai de-a dreptul, innămolindu-se pînă IOSIF DODU (Continuare în pat», a 11-a) TE­LEGRA­M­E Domnului Richard Nixon Imi este deosebit de plăcut să vă adresez, cu prilejul ale­gerii dumneavoastră în funcția de înaltă răspundere de pre­ședinte al Statelor Unite ale Americii, felicitări cordiale și cele mai bune urări de sănătate și fericire personală. Folosesc această ocazie pentru a-mi exprima speranța că relațiile dintre țările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul popoarelor român și american, al cauzei păcii și colaborării internaționale. NICOLAE CEAUȘESCU T­ovarășului Mar­tin Spychalski Președintele Consumul de Stat al Republicii Populare Polone VARȘOVIA In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român și al meu personal vă adresez dv., Consiliului de Stat al R.P. Polone și poporului franc polonez calde felicitări și urări de noi succese în construcția socialismului, cu prilejul celei de a 50-a aniversări a redobân­­dirii independenței de stat a Poloniei, moment de seamă în lupta poporului polonez pentru înfăptuirea năzuințelor sale se­culare de unitate, independență națională, democrație și progres social, NICOLAE CEAUȘESCU

Next