Viața Nouă, octombrie-decembrie 1968 (Anul 25, nr. 7403-7482)
1968-11-08 / nr. 7436
> y ) 4 V Proletari din toate țările, uniți-văd Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu ANUL XXV — Nr. 7436 VINERI 8 NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI — 30 BANI Un cadru calitativ nou al unității moral-politice a poporului nostru Fiecare hotărire sau măsură stabilită de partid reprezintă o nouă manifestare a forței omului de a stăpini și dirija mai bine procesele sociale, de munci și crea liber, de a-și exaprima demnitatea de om. In acest context, ne-am obișnuit să participăm cu tot elanul și energia, dar și cu toată conștiința de care dispunem, la fiecare act politic, prin care partidul nostru transformă posibilul in real, înfăptuiește constant și stăruitor programul trasat de Congresul al IX-lea și dezvoltat de Conferința Națională a partidului. Recenta plenară C. C. al P.C.R. este încă o dovadă grăitoare a modului cum conducerea partidului știe să găsească, în spiritul principiilor marxism-leninismului și pe baza condițiilor concret-istorice ale țării noastre, formele organizatorice și politice care să exprime cel mai bine prefacerile petrecute în structura socială, dar mai ales să folosească într-o măsură mai mare avantajele potențiale pe care le oferă orînduirea noastră socialistă. In cei aproape 25 de ani de construcție creatoare a poporului nostru sub conducerea comuniștilor, relațiile de producție s-au transformat într-un factor material al unirii indivizilor, al unirii claselor și păturilor sociale existente. In locul contradicțiilor antagoniste caracteristice capitalismului, rea socialistă făurită în orîndulpatria noastră a generat raporturi noi, determinate de caracterul social al producției și forma obștească de proprietate asupra mijloacelor de producție. Proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție a dat naștere unei noi structuri sociale, a realizat unitatea de interese între clase și păturile sociale caracteristice socialismului, ca și a tuturor oamenilor muncii indiferent de naționalitate. Unitatea economică realizată de proprietatea socialistă, constituie baza materială a unității moral-politice a poporului, care determină identitatea intereselor social-economice fundamentale ale oamenilor muncii. Marx a dezvăluit cauzal al modului de mecanismul realizare a acestei identități, arătînd că „muncitorii în calitate de subiecți, utilizează mijloacele de producție ca obiect spre a produce avuție pentru ei Această situație înlătură înșiși", orice încorsetare a valențelor umane, deschizînd timp liber relațiilor de apropiere între toate grupele sociale ale societății. Generalizarea relațiilor de producție socialiste, perfecționarea continuă a acestora și industrializarea socialistă au constituit și constituie premise fundamentale ale omogenizării societății. Pe temelia acestor mutații cu ample rezonanțe sociale, se poate spune că întregului nostru popor îi este caracteristică ceea ce Marx și Engels au numit „puterea indivizilor uniți". Procesul formării și consolidării unității moral-politice poporului muncitor se exprimă în apropierea și sudarea relațiilor dintre membrii noastre — muncitori, societății țărani, intelectuali — fără deosebire de naționalitate, este rezultatul interacțiunii dintre factorii politici, economici, sociali și ideologici, produsul necesar, logic al victoriei socialismului în țara noastră. Desigur că unitatea socialistă, moral-politică a poporului nu poate fi înțeleasă în sensul unei coincidențe absolute de interese, ce ar exclude orice contradicții; socialismul desființează antagonismul dar nu contradicția în general. Ca sistem de relații și raporturi sociale, socialismul nu poate înțeles ca o stare fixă, imuabililă, lipsită de laturi contrare, de mișcare și dezvoltare. In prezent, în țara noastră continuă să se mențină deosebiri de clasă, deosebiri între sat și oraș, între munca fizică și cea intelectuală, continuă să se manifeste lupta între nou și vechi ca o puternică forță motrice a societății noastre. Dar, după cum se subliniază în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la recenta plenară, asemenea fenomene au loc într-un cadru cu totul nou, iar evoluția lor este esențial deosebită de cea cunoscută în perioadele anterioare. In societatea noastră nu mai există clase sau grupuri sociale cu interese opuse, contradicțiile și lupta dintre vechi și nou manifestîndu-se în condițiile în care întregul popor are interese fundamentale comune, este interesat în promovarea noului in toate domeniile vieții sociale. Existența unității socialiste a poporului eliberează uriașa energie cheltuită înainte vreme în lupta internă dintre interesele de clasă opuse, spre a pune această energie integral în slujba unei dezvoltări constructive, armonioase corespunzător intereselor generale cît și celor personale ale membrilor societății socialiste. Vasta activitate pe care partidul o desfășoară în vederea rezolvării conștiente a deosebirilor neantagoniste existente în socialism, lupta împotriva a tot ceea ce este perimat, tot ceea ce frînează progresul economic și social al țării, dezvăluirea cu curaj a oricăror neajunsuri, confruntarea deschisă de opinii, înfruntarea ideologică a marxismului cu orientările și curentele reacționare, constituie coordonate majore în practica dezvoltării societății noastre. Unitatea moral-politică a poporului este așadar, un cadru calitativ al progresului social. Ea reprezintă o forță motrice a societății, deoarece permite mobilizarea și folosirea cit mai largă și deplină a activității laborioase a oamenilor, valorificarea energiilor nesecate ale poporului. Caracterul unitar al societății intereselor noastre, comunitatea fundamentale ale tuturor cetățenilor descătușează forțele și energiile inepuizabile ale poporului. Făurirea unității moral-politice a poporului este rodul activității neobosite a partidului. Ea s-a realizat în jurul și sub conducerea partidului exprimînd coincidența dintre conținutul politicii partidului și interesele, năzuințele și scopurile oamenilor muncii din țara noastră indiferent de naționalitate. Unitatea dintre partid și popor este una din coordonatele fundamentale ale asigurării cu succes a edificării socialismului în România. Măsurile de o excepțională însemnătate adoptate de recenta plenară a C.C. al P.C.R. privind organizarea Frontului Unității Socialiste și a consiliilor naționalităților conlocuitoare asigură un cadru politic corespunzător cerințelor crescinde de participare tot mai activă a maselor la activitatea politică, economică și social-culturală a țării. Este o nouă dovadă a autenticității democratismului nostru socialist, a faptului că destinele și progresul patriei privesc întregul nostru popor, ceea ce implică participarea tot mai activă a tuturor oamenilor muncii din țara noastră la creația conștientă a istoriei. DAN BADIC, lector universitar ț I V/ wl in pagina a IV-a — Parada demonstrația militară și oamenilor muncii din Moscova cu prilejul sărbătoririi Marii Revoluții Socialiste din Octombrie ne — Ministrul de exterromân în Uruguay — Reuniunea F.N.E. și a Alianței forțelor naționale, democratice și pașnice Recepție oferită de ambasadorul U.R.S.S. la București, cu prilejul aniversării Marii Revoluții Socialiste din Octombrie Cu prilejul celei de a 51-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, ambasadorul Uniunii Sovietice la București, A. V. Basov a oferit joi seara o recepție în saloanele ambasadei. Au luat parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Dumitru Popa, Ilie Murgulescu, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, George Macovescu, prim adjunct al Ministrului Afacerilor Externe, membri ai G.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului. Au luat parte, de asemenea, conducători ai unor instituții centrale și organizații obștești, activiști de partid, membri ai Consiliului General ARLUS, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri superiori, reprezentanți ai cultelor, ziariști români și străini. Au participat membrii delegației Asociației de prietenie sovieto-română în frunte cu S. M. Butusov, ministrul gospodăriei comunale a R.S.F.S.R., conducătorul delegației. Erau prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplomatic. ★ Guvernul sovietic a fos in Palatul Congreselor oferit din Kremlin o recepție în cinstea celei de a 51-a aniversări a Revoluției din Octombrie. La recepție au participat conducătorii partidului și guvernului, mareșali și ofițeri oameni de știință și superiori, cultură, reprezentanți ai vieții publice, invitați de peste hotare, șefii reprezentanțelor diplomatice acreditaite la Moscova. L. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., a rostit o scurtă cuvântare. (Agerpres) ADUNAREA JUDEȚEANĂ A CADRELOR DIDACTICE Ieri a avut loc la Galați adunarea județeană a cadrelor didactice, cu prilejul căreia a fost pus în dezbatere Proiectul de Statut al personalului didactic din Republica Socialistă România. Cei 450 delegați la adunare au ascultat mai mui cuvintul tovarășului Gheorghe Baroga, secretar al Comitetului județean de partid, care a vorbit despre Însemnătatea Statutului, despre sarcinile și atribuțiile noi care revin cadrelor didactice în contextul largului program național de propășire a vieții economice și sociale a țării noastre. Plenara C.C. al P.C.R. din aprilie a.c., noua Lege a învățămîntului ca și Proiectul de Statut pus recent în dezbatere stabilesc măsuri și prevederi care țin seama de progresul științei pe plan mondial, de prezentul și mai ales perspectivele societății noastre. Proiectul de statut — a spus în continuare vorbitorul — lichidează serie de lacune manifestate în învățămîntul nostru, reglementează rolul și atribuțiile cadrelor didactice, stabilește cu exactitate drepturile și îndatoririle lor, impulsionează perfecționarea procesului instructiv educativ, impunând exigență, depășire și autodepășire. Reprezentanții didactice din județul cadrelor Galați care au participat la această adunare de dezbateri, au răspuns prin propunerile făcute unei practici încetățenite în politica partidului și statului nostru, de studiere aprofundată a proiectelor, de îmbunătățire a conținutului lor prin largi și fructuoase discuții. IN DEZBATEREA SESIUNILOR . Proiectul Legii de organizare și funcționare a consiliilor populare La municipiul Galați De curând, a avut loc sesiunea extraordinară a Consiliului popular al municipiului Galați consacrată dezbaterii proiectului Legii de organizare și funcționare a consiliilor populare, la care, alături de deputați, au luat parte ca invitați reprezentanți ai organelor locale ale administrației de stat, ai organizațiilor de masă și obștești. Prezentînd proiectul de Lege, iov. George Chiriță, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Galați, spus printre altele : „Sintetizând a experiența pozitivă acumulată de organele locale ale puterii și administrației de stat în noile condiții în care acestea își desfășoară activitatea, proiectul de lege oglindește preocuparea partidului și statului nostru pentru a ridica pe o treaptă calitativ nouă această activitate, corespunzător sarcinilor actuale ale procesului de desăvîrșire a construcției socialiste din patria noastră". In continuare vorbitorul s-a oprit pe larg asupra elementelor noi, de importanță deosebită pentru dezvoltarea democrației socialiste și atragerea maselor la conducerea și rezolvarea treburilor de stat și obștești, pe care le conține proiectul față de legislația în vigoare, a formulat unele propuneri cu privire la crearea bazei materiale necesare exercitării atribuțiilor ce revin consiliului popular municipal în rezolvarea problemelor economice și sociale. In continuarea lucrărilor sesiunii au luat cuvintul numeroși deputați și invitați. Avind în vedere importanța economică pe care o reprezintă municipiul Galați ca și alte localități din țară, tov. Cornel Savin, secretarul Comitetului executiv al Consiliului popular municipal Galați a făcut propunerea Comisiile economice teritoriale prevăzute la art. 67 să funcționeze și la nivelul municipiilor, care pot fi de un real folos pentru organe L. BASSERO (Continuare în pag. a II-a) ■ ■ fi ■ ■ ■ fi ■ BN IBB ■ ■ IBI BB ■ ■ E Raidul întreprins ieri la bazele de recepție Frumușița, Foltești, Bujor și Berești cit și in unele unități agricole furnizoare ne-a permis să constatăm că nu peste tot predarea și preluarea porumbului a fost bine organizată. Sînt, ce-i drept, cooperative agricole care, organizîndu-și bine munca de transport, au reușit să obțină rezultate bune și foarte bune. Intre acestea consemnăm pe cele din Băleni, Smuiți, Bujor, Stoicani, Măstăcani, Cuca și altele. Dar, unele cooperative agricole, și acestea sunt, destul de multe, nu au reușit să folosească întreaga capacitate mașinile la mijloacele de transport de cașire dispun, din care cauză cantitățile de porumb predate până acum sunt mult sub nivelul posibilităților. Așa stau lucrurile la Slivna, Cănești, Aldești, Vădeni etc. De exemplu, fiecare atelaj al cooperativei agricole din Moscu transportă in medie la un drum, intre 400—600 kg știuleți, deși capacitatea lor și forța de tracțiune a boilor este de 1000—1200 kg. De aici concluzia că forțele de transport nu sunt valorificate la întreaga capacitate. Lipsuri mai mari am întâlnit și la unele din bazele de recepție pe care le-am vizitat. De exemplu, la baza de recepționare Frumușița, la caietele de preluarea porumbului nu s-au trecut cantitățile pe care trebuie să le preia de la beneficiari. Solicitînd tovarășului Năstase Nedelcu, șeful bazei, să ne spună cu porumb trebuie să aducă fiecare unitate la bază, acesta nu a știut pentru că nu era in unitate contabila. Cum se poate împăca funcția de șef de bază cu necunoașterea cantităților de porumb ce trebuie să le primească de la cele șase unități ? Intorcîndu-ne aseară, după orele 17 și 30 de minute pe la aceeași bază de recepție am dezlegat enigma neînregistrării planurilor în caietele de preluare. întregul personal al bazei face naveta; unii, printre care și șeful, pleacă spre Bârlad și au tren la ora 17, iar alții, printre care și contabila, merg la Galați și au tren la orele 17 și 30 de minute. Așa că, în asemenea condiții după ultimul tren amintit, baza se închide. Din această cauză și preluările aici sunt mult rămase în urmă. Chiar dacă unitățile ar vrea să predea porumbul mai tirziu, nu au cui. Personalul bazei Frumușița, fără îndoială că a luat exemplu de la delegatul întreprinderii pentru valorificarea cerealelor Galați — Virgil Fințescu — care a fost trimis la Frumușița să or RAIDUL NOSTRU •? -v ■or ganizeze munca și care ieri la orele nouă și treizeci de minute nu ajunsese încă la unitatea respectivă. Ce părere aveți, tovarășe Carol Boroș, director al întreprinderii, de felul cum își îndeplinesc obligațiile de serviciu subalternii in actuala perioadă? ! Pentru o așa „muncă" aceștia merită niște „premieri" (!?). La baza de recepție Bujor lipsurile sunt de altă natură și ele aparțin în cea mai mare măsură întreprinderii. Aici, încă de ieri nu mai era nici un fel de spațiu de depozitare. Atit la depozitul central din Bujor, cit și la subdepozitul Băneasa ieri se depozita porumbul direct pe pămint, sub cerul liber. De la tovarășul Nicolae Bujoreanu, șeful bazei, am aflat că, din lipsă de spațiu pentru depozitarea porumbului știuleți, vor trebui depozitate astfel, circa 4 000 de tone de porumb. Greșeala pornește, in primul rind de la faptul că s-a scontat că unitățile vor preda circa 3 000 tone de porumb boabe. Insă, acest calcul nu s-a făcut in urma unei consultări a conducerilor unităților furnizoare. In al doilea rînd nu s-au mai reparat arioaiele care au fost folosite anul trecut. De asemenea, s-a contat pe uscătorul de porumb, care, în afara faptului că a fost dat în exploatare cu multă întârziere, nici acum nu funcționează cum trebuie. Luați, tovarăși de la întreprinderea pentru valorificarea cerealelor măsuri de lichidare a lipsurilor care există în preluarea porumbului! Ceea ce considerăm mai grav, este faptul că, curtea bazei de recepție Bujor, unde se depozitează porumbul într-o grămadă enormă, este supusă inundațiilor. In cazul unor ploi — la care ar trebui să se aștepte și conducerea întreprinderii de valorificare a cerealelor — porumbul este supus deprecierii. Intr-o situație nu prea bună se găsește și porumbul întreprinderilor agricole de stat. In aproape toate stațiile C.F.R. pe care le-am vizitat ieri — Berești, Balintești, Băneasa, Băleni, Frumușița — am întîlnit sute de tone de porumb, depozitat pe rampe, sub cerul liber, care așteaptă vagoane pentru a fi trimis beneficiarilor. Este de datoria Direcției regionale C.F.R. să ia măsurile ce se impun pentru a asigura vagoanele necesare transportării porumbului la depozitele finale. Dacă unitățile agricole de stat și cooperatiste au sarcina să asigure fondul central al statului cu porumbul contractat, unitățile — respectiv I.V.C huI — au obligația să asigure o cît mai bună înmagazinare și conservare a acestor importante cantități de porumb. M. CREȚEANU Cum este preluat și înmagazinat porumbul ? Urbanistică țiglineană. Foto : PAUL POPA Baia a B Stampe ochi ale țnutului dintre Dunăre și Brutes viile din istoria Galaților Fiind Galații loc iubit al copilăriei noastre, încă de la începutul acestui secol XX, încărcat de întimplări prestigioase și cauze mărețe, încercăm să-l înfățișăm din amintirea bătrînă spre a-l reda cunoașterii generale și îndreptățirii pe deplin meritate. Amintirile gălățene, care se înscriu în contextul unei istoriografii fără pretenții, își propune identificarea acelor întimplări din trecut demne de cunoaștere și confruntare, nncit amintirea Brocinului, cu care deschidem aceste rînduri, nu e aleasă la întimplare, fiind acest loc leagăn muncitoresc de odinioară. Peste drum de Șantierul naval este o întindere pe care localnicii din Bădălan o numesc Brocin fără explicații. Acest loc e cuprins între străzile Pescari, Marinei și Magaziilor, iar aria lui nu depășește două mii cinci sute m.p. Pe linia lui fundată de la vest, în șirul de case, se mai văd două vechi șoproane de scinduri, construite în acel timp de existență a fabricii „Foresta", instalată în împrejurime, dini scindura de brad era material de bază în construcția locală. Acest loc de mică întindere a fost martor al multor intîmplări petrecute în secolul trecut și în secolul nostru, fiind el centrul în jurul căruia s-a dezvoltat Bădălanul, acest Bădălan, în a cărui largă arie cultura viței de vie a preocupare de început a fost localnicilor, pe lingă îndeletnicirea lor de cărăușie, vînat de rațe sălbatice și pescuit. Pînă nu de mult a fost în Brocina groapă în jumătatea locului dinspre strada Magaziilor, umplută de o baltă putredă alimentată de ploi. Groapa a fost asanată în zilele noastre, punindu-se capăt anomaliei. La fața locului dinspre strada Pescari s-a înălțat în anul 1921 o statuie din piatră și nisip, cioplită in Italia. Reprezenta un ostaș român infanterist in ținută de campanie, în pas de voie și cu arma întinsă, omagiu adus eroilor din Bădălan morți în primul război mondial. Soclul ei se mai vede și azi. Mai tirziu, în jurul anului 1936, s-a construit aici Școala primară nr. 2, în curtea căreia a fost cuprinsă statuia. Brocinul, făcând parte dintr-un plan de extindere Șantierului naval, a fost înzestrat în urmă cu cîțiva ani, cu construcția unui local cuprinzînd dispensarul sanitar al șantierului. In anul 1897, și pînă după primul război mondial, se vedea în Brocin o construcție mare din material lemnos, părăsită. Era una din acele construcții în stilul cabanelor și al așezărilor forestiere, se spunea Fabrica din Brocin. Conținea gatere și alte instalații. Mult timp, pînă în anii de curînd trecuți, au zăcut afară răsturnate pe pămint două cazane tubulare, ruginite, și alte materiale, șuruburi, piulițe, răngi, rămășițe ale fabricii părăsite. Generații de copii s-au jucat prin fabrica pustie. In primăvara bruscă a anului 1897, după o iarnă Brateșul s-a revărsat din greu, topirea zăpezilor, și viiturile s-au unit cu apele Dunării. Revărsarea a cuprins toată Valea Galaților pînă in strada Dogăriei la poalele vadurilor, încolo, la drumul Gării, și mai departe pe strada Maramureș, la vadul Șoselii Prutului neinălțate, la poalele Grădinii publice... Locuitorii au folosit bărcile mult timp pînă la retragerea apelor. Pe urma calamității naturale a fost belșug de pește, cum se întîmplă întotdeauna la revărsări de ape, și populația năpăstuită a fost răsplătită astfel. Acea groapă a Brocinului s-a umplut de apele revărsate ale Brateșului și de pește, devenind loc vestit de pescuit. Seara, sub raza domoală a lunii sau sub licărirea felinarului de gaz aerian din strada Pescari, mereu cu geamuri sparte din deprinderea rea copiilor de a arunca pietre în a obiective de acestea. Brocițiul cu apa, malurile și fabrica părăsită devenit loc înspăimântător, cercetat de „duhuri" era ocolit cu grijă de localnici. Vecinătățile asurzeau toată noaptea înfiorate de țipetele huhurezilor cuibăriți în așezarea părăsită, cit și de chemările în ajutor ale bețivanilor care o luau la întîmplare prin băltăria din strada Marinei sau mai de-a dreptul, innămolindu-se pînă IOSIF DODU (Continuare în pat», a 11-a) TELEGRAME Domnului Richard Nixon Imi este deosebit de plăcut să vă adresez, cu prilejul alegerii dumneavoastră în funcția de înaltă răspundere de președinte al Statelor Unite ale Americii, felicitări cordiale și cele mai bune urări de sănătate și fericire personală. Folosesc această ocazie pentru a-mi exprima speranța că relațiile dintre țările noastre se vor dezvolta continuu, în interesul popoarelor român și american, al cauzei păcii și colaborării internaționale. NICOLAE CEAUȘESCU Tovarășului Martin Spychalski Președintele Consumul de Stat al Republicii Populare Polone VARȘOVIA In numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, al poporului român și al meu personal vă adresez dv., Consiliului de Stat al R.P. Polone și poporului franc polonez calde felicitări și urări de noi succese în construcția socialismului, cu prilejul celei de a 50-a aniversări a redobândirii independenței de stat a Poloniei, moment de seamă în lupta poporului polonez pentru înfăptuirea năzuințelor sale seculare de unitate, independență națională, democrație și progres social, NICOLAE CEAUȘESCU