Viața Nouă, octombrie-decembrie 1968 (Anul 25, nr. 7403-7482)

1968-12-03 / nr. 7457

à > .to. J-\:' Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu ANUL XXV Nr. 7457 MARȚI 3 DECEMBRIE 1968 4 PAGINI — 30 BANI SE POT OBȚINE SPORURI MARI II ȘI GREUTATE LA ANIMALE IN TIMPUL IERNII Asigurarea pieței și industriei alimentare cu cantitățile necesare de produse animaliere ri­dică în fața agriculturii de stat și cooperatiste probleme deosebite privind perfecționarea și introducerea în practica zilnică a celor mai avansate metode de creștere a animalelor, menite să contribuie la obținerea unor spo­ruri ridicate și constante de producție. Pentru realizarea acestui deziderat, in urma studierii minuțioase a posibilităților fiecărei unități s-a trecut la profilarea unor ferme și sectoare din I.A.S. și C.A.P. pe creșterea diferitelor specii de animale, în funcție de scopul pro­pus. Creșterea și îngrășarea taurinelor, de pildă, acțiune ce se desfășura fragmentat, cu efec­tive mici, după metode depășite, costisitoare, a fost reorganizată atît în unitățile agricole de stat cît și în cele cooperatiste. Ca urmare, în prezent, de pildă, nu­mai la ferma Foltești a I.A.S. Brateș se îngrașă anual peste 1 000 de taurine, iar in nouă cooperative agricole, care și-au creat îngrășătorii, s-au crescut în 1968 peste 7 300 de tăurași și juninci. Analizînd situația realizărilor acestor uni­tăți reiese că sporurile de creștere în greu­tate oscilează de la un anotimp la altul, de la o unitate la alta. De aici și concluzia că nu toate unitățile care au astfel de îngrășătorii și-au însușit cele mai avansate metode de in­­grășare, că nu au reușit în totalitate să asi­gure condițiile necesare de furajare, cazare și îngrijire, direcții în care organele tehnice de la nivelul județului cît și specialiștii din unități mai au multe lucruri de pus la punct. Pentru cunoașterea opiniilor unor crescători de animale cu multă experiență, cât și a fac­torilor responsabili de la nivelul județului, redacția ziarului nostru a organizat, de cu­­rînd, o discuție pe tema creșterii și îngră­­șării tineretului taurin, adresînd participanți­lor întrebarea : „Se pot obține sporuri mari în greutate la animale și în timpul iernii ?“ Iată răspunsurile primite . PETRACHE BOTEZATU, pre­­ședintele cooperativei agricole de producție Schela : Experien­ța acumulată ani de-a rîndul precum și rezultatele înregis­trate în 1968 în îngrășătoria uni­tății noastre ne permit să dăm un răspuns afirmativ chiar de la început, la această întrebare. Noi, de exemplu, ne-am plani­ficat să îngrășăm și să livrăm statului în actualul an de pro­ducție 1 000 de taurine. La jumătatea lunii noiembrie si­tuația realizării contractului se prezenta astfel: s-au pre­dat 1 136 animale cu o greu­tate medie de peste 240 kg, dintre care mai mult de 400 de capete au fost recepționate la calitatea I. Realizările menționate sunt consecința unei furajări rațio­nale care a asigurat atît vara cit și iarna, cantitativ și calita­tiv, substanțele nutritive nece­sare obținerii unor sporuri ridi­cate de creștere în greutate. Media zilnică înregistrată pe parcursul a 10 luni la întregul efectiv este de 900 grame. Și ceea ce este mai important, la Schela, în timpul iernii s-au realizat sporuri mai mari. De­sigur, trebuie să prezint cîțiva factori care au acționat în a­­ceastă direcție: lipsa călduri­lor excesive și a insectelor care vara neliniștesc animale­le ; efectuarea unui control per­manent asupra modului de pre­gătire și de administrare a furajelor; respectarea cu stric­tețe a programului de lucru în îngrășătorie și adăparea corec­tă a întregului efectiv. Ing. ION DOBRE, director adjunct la Direcția agricolă județeană . Rezultate bune s-au înregistrat în aproape toate u­­nitățile care au organizat în­grășătorii de taurine. Aceasta ne-a determinat să reanalizăm posibilitățile existente în coo­perativele agricole și să pro­punem înființarea de noi în­grășătorii în alte 15 unități, numărul lor ajungînd astfel, în 1969, la 24, cu o capacitate de rulaj de circa 9 700 animale pe an. In același timp, greutatea de livrare va crește de la 234 kg (realizările din acest an) la 260 kg, ceea ce va permite să livrăm peste plan, la efec­tivul amintit circa 250 tone carne. Știut fiind faptul că cele mai bune rezultate s-au obținut mai ales acolo unde grosierele, fi­broasele și furajele de prove­niență industrială s-au folosit rațional și numai după o" prea­labilă preparare, considerăm că este posibil ca în toate în­­grășătoriile să se obțină în a­­notimpul zece sporuri de pro­ducție la nivelul celor din tim­pul verii. Trebuie însă să atra­gem atenția asupra faptului că actualele stocuri de nutrețuri și în­deosebi cele de grosiere vor asigura consumul pînă la noua recoltă numai dacă vor fi bine gospodărite și folosite în exclusivitate, după tocare și preparare. Ing. TANASACHE DARA­BAN, de la Uniunea județeană a cooperativelor agricole de producție. Consider că pentru realizarea unor sporuri mari de creștere în greutate și in timpul iernii este necesar ca tăurașii și vițelele (declarate inapte pentru reproducție) să fie introduse din timp în în­grășătorie, iar preluarea să se facă la o greutate medie de minimum 150 de kg. Deci, fi­nind seama de faptul că în­grășarea durează în medie 150 de zile, materialul biologic ca­re va asigura livrările din pri­mul trimestru al anului viitor trebuie achiziționat încă de pe acum. Această acțiune trebuie să se organizeze temeinic, în­deosebi în unitățile care și-au planificat să înființeze aseme­nea obiective pentru anul viitor. In concluzie, mișcarea efectivelor de animale impusă de profilarea fermelor de tau­rine trebuie efectuată înainte de sfîrșitul anului. In sprijinul celor afirmate de tov. inginer Dobre mențio­nez că se impune o judicioasă folosire și a celorlalte furaje— melasă, uree. De ce? In primul rînd pentru că administrarea lor defectuoasă provoacă in­toxicarea animalelor iar apoi, unitățile din zona noastră nu dispun de cantități mari de a­­semenea produse. OVIDIU PERIȘ, medic vete­­rinar, zootehnist șef la Trus­tul zonal al I.A.S.. Factorul hotărîtor în obținerea unor sporuri constante de creștere în greutate — atunci cînd dis­punem de animale sănătoase, condiții bune de cazare și în­grijitori pricepuți — este fu­rajarea. Fără a contesta vala­bilitatea afirmațiilor anterioa­re este bine să se cunoască că în ultima vreme au fost ela­borate noi metode coase de preparare a economi­grosie­relor și de utilizare a melasei și ureei. Bunăoară, la ferma Foltești — unitate speciali­zată în îngrășarea tau­rinelor — se folosește cu bune rezultate următoa­rea metodă de preparare a grosierelor și furajelor in­dustriale: La 330 kg brută se adaugă 40 kg melasă sulfat de amoniu în soluție de 10 la sută, 40 kg superfosfat în so­luție de 16 la sută, 7 kg droj­die furajeră și 583 litri de apă la temperatura de 45 de grade. Din acest amestec intr-un bazin de beton preparat care prin fermentare dezvoltă 80 grame de alcool etilic și 40 grame albumină digestibilă, se poate administra în hrana ti­neretului taurin un kg pe zi, fiecărui animal, un amestec cu grosierele bine mărunțite și cu numai jumătate din canti­tatea obișnuită de uree. Ing. PETRE ANCUȚA, șe­­ful fermei Foltești a I.A.S. Brateș. Cu circa patru ani în urmă în unitățile agricole de stat din actualul județ existau șase îngrășătorii Galați mici cu rezultate mult inferioare celor ce ar fi trebuit să se ob­țină. Reorganizarea agricultu­rii de stat și îndeosebi specia­lizarea fermelor a creat condi­ții favorabile aplicării meto­delor științifice în toate ramu­rile de producție. Ferma pe care o conduc, de exemplu, îngrașă acum tot a­­tîtea taurine care se îngrășau înainte în toate unitățile. Re­zultatele însă sunt mult supe­rioare din mai multe puncte de vedere: timpul de îngrășa­­re este mai scurt, iar greuta­tea de livrare, la aceleași con­sumuri de furaje, este mult mai mare. Anul acesta noi am avut planificat să livrăm statu­lui 650 tone carne, iar pînă la 31 octombrie s-au realizat 731 tone, reprezentînd un venit de peste 6,7 milioane lei, față de 5,5 milioane lei cît se planifi­case la începutul anului. Trebuie să arăt că folosind rații de furajare diferențiate de la o echilibrare, perioadă de îngrășare la alta, adminis­trate la ore absolut fixe (6 — 6,30, 12 — 12,30 și 18 — 18,30) noi am înregistrat sporuri de creștere în greutate constante, livrînd tineretul taurin la o greutate medie de 362 kg. Aș vrea să subliniez în continua­re că noi folosim aceleași ra­ții de hrănire în toate perioa­dele anului — vara și iarna. Și încă un amănunt, cîntăritul se face o singură dată pe tri­mestru, deoarece s-a observat că, după fiecare cîntărire, do­­uă-trei zile animalele nu mai asimilează. OVIDIU PERIȘ, medic vete­rinar. Ceea ce asigură în I.A.S.-uri succesul în îngrășa­rea tineretului taurin este respectarea întocmai a celor trei etape distincte, în cadrul procesului de producție și de care ar trebui să tină seama și lucrătorii din îngrășătoriile cooperativelor agricole. De exemplu, timp de circa 30 de zile de la preluare, adi­că pînă ajung la greutatea de peste 200 kg, vițeii sînt cazați în boxe comune asigurîndu-li­­se furaje la discreție — făină de lucerna, fîn de lucernă, grosiere bine mărunțite și tra­tate cu melasă și uree după metoda expusă anterior, con­centrate. Și totuși consumul zil­nic pe cap de animal nu depă­șește: 2 kg fîn, 2,5 kg concen­trate, 7 — 10 kg grosiere tra­tate. In a doua perioadă, tăurașii și junincile se leagă la iesle și li se administrează cantități mari de grosiere preparate și furaje industriale. In etapa a treia a perioadei de îngrășare — finisarea — se în rație uruielile de reintroduc concen­trate, fînurile sau suculentele, însumînd 8 unități nutritive, excluzîndu-se ureea și melasa. Ing. PETRE ANCUȚA. Me­toda de furajare a tineretului taurin la îngrășat ne-a permis să obținem de creștere sporuri constante în greutate. Și totuși în anotimpul friguros s-au înregistrat unele scăderi — circa 40 grame pe zi. Fiind observată la timp, această di­minuare a sporului a fost te­meinic analizată, ajungîndu-se la următoarea concluzie: graj­durile fermei de la Foltești, fiind pardosite cu beton, sînt răcoroase, mai ales atunci cînd lipsește așternutul. Ca urmare, o parte din substanțe­le nutritive asimilate de ani­ V. PÎRV.O. M. CREȚEANU (Continuare in pag. a III-a) 4 I.C. și­ a M. S. G. depășit angajamentul anual Obiectivele angajamentului luat în întrecerea socialistă pe acest an de către constructorii întreprinderii de construcții și montaje siderurgice Galați pre­vedeau obținerea unui spor de producție construcții-montaj de 10 milioane lei, o economie su­plimentară la prețul de cost de un milion lei și reducerea con­sumului de metal cu 170 tone. Intensificîndu-și eforturile pentru accelerarea ritmului de execuție la noile obiective, co­lectivele șantierelor, sub îndru­marea organizațiilor de partid, au căutat să depisteze și să valorifice cît mai bine rezerve­le interne, să folosească cu maximum de randament forța de muncă și capacitatea utila­jelor. De exemplu, numai prin îmbunătățirea cu 1,4 la sută a indicelui de utilizare a fondului de timp maxim putut fi obținută o disponibil­a producție suplimentară de 10,3 milioane lei. Drept rezultat, colectivul I.C.M.S.G. raportează că și-a realizat și depășit cu mai bine de o lună de zile mai devreme prevederile angajamentului a­­nual. Astfel, pînă in prezent, la forțe proprii, sarcinile de plan au fost depășite cu 41,8 milioa­ne lei, au fost realizate în plus, pe 10 luni, 2 895 000 lei econo­mii ]a prețul de cost și respec­tiv 3,3 milioane lei beneficii suplimentare. Angajamentul a­­nual privind reducerea consu­mului de metal a fost și el de­pășit, obținindu-se o economie de 180 tone. Dintre unitățile I.C.M.S.G., cele mai bune rezultate au fost obținute de grupul IV de șanti­ere — care s-a menținut fruntaș în întrecere în toate cele 11 luni ale anului în curs, și de către șantierele 81 și 82, care și-au depășit prevederile de plan cu 5,9 la sută și respectiv 4,6 la sută. Manifestări culturale închinate semicentenarului unirii Transilvaniei cu România împlinirea unei jumătăți de veac de la unirea Transilvaniei cu România a constituit și pen­tru locuitorii județului Galați un prilej de sărbătoare. Duminică, in sala Teatrului de stat din Galați a avut loc o a­­dunare festivă consacrată unirii Transilvaniei cu România, în ca­drul căreia tov. Georgică Strat, membru al Comitetului municipal Galați al P.C.R. a evidențiat sem­nificația evenimentului. Expune­rea a fost urmată de un program prezentat de către formațiile ar­tistice de amatori din oraș. La biblioteca „V. A. Urechia" din Galați sub auspiciile Muze­ului de istorie, Arhivelor statului Galați și ale Bibliotecii munici­pale s-a deschis o expoziție de documentare și fotografii evoca­toare ale istoricului moment din cronica poporului român. Pe pa­nourile expuse se află fotocopii ale principalelor documente ale unirii, cărți și articole din ziare­le vremii. In comunele Cudalbi, Costache Negri, Pechea, Nămoloasa, Șen­­dreni și Cuca, lectori ai Comisiei de răspîndire a cunoștințelor ști­ințifice au prezentat în fața u­­nui publi­c numeros conferința „50 de ani de la unirea Transil­vaniei cu România". La Galați și Tecuci vor avea loc zilele acestea și alte mani­festări culturale prilejuite de sărbătorirea unei jumătăți de se­col de la unirea Transilvaniei cu România. Formațiile calificate pentru faza finală a Bienalei de teatru L. Caragiale" Artiștii amatori din formați­ile de teatru ale județului nostru au repurtat recent in contextul competițiilor interju­­dețene citeva succese de pres­tigiu. In urma disputei scenice care a avut loc la Focșani (ju­dețele Galați, Vrancea și Bu­zău) s-au calificat pentru faza finală a Festivalului bienal de teatru de amatori „I. L. Cara­giale“ următoarele formații din județul nostru : întreprin­derea 7 construcții - montaj („Melodie varșoviană“); Casa municipală de cultură Galați („Recital de poezie — „bala­dă“ Gheorghe de la Boiabirz“ Casa municipală de cultură* Tecuci („Omul care aduce ploaie ); I.C.M.S.G. („O casă onorabilă"). Bátrínețe_a timpurie a unui cămin cultural Sfîrșit de toamnă la Inde­pendența, început de sezon cultural sau primăvară a ini­țiativelor. Școlile au intrat de mult în regimul normal de lu­cru, stația de radioficare a în­ceput să emită cu regularitate­, locuitorii au ceva mai mult timp disponibil pentru a-și cul­tiva preferințele artistice, în­clinațiile spre un domeniu sau altul al culturii în general. Undeva, cam pe la centrul comunei, clădirea impozantă a căminului cultural. S-a lăsat seara. Un grup impresionant de copii — poate toți elevii de la Școala generală nr. 1 pătrund în sala mare, o parte așezîn­­du-se pe scaune, altă parte ur­­cind pe scenă. Scurt program artistic. Auzim corul intonînd „Trei culori“, aprobăm aplau­zele pionierilor. Privim din perspectivă spec­tacolul. Copii pe scenă, copii in sală și cîțiva profesori. Mai mult de 200 de locuri rămîn mereu goale. Unde sînt tine­rii? Unde sînt vîrstnicii? Poa­te la club. Nu, nici acolo. Pe strada mare din Independența se face promenadă. Ici un grup, dincolo altul, iar la bu­fet se discută întins în fața unui pahar de vin. Să derulăm filmul anchetei noastre. In dimineața aceleiași zile ne găseam împreună cu di­rectorul căminului cultural, în biroul său, înconjurați de hăr­ții și planuri de muncă. Sun­tem­ priviți cu oarecare sus­piciune , ne interesăm de cele­­ ce s-au­ făcut și nu de cele ce se vor face. Aceasta pentru că la capitolul „vom face" am întîlnit întotdeauna optimism și perspective luminoase, nu imediate însă, ci vag îndepăr­tate. — Stați bine cu munca cul­­tural-artistică, tovarășe direc­­­tor ? — Bine. — Baza materială corespun­de ? — Corespunde: — Sînteți ajutat de membrii consiliului de conducere al căminului, de intelectualii sa­tului ? Aici a urmat o pauză acti­vă. Ne-am notat numele fie­cărui participant activ la mun­ca culturală. I-am reținut pe soții Dumitru și Constan­tin Postolache, pe învățătorii D. Chirilă, Constantin Frangu­­lea etc. La fiecare din cei 11 componenți ai consiliului de conducere am notat responsa­bilitățile și acțiunile proprii. Iată : Ionel Tărbuc răspunde de formația de teatru , Matei Pătrașcu de educație pentru tineret, Constantin Butin­cu de problemele agrozootehnice, RADU MACOVEI (Continuare în pag. a II-a) In secția I de fabrica­ție de la I.R.A. Tecuci. Plecarea delegației P. C. Mexican Luni dimineața a părăsit Ca­pitala delegația Partidului Co­munist Mexican formată din tovarășii Marta Borquez, mem­bru al Prezidiului Comitetu­lui Central al P. C. Mexican și Enrique Lemo, membru al C.C. al P.C. Mexican, care la invita­ția C.C. al P.C.R. a făcut o vi­zită în țara noastră. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, delegația a fost saluta­tă de tovarășii Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Ghizela Vass, membru al C.C. al P.C.R., de activiști de partid­ (Agerpres) TOAMNĂ TÎRZIE. Foto : G. BERCOV CONTROLUL PREVENTIV - factor important de prevenire a infracțiunilor în dauna proprietății socialiste Apărarea proprietății socia­liste, trebuie să constituie o preocupare de căpetenie a tu­turor organizațiilor socialiste de stat și obștești, a tuturor oa­menilor muncii din patria noas­tră organele de conducere, an­gajații cu funcții de conducere, control și îndrumare, conștienți de răspunderea încredințată în administrarea, păstrarea și conservarea averii obștești, in marea lor majoritate muncesc cu pasiune pentru realizarea sarcinilor de plan, respectă le­gile țării, întrucît acestea ex­primă voința și interesele în­tregului popor și apără cu stric­tețe prin toate mijloacele lega­le, proprietatea socialistă. Un rol important în apărarea avutului obștesc și combaterea oricăror tendințe de încălcare a legalității socialiste revine angajaților cu sarcini de ser­viciu în acordarea vizei de control preventiv. O hotărîre a Consiliului de Miniștri din 1 februarie 1959 și regulamentul de aplicare a acestui act nor­mativ, reglementează organi­zarea și funcționarea controlu­lui preventiv, precizîndu-se în art. 2 că: „scopul acestei acti­vități este preîntîmpinarea pă­­gubirii avutului obștesc și în­călcarea disciplinei financiare, prin oprirea — înainte de e­­fectuare — a operațiunilor ile­gale, neoportune și neeconomi­­coase". Respectarea cu strictețe a a­­cestei cerințe legale a contri­buit din plin la prevenirea co­miterii de fapte penale în ma­joritatea întreprinderilor, insti­tuțiilor și organizațiilor de stat și obștești. Viza de control preventiv, acordată cu simț de răspundere și exigență profesională, con­stituie un obstacol de netrecut în calea ilegalităților de natu­ră financiară sau penală. Existența unor relații ne­principiale între angajații cu sarcini de administrare sau gestionare și cei ce îndeplinesc în organizațiile socialiste func­ții de organizare, conducere, control și îndrumare, slăbesc eficacitatea controlului preven­tiv, creîndu-se climatul favo­rabil pentru comiterea de sus­trageri din avutul obștesc. In fostul oficiu D.C.A. raion Galați, a fost posibilă delapi­darea sumei de 97 930 lei în timp de un an de către gestio­narul depozitului de deșeuri textile-chimice, Mihai Gheor­ghe în coautorat cu casierul Grigoriu Gheorghe și achizito­rii Pelin Mihai, Bafane Sofro­­nie, Petroiu Dumitrache, Mumchiu Vasile, deoarece con­si trolul preventiv era inexistent din partea fostului contabil șef Gherman Dinu și a fostului șef de oficiu David Costică. Aceștia se simțeau „obligați" a nu fi exigenți cu cei care au delapidat sub „ochii lor", de­oarece consumațiile făcute în diferite restaurante erau plătite cu bani dobîndiți pe căi ilicite. Chiar dacă n-au cunoscut exact sursa acestor venituri cheltuite cu atîta ușurință, ar fi trebuit să se întrebe, de unde pot fi procurate sumele respective, deoarece cunoșteau posibilitățile materiale ale fie­căruia dintre ei. Aceste rela­ții neprincipiale, au slăbit vi­gilența celor chemați să pre­­întîmpine păgubirea avutului obștesc printr-un riguros con­trol preventiv asupra actelor primare de gestiune, făcîndu-și loc toleranța și pasivitatea, manifestări contrare obligații­lor morale și juridice față de cei care se dedau la acte in­fracționale de sustragere din bunurile proprietate socialistă. A trebuit să vină controlul financiar intern, care în urma inventarierii făcute în gestiu­nea lui Mihai Gheorghe, să constate o lipsă de 31 322 kg deșeuri textile-chimice pentru a se pune capăt activi­tății infracționale a acestora. O altă întrebare legitimă ce se pune este în cursul unui an de activitate n-a trecut nimeni pe la magazia gestionată de Mi­­hai Gheorghe, ca să-i verifice stocurile scriptice și fapti­cul existent și să-și dea sea­ma că nu există o concordanță? Lipsa a trei vagoane de deșe­uri reprezintă un volum destul­­ de mare, pentru a putea face apreciere între stocurile scriptice și faptice. Cei vino­vați de faptele penale au fost condamnați de la 2 pînă la 12 ani închisoare, iar conducerea oficiului a fost îndepărtată din funcție. Acest exemplu nu este sin­gurul: o slabă activitate de control preventiv s-a manifes­tat la I.P.I.D. Galați, unde gestionarul Hogea Teodor pri­mea viza de control preventiv din partea șefului de secție confecții metalice, Vișan Cos­tică, înainte ca bonurile de consum materiale să fie com­pletate cu toate datele de iden­tificare exactă a materialelor. Aceste acte­­ primare au urmat cursul înregistrărilor, manifes­­tîndu-se un birocratism exce­ JIANU GRIGORE, procuror (Continuare în pag. a II-a) t Premiul I la concursul vitrin­ierilor In contextul mani­festărilor organizate pentru sărbătorirea semicentenarului u­­nirii Transilvaniei cu România, Ministerul Comerțului Interior a organizat la Alba Iu­­lia un concurs de vi­trine, la care au luat parte vitrinieri-deco­­ratori din București, Alba Iulia și din alte zece județe. Printre ei s-au aflat și doi re­prezentanți ai jude­țului nostru — Sandu Steinberg și Toader Stănescu de la OCL „Produse industriale" Galați. Vitrina festivă exe­cutată de gălățeni s-a bucurat de sufragiile unanime ale juriului care le-a acordat premiul I. Drept recompensă celor doi vitrinieri­­decoratori li s-au ofe­rit cite o excursie de documentare în străi­nătate.

Next