Viața Nouă, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7635-7713)

1969-09-19 / nr. 7704

1 Pag. a 2-a Marca întreprinderii se cîștigă prin lucrări de calitate (Urmare din pag. 1) ca­re repartițiile au existat, ser­viciul aprovizionare nu s-a preo­cupat în suficientă măsură pen­tru aducerea materialelor la timp, în mod ritmic în conformi­tate cu eșalonarea producției. Acest lucru, arătau tovarășii Gheorghe Lungu, maistru în sec­torul prelate și ing. Virgil Cor­­codel, șeful serviciului fabricație, a contribuit la realizarea unor produse și reparații de proastă calitate. Asigurarea materialelor făcîndu-se la sfîrșitul perioade­lor, a determinat practicarea lu­crului în asalt pentru realizarea valorică a planului, neținîndu-se însă seama de calitatea produc­ției executate. Deficiențe mari au fost semnalate și în activita­tea altor compartimente, condu­se de cadre cu munci de răs­pundere în uzină, generate de neasigurarea S.D.V.-urilor, a do­cumentațiilor tehnice și a tehno­logiilor de fabricație, ceea ce a avut, de asemenea, influențe negative asupra calității produc­ției. In cuvîntul său tovarășul Cos­­tică Petrea, inginerul șef al u­­zinei, a arătat că lipsa unor utilaje cum sînt: un strung de 2000 mm, un pod rulant, o foarfecă ghilotină și alte ase­menea utilaje, absolut necesare desfășurării în bune condițiuni a activității, și pentru care s-au făcut nenumărate cereri forului tutelar, a condus în mare par­te la înregistrarea unei produc­tivități scăzute cu implicații ne­favorabile și asupra calității producției industriale și a repa­rațiilor auto. In acest sens a fă­cut propunerea ca Centrala in­dustrială de reparații auto din MTANA, reprezentată la aceas­tă adunare a salariaților prin tovarășul director Gavril Coră­­beanu, să analizeze cu mai mul­tă obiectivitate cerințele uzinei, greutățile pe care le implică în realizarea sarcinilor sporite atît pa volum cît și ca diversitate și să asigure în consecință utilaje­le solicitate. De asemenea to­varășul C. Petrea a combătut cu fermitate poziția neprincipială a unor cadre cu munci de răs­pundere, cu privire la modul de abordare a sarcinilor pe care le au, de genul acelora „că vom face totul, vom face cît vom putea" recomandînd în același timp, depunerea unor eforturi concrete, răspundere, preocupa­re permanentă și exigență spo­rită față de sarcinile care le revin, față de colectivele de muncă pe care le conduc. Spiritul de combativitate și e­­xigență asupra lipsurilor, a ca­racterizat întreaga desfășu­rare a dezbaterilor. Bună­oară, alți participanți la discuții au reliefat o serie de neajunsuri determinate de numărul mare al absențelor ne­motivate, învoirilor și concediilor fără plată care, numai pe pri­mele opt luni echivalează cu o pierdere de producție de 155 autocamioane reparate, sau cu 3 410 000 lei valoric. De aseme­nea, s-a combătut cu tot simțul răspunderii manifestările grave de indisciplină din unele sec­toare de activitate, unele apu­cături străine eticii socialiste de genul acelora a sustragerilor din contul uzinei, valoarea pa­gubelor cauzate de aceste practici ridicîndu-se la 29 000 lei.­­ Pentru combaterea acestor manifestări, arăta tovarășul Trandafir Ciucă, locțiitorul se­cretarului comitetului de partid pe uzină, și șef al serviciului personal, nu sunt suficiente nu­mai sancțiunile administrative, desfacerea contractului de mun­că și alte măsuri de genul a­­cestora, ci în această direcție, un rol hotăritor îl au organizațiile de partid pe sec­ții, de U.T.C. și sindicat care trebuie să-și intensifice eforturile pentru educarea oamenilor, pentru comunistă a ai face să înțeleagă rolul și menirea lor în unitate. Insuficienta preocu­pare manifestată pe linia educării oamenilor, a tinere­tului în special, care în uzina noastră deține ponderea cea mai mare, a făcut ca în uzină să avem muncitori cer­tați cu disciplina de pro­ducție, și un mare număr de absențe nejustificate precum și cazuri de sustrageri de ma­teriale. Pentru preîntâmpinare va trebui să îmbunătățim meto­dele și stilul de muncă cu oa­menii, singurul factor eficace în stare să pună capăt neajunsuri­lor semnalate, să mobilizeze ac­tivitatea întregului colectiv. Problema numărul 1 a dezba­terilor, după ce au fost scoase la iveală toate deficiențele care au existat și pentru care s-au făcut valoroase propuneri de lichidare a lor, a consti­tuit-o măsurile ce trebuie întreprinse pentru asigura­rea calității producției, a­­ducerea ei la nivelul realizării sarcinilor valorice, rezultînd cu destulă pregnanță că din acest punct de vedere deși s-au fă­cut pași importanți, activitatea uzinei rămîne totuși deficitară. Toate problemele, ridica­­­te atît în darea de sea­mă cît și în discuțiile participanților, au fost canalizate spre asigurarea calității produc­ției, a măsurilor ce trebuie lua­te pe această linie. „Marca în­treprinderii și încrederea în be­neficiari pot fi cîștigate numai printr-o calitate ireproșabilă a lucrărilor executate". Acestea au fost cuvintele cu care majorita­tea participanților la discuții și-au încheiat cuvîntul, anga­­jîndu-se totodată de a traduce în fapte aceste angajamente. Pentru anul 1970, planul de producție al Uzinei de reparații auto Tecuci prevede o creștere de 14 la sută în comparație cu anul curent ; va crește, de ase­menea, gama sortimentelor de executat și, de aici o serie de sarcini sporite, de eforturi și răspunderi multiple, pentru în­deplinirea lor exemplară. Pe a­­ceastă linie, din sinteza greută­ților și lipsurilor relevate în ca­drul dezbaterilor, a propunerilor participanților, a fost întocmit un plan de măsuri tehnice și organizatorice, care, prin apli­carea în practică oferă ga­ranția îndeplinirii cu succes a sarcinilor de mare răspundere ce revin colectivului uzinei în anul viitor. VIATA +OU ȘAH Un început Recent a avut loc la Galați primul contact al șahiștilor din localitate cu o latură mai puțin obișnuită a acestui sport — șahul artistic. După ce s-a făcut o scurtă istorie în această disciplină, ing. G. Teodoru, președintele comisiei de studii și probleme din cadrul F.R. de Șah, a pre­zentat practic sistemul de compoziție a problemelor. A urmat un concurs de dezlegări la care s-au înscris 35 din cei prezenți în sală. S-au dat spre rezolvare două probleme de dificultate dife­rită cu „mat în 2 mutări“. Spre surprinderea generală, concursul a fost cîștigat de e­­leva Elena Ciorâța, care la vîrsta sa (9 ani) — afirmă un real talent atît pentru șahul obișnuit cît și pentru cel ar­tistic. Pe locurile următoare s-au clasat în ordine : R. Miroslav (Liceul nr. 2) ; V. Tofan (Li­ceul nr. 2); F. Stanciu (Liceul nr. 6) ; Ioana Miroslav (Li­ceul nr. 2) ; Rodica Neofit (Li­ceul nr. 3) etc. Primilor 6 concurenți li s-au oferit diplome și premii. In încheierea acestei fru­moase și interesante manifes­tații sportive a luat cuvîntul promițător ing. Victor Cuciuc, maestrul sportului la problemistică, ca­re a dat cîteva îndrumări ce­lor care vor păși pe drumul anevoios, dar plin de satisfac­ții al componisticii, latură a șahului prin care țara noastră și-a cucerit un deosebit pres­tigiu pe plan internațional datorită valoroaselor lucrări create de marele maestru Paul Farago și a continuato­rului său Anatol Ianovcik (Sibiu). Comisia județeană de șah a anunțat cu această ocazie or­ganizarea „Cupei Danubiu“ — concurs internațional de compoziție pentru probleme cu „mat în 2 mutări", la ca­re vor fi invitați să participe maeștri ai genului din U.R.S.S., Bulgaria, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, R.F. a Germaniei, Iugoslavia, Franța, Austria și, bineînțeles, România. Prima întîlnire a celor care îndrăgesc compoziția șahistă a fost de un bun augur, pro­­mițînd frumoase perspective pentru viitor. Șahul artistic — sau „poezia șahului", cum i se mai spune, și-a cucerit noi prieteni și în orașul de la Dunăre. — Cu mașina în fața blocului, la indemină! Nimeni nu este împotrivă ca să-ți parchezi mașina mai aproape de locuință. Dar pentru aceasta sunt locuri anume stabilite prin a­­propiere, căci Galațiul nu du­ce lipsă de așa ceva. Așa că a transforma spațiile verzi din fața blocurilor în de­barcare și trotuarele locuri în „garaje" sub cerul liber con­stituie o contravenție care se sancționează în temeiul Deci­ziei Consiliului popular mu­nicipal cu amendă de la 50 la 150 de lei. Nu o dată, prin coloanele ziarului nostru, am luat ati­tudine împotriva unor ase­menea oameni certați cu ele­mentarele îndatoriri cetățe­nești. O facem din nou supu­­nînd oprobiului concetățenilor pe aceia care nesocotesc mun­ca lor investită în amenaja­rea și întreținerea spațiilor verzi, distrug bordurile și a­­t­entează la liniștea celor din jur. La un control nocturn în­treprins cu două zile în ur­mă, lucrătorul de miliție A­­DRIAN ȘTEFAN din Servi­ciul de circulație a Inspecto­ratului județean de mili­ție au fost depistate al­te cîteva cazuri. Nu-i prima dată cînd cetățeanul Radu Canea, salariat la I.T.C. Galați, își garează turismul (prima fotografie) în fața blocului F 7 din Dunărea. Argumentele cartierul aduse în favoarea unei asemenea practici sunt prea minore. Este clar că din comoditate cetă­țeanul Ganea își garează ma­șina la... scară. Șoferul Nicolae Dobreo­, de la I.O.I.L. nr. 2 Galați a pozat destul de stingher (care în fața autocamionului) îi place să rnsti­ge un ban în plus, face noaptea, căci e mai dis­­­cret, cu ajutorul mașinii „îm­prumutată" de la întreprinde­re. El susține că despre ulti­ma escapadă nocturnă, cu un transport de bagaje pen­tru Costică Bădin de la blo­cul F­7, știe și șeful său di­rect Vasile Andrei. Nu cu­noaștem cît adevăr este în spu­sele lui, considerăm însă că a­­semenea îndeletnicire trebuie curmată prin măsuri discipli­nare. Completăm exemplele nega­tive ,consemnînd și numele cetățenilor Marin Marchidan, salariat la Serviciul energetic al I.C.M.S.G. și Ion Iacob, de la Șantierul 33 I.C.M.S.G. care de asemenea, își parchează motocicletele pe trotuar și în zona spațiului verde din fața blocului B 4 scara 4, Țiglina III. E la îndemîna tuturor cetă­țenilor ,a asociațiilor de lo­catari să-și manifeste direct dezaprobarea față de aseme­nea practici și să ceară sanc­ționarea celor care se fac vi­novați. M. CORNELIU Urmare din pag. I foarte importantă, a pro­ducției materiale. Ei trebuie ajutați — mai presus de toate — în lăr­girea universului lor spi­ritual, deprinși să se com­porte firesc în societate, să iubească frumosul, să știe să-l întimpine și chiar să-l făurească. Discuția purtată cu se­cretarul de partid și cu locțiitorul secretarului co­mitetului coordonator UTC de la Trustul de construcții, tov. Ion Postelnicu — mă îndreptățește să cred că ac­țiunile inițiate în munca de educație a tinerilor constructori pot fi numite fără exagerare puncte op­time de plecare într-o ma­re campanie, care să tindă spre perfecționarea meto­delor de ocupare superioa­ră a timpului liber. Nu avem spațiul necesar și nu este nici locul să în­­șiruim toate elementele le­gate de modul cum se des­fășoară munca cultural-e­­ducativă la Trustul de con­strucții. Mă voi opri aici la ceea ce este semnificativ și în­­ același timp specific. Există spre pildă o at­mosferă de familie, cadru optim pentru sarcinile ce­lui care se erijează în „das­căl", realizată chiar în căminele unde poposesc tinerii după orele de șan­tier. Cei care sunt găzduiți la blocul „Vulturul" spre pil­dă — au la fiecare nivel o sală afectată programu­lui de club, dotată cores­punzător cu mese de șah, de tenis, cu televizor, bi­blioteci volante, etc. Dar nu despre condițiile materiale este vorba aici, ci despre conținutul și for­mele pe care le îmbracă diferitele acțiuni între­prinse în sensul arătat mai sus. Jurisconsultul Maria Cocari de la Șantierul 2, de exemplu, a vorbit (la E 6 în Țiglina 3) despre „Le­gislația muncii" și despre „Noul cod penal“. In fie­care vineri sunt proiectate filme documentare legate de specificul activității ti­nerilor constructori. Au loc, de asemenea, concur­suri care stimulează cu­noașterea meseriei : zidă­ria, dulgheria, electricita­tea. La aceiași Șantier 2, tinerii au aflat de la tov. Eugenia Pungă „Modul cum trebuie să ne compor­tăm în societate". Mai e­­xistă apoi brigada artisti­că — cu funcțiile sale res­pectate de colectivul de artiști amatori, orchestra populară și de muzică u­­șoară, aplaudată adesea de cei peste 2 000 de tineri ai șantierelor care țin de Trustul de construcții. Mai interesante ni s-au părut însă acțiunile de a căror eficacitate nu se poa­te îndoi nimeni, acțiuni ca­re vor trebui desigur con­tinuate, ele fiind necesare, legate organic de buna desfășurare a procesului de producție, de orizontul unei anume categorii de tineri. Ele au condus la rupe­rea „relațiilor" cu miliția, la absența totală a cazuri­lor de infracțiune, de aba­tere gravă de la normele de conviețuire socială. Care sînt procedeele ? Dulgherul Gheorghe Popes­­cu — spre exemplu — ab­sența cu regularitate de la serviciu, fusese prins vînzînd „la negru" bilete la filmele foarte bune. A fost pus în discuția tovarășilor săi, tineri și ei, care l-au muștruluit cum se cuvine. In dreptul ru­bricii lui s-a scris apoi „re­cuperat". Neagu Mihalache și Du­mitru Bizim, la rîndul lor —­ași ai joc, al cărui jocului de ne­bogat sezon este de obicei luarea salariului, au după fost puși și ei în discuția ute­­ciștilor. S-a luat, de ase­menea, hotărîrea să se scrie părinților. Dușul a­­cesta va prii fără îndoia­lă. Se demonstrează că șantierul poate fi la fel de exigent și atent cu „copiii“ săi ca și familia sau școa­la. Iorga Sorin — fierar be­tonist a fost și el în cen­trul unor dezbateri furtu­noase. Este unul din aceia care se încadrează în ca­tegoria marilor reți". A fugit din „plimbă­sa și s-a întors după echipa vreo două luni de peregrinaj. Tinărul „picaro" este din nou pe drumuri astăzi. E­­chipa a fost prea severă cu dînsul probabil... Va avea însă prilejul să se convingă că faptele sale se vor repercuta asupra pro­priului destin ... „Pentru tinerii aceștia, cel mai bun educator — spune tovarășul Ion telnicu — este șeful Pos­de echipă. Dacă fiecare șef de echipă ar fi ca Nicolae Io­nn­iță, vă asigur că pe șan­tierele noastre s-ar insta­ura un climat de muncă și spiritualitate ideal..." "Cine este Nicolae Ioniță și ce îl deosebește de cei­lalți meseriași de-o seamă și de-o ... funcție cu dîn­sul ? Este, poate, tipul i­­deal al șefului de echipă. Tinerii din subordinea sa au, în primul rînd, în el un exemplu : cunoaște zi­dărie, este un bun beto­nist, mozaicar, zugrav etc. I se spune „omul univer­sal“. Funcția sa nu și-o în­deplinește numai urmă­rind îndeplinirea normei sau respectarea programu­lui. Se interesează de viața personală a fiecărui mem­bru din echipă , cît și pentru ce își cheltuiește banii, cum își folosește timpul liber, care îi sunt idealurile, păsurile ș.a.m.d. Iată deci un exemplu po­zitiv optim și nu ne îndo­im că în confirmarea șefi­lor de echipă conducerea șantierului ar trebui să-l cunoască bine pe Ioniță Nicolae. Comuniști ca dînsul mai sunt la Trustul de construc­ții mulți : Marin Coman, spre pildă, Constantin Șer­­ban și alții. Spuneam că problema e­ducației tinerilor de pe șantierele de construcții este spinoasă dar nu și ne­rezolvabilă. Există întrade­­văr o fluctuație nedorită. S-a luat însă măsura feri­cită ca după un număr de ani să se­ producă procesul fixării pe șantier­ greu în același timp Este să supraveghezi în particular pe fiecare din cei 2 000 de tineri. Soluțiile le-am găsit însă în însuși muncii educative conținutul desfășu­rate pînă acum. Sunt desi­gur și amendamente. Ac­țiunile cu adevărat efici­ente sunt totuși sporadice, nu au continuitatea dorită. Nu este folosit, de aseme­nea, sistemul anchetei so­ciale, care a dat roade în foarte multe întreprinderi gălățene. O bună parte din conferințele sau expuneri­le de etică nu se bazează pe date concrete, desprin­se din viața șantierelor. Di­recțiile muncii educative, în speță, sînt destul de restrînse. Tînărul trebuie să afle regulile de com­portare în societate, de la cele mai elementare pînă la cele mai complexe , ce înseamnă adevărata priete­nie, adevărata dragoste, ro­lul criticii și autocriticii, înțelegerea unei ope­re de artă, modul cum se dezvoltă gustul pentru frumos. Filmul documen­tar trebuie extins deci și pe aceste tematici, ex­punerile de asemenea, du­pă cum la buna desfășura­re a unor astfel de mani­festări se cuvine să con­tribuie nu numai specia­liștii dar și uteciștii și co­muniștii a căror compor­tare nu poate fi pusă sub semnul îndoielii. La Trustul de construc­ții se face și sport, se fac și excursii interesan­te. La fiecare acțiune în parte nu poate participa însă decit un grup restrîns de tineri (60, pînă la 100). Mai rămîn, de obicei, în a­­fară încă 1­900 ... De unde și necesitatea lărgirii cer­cului de oameni care coor­donează munca cultural-e­­ducativă prin sistemul sti­mulării inițiativelor de jos în sus. Să căutăm deci soluțiile nu la masa de lucru ci prin discuții directe, cu oamenii ! Prin ei și numai prin ei se poate realiza climatul spiritual optim dezvoltării conștiinței socialiste. Educația tinerilor— act de creație umană * M­EMENTO C­IMI â GALAȚI : „Central“ - filmul My Fair Lady - seria I și a II-a - orele 10 ; 15 ; 19 ; la Grădină orele 19;30. ,R­­ublica" - filmul Cavalerii aerului - orele 10 ; 12 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. Grădina „11 Iunie“ - filmul Mamă ciudată - orele 19;30. „Țiglina“ - fil­mul Asasinatul s-a comis luni - orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Doi­na“ - filmul In umbra colțului - ore­le 15; 17 ; 19 ; 21. „Popular“ - filmul Dragoste la Las Vegas - orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Dunărea“ filmul Prințul ne­gru - orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Con­structorul“ - filmul Planeta maimuțe­lor - Orele 18 și 21. TECUCI : „Arta“ - filmul Străin în casa - orele 15 , 17 ; 19 ; 21. „Popular“ - filmul Pentru încă puțini dolari - orele 15,15 ; 17,15 ; 19,15 ; 21.15. TG. BUJOR : „Doina“ - filmul Be­ket - orele 19. BEREȘTI - filmul Amprenta - orele 19. VINERI 19 SEPTEMBRIE 1969 PROGRAMUL 1 5,05-6,00 Program muzical de dimi­neață: 6,05 - 9,30 Muzică și actualități. 9,30 Memoria pămîntului 10,05 Pagini din operete. 10,30 românesc. Radio Prichindel. 11,05 Prezent și viitor în știința agricolă. 11,25 Varietăți muzi­cale. 12,00 EREN - România ’69. 12,30 întîlnire cu melodia populară și in­terpretul­­ preferat. 13,00 Radiojurnal 13,10 Mic magazin muzica­l. 14,10 Ro­za vînturilor. 14,35 Muzică ușoară. 14,50 Cu cîntecul și jocul pe meleagu­rile patriei. 15,30 Compozitorul săp­­tămînii. 16,00 Radiojurnal. 16,30 Tri­buna radio. 16,50­­ O mie de viori­­ muzica ușoară. 17,05 Pentru 17,35 Campionatele europene de patrie. a­­tletism. Atena. 17,50 Muzică populară. 18,10 Radio anchetă economică. 18,30 Q melodie pe adresa dv. 19,00 Gazeta radio. 19,30 ^ Săptămîna unui meloman. 2006 .Campionatele europene de a­­­tle­tism:. Atena. 20,30 Zece melodii pre­­­ fer|||h .21,00 Mai aveți o întrebare ? 21'120­ Revista șlagărelor. 22,00 Radio­jurnal. 22,20 Caleidoscop ritmic. 22,45 Caravana- fan­teziei. 23,50 Muzică ușoa­ră. 0,03-3,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6,10 Varietăți matinale. 7,00 Radio­jurnal. 7,10 Varietăți matinale - con­tinuare. 8,10 Tot înainte. 8,25 Muzică de balet. 9,00 Din folclorul muzical al popoarelor. 9,30 Cîntece de Mircea Neagu. 10,10 Teatru radiofonic. Orestia. î1,40 Recital de operă. 12,15 Mari orchestre de estradă. 12,45 Lucrări sim­fonice. 13,30 Cartea științifică. 13,40 Călătorie muzicală de-a lungul Dună­rii­­ muzică populară. 14,03 Muzică ușoară. 15,05 Opera pentru toți. 15,30 Cîntece care au trecut hotarele țării. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Suită simfoni­că. 17,00 Scrisori de dragoste pe por­tativ muzică ușoară. 17,40 R­adio publicitate.­­ 18,00 Varietăți muzicale. 19,20 Emisiune de poezie românească. 19,50 Noapte bună, copii. 19,55 Seară de operă. 22,30 Cîntec și poezie­­ mu­zică ușoară. 23,05 Simfonia I de Gheorghe Dumitrescu. 23,50 Muzică tradițională japoneză. 0,15-1,00 Scene din baletul „Petrușka“. 10,00 Limba T­V rusă (reluare). 10,25 Limba spaniolă (reluare). 10,50 închi­derea emisiunii de dimineață. 17,00 • Campionatele europene de atletism : suliță bărbați, lungime femei, 200 m femei­a finală, _ înălțime bărbați, 200 m bărbați semifinale, 100 m garduri se­mifinale, 170 m garduri semifinale, 800 m bărbați finală, 5 000 m. Transmisie directă de la Atena. 19,15 Tineri inter­preți de muzică populară : Ana Dănilă, Ileana Sfetcu, Ștefan Pintilie. Acom­paniază o formație de muzică populară românească condusă de Paraschiv Oprea. 19,30 Telejurnalul de seară. 19,45 Edi­ție specială - actualitatea în agricultură. 20,00 Film artistic. „Ape limpezi“ - o producție a studiourilor sovietice. Regia A. Saharov. 21,25 Dialog muzical cu Luiza Costache și Dorin Anastasiu. 21,45 Reflector. 22,00 Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de limbă română de conf. dr. Sorin Stati. 22,25 Telejur­nalul de noapte și buletin meteorologic. 22,40 Publicitate. 22,45 Cîntă sextetul vocal polonez „Ali Babki“. 23,00 în­chiderea emisiunii. Îndurerații soț, frate și ru­de roagă pe cei ce au cunos­cut și apreciat pe scumpa și în veci neuitata ECATERINA BUJOREANU, să participe la ceremonia ce se va oficia în biserica Ovidenie, dumini­că 21 septembrie orele 12. Buletin meteorologic Pentru următoarele 24 ore : Vreme răcoroasă cu ce­rul mai mult noros. Vor cădea ploi locale. Vînt potrivit cu intensificări de scurtă durată. Temperatu­ra în scădere, minimele vor fi cuprinse între 8 grade la 12 grade iar maximele între 17 grade la 22 grade. Pentru următoarele 3 zile. Vremea se menține răcoroasă cu cerul mai mult noros. Vor cădea ploi temporare. Vînt potrivit cu unele intensificări temporare. Temperaturile mi­nime vor oscila între 10 gra­de la 14 grade iar maximele între 19 grade la 23 grade. DECES Soția, fiica și întrea­ga familie anunță cu durere încetarea din viață a scumpului lor SANDU CONSTANTIN căpitan în rezervă în vîrstă de 65 ani. Inmormîntarea va a­­vea loc în ziua de 19 septembrie 1969 orele 13. © ©‡‡ © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © ©†© © © ©†© © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © ©ď © ©ďď ©ď © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © ©ďď © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © ©‡ © Nr. 7704 © „COMBINATUL SIDERURGIC „GHEORGHE GHEORGHIU DEJ“ GALAȚI organizează în perioada 25—30 septembrie a.c. în conformitate cu prevederile Regulamentului apro­bat prin HCM nr. 875/1960 CONCURS pentru ocu­parea următoarelor posturi de maiștri și maiștri principali: SECȚIA AGLOMERARE — 1 post maistru principal aglomerarea mine­reului pentru furnal. SECȚIA OȚELĂRIE — 1 post maistru principal oțelar (elaborare) — 1 post maistru tehnolog oțelar SECȚIA SLEBING — 2 posturi maiștri zidari șamplori (cuptoare) — 2 posturi maiștri principali tehnologi — 2 posturi maiștri tehnologi SECȚIA LAMINOR TABLĂ GROASĂ — 1 post maistru tratamente termice — 1 post maistru principal hidroenergetic — 1 post maistru principal tehnolog — 4 posturi maistri tenologi — 1 post maistru principal mecanic — 1 post maistru mecanic — 1 post maistru electrician SECȚIA TURNĂTORIA MIXTA — 1 post maistru oțelar (elaborare) — 2 posturi maiștri modelari — 1 post maistru principal mecanic — 1 post maistru principal turnare — 1 post maistru turnare SECȚIA PRELUCRĂRI ȘI MONTAJ MECANIC — 1 post maistru principal prelucrarea metale­lor prin așchiere — 1 post maistru întreținere SECȚIA OXIGEN — 1 post maistru principal tehnolog — 1 post maistru tehnolog SECȚIA PRODUSE REFRACTARE — 1 post maistru principal fabricarea lianților (var) — 1 post maistru fabricarea lianților (var) — 5 posturi maiștri produse refractare — 2 posturi maiștri întreținere electrică SECȚIA TERMOFICARE — 1 post maistru tehnolog cazane SECȚIA SUFLANTE — 2 posturi maiștri tehnologi suflante — 1 post maistru tehnolog cazane — 1 post maistru lăcătuș întreținere SECȚIA LAMINOR BENZI LA CALD — 1 post maistru întreținere mecanică — 1 post maistru termo­energetic SECȚIA FURNALE — 1 post maistru principal mecanic întreținere furnal — 1 post maistru mecanic instalații (apaduct) SECȚIA HIDROUZINAL — 2 posturi maiștri mecanici — 1 post maistru electrician SECȚIA TURNĂTORIA LINGOTIERE — 2 posturi maiștri formare — turnare SERVICIUL AUTOMATIZĂRI — METROLO­GIE — 1 post maistru electromecanic aparate de măsură și automatizări. SERVICIUL TRANSPORTURI AUTO — 1 post maistru lăcătuș mecanic auto — moto Cererile de înscriere și actele prevăzute de re­gulament se depun pînă la data de 24 septembrie a.c. la serviciul personal. Relații suplimentare se pot obține de la servi­ciul personal sau serviciul normare și salarizare Trustul de construcții ȘANTIERUL nr. 4 GALAȚI Str. Cristea Nicolae nr. 1—3. angajează de urgență : — șefi de depozite materiale instalații, pen­tru orașul Galați. ȘANTIERUL NAVAL GALAȚI Angajează de urgență : MUNCITORI NECALIFICAȚI PENTRU A FI CA­LIFICAȚI IN MESERIILE : — SUDORI — LĂCĂTUȘI — CONSTRUCTORI NAVALI — MECANICI — TUBULATORI — TIMPLARI Condiții: stagiul militar satisfăcut Solicitanții se vor adresa la sediul Șantierului na­val din Galați, strada Păcii nr. 132 — serviciul per­sonal. I Elevi și eleve! Abonați-vă la publicațiile pentru copii și tineret. A ) A V I v

Next