Viața Nouă, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7635-7713)
1969-09-19 / nr. 7704
1 Pag. a 2-a Marca întreprinderii se cîștigă prin lucrări de calitate (Urmare din pag. 1) care repartițiile au existat, serviciul aprovizionare nu s-a preocupat în suficientă măsură pentru aducerea materialelor la timp, în mod ritmic în conformitate cu eșalonarea producției. Acest lucru, arătau tovarășii Gheorghe Lungu, maistru în sectorul prelate și ing. Virgil Corcodel, șeful serviciului fabricație, a contribuit la realizarea unor produse și reparații de proastă calitate. Asigurarea materialelor făcîndu-se la sfîrșitul perioadelor, a determinat practicarea lucrului în asalt pentru realizarea valorică a planului, neținîndu-se însă seama de calitatea producției executate. Deficiențe mari au fost semnalate și în activitatea altor compartimente, conduse de cadre cu munci de răspundere în uzină, generate de neasigurarea S.D.V.-urilor, a documentațiilor tehnice și a tehnologiilor de fabricație, ceea ce a avut, de asemenea, influențe negative asupra calității producției. In cuvîntul său tovarășul Costică Petrea, inginerul șef al uzinei, a arătat că lipsa unor utilaje cum sînt: un strung de 2000 mm, un pod rulant, o foarfecă ghilotină și alte asemenea utilaje, absolut necesare desfășurării în bune condițiuni a activității, și pentru care s-au făcut nenumărate cereri forului tutelar, a condus în mare parte la înregistrarea unei productivități scăzute cu implicații nefavorabile și asupra calității producției industriale și a reparațiilor auto. In acest sens a făcut propunerea ca Centrala industrială de reparații auto din MTANA, reprezentată la această adunare a salariaților prin tovarășul director Gavril Corăbeanu, să analizeze cu mai multă obiectivitate cerințele uzinei, greutățile pe care le implică în realizarea sarcinilor sporite atît pa volum cît și ca diversitate și să asigure în consecință utilajele solicitate. De asemenea tovarășul C. Petrea a combătut cu fermitate poziția neprincipială a unor cadre cu munci de răspundere, cu privire la modul de abordare a sarcinilor pe care le au, de genul acelora „că vom face totul, vom face cît vom putea" recomandînd în același timp, depunerea unor eforturi concrete, răspundere, preocupare permanentă și exigență sporită față de sarcinile care le revin, față de colectivele de muncă pe care le conduc. Spiritul de combativitate și exigență asupra lipsurilor, a caracterizat întreaga desfășurare a dezbaterilor. Bunăoară, alți participanți la discuții au reliefat o serie de neajunsuri determinate de numărul mare al absențelor nemotivate, învoirilor și concediilor fără plată care, numai pe primele opt luni echivalează cu o pierdere de producție de 155 autocamioane reparate, sau cu 3 410 000 lei valoric. De asemenea, s-a combătut cu tot simțul răspunderii manifestările grave de indisciplină din unele sectoare de activitate, unele apucături străine eticii socialiste de genul acelora a sustragerilor din contul uzinei, valoarea pagubelor cauzate de aceste practici ridicîndu-se la 29 000 lei. Pentru combaterea acestor manifestări, arăta tovarășul Trandafir Ciucă, locțiitorul secretarului comitetului de partid pe uzină, și șef al serviciului personal, nu sunt suficiente numai sancțiunile administrative, desfacerea contractului de muncă și alte măsuri de genul acestora, ci în această direcție, un rol hotăritor îl au organizațiile de partid pe secții, de U.T.C. și sindicat care trebuie să-și intensifice eforturile pentru educarea oamenilor, pentru comunistă a ai face să înțeleagă rolul și menirea lor în unitate. Insuficienta preocupare manifestată pe linia educării oamenilor, a tineretului în special, care în uzina noastră deține ponderea cea mai mare, a făcut ca în uzină să avem muncitori certați cu disciplina de producție, și un mare număr de absențe nejustificate precum și cazuri de sustrageri de materiale. Pentru preîntâmpinare va trebui să îmbunătățim metodele și stilul de muncă cu oamenii, singurul factor eficace în stare să pună capăt neajunsurilor semnalate, să mobilizeze activitatea întregului colectiv. Problema numărul 1 a dezbaterilor, după ce au fost scoase la iveală toate deficiențele care au existat și pentru care s-au făcut valoroase propuneri de lichidare a lor, a constituit-o măsurile ce trebuie întreprinse pentru asigurarea calității producției, aducerea ei la nivelul realizării sarcinilor valorice, rezultînd cu destulă pregnanță că din acest punct de vedere deși s-au făcut pași importanți, activitatea uzinei rămîne totuși deficitară. Toate problemele, ridicate atît în darea de seamă cît și în discuțiile participanților, au fost canalizate spre asigurarea calității producției, a măsurilor ce trebuie luate pe această linie. „Marca întreprinderii și încrederea în beneficiari pot fi cîștigate numai printr-o calitate ireproșabilă a lucrărilor executate". Acestea au fost cuvintele cu care majoritatea participanților la discuții și-au încheiat cuvîntul, angajîndu-se totodată de a traduce în fapte aceste angajamente. Pentru anul 1970, planul de producție al Uzinei de reparații auto Tecuci prevede o creștere de 14 la sută în comparație cu anul curent ; va crește, de asemenea, gama sortimentelor de executat și, de aici o serie de sarcini sporite, de eforturi și răspunderi multiple, pentru îndeplinirea lor exemplară. Pe această linie, din sinteza greutăților și lipsurilor relevate în cadrul dezbaterilor, a propunerilor participanților, a fost întocmit un plan de măsuri tehnice și organizatorice, care, prin aplicarea în practică oferă garanția îndeplinirii cu succes a sarcinilor de mare răspundere ce revin colectivului uzinei în anul viitor. VIATA +OU ȘAH Un început Recent a avut loc la Galați primul contact al șahiștilor din localitate cu o latură mai puțin obișnuită a acestui sport — șahul artistic. După ce s-a făcut o scurtă istorie în această disciplină, ing. G. Teodoru, președintele comisiei de studii și probleme din cadrul F.R. de Șah, a prezentat practic sistemul de compoziție a problemelor. A urmat un concurs de dezlegări la care s-au înscris 35 din cei prezenți în sală. S-au dat spre rezolvare două probleme de dificultate diferită cu „mat în 2 mutări“. Spre surprinderea generală, concursul a fost cîștigat de eleva Elena Ciorâța, care la vîrsta sa (9 ani) — afirmă un real talent atît pentru șahul obișnuit cît și pentru cel artistic. Pe locurile următoare s-au clasat în ordine : R. Miroslav (Liceul nr. 2) ; V. Tofan (Liceul nr. 2); F. Stanciu (Liceul nr. 6) ; Ioana Miroslav (Liceul nr. 2) ; Rodica Neofit (Liceul nr. 3) etc. Primilor 6 concurenți li s-au oferit diplome și premii. In încheierea acestei frumoase și interesante manifestații sportive a luat cuvîntul promițător ing. Victor Cuciuc, maestrul sportului la problemistică, care a dat cîteva îndrumări celor care vor păși pe drumul anevoios, dar plin de satisfacții al componisticii, latură a șahului prin care țara noastră și-a cucerit un deosebit prestigiu pe plan internațional datorită valoroaselor lucrări create de marele maestru Paul Farago și a continuatorului său Anatol Ianovcik (Sibiu). Comisia județeană de șah a anunțat cu această ocazie organizarea „Cupei Danubiu“ — concurs internațional de compoziție pentru probleme cu „mat în 2 mutări", la care vor fi invitați să participe maeștri ai genului din U.R.S.S., Bulgaria, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, R.F. a Germaniei, Iugoslavia, Franța, Austria și, bineînțeles, România. Prima întîlnire a celor care îndrăgesc compoziția șahistă a fost de un bun augur, promițînd frumoase perspective pentru viitor. Șahul artistic — sau „poezia șahului", cum i se mai spune, și-a cucerit noi prieteni și în orașul de la Dunăre. — Cu mașina în fața blocului, la indemină! Nimeni nu este împotrivă ca să-ți parchezi mașina mai aproape de locuință. Dar pentru aceasta sunt locuri anume stabilite prin apropiere, căci Galațiul nu duce lipsă de așa ceva. Așa că a transforma spațiile verzi din fața blocurilor în debarcare și trotuarele locuri în „garaje" sub cerul liber constituie o contravenție care se sancționează în temeiul Deciziei Consiliului popular municipal cu amendă de la 50 la 150 de lei. Nu o dată, prin coloanele ziarului nostru, am luat atitudine împotriva unor asemenea oameni certați cu elementarele îndatoriri cetățenești. O facem din nou supunînd oprobiului concetățenilor pe aceia care nesocotesc munca lor investită în amenajarea și întreținerea spațiilor verzi, distrug bordurile și atentează la liniștea celor din jur. La un control nocturn întreprins cu două zile în urmă, lucrătorul de miliție ADRIAN ȘTEFAN din Serviciul de circulație a Inspectoratului județean de miliție au fost depistate alte cîteva cazuri. Nu-i prima dată cînd cetățeanul Radu Canea, salariat la I.T.C. Galați, își garează turismul (prima fotografie) în fața blocului F 7 din Dunărea. Argumentele cartierul aduse în favoarea unei asemenea practici sunt prea minore. Este clar că din comoditate cetățeanul Ganea își garează mașina la... scară. Șoferul Nicolae Dobreo, de la I.O.I.L. nr. 2 Galați a pozat destul de stingher (care în fața autocamionului) îi place să rnstige un ban în plus, face noaptea, căci e mai discret, cu ajutorul mașinii „împrumutată" de la întreprindere. El susține că despre ultima escapadă nocturnă, cu un transport de bagaje pentru Costică Bădin de la blocul F7, știe și șeful său direct Vasile Andrei. Nu cunoaștem cît adevăr este în spusele lui, considerăm însă că asemenea îndeletnicire trebuie curmată prin măsuri disciplinare. Completăm exemplele negative ,consemnînd și numele cetățenilor Marin Marchidan, salariat la Serviciul energetic al I.C.M.S.G. și Ion Iacob, de la Șantierul 33 I.C.M.S.G. care de asemenea, își parchează motocicletele pe trotuar și în zona spațiului verde din fața blocului B 4 scara 4, Țiglina III. E la îndemîna tuturor cetățenilor ,a asociațiilor de locatari să-și manifeste direct dezaprobarea față de asemenea practici și să ceară sancționarea celor care se fac vinovați. M. CORNELIU Urmare din pag. I foarte importantă, a producției materiale. Ei trebuie ajutați — mai presus de toate — în lărgirea universului lor spiritual, deprinși să se comporte firesc în societate, să iubească frumosul, să știe să-l întimpine și chiar să-l făurească. Discuția purtată cu secretarul de partid și cu locțiitorul secretarului comitetului coordonator UTC de la Trustul de construcții, tov. Ion Postelnicu — mă îndreptățește să cred că acțiunile inițiate în munca de educație a tinerilor constructori pot fi numite fără exagerare puncte optime de plecare într-o mare campanie, care să tindă spre perfecționarea metodelor de ocupare superioară a timpului liber. Nu avem spațiul necesar și nu este nici locul să înșiruim toate elementele legate de modul cum se desfășoară munca cultural-educativă la Trustul de construcții. Mă voi opri aici la ceea ce este semnificativ și în același timp specific. Există spre pildă o atmosferă de familie, cadru optim pentru sarcinile celui care se erijează în „dascăl", realizată chiar în căminele unde poposesc tinerii după orele de șantier. Cei care sunt găzduiți la blocul „Vulturul" spre pildă — au la fiecare nivel o sală afectată programului de club, dotată corespunzător cu mese de șah, de tenis, cu televizor, biblioteci volante, etc. Dar nu despre condițiile materiale este vorba aici, ci despre conținutul și formele pe care le îmbracă diferitele acțiuni întreprinse în sensul arătat mai sus. Jurisconsultul Maria Cocari de la Șantierul 2, de exemplu, a vorbit (la E 6 în Țiglina 3) despre „Legislația muncii" și despre „Noul cod penal“. In fiecare vineri sunt proiectate filme documentare legate de specificul activității tinerilor constructori. Au loc, de asemenea, concursuri care stimulează cunoașterea meseriei : zidăria, dulgheria, electricitatea. La aceiași Șantier 2, tinerii au aflat de la tov. Eugenia Pungă „Modul cum trebuie să ne comportăm în societate". Mai există apoi brigada artistică — cu funcțiile sale respectate de colectivul de artiști amatori, orchestra populară și de muzică ușoară, aplaudată adesea de cei peste 2 000 de tineri ai șantierelor care țin de Trustul de construcții. Mai interesante ni s-au părut însă acțiunile de a căror eficacitate nu se poate îndoi nimeni, acțiuni care vor trebui desigur continuate, ele fiind necesare, legate organic de buna desfășurare a procesului de producție, de orizontul unei anume categorii de tineri. Ele au condus la ruperea „relațiilor" cu miliția, la absența totală a cazurilor de infracțiune, de abatere gravă de la normele de conviețuire socială. Care sînt procedeele ? Dulgherul Gheorghe Popescu — spre exemplu — absența cu regularitate de la serviciu, fusese prins vînzînd „la negru" bilete la filmele foarte bune. A fost pus în discuția tovarășilor săi, tineri și ei, care l-au muștruluit cum se cuvine. In dreptul rubricii lui s-a scris apoi „recuperat". Neagu Mihalache și Dumitru Bizim, la rîndul lor —ași ai joc, al cărui jocului de nebogat sezon este de obicei luarea salariului, au după fost puși și ei în discuția uteciștilor. S-a luat, de asemenea, hotărîrea să se scrie părinților. Dușul acesta va prii fără îndoială. Se demonstrează că șantierul poate fi la fel de exigent și atent cu „copiii“ săi ca și familia sau școala. Iorga Sorin — fierar betonist a fost și el în centrul unor dezbateri furtunoase. Este unul din aceia care se încadrează în categoria marilor reți". A fugit din „plimbăsa și s-a întors după echipa vreo două luni de peregrinaj. Tinărul „picaro" este din nou pe drumuri astăzi. Echipa a fost prea severă cu dînsul probabil... Va avea însă prilejul să se convingă că faptele sale se vor repercuta asupra propriului destin ... „Pentru tinerii aceștia, cel mai bun educator — spune tovarășul Ion telnicu — este șeful Posde echipă. Dacă fiecare șef de echipă ar fi ca Nicolae Ionniță, vă asigur că pe șantierele noastre s-ar instaura un climat de muncă și spiritualitate ideal..." "Cine este Nicolae Ioniță și ce îl deosebește de ceilalți meseriași de-o seamă și de-o ... funcție cu dînsul ? Este, poate, tipul ideal al șefului de echipă. Tinerii din subordinea sa au, în primul rînd, în el un exemplu : cunoaște zidărie, este un bun betonist, mozaicar, zugrav etc. I se spune „omul universal“. Funcția sa nu și-o îndeplinește numai urmărind îndeplinirea normei sau respectarea programului. Se interesează de viața personală a fiecărui membru din echipă , cît și pentru ce își cheltuiește banii, cum își folosește timpul liber, care îi sunt idealurile, păsurile ș.a.m.d. Iată deci un exemplu pozitiv optim și nu ne îndoim că în confirmarea șefilor de echipă conducerea șantierului ar trebui să-l cunoască bine pe Ioniță Nicolae. Comuniști ca dînsul mai sunt la Trustul de construcții mulți : Marin Coman, spre pildă, Constantin Șerban și alții. Spuneam că problema educației tinerilor de pe șantierele de construcții este spinoasă dar nu și nerezolvabilă. Există întradevăr o fluctuație nedorită. S-a luat însă măsura fericită ca după un număr de ani să se producă procesul fixării pe șantier greu în același timp Este să supraveghezi în particular pe fiecare din cei 2 000 de tineri. Soluțiile le-am găsit însă în însuși muncii educative conținutul desfășurate pînă acum. Sunt desigur și amendamente. Acțiunile cu adevărat eficiente sunt totuși sporadice, nu au continuitatea dorită. Nu este folosit, de asemenea, sistemul anchetei sociale, care a dat roade în foarte multe întreprinderi gălățene. O bună parte din conferințele sau expunerile de etică nu se bazează pe date concrete, desprinse din viața șantierelor. Direcțiile muncii educative, în speță, sînt destul de restrînse. Tînărul trebuie să afle regulile de comportare în societate, de la cele mai elementare pînă la cele mai complexe , ce înseamnă adevărata prietenie, adevărata dragoste, rolul criticii și autocriticii, înțelegerea unei opere de artă, modul cum se dezvoltă gustul pentru frumos. Filmul documentar trebuie extins deci și pe aceste tematici, expunerile de asemenea, după cum la buna desfășurare a unor astfel de manifestări se cuvine să contribuie nu numai specialiștii dar și uteciștii și comuniștii a căror comportare nu poate fi pusă sub semnul îndoielii. La Trustul de construcții se face și sport, se fac și excursii interesante. La fiecare acțiune în parte nu poate participa însă decit un grup restrîns de tineri (60, pînă la 100). Mai rămîn, de obicei, în afară încă 1900 ... De unde și necesitatea lărgirii cercului de oameni care coordonează munca cultural-educativă prin sistemul stimulării inițiativelor de jos în sus. Să căutăm deci soluțiile nu la masa de lucru ci prin discuții directe, cu oamenii ! Prin ei și numai prin ei se poate realiza climatul spiritual optim dezvoltării conștiinței socialiste. Educația tinerilor— act de creație umană * MEMENTO CIMI â GALAȚI : „Central“ - filmul My Fair Lady - seria I și a II-a - orele 10 ; 15 ; 19 ; la Grădină orele 19;30. ,Rublica" - filmul Cavalerii aerului - orele 10 ; 12 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. Grădina „11 Iunie“ - filmul Mamă ciudată - orele 19;30. „Țiglina“ - filmul Asasinatul s-a comis luni - orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Doina“ - filmul In umbra colțului - orele 15; 17 ; 19 ; 21. „Popular“ - filmul Dragoste la Las Vegas - orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Dunărea“ filmul Prințul negru - orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Constructorul“ - filmul Planeta maimuțelor - Orele 18 și 21. TECUCI : „Arta“ - filmul Străin în casa - orele 15 , 17 ; 19 ; 21. „Popular“ - filmul Pentru încă puțini dolari - orele 15,15 ; 17,15 ; 19,15 ; 21.15. TG. BUJOR : „Doina“ - filmul Beket - orele 19. BEREȘTI - filmul Amprenta - orele 19. VINERI 19 SEPTEMBRIE 1969 PROGRAMUL 1 5,05-6,00 Program muzical de dimineață: 6,05 - 9,30 Muzică și actualități. 9,30 Memoria pămîntului 10,05 Pagini din operete. 10,30 românesc. Radio Prichindel. 11,05 Prezent și viitor în știința agricolă. 11,25 Varietăți muzicale. 12,00 EREN - România ’69. 12,30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal 13,10 Mic magazin muzical. 14,10 Roza vînturilor. 14,35 Muzică ușoară. 14,50 Cu cîntecul și jocul pe meleagurile patriei. 15,30 Compozitorul săptămînii. 16,00 Radiojurnal. 16,30 Tribuna radio. 16,50 O mie de viori muzica ușoară. 17,05 Pentru 17,35 Campionatele europene de patrie. atletism. Atena. 17,50 Muzică populară. 18,10 Radio anchetă economică. 18,30 Q melodie pe adresa dv. 19,00 Gazeta radio. 19,30 ^ Săptămîna unui meloman. 2006 .Campionatele europene de atletism:. Atena. 20,30 Zece melodii pre fer|||h .21,00 Mai aveți o întrebare ? 21'120 Revista șlagărelor. 22,00 Radiojurnal. 22,20 Caleidoscop ritmic. 22,45 Caravana- fanteziei. 23,50 Muzică ușoară. 0,03-3,00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6,10 Varietăți matinale. 7,00 Radiojurnal. 7,10 Varietăți matinale - continuare. 8,10 Tot înainte. 8,25 Muzică de balet. 9,00 Din folclorul muzical al popoarelor. 9,30 Cîntece de Mircea Neagu. 10,10 Teatru radiofonic. Orestia. î1,40 Recital de operă. 12,15 Mari orchestre de estradă. 12,45 Lucrări simfonice. 13,30 Cartea științifică. 13,40 Călătorie muzicală de-a lungul Dunării muzică populară. 14,03 Muzică ușoară. 15,05 Opera pentru toți. 15,30 Cîntece care au trecut hotarele țării. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Suită simfonică. 17,00 Scrisori de dragoste pe portativ muzică ușoară. 17,40 Radio publicitate. 18,00 Varietăți muzicale. 19,20 Emisiune de poezie românească. 19,50 Noapte bună, copii. 19,55 Seară de operă. 22,30 Cîntec și poezie muzică ușoară. 23,05 Simfonia I de Gheorghe Dumitrescu. 23,50 Muzică tradițională japoneză. 0,15-1,00 Scene din baletul „Petrușka“. 10,00 Limba TV rusă (reluare). 10,25 Limba spaniolă (reluare). 10,50 închiderea emisiunii de dimineață. 17,00 • Campionatele europene de atletism : suliță bărbați, lungime femei, 200 m femeia finală, _ înălțime bărbați, 200 m bărbați semifinale, 100 m garduri semifinale, 170 m garduri semifinale, 800 m bărbați finală, 5 000 m. Transmisie directă de la Atena. 19,15 Tineri interpreți de muzică populară : Ana Dănilă, Ileana Sfetcu, Ștefan Pintilie. Acompaniază o formație de muzică populară românească condusă de Paraschiv Oprea. 19,30 Telejurnalul de seară. 19,45 Ediție specială - actualitatea în agricultură. 20,00 Film artistic. „Ape limpezi“ - o producție a studiourilor sovietice. Regia A. Saharov. 21,25 Dialog muzical cu Luiza Costache și Dorin Anastasiu. 21,45 Reflector. 22,00 Mult e dulce și frumoasă. Emisiune de limbă română de conf. dr. Sorin Stati. 22,25 Telejurnalul de noapte și buletin meteorologic. 22,40 Publicitate. 22,45 Cîntă sextetul vocal polonez „Ali Babki“. 23,00 închiderea emisiunii. Îndurerații soț, frate și rude roagă pe cei ce au cunoscut și apreciat pe scumpa și în veci neuitata ECATERINA BUJOREANU, să participe la ceremonia ce se va oficia în biserica Ovidenie, duminică 21 septembrie orele 12. Buletin meteorologic Pentru următoarele 24 ore : Vreme răcoroasă cu cerul mai mult noros. Vor cădea ploi locale. Vînt potrivit cu intensificări de scurtă durată. Temperatura în scădere, minimele vor fi cuprinse între 8 grade la 12 grade iar maximele între 17 grade la 22 grade. Pentru următoarele 3 zile. Vremea se menține răcoroasă cu cerul mai mult noros. Vor cădea ploi temporare. Vînt potrivit cu unele intensificări temporare. Temperaturile minime vor oscila între 10 grade la 14 grade iar maximele între 19 grade la 23 grade. DECES Soția, fiica și întreaga familie anunță cu durere încetarea din viață a scumpului lor SANDU CONSTANTIN căpitan în rezervă în vîrstă de 65 ani. Inmormîntarea va avea loc în ziua de 19 septembrie 1969 orele 13. © ©‡‡ © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © ©†© © © ©†© © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © ©ď © ©ďď ©ď © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © ©ďď © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © © ©‡ © Nr. 7704 © „COMBINATUL SIDERURGIC „GHEORGHE GHEORGHIU DEJ“ GALAȚI organizează în perioada 25—30 septembrie a.c. în conformitate cu prevederile Regulamentului aprobat prin HCM nr. 875/1960 CONCURS pentru ocuparea următoarelor posturi de maiștri și maiștri principali: SECȚIA AGLOMERARE — 1 post maistru principal aglomerarea minereului pentru furnal. SECȚIA OȚELĂRIE — 1 post maistru principal oțelar (elaborare) — 1 post maistru tehnolog oțelar SECȚIA SLEBING — 2 posturi maiștri zidari șamplori (cuptoare) — 2 posturi maiștri principali tehnologi — 2 posturi maiștri tehnologi SECȚIA LAMINOR TABLĂ GROASĂ — 1 post maistru tratamente termice — 1 post maistru principal hidroenergetic — 1 post maistru principal tehnolog — 4 posturi maistri tenologi — 1 post maistru principal mecanic — 1 post maistru mecanic — 1 post maistru electrician SECȚIA TURNĂTORIA MIXTA — 1 post maistru oțelar (elaborare) — 2 posturi maiștri modelari — 1 post maistru principal mecanic — 1 post maistru principal turnare — 1 post maistru turnare SECȚIA PRELUCRĂRI ȘI MONTAJ MECANIC — 1 post maistru principal prelucrarea metalelor prin așchiere — 1 post maistru întreținere SECȚIA OXIGEN — 1 post maistru principal tehnolog — 1 post maistru tehnolog SECȚIA PRODUSE REFRACTARE — 1 post maistru principal fabricarea lianților (var) — 1 post maistru fabricarea lianților (var) — 5 posturi maiștri produse refractare — 2 posturi maiștri întreținere electrică SECȚIA TERMOFICARE — 1 post maistru tehnolog cazane SECȚIA SUFLANTE — 2 posturi maiștri tehnologi suflante — 1 post maistru tehnolog cazane — 1 post maistru lăcătuș întreținere SECȚIA LAMINOR BENZI LA CALD — 1 post maistru întreținere mecanică — 1 post maistru termoenergetic SECȚIA FURNALE — 1 post maistru principal mecanic întreținere furnal — 1 post maistru mecanic instalații (apaduct) SECȚIA HIDROUZINAL — 2 posturi maiștri mecanici — 1 post maistru electrician SECȚIA TURNĂTORIA LINGOTIERE — 2 posturi maiștri formare — turnare SERVICIUL AUTOMATIZĂRI — METROLOGIE — 1 post maistru electromecanic aparate de măsură și automatizări. SERVICIUL TRANSPORTURI AUTO — 1 post maistru lăcătuș mecanic auto — moto Cererile de înscriere și actele prevăzute de regulament se depun pînă la data de 24 septembrie a.c. la serviciul personal. Relații suplimentare se pot obține de la serviciul personal sau serviciul normare și salarizare Trustul de construcții ȘANTIERUL nr. 4 GALAȚI Str. Cristea Nicolae nr. 1—3. angajează de urgență : — șefi de depozite materiale instalații, pentru orașul Galați. ȘANTIERUL NAVAL GALAȚI Angajează de urgență : MUNCITORI NECALIFICAȚI PENTRU A FI CALIFICAȚI IN MESERIILE : — SUDORI — LĂCĂTUȘI — CONSTRUCTORI NAVALI — MECANICI — TUBULATORI — TIMPLARI Condiții: stagiul militar satisfăcut Solicitanții se vor adresa la sediul Șantierului naval din Galați, strada Păcii nr. 132 — serviciul personal. I Elevi și eleve! Abonați-vă la publicațiile pentru copii și tineret. A ) A V I v