Viața Nouă, octombrie-decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7714-7792)
1969-11-08 / nr. 7747
b v Nr. 774? Consfătuire pe tema propagandei tehnice îndeplinirea mărețului program de dezvoltare economică și social-culturală a țării, ritmul rapid în care progresează știința și tehnica impun îmbunătățirea continuă a metodelor și formelor de răspîndire cunoștințelor tehnico-econoamice in rîndul maselor largi de oameni ai muncii. Avînd în vedere această cerință, recent, Comitetul municipal de partid Galați a organizat o consfătuire cu tema : „Rolul și importanța propagandei tehnice in introducerea noului în producție", la care au participat responsabili cu munca de propagandă din comitetele de partid, șefi ai cabinetelor tehnice și președinți ai comitetelor sindicatelor din întreprinderile industriale și șantierele de construcții de pe raza municipiului. Cu acest prilej au fost expuse referatele : „Formele și mijloacele propagandei tehnice de masă folosite pentru răspîndirea cunoștințelor tehnice", „Documentarea tehnică și rolul ei în promovarea tehnicii înaintate“, susținute de ing. Marcel Grimberg de la Uzina Laminorul de tablă și ing. Constantin Zburlan de la ICEPRONAV. Participanții la dezbateri au scos în evidentă preocuparea organizațiilor de partid pentru îmbunătățirea propagandei tehnice de masă și atragerea la această activitate a unui număr câ mai mare de specialiști. Totodată s-a subliniat necesitatea ca această muncă să fie diversificată în funcție de cerințele fiecărei unități, să se utilizeze forme cât mai atractive, bogate în conținut, dovedindu-se în același timp mai multă operativitate. De asemenea, au fost emise idei valoroase în legătură cu îmbunătățirea activității de documentare tehnică. In încheiere, tovarășul Gheorghe Moca, secretar al Comitetului municipal de partid, a vorbit despre sarcinile ce revin organelor și organizațiilor de partid, comitetelor sindicatelor și conducerilor întreprinderilor din municipiul Galați, privind intensificarea propagandei tehnice, precum și măsurile ce se impun a fi luate, astfel ca această activitate să fie cit mai rodnică. M. BOȘCÂNEANU activist al Comitetului municipal de partid Galați. VIATA NOUA In cadrul secției mecanică-montaj de la Uzina mecanică navală din Galați s-a instalat recent un stend de probare gravitațională a vinciurilor pentru nave. In fotografie. Lăcătușul mecanic Gheorghe Belu, efectuînd, cu această instalație, proba unui vinci. Investițiile in comerțul sătesc — realizate la termen si de calitate! După cum se știe, investițiile în cadrul cooperației de consum contribuie efectiv la lărgirea și modernizarea bazei tehnico-materiale a rețelei comerciale și de deservire, reflectă eforturile mari pe care le depun partidul și statul nostru pentru continua ridicare a nivelului edilitargospodăresc al satelor și îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației din mediul rural. Tocmai de aceea, pentru centralizat acest an din planul de investiții, în cooperația de consum din județul Galați s-au prevăzut lucrări în valoare de 8,7 milioane lei, din care 5,9 milioane lei construcții-montaj. In plus, din fonduri proprii șicu aportul membrilor cooperatori, s-a stabilit un volum de lucrări care însumează 1,8 milioane lei. Din aceste sume se realizează în total 33 de obiective noi și amenajări, din care 20 se execută în regie și 13 în antrepriză. Pînă la începutul lunii noiembrie, au fost date în folosință nouă obiective din care patru în antrepriză (magazinele de la Frumușița, Tălpigi, Cerțești și Pechea) și cinci în regie (unitățile din satele Malu Alb, Zărnești, Plevna, Piscu Corbului și „Hanul de la răscruce" — Foltești). In ceea ce privește planul de dotări, acesta este realizat în proporție de 70 la sută și sunt asigurate toate condițiile a fi îndeplinit integral, sectoarele beneficiare urmărind îndeaproape livrările și preluările de la furnizori, la termenele prevăzute în contracte. Ce măsuri se impun a fi luate de către întreprinderile constructoare, astfel ca planul de investiții să fie realizat în întregime pînă la sfîrșitul anului ? Analizînd starea necorespunzătoare a spațiilor comerciale la nivelul satelor, în comparație cu cea de la centrele de comune, Comitetul executiv al U.J.C.C. în baza atribuțiilor cei revin de a folosi în mod judicios fondurile proprii, a hotărît construirea unor magazine sătești în regie, precum și amenajarea a trei brutării la Brăhășești, Bălăbănești și Gohor. Datorită măsurilor luate de conducerea U.J.C.C., conducerile cooperativelor de consum, care au avut prevăzute astfel de lucrări, au depus și depun eforturi susținute pentru aprovizionarea cu materiale pe plan local, au urmărit îndeaproape desfășurarea construcțiilor. Așa se face că în afara unităților terminate în regie, de care aminteam la început, magazinele de la Munteni, Furceni, Movileni, Ciorăști, Hînțești, Bursucani, Vlădești și altele au un stadiu fizic avansat, fiind cu șarpanta și cu tencuielile la finisare, ceea ce ne face să afirmăm cu certitudine că la sfîrșitul lunii decembrie a.c. vor fi terminate. Menționăm că paralel, în unitatea de producție industrială a U.J.C.C. se depun eforturi pentru terminarea mobilierului necesar echipării noilor unități. In afara obiectivelor enunțate mai sus, sunt create premisele dării în folosință în aceste zile la Cosmești a unei noi și moderne unități de alimentație publică pe traseul turistic Galați— Mărășești. Nu putem spune însă același lucru și despre lucrările de amenajare a celor trei brutării. Cu tot sprijinul ce li s-a acordat, conducerile cooperativelor de consum interesate, n-au depus suficient efort, astfel că amenajarea brutăriilor din Brăhășești, Bălăbănești și Gohor bate incă pasul pe loc. Vom urmări cu toată exigența ca și această sarcină ce ne revine să fie îndeplinită întocmai, asigurînd deservirea populației din satele respective cu produse de panificație. In ceea ce privește obiectivele ce se execută în antrepriză, pe bază de contract, stadiul de execuție nu este de natură să ne satisfacă. Dar să ne oprim în amănunt asupra unor aspecte. Un obiectiv important cu termen de predare 31 decembrie 1969 este depozitul de mărfuri al ICOMCOOP, Galați—etapa I — care este executat de către Trustul de construcții locale. Datorită unor lipsuri organizatorice și de aprovizionare, ritmul construcției s-a menținut redus, mai ales în perioada de vară cînd se putea executa un volum sporit de lucrări. La 20 octombrie, am fost totuși asigurați de T.C.L. că „ritmul de execuție a lucrărilor s-a intensificat, astfel incit sînt create premise pentru terminarea acestora pînă la 31 decembrie“. Dar o problemă vitală legată de construcția acestui depozit nu și-a găsit încă rezolvarea. Este vorba de faptul că T.C.L. nu a eliberat încă amplasamentul — ocupat în bună parte cu materiale și utilaje — astfel că I.C.C.F. Iași — Șantierul 64 Galați, nu poate începe construcția căii ferate. Așa că chiar dacă construcția se termină pînă la sfîrșitul anului, depozitul nu va putea fi folosit, lipsindu-i un element principal — calea ferată — care trebuie să asigure o eficiență economică sporită, față de situația actuală cînd cheltuielile de transport sunt peste plafonul stabilit, datorită depozitării mărfurilor în peste 20 de puncte ale orașului. Am vrea să atragem atenția constructorului că conducerea U.J.C.C. și-a programat, încă din trimestrul I 1970, transportarea fondului de marfă la noul depozit, așa că atît terminarea obiectivului cît și construirea căii ferate se impun cu toată acuitatea. Intîmpinăm greutăți și din partea întreprinderii de construcții și proiectări Centrocoop care execută în județul nostru unele obiective din planul de investiții. Din verificarea stadiului fizic a reieșit că, fără un efort deosebit din partea întreprinderii, magazinele din Jorăști și Smulți nu vor putea fi date în folosință la 31 decembrie a.c., așa cum s-a prevăzut în nesatisfăcătoare plan. Cu totul este situația brutăriei de la Frumușița. Termenul de punere în funcțiune a fost 31 decembrie 1968, însă nu a fost respectat. S-a stabilit un nou termen — trimestrul III 1969, care, de asemenea, a fost depășit și nici în momentul de față nu se observă măsuri energice din partea întreprinderii astfel că este incertă și darea în folosință la sfîrșitul anului. Menționăm, de asemenea, că magazinele universale din Smîrdan, Tudor Vladimirescu și Tulucești, care urmează a fi continuate în 1970, nu sunt aduse în stadiul de conservare pe timpul rece, întîrziindu-se turnarea plăcilor și executarea hidroizolației. Nu putem apoi trece cu vederea faptul că cele trei magazine din Cerțești, Tălpigi și Frumușița, terminate anul acesta de întreprinderea de construcții și proiectări, prezintă o serie de deficiențe, iar unele remedieri n-au fost efectuate, instalațiile electrice sunt în parte necorespunzătoare, ceea ce se răsfrînge negativ asupra funcționării lor. Iată așadar, că pentru realizarea integrală a planului de investiții se impun eforturi și măsuri operative, mai ales că timpul ce a mai rămas pînă la sfîrșitul anului este extrem de redus. In ceea ce ne privește, Comitetul executiv al U.J.C.C. se va strădui să asigure terminarea tuturor obiectivelor în regie, să le echipeze în mod corespunzător. Este însă imperios necesar ca și întreprinderile constructoare, cu care avem contract, să treacă la acțiuni hotărîte pentru sporirea ritmului de construcție și finisaj, să dovedească mai multă răspundere față de calitatea lucrărilor, astfel ca împreună să asigurăm realizarea tuturor obiectivelor la termenele prevăzute, condiție principală pentru îmbunătățirea aprovizionării și deservirii populației sătești. Ing. VASILE PETRICA, vicepreședinte al Uniunii județene a cooperativelor de consum — Galați Pag. a 3-a COPIII — LA ȘCOALA Creșterea unei populații de copii și tineret sănătoasă, cu o dezvoltare multilaterală și desăvîrșită a întregii personalități individuale, integrată armonios în viața socială, este o sarcină ce revine în egală măsură școlii și familiei. Procesul educativ începe de timpuriu. Pentru buna sa dezvoltare, copilul are nevoie, în afară de îngrijirea fizică, și de dragoste. In majoritatea cazurilor copilul este înconjurat de dragostea părintească care stimulează viața sa efectivă. Atunci însă cînd această dragoste este exagerată și se exteriorizează prin manifestări zgomotoase ca de exemplu : îmbrățișări, sărutări la tot pasul, satisfacerea tuturor capriciilor ea are o influență negativă asupra copilului. Acesta devine egoist, capricios, vehement,lipsit de respect și mai tîrziu îl vor pune în conflict cu mediul social. Autoritatea părintească presupune principialitate și consecvență, ceea ce implică acordul perfect între cei doi părinți și nicidecum contrazicerea lor. Copiii sesizează foarte repede ezitările sau dezicerile, lucru care-i derutează și știrbește din autoritate educatorului. Părinții trebuie să adopte aceeași atitudine față de toți copiii lor, pentru a evita gelozia, vanitatea sau egoismul unora dintre copii, ca urmare a unor atitudini preferențiale față de unii din frați. Exemplul personal este cel mai eficient mijloc de a imprima copilului deprinderile dorite. încă de mic, copilul trebuie să aibă anumite sarcini în cadrul familiei, să ajute pe măsura puterilor sale. La vîrsta preșcolară, activitatea copilului va fi supravegheată și dirijată, el va deprins cu citeva ore de suficiu, care îi vor solicita atenția. De asemenea, va fi deprins cu disciplina, respectul față de cei mari, modestia. Nu trebuie însă suprasolicitat, i se va lăsa și lui libertatea de acțiune, să-și inventeze singur jocurile. Cu micul bagaj de experiență, adunat în cei 6—7 ani în mediul familial, copilul SFATUL MEDICULUI pășește pragul școlii. Conduita sa este imaginea vie a educației primite pînă la această vîrstă. Din acest moment trebuie să existe o strînsă colaborare între părinți și școală. Profesorul cunoscînd mai bine aptitudinile unui elev, acesta poate fi stimulat și astfel să obțină succese, sau în cazul unor deficiențe, profesorul printr-o atitudine adecvată în relațiile sale cu elevul, poate ajuta la ameliorarea acestor deficiențe sau chiar la dispariția lor. De exemplu un elev excesiv de timid, tratat cu răbdare reușește să-și învingă timiditatea și să se comporte normal. Părinții trebuie să supravegheze felul în care elevii își pregătesc temele acasă, nu însă să se facă ei. FAMILIEI Nici suprasolicitarea școlarului printr-un program prea încărcat nu este de dorit căci în felul acesta randamentul lui scade. De exemplu ore de limbi străine, muzică, activități în gospodărie plus temele care trebuie făcute. In felul acesta copilului i se răpesc orele de joacă și de recreere. O eventuală admonestare în aceste condiții va inhiba și mai mult școlarul. O atenție deosebită trebuie acordată la vîrsta pubertară. Trebuie multă atenție, răbdare și tact pentru a cîștiga încrederea copilului. E bine de știut ce fel de prieteni are și cum își petrece timpul liber. Prietenii pot avea diverse influențe de multe ori negative. Este necesară și stimularea activității sociale în cadrul diverselor organizații pionierești, U.T.C. etc, căci astfel se dezvoltă conștiința datoriei față de colectiv și relațiile de ajutor tovărășesc. . Rezervînd copilului nostru puțin timp pentru a viziona împreună un spectacol, pentru sport sau o excursie, îl vom recreea plăcut, util și îi vom cîștiga încrederea, prietenia, reușind astfel să-l îndrumăm pe un făgaș sănătos. Prin modelarea lui copilului de azi caracterurezultă perspectivele fundamentale ale omului de mîine, constructor al comunismului, NEONILA DARZIU, medic pediatru circumscripția XIV-a sanitară Galați DIN SALI IE IUIBIMA UIMI Răzbunarea mielului De data aceasta nu lupul a fost cel vinovat ci doi tineri, care au dat dovadă de multă lăcomie și puțină minte. Într-o zi, în vara aceasta Andrei Godinac și Ghiță Găinaru, ambii din comuna Drăgănești, trecînd pe lîngă turma C.A.P.-ului Barcea au furat un miel, pe care, după ce l-au sacrificat, l-au ascuns într-o tufă și au plecat să pregătească cele necesare unui ospăț de pomină. Cînd s-au întors să ia mielul, au avut marea surpriză să-l găsească pe cioban care-i aștepta. Povestea a continuat apoi la postul de miliție și s-a încheiat la .. . Tribunal, unde hoții, în loc de friptură de miel au primit cîte o porție de 1 an și 8 luni închisoare. De unde se poate vedea că friptura de miel furat „cade" greu ... în balanța legii. Cheia potrivită Vasile Anton, electrician la I.C.M.S.G. și Constantin T. Bucur, operator chimist, aveau o curiozitate pe cît de ciudată pe atît de dăunătoare. Obișnuiau să răscolească prin casele oamenilor (cînd aceștia erau plecați de acasă) în căutarea unor lucruri de preț și obiecte de îmbrăcăminte ușor vandabile. Visul lor era să găsească o cheie potrivită pentru toate ușile. Și au găsit-o ! Intr-o seară, în timp ce-și făceau obișnuitul „rond“ prin blocurile din Țiglina, au fost surprinși de către lucrătorii de pază și ordine care i-au reținut și cu lucrurile furate și cu legătura de chei. Judecați pentru infracțiunea de furt calificat în dauna avutului personal cei doi au fost condamnați la cîte un an și 8 luni închisoare. Cum s-ar spune hoții și-au găsit cheia potrivită pe care au căutat-o în atîtea seri cu ... luminarea prin casele diferiților cetățeni. Alchimistul speculant Ion C.S. Crînganu era cunoscut în comuna Gohor pentru cantitățile de vin pe care le comercializa la prețuri pipărate. Avînd circa 900 mp de vie nobilă el spunea la cei ce-l întrebau că vinde vinul obținut din via sa. Dar cum cantitatea pe care o comercializa depășea cu mult producția ce putea fi obținută, organul de miliție a efectuat o descindere cu ocazia căreia s-a constatat că Crînganu obișnuia să fabrice vin din măciușe, pe care-l vindea apoi drept „vin nobil“. S-au găsit cu această ocazie în beciul speculantului, transformat într-un adevărat „laborator“, circa 2000 kg zahăr și 5 saci cu măcieșe. Această activitate întrunind elementele delictului de speculă, Ion C. S. Crînganu a fost condamnat la 2 ani și 6 luni închisoare. Surpriza din... coteț Intr-o noapte, cetățeanul Danie Haralambie din Galați a fost trezit de țipetele de spaimă ale găinilor. Dîndu-și seama că se petrece ceva neplăcut orătăniilor, omul apucat o jordie și a alergat a să vadă ce se întîmplă. Mare i-a fost, surpriza cînd l-a găsit amestecat printre găini pe Andone Pavel, un hoț cu multe condamnări la activul său, care vroia să-și procure în acest fel banii necesari băuturii. Predat organelor de miliție, hoțul de găini a fost înaintat Tribunalului care, judecind cauza, l-a condamnat pe Andone Pavel la încă 2 ani și 6 luni închisoare. Tîlharii și-au primit pedeapsa Nicolae S. Munteanu, Nicolae S. Gaiu și Milică Munteanu, toți trei din comuna Smulți într-o seară mergînd de la Tg. Bujor spre Smulți au întîlnit un om care venea spre gară. In loc să-și vadă de drumul lor, cei trei, au năvălit asupra omului, l-au lovit pînă a căzut jos, i-au luat ceasul de la mină și banii din buzunar și apoi au plecat liniștiți ca și cum nimic nu se întîmplase. Identificați de către organele de miliție cei trei tîlhari au fost judecați și condamnați la cîte 2 ani închisoare. t EXCURSII INSTRUCTIVE După o excursie instructivă la București, unde s-a vizitat EREN ‘69, conducerea Școlii generale nr. 12 Galați, împreună cu comandamentul de conducere al unității de pionieri a organizat zilele trecute, p Din inițiativa conducerii școlii generale din comuna Șivița și a organizației de pionieri, zilele trecute s-a organizat o excursie la București cu autocarele ONT Carpați. Cei 112 elevi însoțiți de cadre didactice au avut excursie pe Dunăre, avînd ca obiectiv orașului vizitarea Tulcea. Cei 400 de pionieri și școlari au ascultat cu atenție explicațiile competente date de către prof. Stelian Bordei, directorul școlii și de celelalte cadre posibilitatea de a vizita Expoziția Realizărilor Economiei Naționale, grădina zoologică de la Băneasa și au făcut turul orașului București. Reîntorși din nou pe băncile școlii, la inițiativa cadrelor didacdidactice care au însoțit pe excursioniști. Printre obiectivele vizitate orașul Tulcea în a fost și muzeul Deltei, care a impresionat prin numeroasele exemplare ale faunei acestor locuri. Ace s-a organizat un simpozion cu impresii din excursia întreprinsă. Cu acest prilej, toți elevii școlii au avut posibilitatea de a cunoaște, o parte din realizările înfăptuite în patria noastră. Formația de dansuri de la I.C.M.S.G. Foto : G BERCOV încheierea păcii de la Adrianopol (1829) prin care a fost abolit monopolul turcesc asupra comerțului Țărilor Române și s-a proclamat libertatea navigației pe Dunăre a marcat o nouă etapă în dezvoltarea economico-socială a Galațiului. In condițiile dezvoltării noilor relații de producția capitaliste, Galațiul va ocupa o pondere din ce în ce mai însemnată în viața economică a Moldovei și ulterior a tânărului stat național român. Dezvoltarea multilaterală a așezării a impus transformări de ordin urbanistic și edilitar. Documentele aflate spre păstrare la Arhivele statului din Galați constituie o sursă prețioasă de informare asupra aspectului și întinderii Galațiului, atît înainte cît și în timpul regimului porto-franco-ului. Pină în 1837, Galații se întindeau în vale, în jurul schelei (portul) limita de sus formînd-o Ulița Domnească (azi str. Republicii) ; singurele centre populate în partea dinspre deal a orașului erau mahalalele formate în jurul bisericilor Precista și Sf. Vineri. Dincolo de Ulița Domnească se întinse terenuri virane, livezi, grădini și aflaui vii.In acest sens s-a păstrat pînă azi denumirea unei străzi : „Grădina veche"). Orașul se prezenta, cu ulițe înguste, nepavate. Casele din zid erau foarte rare. Cu excepția boierilor și a cîtorva negustori înstăriți, populația se adăpostea în case din paiantă și în bordeie de pămînt. Iluminatul public se făcea cu felinare prevăzute cu luminări de seu și aceasta numai pe ulițele centrale. Datorită construcțiilor de lemn se produceau incendii numeroase, iar din cauza proastelor condiții de salubritate, bolile (ciuma și holera) care bîntuiau, produceau multe victime omenești. Dacă spre sfîrșitul secolului al XVIII-lea un călător străin descria Galațiul ca pe un „biet sat", aspectul acestuia nu se schimbase prea mult la începutul veacului trecut. O dată cu proclamarea libertății comerțului, Galațiului i se impunea o dezvoltare urbana de tip capitalist Nu întîmplător acum el ocupa locul secund după cel al Iașului în preocupările domniei lui Mihail Sturza pentru modernizarea și înfrumusețarea orașelor Moldovei. Un pas înainte pe linia gospodăririi Galațiului l-a constituit măsurile luate de Eforia orașului încă din 1831 pentru îmbunătățirea limanului și drumurilor ce legau așezarea cu ținuturile vecine. In perioada 1831-1836 s-au executat o serie de lucrări de pavare a ulițelor din centru și s-au luat măsuri pentru preîntîmpinarea incendiilor și inundațiilor. Aceste îmbunătățiri s-au dovedit a fi însă insuficiente atunci cînd dezvoltarea viitoare a Galațiului reclama ca pe o condiție sine qua non declararea lui ca port liber (1837). O dată cu instituirea regimului de porto-franco ritmul transformărilor edilitare și urbanistice va fi mai intens și mai eficient decit în perioada precedentă. Pentru executarea lucrărilor de modernizare și extindere a Galațiului și pentru „împlinirea tuturor celor de nevoie întru deschiderea slobozeniei portului" s-a înființat aici în 1836, după modelul Iașilor, o comisie formată din patru negustori, avînd în frunte pe pîrcălabul de Covurlui, în calitate de președinte, care își va desfășura activitatea între anii 1837-1863. Deși activitatea acestor comisii s-a desfășurat separat de cea a administrației orașului, totuși progresul realizat de Galați pe linia modernizării și extinderii perimetrului orașului nu a fost altceva decît rezultatul eforturilor conjugate ale ambelor instituții. la fața Comisiei înfrumusețării, cum se va numi ulterior, se găseau de rezolvat trei mari probleme : delimitarea zonei porto-franco-ului printr-un șanț , modernizarea „tîrgului vechi“ și construirea după plan a „tîrgului nou" în partea din deal a orașului, în locul dinspre Vadul Ungurului. Celelalte probleme ca : iluminatul, salubritatea, canalizarea rămâneau în sarcina administrației orașului. Pentru executarea lucrărilor au fost angajați ingineri topografi și arhitecți care au întocmit planurile pentru construirea șanțului și au îmbunătățit planul de înființare a orașului nou, întocmit încă din 1834 de inginerul statului, Singurov. Pentru rezolvarea problemelor de ordin financiar, negustorii au fost supuși la plata unei taxe, iar meseriașilor din breslele teslarilor și pietrarilor li s-au impus obligația de a lucra numai la locuințele ce se construiesc după plan. Locuitorii birnici au fost siliți să participe la lucrările de săpat și pavare. In ceea ce privește „tîrgul "vechi", adică orașul propriu-zis, s-au executat doar lucrările de aliniere și închidere a ulițelor, pavarea cu pietre și bolovani a arterelor principale (Cereș și Poștei). De altfel, în ceea ce privește lucrările de sistematizare a orașului vechi, hrisovul domnesc a lui Mihail Sturza arată ca aceasta să se facă doar „la întîmplare de prefaceri sau faceri din nou a acareturilor vechi“. Pe de altă parte pavatul constituia cea mai grea operație edilitară, deoarece piatra se aducea tocmai de la Călieni (Putna), pe doua căi, una cu carele pe drum și alta cu plutele pe Siret și apoi pe Dunăre. Numai pentru pavarea principalelor ulițe din „tîrgul vechi“ a fost necesară cantitatea de șapte milioane ocă piatră. De altfel, în această perioadă, pentru pavajul ulițelor s-au folosit și bolovani din zidul cetății Tirighina (Bărboși). Aceasta demonstrează că, deși s-au executat lucrări edilitare mai importante decît în perioada anterioară totuși nu s-a realizat o sistematizare de ansamblu a vechiului oraș. Realizări demne de remarcat s-au obținut însă în ceea ce privește extinderea orașului prin construirea „noului tîrg". Acesta s-a construit după un plan bine întocmit în care s-au prevăzut circa 600-1000 de clădiri, cu străzi drepte și largi. Pentru descongestionarea aglomerării urbane și înlesnirea circulației s-au stabilit locuri pentru piețe, grădina publică, pentru paradă și pentru edificii publice. Casele trebuiau construite în centru, numai din piatră și din cărămidă, cu unul sau două etaje. Cele din paiantă erau admise numai la periferie. Deși realizarea în practică a proiectului a intîmpinat greutăți, datorită pe de o parte lipsei mijloacelor financiare și conservatorismului unor negustori care refuzau plata instituție în acest scop, și, pe de altă taxelor parte, faptului ca exigențele impuse la construirea clădirilor și pavarea ulițelor au ajuns să nu mai fie respectate de către proprietari, totuși modernizarea și extinderea perimetrului Galațiului a făcut pași însemnați. Suprafața orașului s-a extins. Numai în perioada 1817-1858 a fost vîndută o suprafață pentru construcții de case de peste un milion stînjeni pătrați. Daca în 1836 Galațiul avea numai 1450 ee case și 9 908 locuitori, în 1841 numărul caselor crește la 2 882 și al populației la 18 066 locuitori. După 1859 populația orașului depășește cifra de 40 000 și numărul caselor se ridică la 5 811. Dezvoltarea Galațiului era remarcată și calatorii străini. In 1846 unul din ei îl descremne ca „un vast șantier de dulgheri și zidari“, iar despre tîrgul nou arata că este „un oraș nou, regulat și compus din case frumoase, în care lumea se grăbește a locui pe măsură ce se isprăvesc Aceleași aprecieri le fac străinii aflați în trecere prin Galați în timpul războiului Crimeei (1853-56), găsindu-l în plină prefacere Un merit deosebit în opera de modernizare și înfrumusețare a Galațiului l-a avut Costache Negri, care în calitatea sa de pîrcălab și de președinte al Comisiei înfrumusețării (1851- 1853) a luat măsuri eficiente pentru a apăra orașul de inundațiile Dunării și Brateșului și împotriva incendiilor. In timpul pîrcălăbiei lui s-a construit în port cheiul Dunării, din marmură, pe o lungime de 340 m. După desfiițarea Comisiei în 1863, lucrările edilitare și de urbanizare au fost continuate de către municipalitate- Intre 1872-1875 se construiește un nou chei la Dunăre pe o lungime de 650 m, se încep lucrările de canalizare și construire a uzinei de alimentare a orașului cu apă filtrată, iar iluminatul se extinde pe baza lămpilor cu petrol. Una din particularitățile dezvoltării contradictorii a Galaților a constituit-o caracterul lui mixt, destul de accentuat, de oraș, în centru, și sat la periferie, datorat afluenței în această perioadă a unei părți a populației sătești din jurul Galaților, care fie atrasă de viața orașului, fie nevoită să-și părăsească vetrele, a întemeiat' la marginile Galaților, gospodării rurale." In acest fel orașul adevărate Galați va cuprinde mahalalele Lozoveni, Vadu-Ungurului și Bădălanul. Populația țărănească a constituit elementul din care s-a format muncitorimea din portul Galați și a furnizat mina de lucru pentru industria ce venea să imprime Galaților, pe lângă caracterul comercial și pe cel industrial. 1883: anul desființării regimului de porto-franco al orașului încheie o etapă de dezvoltare a Galațiului pe linia orașului de tip capitalist, o dezvoltare contradictorie, dictată de interesele burgheziei, care nu va reuși să înlăture contrastul izbitor dintre centru și periferii și nici să asigure pentru majoritatea populației condiții de viața și locuire corespunzătoare ■ GLIGOR STAN GALAȚIUL — în perioada porto-franco-ului