Viața Nouă, octombrie-decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7714-7792)

1969-11-08 / nr. 7747

b v Nr. 774? Consfătuire pe tema propagandei tehnice îndeplinirea mărețului program de dezvoltare e­­conomică și social-culturală a țării, ritmul rapid în care progresează știința și teh­nica impun îmbunătățirea continuă a metodelor și formelor de răspîndire cunoștințelor tehnico-econo­­a­mice in rîndul maselor largi de oameni ai muncii. Avînd în vedere această cerință, recent, Comitetul municipal de partid Galați a organizat o consfătuire cu tema : „Rolul și impor­tanța propagandei tehnice in introducerea noului în producție", la care au participat responsabili cu munca de propagandă din comitetele de partid, șefi ai cabinetelor tehnice și pre­ședinți ai comitetelor sin­dicatelor din întreprinderi­le industriale și șantierele de construcții de pe raza municipiului. Cu acest prilej au fost expuse referatele : „Forme­le și mijloacele propagan­dei tehnice de masă folo­site pentru răspîndirea cunoștințelor tehnice", „Do­cumentarea tehnică și ro­lul ei în promovarea teh­nicii înaintate“, susținute de ing. Marcel Grimberg de la Uzina Laminorul de tab­lă și ing. Constantin Zburlan de la ICEPRONAV. Participanții la dezbateri au scos în evidentă preo­cuparea organizațiilor de partid pentru îmbunătăți­rea propagandei tehnice de masă și atragerea la aceas­tă activitate a unui număr câ­ mai mare de specialiști. Totodată s-a subliniat ne­cesitatea ca această muncă să fie diversificată în func­ție de cerințele fiecărei uni­tăți, să se utilizeze forme cât mai atractive, bogate în conținut, dovedindu-se în același timp mai multă operativitate. De asemenea, au fost emise idei valoroa­se în legătură cu îmbună­tățirea activității de docu­mentare tehnică. In încheiere, tovarășul Gheorghe Moca, secretar al Comitetului municipal de partid, a vorbit despre sar­cinile ce revin organelor și organizațiilor de partid, comitetelor sindicatelor și conducerilor întreprinderi­lor din municipiul Galați, privind intensificarea pro­pagandei tehnice, precum și măsurile ce se impun a fi luate, astfel ca aceas­tă activitate să fie cit mai rodnică. M. BOȘCÂNEANU activist al Comitetului municipal de partid Galați. VIATA NOUA In cadrul secției mecani­că-montaj de la Uzina meca­nică navală din Galați s-a instalat recent un stend de probare gravitațională a vinciurilor pentru nave. In fotografie. Lăcătușul mecanic Gheorghe Belu, efec­­tuînd, cu această instalație, proba unui vinci. Investițiile in comerțul sătesc — realizate la termen si de calitate! După cum se știe, investi­țiile în cadrul cooperației de consum contribuie efectiv la lărgirea și modernizarea ba­zei tehnico-materiale a rețelei comerciale și de deservire, reflectă eforturile mari pe care le depun partidul și sta­tul nostru pentru continua ri­dicare a nivelului edilitar­­gospodăresc al satelor și îm­bunătățirea condițiilor de viață ale populației din me­diul rural. Tocmai de aceea, pentru centralizat acest an din planul de investiții, în cooperația de consum din ju­dețul Galați s-au prevăzut lucrări în valoare de 8,7 mi­lioane lei, din care 5,9 mili­oane lei construcții-montaj. In plus, din fonduri proprii și­­cu aportul membrilor coope­ratori, s-a stabilit un volum de lucrări care însumează 1,8 milioane lei. Din aceste sume se reali­zează în total 33 de obiective noi și amenajări, din care 20 se execută în regie și 13 în antrepriză. Pînă la începutul lunii no­iembrie, au fost date în fo­losință nouă obiective din care patru în antrepriză (ma­gazinele de la Frumușița, Tălpigi, Cerțești și Pechea) și cinci în regie (unitățile din satele Malu Alb, Zărnești, Plevna, Piscu Corbului și „Hanul de la răscruce" — Fol­­tești). In ceea ce privește planul de dotări, acesta este realizat în proporție de 70 la sută și sunt asigurate toate condițiile a fi îndeplinit inte­gral, sectoarele beneficiare urmărind îndeaproape livră­rile și preluările de la furni­zori, la termenele prevăzute în contracte. Ce măsuri se impun a fi luate de către întreprinderile constructoare, astfel ca planul de investiții să fie realizat în întregime pînă la sfîrșitul a­­nului ? Analizînd starea necores­punzătoare a spațiilor comer­ciale la nivelul satelor, în comparație cu cea de la cen­trele de comune, Comitetul executiv al U.J.C.C. în baza atribuțiilor cei revin de a fo­losi în mod judicios fondurile proprii, a hotărît construirea unor magazine sătești în regie, precum și amena­jarea a trei brutării la Brăhășești, Bălăbănești și Gohor. Datorită măsurilor luate de conducerea U.J.C.C., conducerile cooperativelor de consum, care au avut prevă­zute astfel de lucrări, au de­pus și depun eforturi susți­nute pentru aprovizionarea cu materiale pe plan local,­ au urmărit îndeaproape desfășu­rarea construcțiilor. Așa se face că în afara unităților terminate în regie, de care a­­minteam la început, magazi­nele de la Munteni, Furceni, Movileni, Ciorăști, Hînțești, Bursucani, Vlădești și altele au un stadiu fizic avansat, fiind cu șarpanta și cu ten­­cuielile la finisare, ceea ce ne face să afirmăm cu certitu­dine că la sfîrșitul lunii de­cembrie a.c. vor fi terminate. Menționăm că paralel, în unitatea­­ de producție indus­trială a U.J.C.C. se depun eforturi pentru terminarea mobilierului necesar­ echipării noilor unități. In afara obiec­tivelor enunțate mai sus, sunt create premisele dării în fo­losință în aceste zile la Cos­­mești a unei noi și moderne unități de alimentație publică pe traseul turistic Galați— Mărășești. Nu putem spune însă ace­lași lucru și despre lucrările de amenajare a celor trei brutării. Cu tot sprijinul ce li s-a acordat, conducerile cooperativelor de consum in­teresate, n-au depus suficient efort, astfel că amenajarea brutăriilor din Brăhășești, Bălăbănești și Gohor bate incă pasul pe loc. Vom ur­mări cu toată exigența ca și această sarcină ce ne revine să fie îndeplinită întocmai, asigurînd deservirea popu­lației din satele respective cu produse de panificație. In ceea ce privește obiecti­vele ce se execută în antre­priză, pe bază de contract, stadiul de execuție nu este de natură să ne satisfacă. Dar să ne oprim în amănunt asupra unor aspecte. Un obiectiv im­portant cu termen de predare 31 decembrie 1969 este depo­zitul de mărfuri al ICOM­­COOP, Galați—etapa I — care este executat de către Trustul de construcții locale. Datorită unor lipsuri organizatorice și de aprovizionare, ritmul con­strucției s-a menținut redus, mai ales în perioada de vară cînd se putea executa un vo­lum sporit de lucrări. La 20 octombrie, am fost totuși a­­sigurați de T.C.L. că „ritmul de execuție a lucrărilor s-a intensificat, astfel incit sînt create premise pentru termi­narea acestora pînă la 31 de­cembrie“. Dar o problemă vi­tală legată de construcția aces­tui depozit nu și-a găsit încă rezolvarea. Este vorba de fap­tul că T.C.L. nu a eliberat în­că amplasamentul — ocupat în bună parte cu materiale și utilaje — astfel că I.C.C.F. Iași — Șantierul 64 Galați, nu poate începe construcția căii ferate. Așa că chiar dacă con­strucția se termină pînă la sfîrșitul anului, depo­zitul nu va putea fi folosit, lip­­sindu-i un element principal — calea ferată — care trebuie să asigure o eficiență econo­mică sporită, față de situația actuală cînd cheltuielile de transport sunt peste plafonul stabilit, datorită depozitării mărfurilor în peste 20 de puncte ale orașului. Am vrea să atragem atenția construc­torului că conducerea U.J.C.C. și-a programat, încă din tri­mestrul I 1970, transportarea fondului de marfă la noul depozit, așa că atît terminarea obiectivului cît și construirea căii ferate se impun cu toată acuitatea. Intîmpinăm greutăți și din partea întreprinderii de con­strucții și proiectări Centro­­coop care execută în județul nostru unele obiective din planul de investiții. Din verifi­carea stadiului fizic a reieșit că, fără un efort deo­sebit din partea între­prinderii, magazinele din Jorăști și Smulți nu vor pu­tea fi date în folosință la 31 decembrie a.c., așa cum s-a prevăzut în nesatisfăcătoare plan. Cu totul este situația brutăriei de la Frumușița. Termenul de punere în func­țiune a fost 31 decembrie 1968, însă nu a fost respectat. S-a stabilit un nou termen — trimestrul III 1969, care, de asemenea, a fost depășit și nici în momentul de față nu se observă măsuri energice din partea întreprinderii ast­fel că este incertă și da­rea în folosință la sfîrșitul anului. Menționăm, de asemenea, că magazinele universale din Smîrdan, Tudor Vlad­imirescu și Tulucești, care urmează a fi continuate în 1970, nu sunt aduse în stadiul de conser­vare pe timpul rece, întîrziin­­du-se turnarea plăcilor și e­­xecutarea hidroizolației. Nu putem apoi trece cu vederea faptul că cele trei magazine din Cerțești, Tălpigi și Fru­mușița, terminate anul acesta de întreprinderea de construc­ții și proiectări, prezintă o serie de deficiențe, iar unele remedieri n-au fost efectuate, instalațiile electrice sunt în parte necorespunzătoare, ceea ce se răsfrînge negativ asupra funcționării lor. Iată așadar, că pentru rea­lizarea integrală a planului de investiții se impun efor­turi și măsuri operative, mai ales că timpul ce a mai ră­mas pînă la sfîrșitul anului este extrem de redus. In ceea ce ne privește, Comitetul exe­cutiv al U.J.C.C. se va stră­dui să asigure terminarea tu­turor obiectivelor în regie, să le echipeze în mod corespun­zător. Este însă imperios ne­cesar ca și întreprinderile constructoare, cu care avem contract, să treacă la acțiuni hotărîte pentru sporirea rit­mului de construcție și fini­saj, să dovedească mai multă răspundere față de calitatea lucrărilor, astfel ca împreună să asigurăm realizarea tutu­ror obiectivelor la termenele prevăzute, condiție principală pentru îmbunătățirea aprovi­zionării și deser­virii popu­lației sătești. Ing. VASILE PETRICA, vicepreședinte al Uniunii ju­dețene a cooperativelor de consum — Galați Pag. a 3-a COPIII — LA ȘCOALA Creșterea unei populații de copii și tineret sănătoasă, cu o dezvoltare multilaterală și desăvîrșită a întregii perso­­nalități individuale, integrată armonios în viața socială, este o sarcină ce revine în egală măsură școlii și familiei. Pro­cesul educativ începe de tim­puriu. Pentru buna sa dezvoltare, copilul are nevoie, în afară de îngrijirea fizică, și­ de dra­goste. In majoritatea cazurilor copilul este înconjurat de dra­gostea părintească care stimu­lează viața sa efectivă. Atunci însă cînd această dragoste es­te exagerată și se exteriori­zează prin manifestări zgomo­toase ca de exemplu : îmbră­țișări, sărutări la tot pasul, satisfacerea tuturor capriciilor ea are o influență negativă asupra copilului. Acesta de­vine egoist, capricios, vehe­ment,­­lipsit de respect și mai tîrziu îl vor pune în conflict cu mediul social. Autoritatea părintească pre­supune principialitate și consecvență, ceea ce implică acordul perfect între cei doi părinți și nicidecum contrazi­­cerea lor. Copiii sesizează foarte repe­de ezitările sau dezicerile, lu­cru care-i derutează și știr­bește din autoritate educato­rului. Părinții trebuie să adopte aceeași atitudine față de toți copiii lor, pentru a evita ge­lozia, vanitatea sau egoismul unora dintre copii, ca urmare a unor atitudini preferenția­le față de unii din frați. Exemplul personal este cel mai eficient mijloc de a im­prima copilului deprinderile dorite. încă de mic, copilul trebuie să aibă anumite sar­cini în cadrul familiei, să aju­te pe măsura puterilor sale. La vîrsta preșcolară, activita­tea copilului va fi suprave­gheată și dirijată, el va deprins cu citeva ore de su­fi­ciu, care îi vor solicita aten­ția. De asemenea, va fi de­prins cu­ disciplina, respec­tul față de cei mari, modes­tia. Nu trebuie însă supraso­licitat, i se va lăsa și lui li­bertatea de acțiune, să-și in­venteze singur jocurile. Cu micul bagaj de expe­riență, adunat în cei 6—7 ani în mediul familial, copilul SFATUL MEDICULUI pășește pragul școlii. Condui­ta sa este imaginea vie a e­­ducației primite pînă la a­­ceastă vîrstă. Din acest mo­ment trebuie să existe o strîn­­să colaborare între părinți și școală. Profesorul cunoscînd mai bine aptitudinile unui elev, acesta poate fi stimulat și astfel să obțină succese, sau în cazul unor deficiențe, pro­fesorul printr-o atitudine a­­decvată în relațiile sale cu elevul, poate ajuta la amelio­rarea acestor deficiențe sau chiar la dispariția lor. De e­­xemplu un elev excesiv de timid, tratat cu răbdare reu­șește să-și învingă timiditatea și să se comporte normal. Părinții trebuie să suprave­gheze felul în care elevii își pregătesc temele acasă, nu în­să să se facă ei. FAMILIEI Nici suprasolicitarea școla­rului printr-un program prea încărcat nu este de dorit căci în felul acesta randamentul lui scade. De exemplu ore de limbi străine, muzică, activi­tăți în gospodărie plus temele care trebuie făcute. In felul acesta copilului i se răpesc orele de joacă și de recreere. O eventuală admonestare în aceste condiții va inhiba și mai mult școlarul. O atenție deosebită trebuie acordată la vîrsta pubertară. Trebuie multă atenție, răbda­re și tact pentru a cîștiga în­crederea­­ copilului. E bine de știut ce fel de prieteni are și cum își petrece timpul liber. Prietenii pot avea diverse in­fluențe de multe ori negative. Este necesară și stimularea activității sociale în cadrul diverselor organizații pionie­rești, U.T.C. etc, căci astfel se dezvoltă conștiința datoriei față de colectiv și relațiile de ajutor tovărășesc. . Rezervînd copilului nostru puțin timp pentru a viziona împreună un spectacol, pen­tru sport sau o excursie, îl vom recreea plăcut, util și îi vom cîștiga încrederea, prie­tenia, reușind astfel să-l în­drumăm pe un făgaș sănătos. Prin modelarea lui copilului de azi caracteru­rezultă perspectivele fundamentale ale omului de mîine, construc­tor al comunismului, NEONILA DARZIU, medic pediatru circumscripția XIV-a sanitară Galați DIN SALI IE IU­IBIM­­A UIMI Răzbunarea mielului De data aceasta nu lupul a fost cel­­ vinovat ci doi tineri, care au dat dovadă de multă lăcomie și puțină minte. Într-o zi, în vara aceasta An­drei Godinac și Ghiță Găi­­naru, ambii din comuna Drăgănești, trecînd pe lîngă turma C.A.P.-ului Barcea au furat un miel, pe care, după ce l-au sacrificat, l-au ascuns într-o tufă și au plecat să pre­gătească cele necesare unui ospăț de pomină. Cînd s-au întors să ia mie­lul, au avut marea surpriză să-l găsească pe cioban care-i aștepta. Povestea a continuat apoi la postul de miliție și s-a încheiat la .. . Tribunal, unde hoții, în loc de friptură de miel au primit cîte o porție de 1 an și 8 luni închisoare. De unde se poate vedea că frip­tura de miel furat „cade" greu ... în balanța legii. Cheia potrivită Vasile Anton, electrician la I.C.M.S.G. și Constantin T. Bucur, operator chimist, aveau o curiozitate pe cît de ciudată pe atît de dăunătoare. Obiș­nuiau să răscolească prin casele oamenilor (cînd aceș­tia erau plecați de acasă) în căutarea unor lucruri de preț și obiecte de îmbrăcăminte ușor vandabile. Visul lor era să găsească o cheie potrivită pentru toate ușile. Și au găsit-o ! Intr-o seară, în timp ce-și făceau obișnuitul „rond“ prin blocurile din Țiglina, au fost surprinși de către lucrătorii de pază și ordine care i-au reținut și cu lucrurile furate și cu legătura de chei. Jude­cați pentru infracțiunea de furt calificat în dauna avu­tului personal cei doi au fost condamnați la cîte un an și 8 luni închisoare. Cum s-ar spune hoții și-au găsit cheia potrivită pe care au căutat-o în atîtea seri cu ... luminarea prin casele diferiților cetățeni. Alchimistul speculant Ion C.S. Crînganu era cu­noscut în comuna Gohor pentru cantitățile de vin pe care le comercializa la prețuri pipă­rate. Avînd circa 900 mp de vie nobilă el spunea la cei ce-l întrebau că vinde vinul obți­nut din via sa. Dar cum can­titatea pe care o comercializa depășea cu mult producția ce putea fi obținută, organul de miliție a efectuat o descindere cu ocazia căreia s-a constatat că Crînganu obișnuia să fa­brice vin din măciușe, pe care-l vindea apoi drept „vin nobil“. S-au găsit cu această ocazie în beciul speculantului, transfor­mat într-un adevărat „labora­tor“, circa 2000 kg zahăr și 5 saci cu măcieșe. Această acti­vitate întrunind elementele delictului de speculă, Ion C. S. Crînganu a fost condamnat la 2 ani și 6 luni închisoare. Surpriza din... coteț Intr-o noapte, cetățeanul Danie Haralambie din Galați a fost trezit de țipetele de spaimă ale găinilor. Dîndu-și seama că se petrece ceva ne­plăcut orătăniilor, omul apucat o jordie și a alergat a să vadă ce se întîmplă. Ma­re i-a fost, surpriza cînd l-a găsit amestecat printre găini pe Andone Pavel, un hoț cu multe condamnări la activul său, care vroia să-și procure în acest fel banii necesari băuturii. Predat organelor de miliție, hoțul de găini a fost înaintat Tribunalului care, judecind cauza, l-a condam­nat pe Andone Pavel la încă 2 ani și 6 luni închisoare. Tîlharii și-au primit pedeapsa Nicolae S. Munteanu, Ni­­colae S. Gaiu și Milică Mun­teanu, toți trei din comuna Smulți într-o seară mergînd de la Tg. Bujor spre Smulți au întîlnit un om care venea spre gară. In loc să-și vadă de drumul lor, cei trei, au năvălit asupra omului, l-au lovit pînă a căzut jos, i-au luat ceasul de la mină și banii din buzunar și apoi au plecat liniștiți ca și cum nimic nu se întîmplase. Iden­­tificați de către organele de miliție cei trei tîlhari au fost judecați și condamnați la cîte 2 ani închisoare. t EXCURSII INSTRUCTIVE După o excur­sie instructivă la București, unde s-a vizitat EREN ‘69, conducerea Școlii generale nr. 12 Galați, împre­ună cu comanda­mentul de condu­cere al unității de pionieri a organi­zat zilele trecute, p Din inițiativa conducerii­ școlii generale din co­muna Șivița și a organizației de pionieri, zilele tre­cute s-a organizat o excursie la Bu­curești cu autoca­rele ONT Carpați. Cei 112 elevi în­soțiți de cadre di­dactice au avut excursie pe Du­năre, avînd ca o­­biectiv orașului vizitarea Tulcea. Cei 400 de pio­nieri și școlari au ascultat cu a­­tenție explicațiile competente date de către prof. Stelian Bordei, di­rectorul școlii și de celelalte cadre posibilitatea de a vizita Expoziția Realizărilor Eco­nomiei Naționale, grădina zoologică de la Băneasa și au făcut turul orașului București. Reîntorși din nou pe băncile școlii, la inițiati­va cadrelor didac­didactice care au însoțit pe excur­sioniști. Printre obiecti­vele vizitate orașul Tulcea în a fost și muzeul Deltei, care a im­presionat prin nu­meroasele exem­plare ale faunei acestor locuri. A­ce s-a organizat un simpozion cu impresii din­ ex­cursia întreprinsă. Cu acest prilej, toți elevii școlii au avut posibili­tatea de a cunoaș­te, o parte din realizările înfăp­tuite în patria noastră. Formația de dansuri de la I.C.M.S.G. Foto : G BERCOV încheierea păcii de la Adrianopol (1829) prin care a fost abolit monopolul turcesc a­­supra comerțului Țărilor Române și s-a pro­clamat libertatea navigației pe Dunăre a mar­­cat o nouă etapă în dezvoltarea economico-so­­cială a Galațiului. In condițiile dezvoltării noilor relații de producția capitaliste, Galațiul va ocupa o pondere din ce în ce mai însem­nată în viața economică a Moldovei și ulterior a tânărului stat național român. Dezvoltarea multilaterală a așezării a impus transformări de ordin urbanistic și edilitar. Documentele aflate spre păstrare la Arhivele statului din Galați constituie o sursă prețioasă de informare asupra aspectului și întinderii Ga­­lațiului, atît înainte cît și în timpul regi­mului porto-franco-ului. Pină în 1837, Galații se întindeau în vale, în jurul schelei (portul) limita de sus­­ formînd-o Ulița Domnească (azi str. Republicii) ; singurele centre populate în partea dinspre deal a orașului erau mahala­lele formate în jurul bisericilor Precista și Sf. Vi­neri. Dincolo de Ulița Domnească se întinse terenuri virane, livezi, grădini și aflaui vii.­­In acest sens s-a păstrat pînă azi denumi­rea unei străzi : „Grădina veche"). Orașul se prezenta, cu ulițe înguste, nepavate. Casele din zid erau foarte rare. Cu excepția boierilor și a cîtorva negustori înstăriți, populația se a­­dăpostea în case din paiantă și în bordeie de pămînt. Iluminatul public se făcea cu felina­re prevăzute cu luminări de seu și aceasta nu­mai pe ulițele centrale. Datorită construcțiilor de lemn se produceau incendii numeroase, iar din cauza proastelor condiții de salubritate, bolile (ciuma și holera) care bîntuiau, produ­ceau multe victime omenești. Dacă spre sfîr­șitul secolului al XVIII-lea un călător străin descria Galațiul ca pe un „biet sat", aspectul acestuia nu se schimbase prea mult la începu­tul veacului trecut. O dată cu proclamarea libertății comerțului, Galațiului i se impunea o dezvoltare urbana de tip capitalist Nu întîmplător acum el o­­cu­pa locul secund după cel al Iașului în preo­cupările domniei lui Mihail Sturza pentru mo­dernizarea și înfrumusețarea orașelor Moldovei. Un pas înainte pe linia gospodăririi Ga­lațiului l-a constituit măsurile luate de Efo­ria orașului încă din 1831 pentru îmbunătăți­rea limanului și drumurilor ce legau așezarea cu ținuturile vecine. In perioada 1831-1836 s-au executat o serie de lucrări de pavare a ulițe­lor din centru și s-au luat măsuri pentru pre­­întîmpinarea incendiilor și inundațiilor. Aces­te îmbunătățiri s-au dovedit a fi­­ însă insu­ficiente atunci cînd dezvoltarea viitoare a Ga­lațiului reclama ca pe o condiție sine qua non declararea lui ca port liber (1837). O dată cu instituirea regimului de porto-franco ritmul transformărilor edilitare și urbanistice va fi mai intens și mai eficient decit în perioada precedentă. Pentru executarea lucrărilor de modernizare și extindere a Galațiului și pentru „împlini­rea tuturor celor de nevoie întru deschiderea slobozeniei portului" s-a înființat aici în 1836, după modelul Iașilor, o comisie formată din patru negustori, avînd în frunte pe pîrcălabul de Covurlui, în calitate de președinte­, care își va desfășura activitatea între anii 1837-1863. Deși activitatea acestor comisii s-a desfășurat separat de cea a administrației orașului, to­tuși progresul realizat de Galați pe linia­­ modernizării și extinderii perimetrului orașu­lui nu a fost altceva decît rezultatul efortu­rilor conjugate ale ambelor instituții. la­ fața Comisiei înfrumusețării, cum se va numi ulterior, se găseau de rezolvat trei mari probleme : delimitarea zonei porto-franco-ului printr-un șanț , modernizarea „tîrgului vechi“ și construirea după plan a „tîrgului nou" în partea din deal a orașului, în locul dinspre Vadul Ungurului. Celelalte probleme ca : ilu­minatul, salubritatea, canalizarea rămâneau în sarcina administrației orașului. Pentru executarea lucrărilor au fost anga­jați ingineri topografi și arhitecți care au întocmit planurile pentru construirea șanțului și au îmbunătățit planul de înființare a ora­șului nou, întocmit încă din 1834 de ingine­rul statului, Singurov. Pentru rezolvarea pro­blemelor de ordin financiar, negustorii au fost supuși la plata unei taxe, iar meseriașilor din breslele teslarilor și pietrarilor li s-au impus obligația de a lucra numai la locuințele ce se construiesc după plan. Locuitorii­ birnici au fost siliți să participe la lucrările de săpat și pavare. In ceea ce privește „tîrgul "vechi", adică o­­rașul propriu-zis, s-au executat doar lucrările de aliniere și închidere a ulițelor, pavarea cu pietre și bolovani a arterelor principale (Ce­re­ș și Poștei). De altfel, în ceea ce privește lucrările de sistematizare a orașului vechi, hrisovul domnesc a lui Mihail Sturza arată ca aceasta să se facă doar „la întîmplare de prefaceri sau faceri din nou a acareturilor vechi“. Pe de altă parte pavatul constituia cea mai grea operație edilitară, deoarece pia­tra se aducea tocmai de la Călieni (Putna), pe doua căi, una cu carele pe drum și alta cu plutele pe Siret și apoi pe Dunăre. Numai pentru pavarea principalelor ulițe din „tîrgul vechi“ a fost necesară cantitatea de șapte mi­lioane ocă piatră. De altfel, în această pe­rioadă, pentru pavajul ulițelor s-au folosit și bolovani din zidul cetății Tirighina (Bărboși). Aceasta demonstrează că, deși s-au executat lucrări edilitare mai importante decît în pe­rioada anterioară totuși nu s-a realizat o sistematizare de ansamblu a vechiului oraș. Realizări demne de remarcat s-au obținut însă în ceea ce privește extinderea orașului prin construirea „noului tîrg". Acesta s-a construit după un plan bine întocmit în care s-au pre­văzut circa 600-1­000 de clădiri, cu străzi drepte și largi. Pentru descongestionarea a­­­glomerării urbane și înlesnirea circulației s-au stabilit locuri pentru piețe, grădina publică, pentru paradă și pentru edificii publice. Ca­sele trebuiau construite în centru, numai din piatră și din cărămidă, cu unul sau două etaje. Cele din paiantă erau admise numai la peri­fer­ie. Deși realizarea în practică a proiectului a intîmpinat greutăți, datorită pe de o parte lipsei mijloacelor financiare și conservatorismu­lui unor negustori care refuzau plata instituție­­ în acest scop, și, pe de altă taxelor parte, faptului ca exigențele impuse la construirea clădirilor și pavarea ulițelor au ajuns să nu mai fie respectate de către proprietari, totuși modernizarea și extinderea perimetrului Ga­lațiului a făcut pași însemnați. Suprafața orașului s-a extins. Numai în pe­rioada 1817-1858 a fost vîndută o suprafață pentru construcții de case de peste un milion stînjeni pătrați. Daca în 1836 Galațiul avea numai 1450 e­e case și 9 908 locuitori, în 1841 numărul caselor crește la 2 882 și al populației la 18 066 locuitori. După 1859 populația ora­șului depășește cifra de 40 000 și numărul caselor se ridică la 5 811. Dezvoltarea Galațiului era remarcată și calatorii străini. In 1846 unul din ei îl des­cre­mne ca „un vast șantier de dulgheri și zi­dari“, iar despre tîrgul nou arata că este „un oraș nou, regulat și compus din case frumoa­se, în care lumea se grăbește a locui pe mă­sură ce se isprăvesc Aceleași aprecieri le fac străinii aflați în trecere prin Galați în timpul războiului Crimeei (1853-56), găsindu-l în­­ plină prefacere Un­­ merit deosebit în opera de modernizare și înfrumusețare a Galațiului l-a avut Costa­­che Negri, care în calitatea sa de pîrcălab și de președinte al Comisiei înfrumusețării (1851- 1853) a luat măsuri eficiente pentru a apăra orașul de inundațiile Dunării și Brateșului și împotriva incendiilor. In timpul pîrcălăbiei lui s-a construit în port cheiul Dunării, din marmură, pe o lungime de 340 m. După desfiițarea Comisiei în 1863, lucrările edilitare și de urbanizare au fost continuate de către municipalitate- Intre 1872-1875 se construiește un nou chei la Dunăre pe o lun­gime de 650 m, se încep lucrările de canali­zare și construire a uzinei de alimentare a o­­rașului cu apă filtrată, iar iluminatul se ex­tinde pe baza lămpilor cu petrol. Una din particularitățile dezvoltării contradic­torii a Galaților a constituit-o caracterul lui mixt­, destul de accentuat, de oraș, în centru, și sat la periferie, datorat afluenței în această perioadă a unei părți a populației sătești din jurul Galaților, care fie atrasă de viața o­­rașului, fie nevoită să-și părăsească vetrele, a întemeiat' la marginile Galaților, gospodării rurale." In acest fel orașul adevărate Galați va cuprinde mahalalele Lozoveni, Vadu-Ungu­­rului și Bădălanul. Populația țărănească a constituit elementul din care s-a format mun­citorimea di­n portul Galați și a furnizat mina de lucru pentru industria ce venea să impri­me Galaților, pe lângă caracterul comercial și pe cel industrial. 1883: anul desființării regi­mului de porto-franco al orașului încheie o e­­tapă de dezvoltare a Galațiului pe linia ora­șului de tip capitalist, o dezvoltare contradic­torie, dictată de interesele burgheziei, care nu va reuși să înlăture contrastul izbitor din­tre centru și periferii și nici să asigure pentru majoritatea populației condiții de viața și­­ lo­cuire corespunzătoare ■ GLIGOR STAN GALAȚIUL — în perioada porto-franco-ului

Next