Viața Nouă, octombrie-decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7714-7792)
1969-10-09 / nr. 7721
Pag. a 2-a ____GARNETA „lăsăt din interes“ Tăria unei comedii muzicale cinematografice nu se află poate atit in trăinicia artistică a peliculei, ci mai mult în adeziunea ei la public. Fără a străluci, filmul polonez „Căsătorie din interes“ oferă spectatorilor momente de umor autentic împletite cu scene mînuirea în care primează (nu prea severă) a satirei. Scenaristul Krzysztof Gruszczynski țese intriga unind două categorii de oameni aparent imposibil de alăturat : un grup de pictori aflați la început de carieră, cu aer boem, veseli, plini de vigoare și optimism, pe de o parte, și câțiva afaceriști mărunți, de talcioc, hazlii prin însăși încercarea de a opune ordinei, de mult consolidate în țară, „reușita“ unor matrapazlâcuri de duzină, pe de altă parte. Din alipirea acestor două medii s-a născut totuși o poveste de dragoste. Nu-i dezvăluim evoluția și deznodămîntul, lăsînd cititorilor plăcerea de a savura situațiile comice create pe parcursul desfășurării pătimașului amor. Filmul se remarcă prin explozia de tinerețe pe care o degajă. Pe fundalul acestei impetuoase energii, toate afacerile necinstite sunt dinainte condamnate eșecului, mentalitatea retrogradă a îmbogățirii pe căi lăituralnice fiind încă o dată înfierată. Comicul de situații abundă. Nu întotdeauna stârnește visul, dar însăși intenția poate fi salutată in această peliculă cu aer de operetă modernă, creată parcă pentru a dovedi din nou că totul este bine când se termină cu bine. Regia — Stanislaw Bareja — s-a preocupat îndeosebi de căutarea surselor de comic, lăsând pe planul al doilea compoziția filmului. Astfel se face că, de fapt, nu atât modalitatea de contractare a căsătoriei se află în obiectivul satirei, ci mai ales citeva mentalități retrograde de a privi viața, in general, și viața din țara socialistă prietenă, in special. Pare că regizorul n-a reușit să-și strunească opera suficient, aceasta depășindu-i intențiile (e adevărat), dar pierzind în același timp sub raportul puterii de expresie, al realizării producției ca un tot unitar. Dar la o comedie spectatorul vine mai puțin de dragul unor astfel de considerente. El dorește să rida și, din acest de vedere, filmul, un punct general, place. O notă bună color (Franciszek imaginii Rodzieska) care se integrează filonului comic al acțiunii. Muzica (Jerzi Matuszkiewicz), slujește filmul atât prin citeva cintece mai mult sau mai puțin hazlii, cit și prin fundalul sonor adecvat. Așadar, fără a ieși în evidență prin calități deosebite, filmul „Căsătorie din interes“ oferă publicului o oră și jumătate de destindere și (speră realizatorii săi) ceva învățăminte. DAN FLAEȘU Actul creator și relația formă-conținut Orice tentativă de a vorbi despre muzică obligă un fond la explicarea relației formă-conținut in cadrul operei de artă, indiferent că ceea ce se supune cercetării noastre imediate este muzica însăși sau modul in care ne este ea adusă în conștiință prin actul recreerii artistice. Cel de-al doilea concert al actualului sezon muzical al Orchestrei simfonice gălățene, condus luni 6 octombrie de dirijorul Ury Schmidt, ne-a adus în prim plan această elementară, dar esențială relație de categorii estetice, îndreptîndu-ne, spre analiza spectacolului muzical sub raportul concordanței dintre substanța muzicală a partiturilor și forma interpretativă, tocmai pentru că pe alocuri au apărut unele derogări de la modul înțelegerii generale a unor lucrări. Programul cuprinzînd „Poema Română“ de Enescu, Simfonia 41 Jupiter de Mozart, Concertul pentru vioară și orchestră în Do major de Haydn și Uvertura la „Maeștrii cântăreți...“ de Wagner oferă o structură armonioasă in diversitatea sa, avantajoasă pentru evoluția personalității șefului de orchestră, a ansamblului și, de asemenea, pentru realizarea scopului estetic — educativ al concertului. »Poema Română“, prima incursiune in domeniul stilului național enescian, lucrare inspirată de anii copilăriei pe care compozitorul și-o petrecuse într-o legătură directă cu muzica lăutărească, nu prezintă dificultăți de asimilare pentru orchestră. Conținutul său, programatic care prefigurează gindirea rapsodică ulterioară a lui Enescu o face accesibilă tuturor celor care au vibrat la parfumul autentic al peisajului românesc. In afara unor momente in care lipsa de spontaneitate a grevat asupra unei corecte suprapuneri sau succesiuni de ritmuri, și altora în care instrumenatele de suflat au fost puțin cam prea autentic ancorate în popular, lucrarea a avut contururi proprii, curat delimitate. Cea de-a 41-a Simfonie a lui Mozart pe care muzicologii au marcat-o nu întîmplător cu numele părintelui zeilor din Olimp. Jupiter, simbol al idealului grec de contopire a înțelepciunii cu forța, reprezintă pentru clasicismul vienez o sinteză grandioasă nu numai a echilibrului, simplității și clarității, a imaginilor muzicale care plasticizează aceste principii de creație, ci, mai ales, a celor care dominau două stiluri muzica cu înălțimea personalității unor gigantice stilul omofon și cel polifonic. în totalitate, simfonia Jupiter este dominată de CONCERTUL SĂPTÂMÎNII o scenică seninătate, de o expresivitate care nu exclude nici sentimentul dramatic, nici lirismul reținut, de o factură tipică, nici înaripatul avânt către nobile și înalte generalizări. Din păcate am regăsit prea puțin din toate aceste argumente pe care ni le oferă muzica însăși in interpretarea orchestrei simfonice. O anumită lîncezeală și lipsă de expresie in urmărirea indicațiilor dirijorului, o circulație imprecisă a temelor, un mod nu tocmai artistic, de a expedia pasajele la vioara , în special, in sfîrșit o lipsă de adincime care nu era un defect de distribuire a tempoului și nuanțelor, ci un reflex pornit din intimitatea actului creator.. Partea a II-a a cancer, tulul a adus în fața publicului pe unul din subtilii poeți ai viorii: Mihai Constantinescu. Elogiul artistului nu ar avea nimic nou și deosebit în sine, fiind intrinsec participării sale la concert. Concertul în Do major pentru vioara și orchestră de Haydn este aproape un monolog instrumental, o uriașă cadență întreruptă de punctările orchestrei. Solistă, la modul propriu și aproape absolut al cuvîntului, vioara desfășoară o pledoarie în care lirismul se îngemănează cu epicul, într-o amplă dezvoltare discursivă. Mihai Eonescu a mînuit Constanarcușul cu o perfectă luciditate, cu o strălucire pură care elimină noțiunea de tablonz, extinzind asupra muzicii o poetică sensibilă după cum in versurile sale (son violon d’ îngreș !...) răsună sunetul clar al viorii sale. Orchestra a acompaniat cu grijă, menajînd evoluția viorii și realizind un echilibru în care a știut să nu depășească limitele. Finalul concertului a fost animat de partitura wagneriană a uverturii la »Maeștrii eîntăreți din Nürenberg“, idee și supusă derivată din muzica lui Wagner acesteia, din Maeștrii cîntăreți...“ reprezintă o satiră a pedanteriei și agresiunii tradiționalismului îngust. Ridicind conflictul dintre gindirea vie și dogma, scolastică la valoarea unor semnificații simbolice și etern valabile, Wagner va crea o muzică a contrastelor in care unitatea o reprezintă elementul arhaic și popular ca o explicitare a afirmării spiritului german în artă pe care Wagner îl profesase in întreaga sa creație. Interpretările muzicii lui Wagner — îndeosebi uverturilor sale rămân înatotdeauna puțin exterioare analizei de idei. Oricum orchestra a urmat gestul viu al dirijorului și deși din punct de vedere internațional au existat suspensii (veșnicul dar deficitar) lucrarea acoia fost unitară și înviorată, nu de componența numeroasă a orchestrei, ci de propria sa participare. IRIN EL PAPADOPOL HDIARIRI ALE CONSUMI DE MINIȘTRI (Urmare din pag. 1) rezultatele fermei unde își desfășoară activitatea, independent de rezultatele obținute pe ansamblul întreprinderii agricole. Veniturile lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii — IMA — vor fi condiționate atit de îndeplinirea planului de lucrări exprimat valoric, cît și de realizarea producțiilor planificate la principalele culturi în cooperativele agricole de producție deservite. In acest fel, ei vor fi cointeresați să execute lucrări de calitate cît mai bună și la timpul optim în cooperativele agricole de producție. În afara salariilor tarifare, lucrătorii din unitățile agricole de stat vor beneficia de premii în cursul anului pentru rezultate deosebite în muncă și de gratificații la finele anului in funcție de depășirea venitului net pe fermă sau a beneficiilor planificate pe întreprindere. In cazul lucrătorilor din întreprinderile de mecanizarea agriculturii, se pot acorda premii pentru depășirea planului de venituri al întreprinderii. Totodată, li se pot acorda premii pentru depășirea producției planificate la principalele culturi din C.A.P. deservite. Pentru aceasta, C.A.P. pot constitui un fond de premiere în limita unei cote de pînă la 20 la sută din volumul producției obținute peste plan la principalele culturi, pentru care I.M.A. efectuează lucrări, cota concretă cît și condițiile de plată a premiilor fiind înscrise în contractele de lucrări ce se încheie între cooperative și întreprinderile de mecanizare. Hotărîrea privind majorarea salariilor in unitățile agricole de stat mai cuprinde reglementări, care, ținind de condițiile specifice seama agriculturii, dau conducătorilor de fermă sau de secții unele drepturi mai largi, referitoare la modul de încadrare a salariaților permanenți, modul de plată a personalului sezonier etc. Hotărîrea privind salariazarea specialiștilor agricoli din C.A.P. recomandă Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție să propună consiliilor de conducere ale cooperativelor agricole de producție să acorde specialiștilor agricoli din C.A.P. pentru contribuția adusă la realizarea planului cooperativei o retribuție de 15 la sută din valoarea zilelor de muncă cuvenite președintelui, iar pentru depășirea sarcinilor de producție o retribuție suplimentară la nivelul celei primite de președinte, de Introducerea noului sistem salarizare și majorarea salariilor tuturor lucrătorilor din unitățile agricole de stat și a specialiștilor din cooperativele agricole de producție se înscrie pe linia înfăptuirii prevederilor celui de-al IX-lea Congres al partidului, referitoare la ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii și ale Hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al P.C.R., din octombrie 1967, cu privire la îmbunătățirea sistemului de salarizare și majorarea salariilor. Aceasta va reprezenta în același timp un puternic stimulent pentru salariații din toate unitățile acestui important sector al economiei naționale, în vederea utilizării mai eficiente a bazei sale tehnico-materiale, și a forței de muncă pentru obținerea unor producții sporite atit în sectorul vegetal cît și în cel zootehnic și cu un nivel de rentabilitate mai ridicat, pentru asigurarea satisfacerii într-o măsură tot mai completă a nevoilor de aprovizionare a populației cu produse agroalimentare, cît și a industriei cu materii prime. Se cere un (Urmare din pag. I) această cooperativă eliberatul terenului de agricolă coceni se face și noaptea. In seara zilei de marți 7 octombrie lucrau la tăiatul cocenilor și transportatul lor din cîmp circa 300 oameni în frunte cu brigadierii și membrii consiliului de conducere. Datorită eliberării prompte a terenului crește și volumul arăturilor adinei de toamnă care se cifrează la circa 300 hectare. Menținînd același ritm de lucru, harnicii țărani cooperatori din Grivița vor reuși să încheie campania cu rezultate la care au dreptul ca urmare a muncii depuse. Pe ogoarele C.A.P. Bucești— președinte Andrei Grigoraș, inginer Teodor Ionescu — marți la punctul „Baltă" brigăzile conduse de Panaite Burghiu și Costică Săndică împreună cu 60 oameni lucrau de zor la culesul porumbului. In această unitate agricolă de producție s-a recoltat porumbul și s-au tăiat și transportat din cîmp cenii de pe 485 hectare, coîn urma atelajelor și remorcilor care evacuează porumbiștea de coceni tractoarele ară, volumul arăturilor pentru însămînțările de primăvară atingînd la zi cifra de 1510 ha (din care 485 ha in porumbiște). La baza de recepție Ivești s-au transportat aproximativ 130 tone porumb, reprezentând 20 la sută din cantitatea contractată. Se impune totuși — în condițiile menținerii timpului bun — o intensificare a ritmului de transportare a porumbului în hambarele statului, iar la tăiatul cocenilor și eliberarea terenului să se lucreze și noaptea ! Și la cooperativa agricolă de producție Șerbănești, președinte Ion N. Munteanu, inginer Ionel Paraschiv, lucrările acestui sfîrșit de campanie se desfășoară într-un ritm alert. Porumbul a fost recoltat de pe 450 ha, coconii strînși în glugi pe cîmp sînt transportați progresiv în parcul de furaje, utilizîndu-se întreaga capacitate de transport (120 tone) destinată cestor lucrări (cinci camioaane, cinci remorci, 70 atelaje). La punctul „Slatina“ marți, pînă seara, circa 170 oameni recoltaseră porumbul de pe 25 hectare. Concomitent cu eliberatul terenului de coceni se efectuează și arăturile de toamnă. Se pare însă că mecanizatorii de aici nu folosesc din plin mașinile de care dispun și nici suprafața eliberată, deoarece, după culturile de toamnă nu s-au arat decit 170 de hectare. Se impune în condițiile încadrării în viteza de recoltat porumb planificată (27 ha) o mai rapidă evacuare a cocenilor din teren și deci mărirea volumului de arături în porumbiște, ritm susținut de lucru VIAȚA NOUA Respectarea contractelor (Urmare din paginători, Odaia Manolache, Tulucești și-au planificat să predea 2 514 tone porumb. Din păcate, însă, pînă la 7 octombrie, evidențele baze nu au înregistrat acestei nici măcar un știulete. La C.A.P.-urile Scînteiești, Șivița, Cuca, Vlădești, Tămăoani, recoltarea porumbului s-a executat pe 230, 500, 250, 220 și respectiv 181 hectare, însă nici un kilogram de boabe nu a luat încă drumul bazelor de recepție. Iată cum înțeleg consiliile de conducere din aceste unități să înfăptuiască măsurile stabilite de Biroul Comitetului județean de partid. Să fi uitat oare tovarășii președinți din cooperativele agricole menționate că toamna nu ține o veșnicie ? Adevărul nu poate fi înăbușit cu pumnul .Urmare din pag. I) sadism. Sunt comise fapte la limita rezistenței psihice a unui om. Enervați pe faptul că Florea rezistă acestui „tratament" îl urcă în mașină și în drum spre orașul Tg. Bujor să-l lovească cu palmele încep și pumnii în cap. Omenește era prea mult ca un om să poată rezista. Dîndu-și seama că viața îi este in pericol Neculai rea deschide ușa mașinii Floși sare din plină viteză. Poate dintr-o brumă de umanitate cei doi ar fi trebuit să oprească mașina să vadă ce s-a întîmplat cu Florea. Dar nici măcar lucrul acesta nu l-au făcut ci și-au continuat liniștiți drumul, mai departe, lăsîndu-l pe Neculai Florea în nesimțire, noaptea, în plin cîmp. Norocul acestuia a fost că la puțin timp a trecut pe acolo un tractorist care l-a transportat la spital. Cum a fost posibil să se petreacă aceste fapte revoltătoare ? Cazul trebuie cercetat cu implicațiile sale cele mai adînci. In primul rînd datorită faptului că acest individ, fără nici o conștiință cetățenească, fără nici o busolă morală care a comis abuzurile și neregulile pe care nu putem crede că conducerea întreprinderii nu le-a cunoscut cel puțin fn parte, a fost lăsat să „guverneze" după bunul său plac Centrul de legume și fructe. Nu putem crede că cer conducerea întreprinderii din om din Comitetul executiv al Consiliului popular orășenesc Bujor n-a fi știut de chefurile lui Donose, de abaterile morale pe care acesta le săvîrșea chiar în incinta Centrului. Oare nu s-au gîndit acești oameni cu funcții de răspundere că marasmele unor conștiințe paralizate, atrofiate de viciu și lăcomie de bani, se plătesc uneori foarte scump ? In același timp trebuie pus în discuție profilul moral contabilului șef al T.S.F. Gaallaț, Gheorghe Vasile. Cazul lui este cu atît mai grav, cu cît era omul care ar fi putut interveni, încă de la început să pună capăt acestei grave situații. Dar, în loc să facă acest lucru, așa cum ar fi fost normal, a și contribuit direct la umilințele și maltratările la care a fost supus Neculai Florea. Tragerea lui la răspundere penală pentru faptele comise în cîrdășie cu Aurel Donose este un act de justiție așteptat, o rezultantă normală a comportării sale lipsită de cea mai elementară conștiință cetățenească, de umanitate în Ultimă instanță. Este cazul Ca factorii de conducere ai întreprinderii de legume și fructe Galați, organele de miliție să analizeze cu intransigență specifică moralei noastre socialiste faptele acestor indivizi și să hotărască măsuri disciplinare, pe măsura profilului lor moral. Astfel de indivizi ca Donose și Vasile sînt tot mai rari astăzi. Dar atîta vreme cit încă își mai fac simțită prezența singulară, opinia publică, care în ultima vreme prezintă tot mai evidente dovezi de intransigență civică trebuie să-i condamne cu toată tăria, să demaște din fașă orice manifestare, a moralei burgheze sub orice formă s-ar prezenta ea. CLININA GALAȚI : .Central- - filmul La Nord prin Nord-Vest - s eria I fi • II-a - orele *,30, 12, 15, 18, 20,45 ; .Republica* - filmul Discuție birbicească - orele 10, 12, 15, 17, 19, 21 ; .Țiglina* - filmul împușcături sub epînturitoare - orele 10 și filmul Căutați idolul **- orele 15, 17, 19, 21 ; „Doina* - filmul Asasinatul s-a comis luni — orele 15, 17, 19, 21 ; .Popular“ - filmul la umbra colțului - orele 15, 17, 19, 21 ; .Dunărea“ -filmul Străin în casă - orele 15, 17, 19, 2! ; „Constructorul* - filmul Rio Bravo - seria 1 și a II-a - orele 18, 21. TECUCI : »Atta* - filmul Comisarul X și banda .Trei cîini verzi“ - orele 15, 17, 19, 21 ; „Popular* -filmul La est de Eden - orele 14,45, 17, 19,15, 21,15. TG. BUJOR : .Doina* - filmul Becket seria I și a II-a - orele 19. BEREȘTI : filmul .... Apoi s-a născut legenda“ - orele 19. JOI 9 OCTOMBRIE 1969 Programul 1 5,05-6,00 Program muzical de dimineață. 6,05-9,30 Muzică și actualități. 9,30 Odă limbii române. 10,05 Muzică. 10,30 Muzică ușoară. 11,05 Simfonia de Nicolae Beloiu. 11,30 Cîntă Raveca Săndulescu și Iulică Ungureanu. 12,00 Formația vocala „The Kinks". 12,25 Moment științific. 12,30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,10 Mic magazin muzical. 14,10 Inșirte mărgărite. 14,35 Melodii de Radu Șerban. 14,50 Muzică populară. 15,20 Radio publicitate. 16,00 Radiojurnal. 16,30 Ce e nou în județul nostru Vaslui - octombrie 1969. 16,50 Cintece studențești. 17,05 Antena tineretului. 17,30 Album folcloric. 18,10 Radio-anchetă economică. 18,30 O melodie pe adresa dv. 19,00 Gazeta radio. 19,30 Săptamîna unui meloman. 20,05 Tableta de seară. 20,10 Mari orchestre de muzică populară. 20,20 Eminesciana. 20,25 Zece melodii preferate 21,00 Convorbirile de joi. 21,20 Revista șlagărelor. 21,30 Sport. 21,40 Revista șlagărelor. 22,00 Radiojurnal. 22,20 Romanțe. 22,40 Atențiune părinți ! 23,05 Moment poetic. 23,10 Concert de seară. 0,03-5,00 Estrada nocturnă. Programul NI 6,00 Din programul zilei. 6,10 Varietăți matinale. 7,00 Radiojurnal. 7,10 Varietăți matinale. 8,10 Tot înainte. 9,00 Album de madrigale. 9,30 Concert de dimineață. 11,30 Emisiune literară. 11,50 Cîntece de școală. 12,03 Avampremieră cotidiană. 12,15 Recunoașteți compozitorii ? - muzica ușoară. 12,45 Concert de prînz. 13,30 Cîntă Gheorghe Boureanu, Maria Bararu și Ion Sasu. 14,03 Muzică ușoară. 14,30 Lexiconul compozitorilor români. 15,00 Moment științific. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Sfatul medicului. 17,00 Melodiile pe care le îndrăgiți. 17,40 Radio publicitate. 18,00 Varietăți muzicale. 18,30 Curs de limba rusă. 18,50 Varietăți muzicale. 19,20 Lecturi paralele. 19,40 Arii din operete. 19,50 Noapte bună, copii. 20,00 Deschiderea stagiunii de concerte 1969-1970 a formațiilor muzicale ale radioteleviziunii. 21,30 Muzică din operete. 21,40 Prietenii mei scriitori. 21,55 Melodii lirice. 22,20 Teatru serial : „Hanul Ancuței“. 22,39 Pagini din opera „Paiațe“ de Leoncavallo. 23,05 Cicluri integrale. 23,45-1,00 Concertul pentru orchestră de coarde de Tudor Ciortea. Buletine de știri : Programul I : 5.00 ; 6,00 ; 10,00 ; 11,00 ; 17,00 ; 18,00 ; 20,00 ; 24,00 ; 2,00 ; 4,00. Programul II , 6,05 ; 12,00 ; 14,00 ; 21,00 ; 23,00 ; 0,55. în TOI 9 OCTOMBRIE 1969 18,00 Buletin de știri. 18,05 Studioul pionierilor... la Iași. 18,25 Criterii. 18,55 Publicitate. 19,00 Avanpremieră. 19,15 Interpreți îndrăgiți de muzică populară Ana Pacatiuș și Damian Luca. 19,30 Telejurnalul de seară. 19,55 Actualitatea economică - ediție specială. 20,10 Seară de teatru TV , „Rembrandt“. 20,40 Pe teme muzicale. Contemporaneitate și folclor. 21,05 „Chore Studio“ - balet contemporan. 21,30 Convorbiri literare. 22,15 Jacqueline Midinette - film muzical. 22,35 Telejurnalul de noapte. 22,45 Cronica ideilor. Marxismul secolului XX (Discuție pe marginea lucrării lui Roger Garaudy). 23,15 închiderea emisiunii. Buletin meteorologic — Pentru următoarele 24 ore : Vremea se menține frumoasă, cu cerul variabil, mai mult senin. Vînt slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 4 grade și 3 grade iar maximele între 13 grade și 17 grade. Condiții favorabile formării brumei. — Pentru următoarele 3 zile: Vreme în general frumoasă la început, apoi devine schimbătoare. Cerul va fi mai mult senin la început, variabil. Vînt slab pînă apoi potrivit. Temperaturile minimme vor oscila între 2 și 4 grade, mai coborîtă grade în primele zile, iar între 13 grade și 18 maximele grade. In primele zile rămîn condiții favorabile brumei. PRONOEXPRES REZULTATELE TRAGERII PRONOEXPRES CONCURS SPECIAL DIN 8 OCT. 1909 FOND GENERAL DE PREMII: 1946 190 Extragerea I-a : 40 32 18 27 3 35 Extragerea II-a : 23 40 37 14 1 43 35 Extragerea III-a: 2 37 1 25 45 Extragerea IV-a : 3 18 23 8 15 33 28 Extragerea V-a : Extragerea VI-a : 43 5 33 29 9 37 36 27 11 43 35 14 Nr. 7721 în cadrul complexului comercial „CONTINENTAL“ din microraionul 17 — cartierul Țiglina III, s-a deschis recent O UNITATE DE REPARAT. Unitatea este încadrată cu personal calificat care asigură reparații de calitate și o bună deservire. Grupul școlar de construcții GALAȚI primește în continuare înscrieri pentru concursul de admitere la următoarele meserii: — zidar — izolator în construcții — zugrav — vopsitor — montator elemente prefabricate — electrician — instalator încălziri centrale Se primesc candidați fete și băieți înscrierile se fac la sediul Trustului de construcții Galați, strada Cpt. Cristea Nicolae nr. 1—3, pînă la data de 15 octombrie a.c. Șantierul naval Galați Angajează de urgență: — INGINER ELECTRONIST Solicitanții se vor adresa la sediul Șantierului naval din Galați, strada Păcii nr. 132, serviciul personal — telefon 14530. întreprinderea 7 construcții montaj galați STAȚIA DE UTILAJ TRANSPORT angajează imediat ȘOFERI ȘI RUTIERIȘTI pentru autocoloanele din Galați, Brăila și Rîmnicul Sărat. Direcția de navigație fluvială Gara îi angajează de urgență: — 1 maistru constructor — 15 pavagii — 2 zidari — 2 zugravi — 1 instalator — 2 asfaltatori — 5 muncitori Recalificați — 2 betoniști — 6 fochiști Solicitanții se vor prezenta la serviciul personal — gara fluvială — str. 13 Iunie nr. 34. IMPORTANT Direcția Navigației fluviale Galați, aduce la cunoștință că începînd cu data de 4 octombrie 1969, a pus în circulație nava de pasageri „Tudor Vladimirescu", vas ce oferă maximum de confort publicului călător pe distanța Galați-Brăila. MICA PUBLICITATE PIERDERI Pierdut legitimație de serviciu eliberată de C.S.G. — Fabrica de oxigen pe numele Rosenzweig Ștefan. O declaranlă. Pierdut scroafă albă circa 150 kg. Găsitorul este rugat să anunțe pe Cărămidaru Nicolae comuna Costache Negri. Bună recompensă. 1 91 4 4 i y