Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)
1970-01-13 / nr. 7800
Organizarea rațională a locului de munca factor întăritor in obținerea unor rezultate superioare Aflate la începutul unui nou an de activitate, colectivele de organizare științifică din întreprinderile județului nostru sunt preocupate în această perioadă de definitivarea planurilor lor de acțiune, de stabilirea celor mai importante direcții spre care vor trebui să-și orienteze efortul analitic. Rezultatele meritorii obținute în anii precedenți au dovedit cu prisosință nu numai utilitatea ci și eficiența ridicată a activității acestor colective; sarcinile sporite din 1970 nu exclud însă necesitatea reevaluării critice atente a obiectivelor propuse, a precizării unor domenii investigate cărora însăși elementele caracteristice ale planului pe acest an le conferă o importanță deosebită. Pe această temă am considerat necesar să adresăm cîteva întrebări tovarășului Ion Mocanu, directorul Cabinetului județean de organizare științifică a producției și a muncii. Publicăm în pag, alla întrebările și răspunsurile Sg date pe această temă. Din zootehnie—rezultate pe măsura potențialului real al unității Obiectivul principal — crearea condițiilor materiale de creștere a producției Pornind de la ideea că o agricultură modernă nu se poate face fără o zootehnie dezvoltată, Plenara C.C. al P.C.R. din 10-13 decembrie 1969 a acordat în cadrul lucrărilor sale, o atenție deosebită dezvoltării în continuare a acestei importante ramuri a agriculturii socialiste. Realizarea unor „progrese mai rapide în zootehnie în sensul sporirii efectivelor de animale și îmbunătățirii raselor, trecerii la organizarea de unități profilate pentru creșterea bovinelor, porcinelor, păsărilor", așa cum se arată în cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., necesită din partea specialiștilor și conducerilor cooperativelor agricole de producție eforturi susținute îndreptate în direcția valorificării, la un nivel superior a posibilităților și rezervelor existente în fiecare unitate, de sporire a producției zootehnice și ridicare a eficienței economice a activității în acest domeniu.. In legătură cu complexul de măsuri tehnico-organizatorice preconizat să asigure și să garanteze realizarea sarcinilor stabilite, ne-am adresat tovarășului ing. Ioan Dobre, director adjunct la Direcția agricolă județeană Galați, care a avut amabilitatea să răspundă întrebărilor noastre. — Ce se va întreprinde în 1970 în sensul profilării, concentrării și specializării producției animale în cooperativele agricole din județul nostru ? — Putem considera această acțiune începută încă din anul trecut, cînd colective de specialiști din cadrul Direcției agricole județene au analizat în fiecare cooperativă agricolă condițiile specifice și Convorbire realizată de V. BUCUR (Continuare în pag. a II-a) mmm Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a primit pe ministrul economiei și finanțelor al Franței Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, primii luni la amiază, la Preadeal, pe ministrul economiei și finanțelor al Franței, Valery Giscard d'Estaing, președintele delegației franceze la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale de de cooperare româno-francoeconomică, științifică și tehnică. Oaspetele a fost însoțit de Pierre Pelon, ambasadorul Franței la București. La primire au luat parte Manea Mănescu, președintele Consiliului Economic, dintele delegației române preșesesiunea Comisiei mixte gulavernamentale româno-franceze și Constantin Flitan, ambasadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery Giscard d’Estaing a transmis președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, mesajul de salut cordial al președintelui Franței, Pompidou, precum și Georges urările de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român și dorința ca relațiile dintre România și Franța să se dezvolte și în viitor în spiritul bunelor legături ce există între cele două țări. Președintele Consiliului de stat, Nicolae Ceaușescu, mulțumind pentru mesajul primit ,a rugat pe oaspete să transmită din partea sa președintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de prosperitate, pace și progres pentru poporul francez și hotărîrea României de a dezvolta relațiile multilaterale cu Franța în interesul celor două popoare, al înțelegerii internaționale, al păcii și securității în Europa și în lumea întreagă. In cursul convorbirilor s-a subliniat satisfacția comună ,că relațiile de colaborare, cooperare economică, științifică și tehnică, schimburile comerciale dintre România și Franța înregistrează o evoluție ascendentă în interesul colaborării și avantajului reciproc, al cooperării internaționale și păcii între popoare. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. . Din nou, la școală tapa de mijloc a anului școlar curent — trimestrul al ll-lea — a început ieri o dată cu reîntoarcerea elevilor din vacanță. O nouă perioadă de muncă a prins să-și construiască nădejdile, certitudinile. Reîntoarcerea către carte, dincolo de simbolurile pe care le conține, presupune hotărîrea școlarilor din toată țara, printre ei numărîndu-se și cei din județul nostru, de a pregăti un final cît mai favorabil acestui an școlar. Etapa de învățătură, începută ieri, presupune înainte de orice continuarea cu fermitate a drumului început la 15 septembrie anul trecut, asimilarea unor noi cunoștințe din lungul șir ce ne descoperă tainele naturii și ai omului, presupune dozarea judicioasă a eforturilor consacrate muncii în școală. Sfîrșitul vacanței a însemnat pentru elevi intrarea într-un nou an. Entuziasmul evenimentului se prelungește pînă în clasă, reîntîlnirea de ieri dintre colegi, dintre prieteni fiind așezată sub semnul urărilor de bine și sănătate. Pînă la 4 aprilie, așadar, copiii patriei vor stărui asiduu înconjurați de caiete și cărți, de creioane și felurite rechizite. Va fi greu, va fi ușor acest trimestru școlar ? Va fi cu totul și cu totul asemenea străduințelor elevilor, eforturilor lor. Aceasta pentru că nimic nu se poate realiza fără muncă temeinică, fără susținută încordare. Avîntului declanșat ieri în școli îi urăm să nu aibă grabnic sfîrșit, iar celor din bănci - mult succes la învățătură ! Citit în 9 pagina a III-a COLȚUL TURISTIC Produse din împletituri de răchită Pornind de la cerințele pieții și ținînd seama de resursele existente, industria locală din județul nostru a început anul trecut producerea unor obiecte din de răchită.Primele împletituri produse realizate la întreprinderea locală „1 Mai" Tecuci au întrunit aprecierea favorabilă cumpărătorilor, cerințele fiind a din ce în ce mai mari. Ținînd seama de acest fapt, Direcția de industrie locală a luat măsuri de înființare unei noi secții din împletituri , din răchită și fire din mase plastice, în comuna Liești, care va fi dată în exploatare în trimestrul II al acestui an. In același timp plantația de răchită va fi extinsă cu încă 20 ha. Plecarea delegației guvernamentale franceze Luni la amiază a părăsit Capitala delegația guvernamentală franceză, condusă de Valery Giscard d’Estaing, ministrul economiei și finanțelor, care a participat la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-franceze de cooperare economică, științifică și tehnică. Din delegație au făcut parte Jean Chapelle, directorul Direcției relațiilor economice externe din Ministerul Economiei și Finanțelor, Charles Maisonnier, șeful serviciului afaceri științifice și tehnice în Direcția de relații culturale, științifice și tehnice din Ministerul Afacerilor Externe, Claude Collin, director adjunct în Ministerul Economiei, și Finanțelor, consilieri și experți. La plecare, pe Bănepisa, delegația aeroportul franceză a fost condusă de Manea Mănescu, președintele Consiliului Economic, Florea Dumitrescu, ministrul finanțelor, Gheorghe Cioară, prim-vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării, Ștefan Bîrlea, prim-vicepreședinte al Consiliului Național al Cercetării Științifice, Nicolae Nicolae, adjunct al ministrului comerțului exterior, Gheorghe Caranfil, adjunct al ministrului industriei chimice, de alte persoane oficiale. Erau prezenți Constantin Flitan, ambasadorul României la Paris, Pierre Pelen, ambasadorul Franței la București și membri ai ambasadei Franceze. (Agerpres) Dincolo de amatorism Căminele culturale ale județului Galați ar trebui să se găsească în această perioadă la apogeul activității, iarna găsind țăranul cooperator disponibil în parte pentru o recreație fizică binemeritată și deci pregătit pentru contactul mai des cu scena amatorilor din comună. Aceasta ar fi una din cauzele care solicită atenția, și cu deosebire, inițiativele consiliului de conducere al căminului cultural. Suntem pe de altă parte la începutul unui an de mare perspectivă pentru formațiile artistice de amatori care vor avea prilejul să se confrunte în cîteva competiții de ordin republican. Pregătindu-se cu temei, dînd cu regularitate spectacole, acasă și în deplasare, stabilind un program riguros de repetiții care să șlefuiască pînă la rotunjire repertoriul, formațiile noastre artistice se vor putea prezenta, desigur, cu șanse maxime pe scenele de concurs, cîștigînd deopotrivă satisfacții și prestigiu. Zilele trecute, am discutat cu tovarășii Gheorghe Hendoreanu, vicepreședinte al Comitetului județean pentru cultură și artă, Nițu Gavrilă, directorul Casei județene a creației populare și Aurelian Botezatu, metodist principal al Casei de creație, una din cele mai arzătoare probleme actuale : pregătirea formațiilor de teatru de la sate pentru cel de-al VI-lea Festival bienal de teatru "I. L. Caragiale". VIAȚA CULTURALĂ A SATULUI Există în primul rînd certitudinea că în urma rezultatelor obținute în anii trecuți, majoritatea formațiilor din comunele județului au cîștigat o experiență valoroasă, stimulatoare, orientîndu-se asupra unui repertoriu alcătuit inteligent, unor soluții scenice care asupra să împace exigențele publicului și montarea pe măsura mijloacelor materiale puse la dispoziție de căminul cultural. Un punct ciștigat este acela al colaborării strînse (care nu mai este de mult un mit) între artiștii profesioniști de la Teatrul de stat din Galați și artiștii amatori. Se poate spune chiar că din această conjugare a efortului au ieșit cîștigate ambele părți, actorul reușind să-și materializeze cu ambiție ideile regizorale, amatorul împrumutînd acel ceva prețios care se cheamă dezinvoltura profesionistului. Ni s-a spus că atît teatrul de proză cît și cel liric vor sprijini în acest an cu precădere formațiile care vor da dovadă de maturitate și seriozitate în pregătire, care vor merita prin perseverență să propășească pe linie artistică. La sfîrșitul anului trecut a avut loc o instruire a instructorilor de teatru. S-au fixat repertoriile, abordindu-se soluții juste, care să nu mai ducă la risipa forțelor, la autosupraaprecieri sau la abordarea unor piese fără conținut tematic educativ. Cele aproximativ 200 de piese alese au fost împărțite pe RADU MACOVEI (Continuare în pag. a II-a). „Au unde să se distreze tinerii gălățeni ?". Răspunsul a fost în unanimitate afirmativ, fie că nu l-au dat tovarășii din conducerea unor instituții de artă, a unor cluburi și case de cultură, fie că a fost formulat chiar de tineri. Deci sunt posibilități multiple și variate pentru ca orele libere tinerii să și le petreacă plăcut și instructiv. Am încercat să-i căutăm pe beneficiarii de drept ai lăcașelor de cultură, la teatru, la film, la casa de cultură și — cu toate că nu doream să-i întilnim și acolo — ne-am abătut la o oră târzie de noapte pe la bar. Așa s-a constituit „turul“ nostru de orizont de sîmbătă seara. Pe itinerar timpului liber Primul popas l-am făcut la Teatrul muzical unde spectatorii sunt invitați la... „Hanul revistei“. Am venit aici cu convingerea că vom întilni mulți tineri care, la sfîrșitul unei săptămîni de muncă, au preferat teatrul, să petreacă cîteva dornici ore în compania artiștilor. Aceasta a încetat fiindcă teatrul de mult să mai fie pentru omul contemporan doar simplu divertisment, unul devenind un complex act de cultură. Și într-adevăr îi întilnim. Pornim discuția cu doi dintre ei ■— sudorul Gheorghe Colea și electricianul Vasile Stan, ambii de la Combinatul siderurgic, împreună cu alți colegi, au hotărit să consacre seara aceasta teatrului. La întrebarea noastră : „De ce ați ales teatrul tinerii ne răspund zimbind ! " — Seara de sîmbătă le oferă tinerilor din municipiul nostru mai multe posibilități de a petrece în mod util și plăcut timpul liber. Unii dintre colegii noștri au preferat să meargă la dans, la Casa municipală de cultură. Alții au rămas in fața televizorului la o avanpremieră a apropiatului Campionat mondial de fotbal și să comenteze cu lux de amănunte șansele echipei noastre naționale. Noi am ales insă teatrul, poate și pentru faptul că ne vom întîlni cu doi dintre cîntăreții preferați, Ionel Miron și Alexandru Jula. Trebuie să știți că la noi pe șantier există această preocupare a organizației U.T.C. de a procura celor dornici bilete la spectacolele de teatru, operetă și operă. Aceste spectacole au devenit de acum o necesitate pentru noi. Le urăm tinerilor constructori o seară plăcută și ne apropiem de un grup de studenți care urmăreau spectacolului: distribuția Ana Berea, studentă în anul al IV-lea la Institutul politehnic din Galați, consideră că deconectarea pe care o aduce după orele încordate ale cursurilor, petrecerea unor seri la teatru este absolut necesară. Etapa următoare a „turului“ nostru prin oraș a fost Teatrul de stat. In scurta pauză dintre cele două acte ale piesei „Un asasin ciudat“ discutăm M. IONESCU C MIHAILESCU A. STRAHILEVICI (Continuare in pag. a II-a) Vizita tovarășului Ion Gheorghe Maurer in R. S. F. Iugoslavia Sosirea la Belgrad BELGRAD 12 Trimișii speciali Agenpres, N. Ionescu și N. Plopeanu, transmit ședintele Consiliului de PreMiniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni dimineața la Belgrad, la invitația președintelui Vecei Executive Federale, Mitia Bibicici. Premierul român este însoțit în Vizita pe care o întreprinde în R.S.F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Grigore Bîrgăoanu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri și experți. Pe peronul gării Dunav din Belgrad — împodobit cu drapelele de stat ale celor două țări — oaspeții români au fost salutați de Mitia Ribicici, președintele Vecei Executive Federale, Stepan Mamșici, președintele Vecei Executive a provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, ședintele părții iugoslave preîn Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Branko Peșici, președintele Skupștinei orașului Belgrad, Aleksandar Bakocevsci, vicepreședinte al Vecei Executive a R.S. Serbia, Dolje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru coordonarea activității științifice, Hasan Șiliiak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice. Ambasadorul României la Belgrad, Vasile Șandru, și ambasadorul Iugoslaviei la București, Iso Njegovan, au însoțit pe președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, de la intrarea pe teritoriul Iugoslaviei a trenului cu care au călătorit înalții oaspeți români. Pe peron erau, de asemenea, prezenți membri ai ambasadei române și ai agenției economice, ziariști iugoslavi și străini.Continuare în pag. a IV-a In prima decada a anului 1970, siderurgiștii gălățeni și-au depășit sarcinile la toate sortimentele Avînd la bază experiența dobîndită în ultima perioadă a anului 1969, in activitatea pentru realizarea unor producții zilnice sporite de fontă, oțel și laminate, siderurgiștii gălățeni au obținut recent un succes deosebit. După 10 zile din acest an, confirmînd priceperea și măiestria profesională pe care posedă, ei și-au depășit sarrecinile ce le-au revenit în această perioadă de timp. Colectivul de muncă al Combinatului siderurgic Galați, raportează că, față de sarcinile de plan din prima decadă a acestei luni, a realizat un plus de peste 5 500 tone aglomerat, 748 tone fontă, 1 700 tone oțel, 3 615 tone sloburi și 400 tone tablă groasă. Planul la producția globală a fost depășit cu peste 1 400 000 lei. Succesele actuale dau convingerea că siderurgiștii își vor onora sarcinile sporite de plan din anul acesta. Cînd gospodarul municipiului UITĂ că e gospodar... Galațiul crește pe verticală frumos și mîndru. Cine vede „Orașul de la Dunăre“ simte nevoia de a apela la superlative căci numai astfel poate da grai sentimentelor de admirație pe măsura emoțiilor trăite. Se fac eforturi serioase, de durată care nu rămîn neobservate. Cînd acest frumos înflorit din muncă, dăruire și perseverență creație, este umbrit de o atitudine de sfidare, gravă și condamnabilă, cînd ceea ce se face cu o contribuție materială considerabilă este distrus numai pentru că unii tovarăși privesc îngust răspunderea lor civică, nu găsești cuvinte pe măsură să le califice asemenea acte. De pe magistrală, mai jos de stadionul „Dunărea“, de acolo unde se deschide perspectiva incîntătoare spre înălțimile de beton și sticlă ale Țiglinelor, privirile poposesc pe partea dreaptă peste pământul și molozul depozitat în cantități vagonabile pe zona destinată sistematizării. Contraste izbitoare, deloc avantajoase pentru renumele municipiului Galați. Edilii au plantat acolo panouri mari, atrăgînd atenția cum că este „Zonă interzisă pentru depozitarea molozului și a pămîntului" (fotografia de jos). Șoferii întreprinderii , construicții-montaj și ai autobuzelor de la I.T.A. Galați n-au vreme să citească. Au fost trimiși să depoziteze molozul și pămîntul în zona respectivă și se conformă. Ce aveți de spus tovarășe inginer Paul Popa, directorul întreprinderii 7 C.M., și dumneavoastră tovarășe Petre Ciupală, directorul întreprinderii de transporturi auto Galați ? Cîțiva șoferi au fost depistați duminică după amiază (printre Constantin care Nicu Serea și Pîrvu) și li s-au reținut carnetele de conducere. Era o avertizare mai serioasă, dar nimeni n-a ținut cont de aceasta și luni chiar de la prima oră autobasculantele, ca cea cu nr. 31 G1 2 305, au tras în același loc nepermis și au descărcat pe îndelete ! Grămezile de moloz și de pămînt rezultate de pe șantierul de construcții s-au strîns din nou în cantități serioase peste terenul sistematizat. Dincolo de aspectul urít, discordant s-au „îngropat" astfel sume mari de bani, zeci de mii de lei, costul lucrărilor aferente tasării tere- CORNELIU SIRBU (Continuare în pag. a II-a).