Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)

1970-01-13 / nr. 7800

Organizarea rațională a locului de munca factor întăritor in obținerea unor rezultate­­ superioare Aflate la începutul unui nou an de activitate, colectivele de organizare științifică din întreprinde­rile județului nostru sunt preocupate în această perioadă de definitivarea planurilor lor de acțiune, de stabilirea celor mai importante direcții spre care vor trebui să-și orienteze efortul analitic. Rezulta­tele meritorii obținute în anii precedenți au dove­dit cu prisosință nu numai utilitatea ci și eficien­ța ridicată a activității acestor colective; sarcinile sporite din 1970 nu exclud însă necesitatea reeva­luării critice atente a obiectivelor propuse, a pre­cizării unor domenii investigate cărora însăși ele­mentele caracteristice ale planului pe acest an le­ conferă o importanță deosebită. Pe această te­mă am considerat necesar să adresăm cîteva în­trebări tovarășului Ion Mocanu, directorul Cabine­tului județean de organizare științifică a producției și a muncii. Publicăm în pag, a­­ll­a întrebările și răspunsurile Sg date pe această temă. Din zootehnie—rezultate pe măsura potențialului real al unității Obiectivul principal — crearea condițiilor materiale de creștere a producției Pornind de la ideea că o agricultură modernă nu se poate face fără o zootehnie dezvoltată, Plenara C.C. al P.C.R. din 10-13 decembrie 1969 a acordat în cadrul lu­crărilor sale, o atenție deose­bită dezvoltării în continuare a acestei importante ramuri a agriculturii socialiste. Realizarea unor „progrese mai rapide în zootehnie în sensul sporirii efectivelor de animale și îmbunătățirii ra­selor, trecerii la organizarea de unități profilate pentru creșterea bovinelor, porcine­lor, păsărilor", așa cum se arată în cuvîntarea tovarășu­lui NICOLAE CEAUȘESCU, la recenta Plenară a C.C. al P.C.R., necesită din partea specialiștilor și conducerilor cooperativelor agricole de producție eforturi susținute îndreptate în direcția valori­ficării, la un nivel superior a posibilităților și rezervelor existente în fiecare unitate, de sporire a producției zootehni­ce și ridicare a eficienței e­­conomice a activității în acest domeniu.. In legătură cu com­plexul de măsuri tehn­ico-or­­ganizatorice preconizat să a­­sigure și să garanteze reali­zarea sarcinilor stabilite, ne-am adresat tovarășului ing. Ioan Dobre, director adjunct la Direcția agricolă județea­nă Galați, care a avut ama­bilitatea să răspundă între­bărilor noastre. — Ce se va întreprinde în 1970 în sensul profilării, con­centrării și specializării pro­ducției animale în cooperati­vele agricole din județul nos­tru ? — Putem considera această acțiune începută încă din a­­nul trecut, cînd colective de specialiști din cadrul Direc­ției agricole județene au ana­lizat în fiecare cooperativă agricolă condițiile specifice și Convorbire realizată de V. BUCUR (Continuare în pag. a II-a) mmm Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, a primit pe ministrul economiei și finanțelor al Franței Președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, primii luni la amiază, la Pre­a­deal, pe ministrul economiei și finanțelor al Franței, Va­lery Giscard d'Estaing, pre­ședintele delegației franceze la lucrările celei de-a doua sesiuni a Comisiei mixte gu­vernamentale de de cooperare româno-fran­co­­economică, științifică și tehnică. Oaspetele a fost însoțit de Pierre Pelon, am­basadorul Franței la București. La primire au luat parte Manea Mănescu, președintele Consiliului Economic, dintele delegației române preșe­sesiunea Comisiei mixte gu­la­vernamentale româno-fran­­ceze și Constantin Flitan, am­basadorul României la Paris. Cu această ocazie, Valery G­iscard d’Estaing a transmis președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, me­sajul de salut cordial al pre­ședintelui Franței, Pompidou, precum și Georges urările de prosperitate ale acestuia la adresa poporului român și dorința ca relațiile dintre Ro­mânia și Franța să se dezvol­te și în viitor în spiritul bu­nelor legături ce există între cele două țări. Președintele Consiliului de stat, Nicolae Ceaușescu, mul­țumind pentru mesajul pri­mit ,a rugat pe oaspete să transmită din partea sa pre­ședintelui Georges Pompidou salutări călduroase, urări de prosperitate, pace și progres pentru poporul francez și ho­­tărîrea României de a dezvol­ta relațiile multilaterale cu Franța în interesul celor două popoare, al înțelegerii inter­naționale, al păcii și securită­ții în Europa și în lumea în­treagă. In cursul convorbirilor s-a subliniat satisfacția comună ,că relațiile de colaborare, co­operare economică, științifică și tehnică, schimburile comer­ciale dintre România și Fran­ța înregistrează o evoluție as­cendentă în interesul colabo­rării și avantajului reciproc, al cooperării internaționale și păcii între popoare. întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. . Din nou, la școală tapa de mijloc a anului școlar curent — trimestrul al ll-lea — a început ieri o dată cu reîntoarcerea elevilor din vacanță. O nouă perioadă de muncă a prins să-și construiască nădejdile, certitu­dinile. Reîntoarcerea către carte, dincolo de simbolurile pe care le conține, presupune ho­­tărîrea școlarilor din toată țara, printre ei numărîndu-se și cei din județul nostru, de a pregăti un final cît mai favorabil acestui an școlar. Etapa de învățătură, începută ieri, presupu­ne înainte de orice continuarea cu fermitate a drumului început la 15 septembrie anul trecut, asimilarea unor noi cunoștințe din lun­gul șir ce ne descoperă tainele naturii și ai­ omului, presupune dozarea judicioasă a e­forturilor consacrate muncii în școală. Sfîrși­tul vacanței a însemnat pentru elevi intrarea într-un nou an. Entuziasmul evenimentului se prelungește pînă în clasă, reîntîlnirea de ieri dintre colegi, dintre prieteni fiind așezată sub semnul urărilor de bine și sănătate. Pînă la 4 aprilie, așadar, copiii patriei vor stărui asiduu înconjurați de caiete și cărți, de creioane și felurite rechizite. Va fi greu, va fi ușor acest trimestru școlar ? Va fi cu totul și cu totul asemenea străduințelor ele­vilor, eforturilor lor. Aceasta pentru că nimic nu se poate realiza fără muncă temeinică, fără susținută încordare. Avîntului declanșat ieri în școli îi urăm să nu aibă grabnic sfîrșit, iar celor din bănci - mult succes la învățătură ! Citit­ în 9 pagina a III-a COLȚUL TURISTIC Produse din împletituri de răchită Pornind de la cerințele pie­­ții și ținînd seama de resur­sele existente, industria lo­cală din județul nostru a în­cepu­t anul trecut producerea unor obiecte din de răchită.­­Primele împletituri produse realizate la întreprinderea lo­cală „1 Mai" Tecuci au întru­nit aprecierea favorabilă cumpărătorilor, cerințele fiind a din ce în ce mai mari. Ținînd seama de acest fapt, Direcția de industrie locală a luat măsuri de înființare unei noi secții din împletituri , din răchită și fire din mase plastice, în comuna Liești, ca­re va fi dată în exploatare în trimestrul II al acestui an. In același timp plantația de răchită va fi extinsă cu încă 20 ha. Plecarea delegației guvernamentale franceze Luni la amiază a părăsit Capitala delegația guverna­mentală franceză, condusă de Valery Giscard d’Estaing, mi­nistrul economiei și finanțe­lor, care a participat la lu­­­­crările celei de-a doua sesi­uni a Comisiei mixte guver­namentale româno-franceze de cooperare economică, științifi­că și tehnică. Din delegație au făcut par­te Jean Chapelle, directorul Direcției relațiilor economice externe din Ministerul Econo­miei și Finanțelor, Charles Maisonnier, șeful serviciului afaceri științifice și tehnice în Direcția de relații culturale, științifice și tehnice din Mi­nisterul Afacerilor Externe, Claude Collin, director ad­junct în Ministerul Economiei, și Finanțelor, consilieri și ex­perți. La plecare, pe Bănepisa, delegația aeroportul franceză a fost condusă de Manea Mă­­nescu, președintele Consiliu­lui Economic, Florea Dumi­­trescu, ministrul finanțelor, Gheorghe Cioară, prim-vice­­președinte al Comitetului de Stat al Planificării, Ștefan Bîrlea, prim-vicepreședinte al Consiliului Național al Cer­cetării Științifice, Nicolae Ni­colae, adjunct al ministrului comerțului exterior, Gheorghe Caranfil, adjunct al ministru­lui industriei chimice, de alte persoane oficiale. Erau prezenți Constantin Flitan, ambasadorul României la Paris, Pierre Pelen, amba­sadorul Franței la București și membri ai ambasadei Fran­ceze. (Agerpres) Dincolo de amatorism Căminele culturale ale jude­țului Galați ar trebui să se gă­sească în această perioadă la apogeul activității, iarna gă­sind țăranul cooperator dis­ponibil în parte pentru o recrea­ție fizică binemeritată și deci pregătit pentru contactul mai des cu scena amatorilor din comună. Aceasta ar fi una din cauzele care solicită a­­tenția, și cu deosebire, inițiati­vele consiliului de conducere al căminului cultural. Suntem­­­ pe de altă parte la începutul unui an de mare perspectivă pentru formațiile artistice de amatori care vor avea prilejul să se confrunte în cîteva competiții de ordin republican. Pregătindu-se cu temei, dînd cu regularitate spectacole, acasă și în depla­sare, stabilind un program ri­guros de repetiții care să șle­fuiască pînă la rotunjire re­pertoriul, formațiile noastre ar­­­tistice se vor putea prezenta, desigur, cu șanse maxime pe scenele de concurs, cîștigînd de­opotrivă satisfacții și prestigiu. Zilele trecute, am discutat cu tovarășii Gheorghe Hendoreanu, vicepreședinte al Comitetului ju­dețean pentru cultură și artă, Nițu Gavrilă, directorul Casei județene a creației populare și Aurelian Botezatu, metodist prin­cipal al Casei de creație, una din cele mai arzătoare proble­me actuale : pregătirea forma­țiilor de teatru de la sate pen­tru cel de-al VI-lea Festival bie­nal de teatru "I. L. Caragiale". VIAȚA CULTURALĂ A SATULUI Există în primul rînd certitu­dinea că în urma rezultatelor obținute în anii trecuți, majori­tatea formațiilor din comunele județului au cîștigat o experien­ță valoroasă, stimulatoare, o­­rientîndu-se asupra unui reper­toriu alcătuit inteligent, unor soluții scenice care asupra să împace exigențele publicului și montarea pe măsura mijloacelor materiale puse la dispoziție de căminul cultural. Un punct ciștigat este acela al colaborării strînse (care nu mai este de mult un mit) între artiștii profesioniști de la Teatrul de stat din Galați și artiștii a­­matori. Se poate spune chiar că din această conjugare a e­­fortului au ieșit cîștigate ambe­le părți, actorul reușind să-și materializeze cu ambiție ideile regizorale, amatorul împrumu­­tînd acel ceva prețios care se cheamă dezinvoltura profesio­nistului. Ni s-a spus că atît teatrul de proză cît și cel liric vor spri­jini în acest an cu precădere formațiile care vor da dovadă de maturitate și seriozitate în pregătire, care vor merita prin perseverență să propășească pe linie artistică. La sfîrșitul anului trecut a a­­vut loc o instruire a instructo­rilor de teatru. S-au fixat reper­toriile, abordindu-se soluții juste, care să nu mai ducă la risipa forțelor, la autosupraa­­precieri sau la abordarea unor piese fără conținut tematic educativ. Cele aproximativ 200 de piese alese au fost împărțite pe RADU MACOVEI (Continuare în pag. a II-a). „Au unde să se distreze tinerii gălățeni ?". Răspunsul a fost în unanimitate afirmativ, fie că nu l-au dat tovarășii din conducerea unor instituții de artă, a unor cluburi și case de cultură, fie că a fost formulat chiar de tineri. Deci sunt posibilități multiple și variate pentru ca orele libere tinerii să și le petrea­că plăcut și instructiv. Am încercat să-i căutăm pe beneficiarii de drept ai lăcașelor de cul­tură, la teatru, la film, la casa de cultură și — cu toate că nu doream să-i întilnim și aco­lo — ne-am abătut la o oră târzie de noapte pe la bar. Așa s-a constituit „turul“ nostru de orizont de sîmbătă seara. Pe itinerar timpului liber Primul popas l-am fă­cut la Teatrul muzical unde spectatorii sunt in­vitați la... „Hanul revis­tei“. Am venit aici cu convingerea că vom în­­tilni mulți tineri care, la sfîrșitul unei săptămîni de muncă, au pre­ferat teatrul, să petreacă cîteva dornici ore în compania artiștilor. Aceasta a încetat fiindcă teatrul de mult să mai fie pentru omul contemporan doar simplu divertisment, un­ul devenind un complex act de cultură. Și în­tr-adevăr îi întilnim. Pornim discuția cu doi dintre ei ■— sudorul Gheorghe Colea și elec­tricianul Vasile Stan, a­m­bii de la Combinatul si­derurgic, împreună cu al­ți colegi, au hotărit să consacre seara aceasta teatrului. La întrebarea noastră : „De ce ați ales teatrul tinerii ne răs­pund zimbind ! " — Seara de sîmbătă le oferă tinerilor din municipiul nostru mai multe posibilități de a petrece în mod util și plăcut timpul liber. Unii dintre colegii noștri au preferat să meargă la dans, la Casa mu­nicipală de cultură. Alții au rămas in fața televizorului la o a­­vanpremieră a apropia­tului Campionat mondial de fotbal și să comen­teze cu lux de amănun­te șansele echipei noas­tre naționale. Noi am ales insă teatrul, poa­te și pentru faptul că ne vom întîlni cu doi dintre cîntăreții prefe­rați, Ionel Miron și A­­lexandru Jula. Trebuie să știți că la noi pe șantier există această preocupare a organiza­ției U.T.C. de a procura celor dornici bilete la spectacolele de teatru, operetă și operă. Aceste spectacole au devenit de acum o necesitate pen­tru noi. Le urăm tinerilor con­structori o seară plăcută și ne apropiem de un grup de studenți care urmăreau spectacolului: distribuția Ana Be­rea, studentă în a­­nul al IV-lea la Insti­tutul­­ politehnic din­­ Ga­lați, consideră că deco­nectarea pe care o a­­duce după orele încor­date ale cursurilor, pe­trecerea unor seri la teatru este absolut ne­cesară. Etapa următoare a „tu­rului“ nostru prin oraș a fost Teatrul de stat. In scurta pauză dintre cele două acte ale piesei „Un asasin ciudat“ discutăm M. IONESCU C MIH­AILESCU A. STRAHILEVICI (Continuare in pag. a II-a) Vizita tovarășului Ion Gheorghe Maurer in R. S. F. Iugoslavia Sosirea la Belgrad BELGRAD 12 Trimișii spe­ciali Agenpres, N. Ionescu și N. Plopeanu, transmit­ ședintele Consiliului de Pre­Mi­niștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, a sosit luni diminea­ța la Belgrad, la invitația președintelui Vecei Executive Federale, Mitia Bibicici. Premierul român este în­soțit în Vizita pe care o între­prinde în R.S.F. Iugoslavia de Emil Drăgănescu, vicepre­ședinte al Consiliului de Mi­niștri, președintele părții ro­mâne în Comisia mixtă ro­­mâno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdu­gan, președintele Consiliului Național al Cercetării Științi­fice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor ex­terne, Grigore Bîrgăoanu, vi­cepreședinte al Comisiei gu­vernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei con­strucțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, de consilieri și ex­perți. Pe peronul gării Dunav din Belgrad — împodobit cu dra­pelele de stat ale celor două țări — oaspeții români au fost salutați de Mitia Ribicici, președintele Vecei Executive Federale, Stepan Mamșici, președintele Vecei Executive a provinciei Autonome So­cialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Ve­cei Executive Federale, ședintele părții iugoslave pre­în Comisia mixtă româno-iugos­­lavă de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru a­­facerile externe, Branko Pe­­șici, președintele Skupștinei orașului Belgrad, Aleksandar Bakocevs­ci, vicepreședinte al Vecei Executive a R.S. Ser­bia, Dolje Vogelnik, preșe­dintele Consiliului Federal pentru coordonarea activită­ții științifice, Hasan Șiliiak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice. Ambasadorul României la Belgrad, Vasile Șandru, și ambasadorul Iugoslaviei la București, Iso Njegovan, au însoțit pe președintele Con­siliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, de la in­trarea pe teritoriul Iugoslavi­ei a trenului cu care au că­lătorit înalții oaspeți români. Pe peron erau, de asemenea, prezenți membri ai ambasa­dei­ române și ai agenției e­­conomice, ziariști iugoslavi și străini.­­Continuare în pag. a IV-a In prima decada a anului 1970, siderurgiștii gălățeni și-au depășit sarcinile la toate sortimentele Avînd la bază experiența dobîndită în ultima perioadă a anului 1969, in activitatea pentru realizarea unor pro­ducții zilnice sporite de fon­tă, oțel și laminate, siderur­giștii gălățeni au obținut re­cent un succes deosebit. Du­pă 10 zile din acest an, con­­firmînd priceperea și măies­tria profesională pe care posedă, ei și-au depășit sar­re­cinile ce le-au revenit în a­­ceastă perioadă de timp. Colectivul de muncă al Combinatului siderurgic Ga­lați, raportează că, față de sarcinile de plan din prima decadă a acestei luni, a rea­lizat un plus de peste 5 500 tone aglomerat, 748 tone fon­tă, 1 700 tone oțel, 3 615 tone sloburi și 400 tone tablă groa­să. Planul la producția globa­lă a fost depășit cu peste 1 400 000 lei. Succesele actuale dau con­vingerea că siderurgiștii își vor onora sarcinile sporite de plan din anul acesta. Cînd gospodarul municipiului UITĂ că e gospodar... Galațiul crește pe verticală frumos și mîndru. Cine vede „Orașul de la Dunăre“ simte nevoia de a apela la superla­tive căci numai astfel poate da grai sentimentelor de ad­mirație pe măsura emoțiilor trăite. Se fac eforturi serioase, de durată care nu rămîn ne­observate. Cînd acest frumos înflorit din muncă, dăruire și perseverență creație, este umbrit de o atitudine de sfi­dare, gravă și condamnabilă, cînd ceea ce se face cu o con­tribuție materială considera­bilă este distrus numai pentru că unii tovarăși privesc în­gust răspunderea lor civică, nu găsești cuvinte pe măsură să le califice asemenea acte. De pe magistrală, mai jos de stadionul „Dunărea“, de a­­colo unde se deschide pers­pectiva incîntătoare spre înăl­țimile de beton și sticlă ale Țiglinelor, privirile poposesc pe partea dreaptă peste pă­mântul și molozul depozitat în cantități vagonabile pe zona destinată sistematizării.­­ Con­traste izbitoare, deloc avanta­joase pentru renumele muni­cipiului Galați. Edilii au plantat acolo panouri mari, a­­trăgînd atenția cum că este „Zonă interzisă pentru depo­zitarea molozului și a pămîn­­tului" (fotografia de jos). Șoferii întreprinderii , con­struicții-montaj și ai­­ autobu­zelor de la I.T.A. Galați n-au vreme să citească. Au fost tri­miși să depoziteze molozul și pămîntul în zona respectivă și se conformă. Ce aveți de spus tovarășe inginer Paul Popa, directorul întreprinderii 7 C.M., și dumneavoastră to­varășe Petre Ciupală, directo­rul întreprinderii de transpor­turi auto Galați ? Cîțiva șoferi au fost depis­tați duminică după amiază (printre Constantin care Nicu Serea și Pîrvu) și li s-au reținut carnetele de conduce­re. Era o avertizare mai seri­oasă, dar nimeni n-a ținut cont de aceasta și luni chiar de la prima oră autobasculan­tele, ca cea cu nr. 31 G1 2 305, au tras în același loc nepermis și au descărcat pe îndelete ! Grămezile de moloz și de pă­­mînt rezultate de pe șantierul de construcții s-au strîns din nou în cantități serioase peste terenul sistematizat. Dincolo de aspectul urít, discordant s-au „îngropat" astfel sume mari de bani, zeci de mii de lei, costul lu­crărilor aferente tasării tere- CORNELIU SIRBU (Continuare în pag. a II-a).

Next