Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)

1970-01-14 / nr. 7801

J Nr. 7801 Retribuția suplimentară­­dinamizator al producției in C.A.P. Țăranilor cooperatori din satul Tămăoani, comuna Fru­­mușița, anul 1969 le-a adus satisfacția realizării și depă­șirii producțiilor planificate la toate culturile și speciile de animale. Dacă la cultura griu­lui contribuția membrilor co­operatori a fost mai mică, ca urmare a mecanizării totale, la celelalte culturi, și mai a­­les la prășitoare, cooperatorii au lucrat bine, ia­r producții­le obținute pe unitate de su­prafață le-au răsplătit cu priso­sință munca. La porumb s-au obținut cite 3140 kg boabe la hectar, față de 3 000 kg plani­­­ficat, la floarea-soarelui 1 750 kg, față de 1 550 kg, la sfeclă de zahăr, de pe 40 ha, s-au re­coltat cite 37 500 kg la hectar, iar la struguri față de 7 309 kg la hectar s-au obținut 10 500 kg. In sectorul creșterii anima­lelor producții superioare ce­lor planificate s-au obținut la lapte de vacă, la lină și la în­­grășătoria de miei pentru ex­port. Cunoscând aceste succese, recent am purtat o discuție cu tovarășii Nicolae Perju, președintele cooperativei și Andrei Ștefănache, secretarul organizației de partid privind organizarea și retribuirea muncii, mobilizarea cooperato­rilor la lucru etc. — In ultimii trei ani noi am înregistrat un progres continuu în creșterea produc­țiilor agricole și animaliere; concomitent au sporit și veni­turile directe ale membrilor cooperatori. Succesele obținu­te, a continuat tov. N. Perju, țin de perfecționarea siste­mului de retribuire a muncii, de adoptarea celor mai stimu­lative forme, care să cointere­seze pe țăranul cooperator. Pînă acum, respectînd retri­buirea de bază după zile-mun­­că, noi am apelat foarte serios la retribuția suplimentară, pe care am hotărît s-o acordăm la unele produse în bani iar la altele în natură. Rezultatele au fost astfel , bune și chiar foarte bune. Cînd am stabilit modul de retribuire pentru de­pășirea planului de producție am avut în vedere, în primul rînd, produsul, apoi condițiile existente pentru depășirea planului și felul cum oamenii participă la executarea lucră­rilor la anumite culturi sau specii de animale. De exem­plu, la floarea-soarelui unde planul era, pentru anul 1969, de 1 550 kg la hectar, iar cele mai mari greutăți le aveam la recoltat, am hotărît să plă­tim în bani, drept retribuție fiecărei brigăzi cite 50 la su­tă din valoarea producției ob­ținute peste prevederi. In fe­lul acesta s-a realizat o pro­ducție suplimentară în valoare de 72 000 lei, din care 36 000 s-au dat ca retribuție. Astfel, au fost echipe ai căror mem­bri au primit între 800—1­200 lei retribuție numai de la floarea-soarelui. Cum însă a­­ceiași oameni au lucrat și la porumb, unde retribuția s-a acordat în natură (exemplu brigada condusă de Didina E­­nache, primește drept retribu­ție 10 000 kg porumb boabe ; numai cooperatoarei Boubă­­t(în Catinea re­venin­du-i 9­0 kg) sau la sfeclă de zahăr unde s-au dat bani, unii cooperatori au realizat im­portante venituri peste cele ce le-au primit ca retribuție de bază. — La porumb, sfeclă de zahăr și floarea-soarelui am chib­zuit bine, a intervenit tov. A. Ștefănache, dar au fost și une­le... scăpări. Bunăoară, am avut de îngrășat pentru export 500 miei, pe care i-am dat în sea­ma a doi cooperatori. Dar nu am stabilit atunci și cuantu­mul retribuției pentru depă­șirea sarcinilor de plan. In fi­nal cei doi cooperatori, în a­­fară de faptul că mieii la o greutate au predat vie mai mare decit cea planificată, au redus și durata de îngrășare cu aproape 60 de zile. In ase­menea situație ei au adus co­operativei venituri pe două căi , au depășit pianul de carne și au economisit circa 30 000 kg de furaje concentra­te. Cu toate acestea cei doi co­operatori nu beneficiază de­ retribuție suplimentară ceea ce nu­ î drept și noi vom cău­ta să corectăm această gre­șeală la prima adunare gene­rală. îndreptarea lucrurilor se impune cu atît mai mult cu cit restul ciobanilor primesc cite 1­000 lei retribuție supli­mentară pentru depășirea pro­ducției de lună. — In acest an, a concuis președintele, cînd Uniunea Națională a C.A.P. și Ministe­rul Agriculturii și Silviculturii vin și legiferează forme noi de retribuție a muncii în C.A.P., forme ai căror ger­meni au existat de fapt, ne vom îmbunătăți și noi munca, ceea ce va duce la realizarea și, fără îndoială, la depășirea sarcinilor de plan, în toate sectoarele., Discuția avută la C.A.P. Tă­măoani scoate în relief impor­tanța deosebită a găsirii unor forme de retribuire care să îmbine în mod armonios inte­resele generale ale unității cu cele ale membrilor coopera­tori. Ceea ce s-a făcut la Tă­măoani, unitate care avea mari greutăți în mobilizarea cooperatorilor la muncă, va trebui să se facă în toate co­operativele agricole, ținîndu-se seama de specificul local, lu­cru subliniat de hotărîrea ple­narei Consiliului Uniunii Na­ționale a C.A.P. M. CREȚEANU In microraionul Mazepa, utilul se armonizează perfect cu frumosul. Foto : P. POPA La sediul filialei Galați a Automobil Clubului Român se pot primi zilnic infor­mații complete asupra activi­tății automobilistice din­ acest an cu care prilej membrilor A.C.R. li se pot înmîna unele materiale (carnet de bord și carnet de asistență automobi­listică) oferite de Comitetul de conducere al A.C.R. In anul 1970, Automobil Clubul Român va acorda membrilor săi noi avantaje, printre care : 1) ASISTENȚA a) tehnică : — pe șosele prin furgonete dotate cu instrumentar de înaltă calitate și încadrate cu mecanici bine calificați. — la domiciliu — în extra­­sezon — la cerere cu furgone­­te ce execută reparații mici și mijlocii, la prețuri convena­bile ; — testări tehnice de func­ționare a motorului și regla­re a farurilor, realizate cu a­­paratură electronică. b) de informare și documen­tare — tehnică prin tehnic din Centrala cabinetul A.C.R., care pune la dispoziția mem­brilor materiale de specialita­te auto, cu ultimele noutăți. Documentația tehnică primită din întreaga lume și cadre de specialitate care, puse la dis­poziție, asigură o informare calificată a automobiliștilor, cu ceea ce îi interesează­­ — turistică prin cabinetul tehnic din Centrala A.C.R., care prin materialele ce le de­ține și prin cadre calificate vă poate sprijini în formarea unor itinerare ce vă intere­sează. Acest cabinet stă, de asemenea, la dispoziție cu o bogată documentare, cu date și informații utile, pentru or­ganizarea de excursii în țară și străinătate ; — sportivă prin sectorul de Competiții din Centrala A.C.R., unde se pot căpăta in­formații și relații privind ac­tivitatea competițională auto din țară și străinătate ; — juridică, în țară și străi­nătate. In acest sens se acor­dă consultații gratuite, la ce­rere, în probleme legate de automobilism și turism auto prin Cabinetul juridic al Cen­tralei A.C.R. și prin filialele județene, activiștii voluntari din activul obștesc al filiale­lor. 2) ORGANIZAREA DE EXCURSII Automobil Clubul Român sprijină membrii săi în efec­tuarea de excursii în țară și străinătate. In acest sens pen­tru excursiile în străinătate se preocupă de îndeplinirea tutu­ror formalităților necesare și de asigurarea valutei pentru membrii A.C.R. ce se depla­sează: a) excursii individuale în direcțiile și locurile prefe­rate de solicitant. In afară de formalitățile arătate mai sus și care se realizează de filiale­le județene A.C.R. , acestea stau la dispoziția membrilor lor, cu documentație turistică, cu sfaturi și îndrumări pentru realizarea unor excursii cit mai plăcute ; b) excursii în grup, în străi­nătate organizate pe trasee, cu durata și condițiile prestabi­­le care tind să vină direct în sprijinul membrilor A.C.R. atît prin alegerea unor itine­rare dintre cele mai frumoa­se cit și prin scutirea excursio­niștilor de grija asigurării mesei, a hotelului etc. Atunci cînd grupurile ce se depla­sează sînt mai mari se asigu­ră pe tot traseul excursiei și asistența tehnică prin auto­furgonete din dotarea A.C.R. De asemenea, A.C.R. delegă pentru fiecare grup un ghid care are ca sarcină să asigure tuturor excursioniștilor condi­ții dintre cele mai bune. 3. ASISTENȚA PE TIM­PUL EXCURSIILOR IN STRĂINĂTATE a) Scrisori de credit, ce se vor emite de către A.C.R. care sunt reglementate pe plan in­ternațional în cadrul A.I.T. (Aliance Internationale de Tourisme). Acest nou avantaj permite ca la nevoie, mem­brul A.C.R. să-și acopere chel­tuielile privind : reparațiile sau remorcările ca urmare a unor accidente sau a unor de­fecțiuni medicale tehnice ; cheltuielile ca urmare a unor accidente sau îmbolnăviri gra­ve sau subite ; onorariul de avocat, ca urmare a unui liti­giu generat de accident și ta­xele pentru efectuarea unor expertize tehnice. b) Carnetul de asistență automobilistică, care servește membrului A.C.R., pentru a primi asistență tehnică atît în țară cit și în străinătate. c) Bonuri de benzină ce se eliberează de filialele A.C.R. valabile in țările în care se deplasează excursionistul. d) Asigurările A.C.R.S. atit pentru avarii (CASCO) cit și pentru despăgubiri civile ce se încheie la sediul filialelor A.C.R. Acesta este un nou avantaj ce se pune la dispo­ziția membrului A.C.R. care pleacă în străinătate. 4. ORGANIZAREA DE COMPETIȚII AUTOMOBI­LISTICE Automobil Clubul organizează competiții Român auto­mobilistice interne și inter­naționale, în exclusivitate sau în colaborare cu alte asocia­ții sau cluburi automobilisti­ce. 5). PRIORITĂȚI a) . Prin convenții încheiate și în curs de încheiere ale A.C.R., cu unele service-uri și unități de reparații auto și prestări de servicii auto, membrii A.C.R. capătă, la a­­ceste unități atît prioritate cit și tarife reduse. b) Automobil Clubul Român acordă prioritate la diversele activități automobilistice în funcție de vechimea continuă ca membru A.C.R. Filiala Galați a Automobil Clubului Român este ocupată în permanență pre­de continua îmbunătățire a acti­vității sale, iar prin măsuri­le ce le va lua în continuare va veni cu­ mai mult în spri­jinul membrilor asociației. De la filiala A.C.R. Galati _________t aflăm că... Ieri am convenit cu colegul meu ca seara să ieșim în oraș pentru a fa­ce niște cumpărături. La ora și locul cuvenit ne-am întîlnit. — Mitică, mi-a spus a­­micul meu, să mergem mai int­i la CO...URA s-o luăm și pe Leana cu noi. Ea ne-ar putea da niște suges­tii. Are niște gusturi... — Unde ? întreb eu ui­mit. —La CO..URA. Nu pri­cepi ? — Nu. — Pe B-dul Republicii sunt mai multe ateliere de coafură. Pentru a ne putea întilni cu Leana am ales atelierul nr. 14 cu firma CO...URA. Am priceput, dar atras de frumusețea unor vitri­ne l-am rugat să meargă înainte, eu urmind să-l a­­jung. Deodată mi-a trecut prin minte o idee. — Stai Costică, am stri­gat după el. Dacă au repa­rat cumva firma cum vă mai găsesc ? — N-avea grijă. Uită-te unde scrie ...RIZERIE. E tot acolo. — După cîteva minute l-am reintilnit pe Costică in fața frizeriei. Era sin­­gur. — N-a terminat Leana ? întreb eu. — Ba da, dar a trecut vizavi la ...PODINA de la blocul M. — Costică fii explicit. Ce să caute Leana pe podinele de la blocul M. — Nu sunt podine. Blo­cul este dat de mulți ani in folosință și șantierul de construcții n-a lăsat nici un fel de șanțuri. Este vor­ba de magazinul GOSPO­DINA. Vrea să cumpere ceva de mîncare. — Așa spune Costică ! Am așteptat vreun sfert de ceas. A venit și Lea­na. Intr-o mină ducea o sacoșă plină cu pachete, iar în cealaltă avea un tran­zistor. — De cînd ai tranzistor Lenuța ? am întrebat-o. — Ce ieri. L-am cumpă­rat de la ELECT. — Cine mai e și ăsta ? — Este magazinul ELEC­TRONIC de pe B-dul Re­publicii. Iți place ? N-am mai răspuns. Ce plăcut îmi plăcea, dar e­­ram supărat pe mine că nu pricepeam de la început despre ce este vorba. Mergem pe B-dul Re­publicii. Deodată Costică exclamă: — Uite o ...ORIE. Să in­trăm să vedem ultimul jurnal de modă pentru ...AȚI. M-am uitat în direcția in care vroia să se îndrepte Costică și am priceput singur. Era vorba despre atelierul de CROITORIE PENTRU BĂRBAȚI. Am plecat mai departe. In colțul unei străzi strălu­cea o firmă ...PLEX. Amicul meu binevoitor îmi spune : — Cred că ai Este vorba de un priceput, COM­PLEX, și îmi surise cu un aer superior. După cîțiva pași am gus­tat o mare satisfacție. L-am băgat în cofă pe amicul meu cu toată perspicacita­tea lui. — Mitică, ce magazin este acela ? — Care ? — Acela pe care scrie TOC..ARIE. — Trebuie să fie... unda... cred... nu știu. — Dar știu eu Costică. Este TOCILARIE. Bucuria mea a fost însă de scurtă durată. Leana ne-a întrebat aproape imediat: — Dar ce magazin este acela, știț­ ? Pe firmă scria cu litere cursive de neon: ...GUME și ...RU...TE (a se citi Le­gume și fructe). Dacă firmele au devenit de mult niște șarade, adre­sele celor care răspund de acuratețea lor sunt: O.C.L. „Produse industriale", treprinderea de legume În­fructe și cooperativele meș­ti­teșugărești „Progresul“ și „Igiena". ȘT. CARANGHEL Șarade luminoase VIATA NOUA Paar. a 3-a Consiliul de conducere iși exercită atribuțiile de organ colectiv? Cooperativa meșteșugăreas­că „Avîntul" a încheiat anul 1969 cu un bilanț satisfăcă­tor. Planul producției marfă a fost depășit cu 7 la sută, acest indicator fiind mai ma­re cu 18 la sută față de rea­lizările anului precedent. In domeniul financiar s-au obținut peste plan economii în valoare de 500 000 lei, iar beneficiile întrec cu peste ju­mătate de milion prevederile inițiale. La deservirea populației, indicator ce trebuie să carac­terizeze activitatea unei co­operative meșteșugărești, deși s-a obținut o creștere de 8,5 la sută față de realizările a­­nului 1968, totuși planul pe 1969 nu s-a realizat decit în proporție de 99 la sută, iar la capitolul „livrări către fondul pieței“ s-au înregistrat rămî­­neri în urmă de 2,8 la sută, nerealizîndu-se o producție de peste 200 000 lei. In anul 1969, alături de cele aproape 40 de secții și atelie­re, s-au mai înființat noi cen­tre de reparat aparate de ra­dio și televizoare, satisfăcîn­­du-se parțial necesitățile din cartierul Țiglina III, a luat ființă un atelier de reparat aparate foto și un altul pen­tru aparate muzicale. Activi­tatea de prestații de servicii a fost extinsă și în unele co­mune, înființîndu-se la sate patru centre de primire a a­­paratelor de radio și televi­ziune. Noul an pune în fața co­operatorilor de la „Avîntul“ sarcini mult mai mari. Pro­ducția marfă va trebui să crească cu 20.4 la sută față de prevederile anului care a trecut; prestațiile de servi­cii vor trebui să fie și ele de 8.25 milioane lei, față de milioane lei planificat în 1969,­­ iar livrările de mărfuri la fondul pieții vor spori, de a­­semenea, cu peste 8 la­ sută față de realizările anului tre­cut. Cum și prin ce metode au fost realizate sarcinile anu­lui trecut, care au fost cau­zele deficiențelor, ce măsuri se impun pentru îmbunătăți­rea activității de viitor ? Pot fi date mai multe răs­punsuri la această suită de întrebări, dar din pluralita­tea lor am ales pe acelea pri­vind stilul și metodele de muncă ale consiliului de con­ducere și al comitetului exe­cutiv al acestuia, în realizarea oricăror deoarece sarcini, priceperea de a mobiliza pe toți membrii colectivului de conducere, organizarea muncii pentru îndeplinirea sarcinilor de plan au un rol hotărîtor. Din retrospectiva activității desfășurate anul trecut, reiese că, în linii generale, princi­palele măsuri în domeniul p­la­nif­i­că­rii econ­o­m­i­co- f­i­n­an­­ciare, al organizării muncii și a producției au fost dezbătu­te în cadrul adunărilor gene­rale ale membrilor coopera­tori, al consiliului de condu­cere și al comitetului executiv al cooperativei meșteșugărești. La Cooperativa „Avîntul“ din Galați In general, membrii coopera­tori și membrii organelor exe­cutive de conducere mani­festă interes susținut pentru activitatea cooperativei, ates­tat de dezbaterile la care a­­ceștia iau efectiv parte, de propunerile, sugestiile pe ca­re le fac. Ședința consiliului de conducere de la sfîrșitul primului trimestru al anului trecut care a analizat cum se înfăptuiesc prevederile pla­nului de măsuri tehnico-orga­­nizatorice; analiza rentabili­tății, făcută într-o ședință comitetului executiv, s-au sol­a­dat nu numai cu măsuri bine chibzuite, dar și cu rezultate practice evidente. Consiliul de conducere cooperativei este însă, sub chi­ai­verse forme, vitregit de participa efectiv la conduce­a­rea treburilor obștești între două adunări generale ale membrilor cooperatori. In pri­mul rînd, se observă că șe­dințele de consiliu nu se țin cu regularitatea stabilită în statutul cooperativei. Așa de exemplu, în trimestrul II al anului trecut, nu s-a ținut nici o ședință de consiliu, deși era prevăzută analiza unei probleme de o deosebită importanță privind felul cum se înfăptuiesc sarcinile trasa­­­te de adunarea membrilor co­­­operatori de la începutul anu­lui. Principala deficiență în sti­lul de muncă al consiliului de conducere este alegerea necorespunzătoare a proble­melor ce se stabilesc a fi dez­bătute în ședințele consiliu­lui. Majoritatea temelor planul de muncă vizează din a­­naliza unor probleme care urmează a fi din nou dezbă­tute în adunările generale ale cooperatorilor. Desigur, o ase­menea dezbatere a probleme­lor se impune, dar a re­duce sfera de preocupări pe timp de un an aproape ex­clusiv la aceste chestiuni este de neîngăduit. Tocmai de aceea, unele probleme vitale pentru acti­vitatea cooperativei, a căror rezolvare solicită aportul co­lectiv, cum sunt cele privind pregătirea cadrelor, stilul de muncă al consiliilor de secții nu sunt rezolvate decit par­țial, atît cit stă în putința președintelui, a vicepreședin­telui și a altor tovarăși din aparatul tehnico-administra­­tiv. Faptul că anul trecut s-a analizat în ședință de comitet executiv numai activitatea unui singur consiliu de sec­ție, după cum ne spunea tov. Dumitru Dan, președintele cooperativei meșteșugărești „Avîntul“, dovedește o lipsă de grijă pentru împămînteni­­rea principiului conducerii co­lective în toate compartimen­tele. Aceste analize se impu­neau cu atît mai mult, cu cât din concluziile desprinse în ședința la care s-au discutat stilul și metodele consiliului de secție de la atelierul de mecanici a reieșit că princi­piul muncii colective nu-și găsește aplicare în activitatea acestui organ. La începutul anului trecut, s-a făcut repartizarea sarcini­lor pe fiecare membru al consiliului și al comitetului executiv. Deși, aceste sarcini se rezumă în general la în­drumarea unei secții, totuși , în tot timpul­ anului nu întîl­­nim analize ale modului cum sînt duse la îndeplinire înda­toririle încredințate. Nu este în intenția noastră să­ desprin­­dem concluzia că răspunde­rea personală, element con­stitutiv al principiului condu­cerii colective, ar fi inexistent în activitatea tuturor membri­lor consiliului și comitetului executiv, dar este cazul să consemnăm că el nu se mani­festă în toată plenitudinea, că sunt multe aspecte cînd lipsa controlului îndeplinirii sarci­nilor a fost o frînă în activi­tatea cooperativei meșteșugă­rești. Așa, de exemplu, pro­blemele de aprovizionare cu materiale și piese de schimb au fost tratate cu multă în­găduință, deși în unele anali­ze membrii consiliului au ce­rut tragerea la răspundere a factorilor răspunzători de bu­na aprovizionare a cooperati­vei. Membrii consiliului de con­ducere al cooperativei și ai comitetului executiv puteau să-și aducă mai din plin con­tribuția la bunul mers al ac­tivității economico-financiare și social-culturale dacă fieca­re dintre ei erau cuprinși în diverse colective care să a­­nalizeze una din laturile con­crete ale producției, dar și în această privință se manifestă lipsă de inițiativă. Se apropie adunarea gene­rală a membrilor cooperatori, care va dezbate bilanțul anu­lui 1969 și sarcinile ce revin pentru îndeplinirea planului pe acest an. La baza analizei ce se va face va trebui să stea și soluționarea deficien­țelor în stilul de muncă al organelor executive ale co­operativei, pentru a se stabili măsuri concrete în vederea îndeplinirii fiecărui obiectiv din activitatea cooperativei. AUREL FLOREA Pentru amatorii de turism Agenția Galați aduce O.N.T. la cunoștința celor interesați că la sfîrșitul acestei săptămîni se vor organiza trei ex­cursii avînd urmă­toarele itinerare : Iași (transport cu autocarele) — vizi­tarea Palatului culturii, București (cu trenul) — vizi­tarea Muzeului de istorie a partidu­lui și a mișcării comuniste și mun­citorești din Ro­mânia ; Valea Oi­­tuzului — Valea Prahovei (transport cu autocarele), cu vizitarea principa­lelor stațiuni bal­­neo-climaterice. Solicitanților li se asigură trans­portul, cazarea noapte la hotel și a două mese la res­taurant. subLimm • sublimii întrebări care așteaptă răspuns Faptele ,s-au petrecut ast­fel : Intr-o seară, cu mai mult timp în urmă, Gheorghe Ionescu salariat la I.C.S.M.G. - S.U.C.T., secția 1 exploata­re auto, a furat pur și simplu autobasculanta nr. 31 /31.­1439, pătrunzind în cabină prin spargerea geamului. După ce a ieșit cu mașina din combinat, hoțul a pornit spre comuna Albești pentru a-l duce acasă pe prietenul său, Lucian Balaban. La întoarcere, datorită u­­nor grave neglijențe din partea șoferului, mașina a luat foc. Cei doi în loc să intervină pentru stinge incendiul au luat-o la o fugă. Și astfel s-a produs o pagubă de 26 806 lei. Cum e și normal Gheorghe lonescu a fost trimis în ju­decată pentru furt calificat în dauna avutului obștesc și distrugere din culpă. Mai sunt însă întrebări ca­re-și așteaptă răspunsul . Cum de a putut Gheorghe lonescu să pătrundă noap­tea în incinta șantierului, să spargă geamul la mașină, să fure mașina și să porneas­că cu ea la drum fără ac­tele necesare și nimeni să nu-l întrebe de „sănătate" ? Surpriză de... neuitat! De bună seama că Ion Necula, șofer pe autocami­onul nr. 21-GJ-4652 - pro­prietatea Autobazei Filești, a avut zilele trecute una dintre cele mai mari surpri­ze. In seara zilei de 7 ianu­arie, a fost depistat de că­tre organele de control ale circulației conducînd cu vite­ză excesivă și sub influența băuturilor alcoolice. Surpriza a venit acum, cînd în loc de obișnuitele amenzi de cîțiva zeci de lei cu care se obișnuise, a a­flat că trebuie să plătească — conform noului H.C.M. nr. 2289 din 24 decembrie 1969, sumele de 1 000 lei a­­mendă pentru viteză excesi­vă și 2 500 lei pentru con­ducerea sub influența băutu­rilor alcoolice. Deci, atenție mărită con­ducători auto ! Cine nu des­chide ochii la regulile de circulație, deschide buzuna­rul. Cale liberă ian Toader Potîrniche și Sto- Angheli, amîndoi din comuna Fundeni, erau acari la stația C.F.R. Hanu Co­nachi. In afară de faptul că dădeau „cale liberă" trenu­­rilor se mai ocupau și cu alte lucruri. Bunăoară, cu furturi din vagoanele de măr­furi. Intr-o noapte însă s-a înfundat. Au fost prinși și în timp ce transportau acasă două butoaie de cite 350 litri furate dintr-un tren de marfă. Și cum e și normal, orga­nele de urmărire penală au pus semnalul „stop" în fața celor doi infractori și au dat „cale liberă" dosarului de judecată... S-a pierdut o remarcă! V-o recunoașteți în foto­grafie ? Zilnic cetățenii privesc de pe PARTEA CA­O­ROSABILA în trecerea lor o obligată de pe trotuar. Cine ai „uitat-o" acolo peste drum de blocul F 5 din mi­croraionul 19 ? l-am reținut numărul­­ 21-GJ-558, poate cineva se interesează să-l recompenseze cu o sancțiu­ne pe păgubașul distrat. Și cum în micro 19 aseme­nea obiecte cu... motor sunt „uitate" în număr mare pe trotuare poate, cine știe, pî­­nă una, alta se găsesc or­ganele de miliție cu... sanc­țiuni. Rubrică redactată de : MIRCEA IONESCU CORNELIU MIHĂILESCU

Next