Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)
1970-01-14 / nr. 7801
J Nr. 7801 Retribuția suplimentarădinamizator al producției in C.A.P. Țăranilor cooperatori din satul Tămăoani, comuna Frumușița, anul 1969 le-a adus satisfacția realizării și depășirii producțiilor planificate la toate culturile și speciile de animale. Dacă la cultura griului contribuția membrilor cooperatori a fost mai mică, ca urmare a mecanizării totale, la celelalte culturi, și mai ales la prășitoare, cooperatorii au lucrat bine, iar producțiile obținute pe unitate de suprafață le-au răsplătit cu prisosință munca. La porumb s-au obținut cite 3140 kg boabe la hectar, față de 3 000 kg planificat, la floarea-soarelui 1 750 kg, față de 1 550 kg, la sfeclă de zahăr, de pe 40 ha, s-au recoltat cite 37 500 kg la hectar, iar la struguri față de 7 309 kg la hectar s-au obținut 10 500 kg. In sectorul creșterii animalelor producții superioare celor planificate s-au obținut la lapte de vacă, la lină și la îngrășătoria de miei pentru export. Cunoscând aceste succese, recent am purtat o discuție cu tovarășii Nicolae Perju, președintele cooperativei și Andrei Ștefănache, secretarul organizației de partid privind organizarea și retribuirea muncii, mobilizarea cooperatorilor la lucru etc. — In ultimii trei ani noi am înregistrat un progres continuu în creșterea producțiilor agricole și animaliere; concomitent au sporit și veniturile directe ale membrilor cooperatori. Succesele obținute, a continuat tov. N. Perju, țin de perfecționarea sistemului de retribuire a muncii, de adoptarea celor mai stimulative forme, care să cointereseze pe țăranul cooperator. Pînă acum, respectînd retribuirea de bază după zile-muncă, noi am apelat foarte serios la retribuția suplimentară, pe care am hotărît s-o acordăm la unele produse în bani iar la altele în natură. Rezultatele au fost astfel , bune și chiar foarte bune. Cînd am stabilit modul de retribuire pentru depășirea planului de producție am avut în vedere, în primul rînd, produsul, apoi condițiile existente pentru depășirea planului și felul cum oamenii participă la executarea lucrărilor la anumite culturi sau specii de animale. De exemplu, la floarea-soarelui unde planul era, pentru anul 1969, de 1 550 kg la hectar, iar cele mai mari greutăți le aveam la recoltat, am hotărît să plătim în bani, drept retribuție fiecărei brigăzi cite 50 la sută din valoarea producției obținute peste prevederi. In felul acesta s-a realizat o producție suplimentară în valoare de 72 000 lei, din care 36 000 s-au dat ca retribuție. Astfel, au fost echipe ai căror membri au primit între 800—1200 lei retribuție numai de la floarea-soarelui. Cum însă aceiași oameni au lucrat și la porumb, unde retribuția s-a acordat în natură (exemplu brigada condusă de Didina Enache, primește drept retribuție 10 000 kg porumb boabe ; numai cooperatoarei Boubăt(în Catinea revenindu-i 90 kg) sau la sfeclă de zahăr unde s-au dat bani, unii cooperatori au realizat importante venituri peste cele ce le-au primit ca retribuție de bază. — La porumb, sfeclă de zahăr și floarea-soarelui am chibzuit bine, a intervenit tov. A. Ștefănache, dar au fost și unele... scăpări. Bunăoară, am avut de îngrășat pentru export 500 miei, pe care i-am dat în seama a doi cooperatori. Dar nu am stabilit atunci și cuantumul retribuției pentru depășirea sarcinilor de plan. In final cei doi cooperatori, în afară de faptul că mieii la o greutate au predat vie mai mare decit cea planificată, au redus și durata de îngrășare cu aproape 60 de zile. In asemenea situație ei au adus cooperativei venituri pe două căi , au depășit pianul de carne și au economisit circa 30 000 kg de furaje concentrate. Cu toate acestea cei doi cooperatori nu beneficiază de retribuție suplimentară ceea ce nu î drept și noi vom căuta să corectăm această greșeală la prima adunare generală. îndreptarea lucrurilor se impune cu atît mai mult cu cit restul ciobanilor primesc cite 1000 lei retribuție suplimentară pentru depășirea producției de lună. — In acest an, a concuis președintele, cînd Uniunea Națională a C.A.P. și Ministerul Agriculturii și Silviculturii vin și legiferează forme noi de retribuție a muncii în C.A.P., forme ai căror germeni au existat de fapt, ne vom îmbunătăți și noi munca, ceea ce va duce la realizarea și, fără îndoială, la depășirea sarcinilor de plan, în toate sectoarele., Discuția avută la C.A.P. Tămăoani scoate în relief importanța deosebită a găsirii unor forme de retribuire care să îmbine în mod armonios interesele generale ale unității cu cele ale membrilor cooperatori. Ceea ce s-a făcut la Tămăoani, unitate care avea mari greutăți în mobilizarea cooperatorilor la muncă, va trebui să se facă în toate cooperativele agricole, ținîndu-se seama de specificul local, lucru subliniat de hotărîrea plenarei Consiliului Uniunii Naționale a C.A.P. M. CREȚEANU In microraionul Mazepa, utilul se armonizează perfect cu frumosul. Foto : P. POPA La sediul filialei Galați a Automobil Clubului Român se pot primi zilnic informații complete asupra activității automobilistice din acest an cu care prilej membrilor A.C.R. li se pot înmîna unele materiale (carnet de bord și carnet de asistență automobilistică) oferite de Comitetul de conducere al A.C.R. In anul 1970, Automobil Clubul Român va acorda membrilor săi noi avantaje, printre care : 1) ASISTENȚA a) tehnică : — pe șosele prin furgonete dotate cu instrumentar de înaltă calitate și încadrate cu mecanici bine calificați. — la domiciliu — în extrasezon — la cerere cu furgonete ce execută reparații mici și mijlocii, la prețuri convenabile ; — testări tehnice de funcționare a motorului și reglare a farurilor, realizate cu aparatură electronică. b) de informare și documentare — tehnică prin tehnic din Centrala cabinetul A.C.R., care pune la dispoziția membrilor materiale de specialitate auto, cu ultimele noutăți. Documentația tehnică primită din întreaga lume și cadre de specialitate care, puse la dispoziție, asigură o informare calificată a automobiliștilor, cu ceea ce îi interesează — turistică prin cabinetul tehnic din Centrala A.C.R., care prin materialele ce le deține și prin cadre calificate vă poate sprijini în formarea unor itinerare ce vă interesează. Acest cabinet stă, de asemenea, la dispoziție cu o bogată documentare, cu date și informații utile, pentru organizarea de excursii în țară și străinătate ; — sportivă prin sectorul de Competiții din Centrala A.C.R., unde se pot căpăta informații și relații privind activitatea competițională auto din țară și străinătate ; — juridică, în țară și străinătate. In acest sens se acordă consultații gratuite, la cerere, în probleme legate de automobilism și turism auto prin Cabinetul juridic al Centralei A.C.R. și prin filialele județene, activiștii voluntari din activul obștesc al filialelor. 2) ORGANIZAREA DE EXCURSII Automobil Clubul Român sprijină membrii săi în efectuarea de excursii în țară și străinătate. In acest sens pentru excursiile în străinătate se preocupă de îndeplinirea tuturor formalităților necesare și de asigurarea valutei pentru membrii A.C.R. ce se deplasează: a) excursii individuale în direcțiile și locurile preferate de solicitant. In afară de formalitățile arătate mai sus și care se realizează de filialele județene A.C.R. , acestea stau la dispoziția membrilor lor, cu documentație turistică, cu sfaturi și îndrumări pentru realizarea unor excursii cit mai plăcute ; b) excursii în grup, în străinătate organizate pe trasee, cu durata și condițiile prestabile care tind să vină direct în sprijinul membrilor A.C.R. atît prin alegerea unor itinerare dintre cele mai frumoase cit și prin scutirea excursioniștilor de grija asigurării mesei, a hotelului etc. Atunci cînd grupurile ce se deplasează sînt mai mari se asigură pe tot traseul excursiei și asistența tehnică prin autofurgonete din dotarea A.C.R. De asemenea, A.C.R. delegă pentru fiecare grup un ghid care are ca sarcină să asigure tuturor excursioniștilor condiții dintre cele mai bune. 3. ASISTENȚA PE TIMPUL EXCURSIILOR IN STRĂINĂTATE a) Scrisori de credit, ce se vor emite de către A.C.R. care sunt reglementate pe plan internațional în cadrul A.I.T. (Aliance Internationale de Tourisme). Acest nou avantaj permite ca la nevoie, membrul A.C.R. să-și acopere cheltuielile privind : reparațiile sau remorcările ca urmare a unor accidente sau a unor defecțiuni medicale tehnice ; cheltuielile ca urmare a unor accidente sau îmbolnăviri grave sau subite ; onorariul de avocat, ca urmare a unui litigiu generat de accident și taxele pentru efectuarea unor expertize tehnice. b) Carnetul de asistență automobilistică, care servește membrului A.C.R., pentru a primi asistență tehnică atît în țară cit și în străinătate. c) Bonuri de benzină ce se eliberează de filialele A.C.R. valabile in țările în care se deplasează excursionistul. d) Asigurările A.C.R.S. atit pentru avarii (CASCO) cit și pentru despăgubiri civile ce se încheie la sediul filialelor A.C.R. Acesta este un nou avantaj ce se pune la dispoziția membrului A.C.R. care pleacă în străinătate. 4. ORGANIZAREA DE COMPETIȚII AUTOMOBILISTICE Automobil Clubul organizează competiții Român automobilistice interne și internaționale, în exclusivitate sau în colaborare cu alte asociații sau cluburi automobilistice. 5). PRIORITĂȚI a) . Prin convenții încheiate și în curs de încheiere ale A.C.R., cu unele service-uri și unități de reparații auto și prestări de servicii auto, membrii A.C.R. capătă, la aceste unități atît prioritate cit și tarife reduse. b) Automobil Clubul Român acordă prioritate la diversele activități automobilistice în funcție de vechimea continuă ca membru A.C.R. Filiala Galați a Automobil Clubului Român este ocupată în permanență prede continua îmbunătățire a activității sale, iar prin măsurile ce le va lua în continuare va veni cu mai mult în sprijinul membrilor asociației. De la filiala A.C.R. Galati _________t aflăm că... Ieri am convenit cu colegul meu ca seara să ieșim în oraș pentru a face niște cumpărături. La ora și locul cuvenit ne-am întîlnit. — Mitică, mi-a spus amicul meu, să mergem mai inti la CO...URA s-o luăm și pe Leana cu noi. Ea ne-ar putea da niște sugestii. Are niște gusturi... — Unde ? întreb eu uimit. —La CO..URA. Nu pricepi ? — Nu. — Pe B-dul Republicii sunt mai multe ateliere de coafură. Pentru a ne putea întilni cu Leana am ales atelierul nr. 14 cu firma CO...URA. Am priceput, dar atras de frumusețea unor vitrine l-am rugat să meargă înainte, eu urmind să-l ajung. Deodată mi-a trecut prin minte o idee. — Stai Costică, am strigat după el. Dacă au reparat cumva firma cum vă mai găsesc ? — N-avea grijă. Uită-te unde scrie ...RIZERIE. E tot acolo. — După cîteva minute l-am reintilnit pe Costică in fața frizeriei. Era singur. — N-a terminat Leana ? întreb eu. — Ba da, dar a trecut vizavi la ...PODINA de la blocul M. — Costică fii explicit. Ce să caute Leana pe podinele de la blocul M. — Nu sunt podine. Blocul este dat de mulți ani in folosință și șantierul de construcții n-a lăsat nici un fel de șanțuri. Este vorba de magazinul GOSPODINA. Vrea să cumpere ceva de mîncare. — Așa spune Costică ! Am așteptat vreun sfert de ceas. A venit și Leana. Intr-o mină ducea o sacoșă plină cu pachete, iar în cealaltă avea un tranzistor. — De cînd ai tranzistor Lenuța ? am întrebat-o. — Ce ieri. L-am cumpărat de la ELECT. — Cine mai e și ăsta ? — Este magazinul ELECTRONIC de pe B-dul Republicii. Iți place ? N-am mai răspuns. Ce plăcut îmi plăcea, dar eram supărat pe mine că nu pricepeam de la început despre ce este vorba. Mergem pe B-dul Republicii. Deodată Costică exclamă: — Uite o ...ORIE. Să intrăm să vedem ultimul jurnal de modă pentru ...AȚI. M-am uitat în direcția in care vroia să se îndrepte Costică și am priceput singur. Era vorba despre atelierul de CROITORIE PENTRU BĂRBAȚI. Am plecat mai departe. In colțul unei străzi strălucea o firmă ...PLEX. Amicul meu binevoitor îmi spune : — Cred că ai Este vorba de un priceput, COMPLEX, și îmi surise cu un aer superior. După cîțiva pași am gustat o mare satisfacție. L-am băgat în cofă pe amicul meu cu toată perspicacitatea lui. — Mitică, ce magazin este acela ? — Care ? — Acela pe care scrie TOC..ARIE. — Trebuie să fie... unda... cred... nu știu. — Dar știu eu Costică. Este TOCILARIE. Bucuria mea a fost însă de scurtă durată. Leana ne-a întrebat aproape imediat: — Dar ce magazin este acela, știț ? Pe firmă scria cu litere cursive de neon: ...GUME și ...RU...TE (a se citi Legume și fructe). Dacă firmele au devenit de mult niște șarade, adresele celor care răspund de acuratețea lor sunt: O.C.L. „Produse industriale", treprinderea de legume Înfructe și cooperativele meștiteșugărești „Progresul“ și „Igiena". ȘT. CARANGHEL Șarade luminoase VIATA NOUA Paar. a 3-a Consiliul de conducere iși exercită atribuțiile de organ colectiv? Cooperativa meșteșugărească „Avîntul" a încheiat anul 1969 cu un bilanț satisfăcător. Planul producției marfă a fost depășit cu 7 la sută, acest indicator fiind mai mare cu 18 la sută față de realizările anului precedent. In domeniul financiar s-au obținut peste plan economii în valoare de 500 000 lei, iar beneficiile întrec cu peste jumătate de milion prevederile inițiale. La deservirea populației, indicator ce trebuie să caracterizeze activitatea unei cooperative meșteșugărești, deși s-a obținut o creștere de 8,5 la sută față de realizările anului 1968, totuși planul pe 1969 nu s-a realizat decit în proporție de 99 la sută, iar la capitolul „livrări către fondul pieței“ s-au înregistrat rămîneri în urmă de 2,8 la sută, nerealizîndu-se o producție de peste 200 000 lei. In anul 1969, alături de cele aproape 40 de secții și ateliere, s-au mai înființat noi centre de reparat aparate de radio și televizoare, satisfăcîndu-se parțial necesitățile din cartierul Țiglina III, a luat ființă un atelier de reparat aparate foto și un altul pentru aparate muzicale. Activitatea de prestații de servicii a fost extinsă și în unele comune, înființîndu-se la sate patru centre de primire a aparatelor de radio și televiziune. Noul an pune în fața cooperatorilor de la „Avîntul“ sarcini mult mai mari. Producția marfă va trebui să crească cu 20.4 la sută față de prevederile anului care a trecut; prestațiile de servicii vor trebui să fie și ele de 8.25 milioane lei, față de milioane lei planificat în 1969, iar livrările de mărfuri la fondul pieții vor spori, de asemenea, cu peste 8 la sută față de realizările anului trecut. Cum și prin ce metode au fost realizate sarcinile anului trecut, care au fost cauzele deficiențelor, ce măsuri se impun pentru îmbunătățirea activității de viitor ? Pot fi date mai multe răspunsuri la această suită de întrebări, dar din pluralitatea lor am ales pe acelea privind stilul și metodele de muncă ale consiliului de conducere și al comitetului executiv al acestuia, în realizarea oricăror deoarece sarcini, priceperea de a mobiliza pe toți membrii colectivului de conducere, organizarea muncii pentru îndeplinirea sarcinilor de plan au un rol hotărîtor. Din retrospectiva activității desfășurate anul trecut, reiese că, în linii generale, principalele măsuri în domeniul planificării economico- financiare, al organizării muncii și a producției au fost dezbătute în cadrul adunărilor generale ale membrilor cooperatori, al consiliului de conducere și al comitetului executiv al cooperativei meșteșugărești. La Cooperativa „Avîntul“ din Galați In general, membrii cooperatori și membrii organelor executive de conducere manifestă interes susținut pentru activitatea cooperativei, atestat de dezbaterile la care aceștia iau efectiv parte, de propunerile, sugestiile pe care le fac. Ședința consiliului de conducere de la sfîrșitul primului trimestru al anului trecut care a analizat cum se înfăptuiesc prevederile planului de măsuri tehnico-organizatorice; analiza rentabilității, făcută într-o ședință comitetului executiv, s-au soladat nu numai cu măsuri bine chibzuite, dar și cu rezultate practice evidente. Consiliul de conducere cooperativei este însă, sub chiaiverse forme, vitregit de participa efectiv la conducearea treburilor obștești între două adunări generale ale membrilor cooperatori. In primul rînd, se observă că ședințele de consiliu nu se țin cu regularitatea stabilită în statutul cooperativei. Așa de exemplu, în trimestrul II al anului trecut, nu s-a ținut nici o ședință de consiliu, deși era prevăzută analiza unei probleme de o deosebită importanță privind felul cum se înfăptuiesc sarcinile trasate de adunarea membrilor cooperatori de la începutul anului. Principala deficiență în stilul de muncă al consiliului de conducere este alegerea necorespunzătoare a problemelor ce se stabilesc a fi dezbătute în ședințele consiliului. Majoritatea temelor planul de muncă vizează din analiza unor probleme care urmează a fi din nou dezbătute în adunările generale ale cooperatorilor. Desigur, o asemenea dezbatere a problemelor se impune, dar a reduce sfera de preocupări pe timp de un an aproape exclusiv la aceste chestiuni este de neîngăduit. Tocmai de aceea, unele probleme vitale pentru activitatea cooperativei, a căror rezolvare solicită aportul colectiv, cum sunt cele privind pregătirea cadrelor, stilul de muncă al consiliilor de secții nu sunt rezolvate decit parțial, atît cit stă în putința președintelui, a vicepreședintelui și a altor tovarăși din aparatul tehnico-administrativ. Faptul că anul trecut s-a analizat în ședință de comitet executiv numai activitatea unui singur consiliu de secție, după cum ne spunea tov. Dumitru Dan, președintele cooperativei meșteșugărești „Avîntul“, dovedește o lipsă de grijă pentru împămîntenirea principiului conducerii colective în toate compartimentele. Aceste analize se impuneau cu atît mai mult, cu cât din concluziile desprinse în ședința la care s-au discutat stilul și metodele consiliului de secție de la atelierul de mecanici a reieșit că principiul muncii colective nu-și găsește aplicare în activitatea acestui organ. La începutul anului trecut, s-a făcut repartizarea sarcinilor pe fiecare membru al consiliului și al comitetului executiv. Deși, aceste sarcini se rezumă în general la îndrumarea unei secții, totuși , în tot timpul anului nu întîlnim analize ale modului cum sînt duse la îndeplinire îndatoririle încredințate. Nu este în intenția noastră să desprindem concluzia că răspunderea personală, element constitutiv al principiului conducerii colective, ar fi inexistent în activitatea tuturor membrilor consiliului și comitetului executiv, dar este cazul să consemnăm că el nu se manifestă în toată plenitudinea, că sunt multe aspecte cînd lipsa controlului îndeplinirii sarcinilor a fost o frînă în activitatea cooperativei meșteșugărești. Așa, de exemplu, problemele de aprovizionare cu materiale și piese de schimb au fost tratate cu multă îngăduință, deși în unele analize membrii consiliului au cerut tragerea la răspundere a factorilor răspunzători de buna aprovizionare a cooperativei. Membrii consiliului de conducere al cooperativei și ai comitetului executiv puteau să-și aducă mai din plin contribuția la bunul mers al activității economico-financiare și social-culturale dacă fiecare dintre ei erau cuprinși în diverse colective care să analizeze una din laturile concrete ale producției, dar și în această privință se manifestă lipsă de inițiativă. Se apropie adunarea generală a membrilor cooperatori, care va dezbate bilanțul anului 1969 și sarcinile ce revin pentru îndeplinirea planului pe acest an. La baza analizei ce se va face va trebui să stea și soluționarea deficiențelor în stilul de muncă al organelor executive ale cooperativei, pentru a se stabili măsuri concrete în vederea îndeplinirii fiecărui obiectiv din activitatea cooperativei. AUREL FLOREA Pentru amatorii de turism Agenția Galați aduce O.N.T. la cunoștința celor interesați că la sfîrșitul acestei săptămîni se vor organiza trei excursii avînd următoarele itinerare : Iași (transport cu autocarele) — vizitarea Palatului culturii, București (cu trenul) — vizitarea Muzeului de istorie a partidului și a mișcării comuniste și muncitorești din România ; Valea Oituzului — Valea Prahovei (transport cu autocarele), cu vizitarea principalelor stațiuni balneo-climaterice. Solicitanților li se asigură transportul, cazarea noapte la hotel și a două mese la restaurant. subLimm • sublimii întrebări care așteaptă răspuns Faptele ,s-au petrecut astfel : Intr-o seară, cu mai mult timp în urmă, Gheorghe Ionescu salariat la I.C.S.M.G. - S.U.C.T., secția 1 exploatare auto, a furat pur și simplu autobasculanta nr. 31 /31.1439, pătrunzind în cabină prin spargerea geamului. După ce a ieșit cu mașina din combinat, hoțul a pornit spre comuna Albești pentru a-l duce acasă pe prietenul său, Lucian Balaban. La întoarcere, datorită unor grave neglijențe din partea șoferului, mașina a luat foc. Cei doi în loc să intervină pentru stinge incendiul au luat-o la o fugă. Și astfel s-a produs o pagubă de 26 806 lei. Cum e și normal Gheorghe lonescu a fost trimis în judecată pentru furt calificat în dauna avutului obștesc și distrugere din culpă. Mai sunt însă întrebări care-și așteaptă răspunsul . Cum de a putut Gheorghe lonescu să pătrundă noaptea în incinta șantierului, să spargă geamul la mașină, să fure mașina și să pornească cu ea la drum fără actele necesare și nimeni să nu-l întrebe de „sănătate" ? Surpriză de... neuitat! De bună seama că Ion Necula, șofer pe autocamionul nr. 21-GJ-4652 - proprietatea Autobazei Filești, a avut zilele trecute una dintre cele mai mari surprize. In seara zilei de 7 ianuarie, a fost depistat de către organele de control ale circulației conducînd cu viteză excesivă și sub influența băuturilor alcoolice. Surpriza a venit acum, cînd în loc de obișnuitele amenzi de cîțiva zeci de lei cu care se obișnuise, a aflat că trebuie să plătească — conform noului H.C.M. nr. 2289 din 24 decembrie 1969, sumele de 1 000 lei amendă pentru viteză excesivă și 2 500 lei pentru conducerea sub influența băuturilor alcoolice. Deci, atenție mărită conducători auto ! Cine nu deschide ochii la regulile de circulație, deschide buzunarul. Cale liberă ian Toader Potîrniche și Sto- Angheli, amîndoi din comuna Fundeni, erau acari la stația C.F.R. Hanu Conachi. In afară de faptul că dădeau „cale liberă" trenurilor se mai ocupau și cu alte lucruri. Bunăoară, cu furturi din vagoanele de mărfuri. Intr-o noapte însă s-a înfundat. Au fost prinși și în timp ce transportau acasă două butoaie de cite 350 litri furate dintr-un tren de marfă. Și cum e și normal, organele de urmărire penală au pus semnalul „stop" în fața celor doi infractori și au dat „cale liberă" dosarului de judecată... S-a pierdut o remarcă! V-o recunoașteți în fotografie ? Zilnic cetățenii privesc de pe PARTEA CAOROSABILA în trecerea lor o obligată de pe trotuar. Cine ai „uitat-o" acolo peste drum de blocul F 5 din microraionul 19 ? l-am reținut numărul 21-GJ-558, poate cineva se interesează să-l recompenseze cu o sancțiune pe păgubașul distrat. Și cum în micro 19 asemenea obiecte cu... motor sunt „uitate" în număr mare pe trotuare poate, cine știe, pînă una, alta se găsesc organele de miliție cu... sancțiuni. Rubrică redactată de : MIRCEA IONESCU CORNELIU MIHĂILESCU