Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)

1970-01-29 / nr. 7814

JL Pag. a 2-a Prin magazinele sătești Mărunțișurile— l­a o problemă măruntă? Asistam, zilele trecute, la un dialog între o cum­părătoare și gestionarul raionului galanterie-trico­­taje de la magazinul uni­versal din comuna Pechea. — Vâ rog, ață albă a sosit ? — Ață albă ? Nuuu ! — Nici neagră ? — Nici. — Din decembrie îmi dai mereu același răs­puns... — Am făcut comanda. O să vină... — Atunci dă-mi niște ace, că ață am să împru­mut de la o vecină... Ștefu Tănăsache, gestio­ nărul, scoate un pachețel cu ace foarte mari. — Nu din astea, că doar n-am de gînd să cos faci... Dă-mi niște ace mai mici. Gestionarul scoate alt pachet de ace, de data a­­ceasta niște ace foarte mici. — Măi Tănăsache, ție îți arde de glume, rău așa! Dă-mi niște ace ca lumea! — Ace de mărime mij­locie nu am. Am făcut co­manda. O să vină. Cumpărătoarea a plecat supărată. Avea și pentru ce ! De mai bine de o lună lipsesc din acest magazin ața neagră și albă, acele și multe alte mărunțișuri, nasturi colorați pentru ja­chete, fermoare mici, pe­riuțe de dinți pentru copii și chiar acele mici podoa­be căutate foarte mult de tinerele din Pechea , cer­ceii. Sînt, într-adevăr, ar­ticole de valoare mică, iar vînzarea lor nu contri­buie în măsură mare la îndeplinirea planului de desfacere. Dar astfel de mărfuri, astfel de „mărun­țișuri", cum sînt numite ele în limbaj comercial, sunt absolut necesare, iar lipsa unora dintre ele, îți pot da destulă bătaie de cap. Să faci un drum pînă la Galați ca să cumperi­­ niște nasturi sau cîteva ace ? Gestionarul Ștefu Tănă­sache are un răspuns șa­blon atunci cînd i se soli­­­­cită articole mărunte : „Am făcut comanda, o să vină“. Am cerut și noi no­tele de comandă. Deși a­­semenea articole lipsesc de la jumătatea lunii de­cembrie a anului trecut, gestionarul face comanda lor abia pe data de... 9 ia­nuarie­­ (la 20 ianuarie mărfurile cerute nu sosi­seră). De ce s-au coman­dat așa de tîrziu ? N-am putut primi o explicație nici de la gestionar și nici de la Sterea Grosu, preșe­dintele cooperativei de consum. „Am scăpat din vedere“ — spune gestiona­rul. „Da, s-a scăpat din vedere" — confirmă pre­ședintele. Să admitem această „scăpare din vedere“. Dar faptul că de la magazinul cu articole metalo-chimice lipsesc strecurători de ceai, perii de haine, fur­culițe, inele pentru chei, blacheuri (pentru pantofi de damă și bărbați), bala­male pentru ferestre, chei brute (yale) — tot o scă­pare din vedere înseamnă? Tot aici, dacă întrebi de broaște aplicate pe dreap­ta, ți se oferă din cele pe... stînga! Așadar, nu e vor­ba de nici o „scăpare din vedere", ci explicația găsim în lipsa de interes­e pentru aprovizionarea ma­gazinelor din Pechea cu articole mărunte. Condu­cerea cooperativei, unii gestionari și mai cu sea­mă Emil Negoiță, merceo­logul voiajor consideră că mărunțișurile sunt niște... fleacuri și că ei n-au vre­me să se ocupe de... ches­tii mărunte ! Din păcate, situație poate fi o asemenea întîlnită și în alte magazine sătești din județ. La magazinul sătesc din Piscu, bunăoa­ră, nu se găsesc ace mijlo­cii, ață roșie, nasturi scoi­că, panglică de culoare al­bastră pentru noi născuți, copoi pentru pantaloni.­­ Dar caiete studierea cererii de pentru con­sum, aveți ? — am între­bat pe cei doi gestionari din magazinul sătesc din Piscu. Amîndoi au început să caute caietele prin rafturi, prin sertare, pe sub tej­ghea. In sfîrșit, au găsit un caiet. Un caiet rătăcit pe undeva și în care de multă vreme nu se mai notase nimic. Ne întrebăm: dacă asemenea caiete nu stau la îndemâna gestiona­rilor, cum întocmesc notele de comandă ? Du­ei pă... ureche ? Dar măcar dacă ar apleca urechea la solicitările zilnice ale cumpărătoril­or. Mai putem da și alte e­­xemple care dovedesc că mărunțișurile constituie pentru unele conduceri de cooperative o problemă măruntă. La magazinul cu articole metalo-chimice din Independența lipsesc acele mult căutate oglinjoare de buzunar, la magazinul cu același profil din Frum­u­­șița lipsesc cheile de mo­bilă ș.a.m.d. Vina pentru toate acestea este a unor conduceri ale cooperative­lor de consum, a unor gestionari și care neglijează merceologi articolele mărunte, unele dintre a­­cestea fiind de strictă ne­cesitate. Să sperăm că or­ganele în drept (conduce­rea ICOMCOOP-ului Ga­lați și a U.J.C.C.) vor face din lipsa unor articole mă­runte o.... problemă majo- TRAIAN CRAIESCU CIMEMI GALAȚI : „Centrali“ — filmul In­tr-o seara, un tren — orele 9,45; 12 ; 14,45 ; 17 ; 19 ; 21,15 ; „Republi­ca“ — filmul Sezon mort — seriile I și a II-a — orele 9,30; 12,13; 15,15; 18; 20,45 ; „Țiglina“ — fil­mul In împărăția leului de ar­gint — orele 10 , 15 ; 17, 19 ; 21 ; „Doina“ — filmul Noile aventuri ale răzbunătorilor — orele 15; 17; 19; 21 ; „Popular“ — filmul Femeia în­dărătnică — orele 15;15 ; 18 ; 20,30 . PRONOEXPRES CONCURSUL Nr. 5 din 28 ianuarie 1970 EXTRAGEREA I 25 41 2 31 17 21 Fond de premii: 442 623 lei. EXTRAGEREA A II-A 22 29 1 10 6 35 7 Fond de premii: 375 554 lei. 2 000 de gălățeni au fost prezenți ieri seară în tribu­nele patinoarului artificial la întîlnirea dintre formați­ile România A și Motor Ces­ke Budejovice, meci progra­mat în cadrul turneului in­ternațional. Jocul a fost de bună factură tehnică, presă­rat cu faze spectaculoase ți­nînd relul permanent treaz­inte­numeroșilor specta­tori. Echipa României a jucat destul de bine reușind să-și impună superioritatea in special în primele două re­prize cînd de altfel a contro­lat mai mult jocul. Lipsa de eficacitate a românilor, cit și intervențiile hotărîte sigure ale apărătorilor pas­și­peți au privat echipa noastră de un rezultat favorabil. Tre­când peste rezultatul în si­ne, apreciem că evoluția se­lecționatei noastre se situ­ează, cel puțin după jocul de aseară, la un nivel sa­tisfăcător. Desigur, că perioa­da, care precede jocurile gru­pei B a Campionatului mon­dial, va fi folosită cu efici­ență și formația noastră se va prezenta într-o formă sportivă corespunzătoare. Credem că specialiștii vor trage concluziile care se impun, și vor înlătura ca­rențele în jocul de ansamblu al echipei. De asemenea, în atenția conducerii tehnice a echipei vor trebui să stea după părerea noastră, și re­zolvarea unor probleme de tactică individuală. In jocul de aseară, considerăm că ul­timele 2 goluri au fost pri­mite cu prea multă­­ ușurin­ță, handicap care pînă la flu­ierul final n-a mai putut fi recuperat. Formația oaspete s-a do­vedit a fi un partener re­dutabil. Beneficiari ai unui patinaj ireproșabil și nei bune organizări a a l­­jo­cului sportivii oaspeți au confirmat reputația de ca­re se bucură hocheiul ceho­slovac pe plan mondial. Ei au știut să profite de ine­xactitățile comise de apă­rătorii noștri și să-și apro­pie victoria, în acele mo­mente de derută ale forma­ției noastre din finalul par­tidei. Jocul a debutat furtunos, cu atacuri alternative, pur­tate în mare viteză. După o primă repriză în care for­mația noastră a dominat cu autoritate fără însă să și-o materializeze, în repriza se­cundă reușește să înscrie primul gol al întîlnirii prin Szabó I (min. 31). Asistăm în continuare la foarte mul­te ocazii de gol, lipsite de ambele formații , dar și in­tervențiile sigure ale ce­lor 2 portari (Dumitrașcu și Planicka) au făcut ca scorul să se mențină. Ulti­ma repriză a fost cea fruc­tuoasă în goluri. După ce Patti a egalat (min. 41), Flo­­rescu a adus din nou avan­tajul de partea formației noastre, concretizind o ac­țiune la care a colaborat și Varga. Cînd se părea că victoria nu ne mai poate scăpa, oaspeții egalează prin Podlaha (min. 48) și apoi iau conducerea prin golul înscris de Patti, care a pro­fitat de greșeala apărării noastre și... 3­2. Urmează o revenire a jucătorilor noș­tri și Huțanu (min. 55) în­scrie cel mai faimos gol al meciului­­ a șutat impara­­bil de la distanță, pucul stre­­curîndu-se printre toți apă­rătorii) aducind egalarea. Trei minute mai tîrziu, Parti, (un jucător excelent) reușește să speculeze o gre­șeală aducind victoria echi­pei sale. Rezultat final 4-3 (0-0, 0-1, 4-2) în favoarea e­­chipei Motor Ceske Budejo­vice. Au arbitrat foarte bine Fr. Gubernu și M. Presea­­nu. sit Cele două echipe au fost­următorii jucători : ROMÂNIA A: Dumitraș, —. Varga, Ioniță, Făgăraș, Sgmcă, T. Szabó, Kalamar, IG. Szabó, Moiș, Florașcu, Bașa, Gheorghiu, Biro, Hu­țanu, M. C. BUDEJOVICE : Planicka, Dușek — Kveton, Zeman, Vapenik, Toupal, Prazak, Pouzar, Hovora, Marik, Podlaha, Neumaier, Parti, Sembera, Rob. GH. ARSENIE D. STANCIU ÎN TURNEUL INTERNAȚIONAL DE HOCHEI România i învinsă, la limită, do­ar Budejovice: U Aspect din întilnirea de h­och­ei dintre echipele Româ­nia A și Motor Ceske Budejovice. FOTO : P. POPA Astăzi, la Casa de cultură a sindicatelor Orele 18,90 , Sala Studio — în cadrul studioului literar va fi expusă tema „Prezența scriitorilor gălă­țeni in viața culturală a municipiului Galați“ — prezintă lectorul universi­tar Ion Crrlan de la Insti­tutul pedagogic, Orele 18,00 : In sala Ate­neu, în cadrul Universită­ții populare se va ține cursul „România pe meri­dianele globului“. Va avea loc expunerea „Scriitori ro­mâni în perspectiva uni­versală". Vorbește lectorul universitar Șt. Tomozei. Participanții la activită­țile pe cercuri se vor pre­zenta, conform programu­lui, iar amatorii de lectu­ră pot împrumuta cărți de la biblioteca casei între orele 16—21. T. V. JOI 29 IANUARIE 1970 17,30 Deschiderea emisiu­nii. Emisiune în limba maghiară 18,05 Film seri­al — „Aventură în munți“ (IX) — Adresă conspirativă 18,35 Mult e dulce și fru­moasă 19,00 Telejurnalul de seară 19,20 Hochei pe gheață — repriza a III-a a întîlnirii dintre Selecțio­nata României și echipa Ceske — Budejovice (Ce­hoslovacia) Transmisiune directă de la Galați 20,00 Reflector 20,15 Prim plan — Meteorologul Nicolae To­por 20,45 Stagiunea lirică T­V Premiera operei „Vi­sul unei nopți de vară“ de Benjamin Britten 22,00 Te­lejurnalul de noapte 22,15 Actualități literare 22,30 Avanpremiera 22,45 Varie­tăți pe peliculă 23,00 în­chiderea emisiunii. ]?ADJO JOI 29 IANUARIE 1970 PROGRAMUL I 5,05—6,00 Muzica dimineții. 6,05—* 9,30 Muzică și actualități. 9,30 Odă limbii române. 10,05 Muzică populară. 10,30 Muzică ușoară. 11,05 Tangouri celebre. 11,30 Din , veacul lui Stradivarius. 11,50 Cotele apelor Dunării. 12,00 Arii din opere. 12,30 Intîlnire cu me­lodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radiojurnal. 13,22 Melodii de Mălineanu­. 14,00 Calei­doscop muzical. 15,00 Ateneu. 16,00 Radiojurnal. 16,30 Ce e nou în ju­dețul nostru. Sibiu. 17,05 Antena tineretului. 17,30 Ateneu folcloric. 18,03 Muzică ușoară. 18,30 O me­lodie pe adresa dv. 19,00 Gazeta radio. 20,25 Zece melodii preferate. 21,00 Convorbirile de joi. 21,35 So­listul serii — Fory Eterie. 22,00 Radiojurnal. 22,30 Romanțe. 23,10 Intîlnire cu compozitorul Radu Șerbanu. 0,03—5,00 Estrada noc­turnă. PROGRAMUL NI 6,00 Program muzical de neață. 7,00 Radiojurnal. 7,10^ dimi­Pro­gram muzical de dimineață — continuare. 8,10 Tot înainte. 9,00 Jocuri din Muscel. 9,45 Matineu de operă. 10,35 Muzică instrumentală. 10,50 Buchet de melodii populare. 11,10 Pagini din operete. 12,15 Con­cert de prînz. 13,30 Cine știe cîș­­tigă. 14,03 Muzică populară. 14,30 Lexiconul compozitorilor români. 15,00 Melodii care străbat lumea — muzică ușoară. 15,40 Radio publi­citate. 16,00 Radiojurnal. 16,20 Re­cital de pian. 17,00 Vedete ale mu­zicii ușoare. 17,35 Dicționar de literatură universală­. 18,00 Varie­tăți muzicale. 19,30 Arte frumoase. 20,00 Festivalul Beethoven. 22,15 Muzică de jazz. 22,30 Fonoteca de aur. 23,05 Opera secolului nostru. 0,30—1,00 Cvartetul nr. 2 în Do major de George Enacovici. V­1­A] A NOUA Constructorii din micro 19­­— absenți la acțiunea de reducere a consumurilor. De ce ? (Urmare din pag. I) noștința tovarășului Dumitru Florea, inginerul șef al șan­tierului. — Risipa de materiale în general, și cea de metal in special, ne spune dînsul, se datorește faptului că noi n-am reușit, pînă în prezent, să pu­nem la punct problema sti­mulării acelora care contri­buie la economisirea materia­lelor. Această perioadă însă, o vom folosi din plin pentru a pune ordine în toate com­partimentele de lucru cu pri­vire la economisirea materia­lelor, a înlăturării pierderilor, într-un cuvînt, vom căuta să întărim disciplina în acest domeniu, pînă la nivelul ce­lei mai mici formații de lu­cru, pînă la nivelul fiecărui muncitor, acțiunea pe care deja am și început-o. In ce ne privește, opiniem ca aceste măsuri să fie luate cit mai urgent, întrucît de­zordinea și risipa de materia­le pe șantier pot fi întîlnite la tot pasul fără ca nimeni din factorii responsabili să fi schițat măcar vreun gest în această perioadă. Cu atît mai de neînțeles apare faptul că în ultima parte a trimestru­lui IV 1969, acest șantier fost „bătut la metru pătrat“ a de factori de răspundere în­sărcinați cu urmărirea evolu­ției lucrărilor care, după pă­rerea noastră, puteau și a­veau obligația de a pune ca­păt acestor grave neajunsuri. In timp ce în alte întreprinderi, se numeroase eforturi susținute pentru depun re­ducerea consumului de metal, începînd cu ordinul zecilor de grame pe unitatea de pro­dus, elaborîndu-se o serie de studii și analize pe temă, pe șantierul in această cauză nu numai că nu se acționea­ză la fel, dar se îngroapă în pămînt însemnate cantități, stau neredate circuitului pro­ductiv zeci de tone de metal. Considerăm că cele relata­­tate în prezentul articol, vor constitui un prilej de anali­ză amănunțită a situației e­­xistente, atît din partea con­ducerii Trustului de construc­ții cît și a conducerii șantie­rului și, în consecință, vor fi luate măsurile ce se impun, astfel ca și constructorii de pe șantierul de locuințe din micro 19 să poată spune „pre­zent“ la chemarea lansată de siderurgiștii de pe platforma Combinatului gălățean. Imaginea din foto­grafie dezvăluie dezin­teresul ce există pen­tru economisirea me­talului. (Urmare din pag­­i­­ vul de muncă din care fa­ce parte. Pentru el, datori­tă faptului că atras de via­ța ușoară, de plăcerile mă­runte și imediate ale tine­reții își va uita marile în­datoriri pe care le are fa­ță de sine și de societate, perfecționarea continuă prin acumularea de noi cu­noștințe profesionale și de cultură generală, tovarășii de muncă Pentru difi­cultatea va consta în fap­tul că fiind înșelați de comportarea sa mulțumi­toare la locul de muncă se vor abține să intervină la timp pentru a-i opri alu­necarea, pentru a-i abate cu un sfat, ori cu o trare de la pericolele mus­ia care-i expun dubla exis­tență. Sunt însă și cazuri cînd ochiul vigilent al marelui pedagog, care este colecti­vul de muncă, nu poate fi înșelat de dubla existență a tânărului. Cînd un fapt întâmplat, un amănunt, la prima vedere, declanșează semnalul de alarmă atunci colectivul își va îndrepta toată atenția asupra tînă­rului, observîndu-i nu nu­mai comportarea la locul de muncă, ci și pe stradă, în societate. — Cu cîtva timp în ur­mă, ne spunea lăcătușul Dumitru Duimitriu de la a­­telierele centrale de repa­rații ale I.C.M.S.G.-­ului, u­teciștii din organizația noastră au observat că me­canicul Panait Popa înce­puse să întîrzie de la pro­gram. Am aflat astfel că în loc să-și petreacă se­rile la club, la vreun spec­tacol de teatru, ori citind o carte, Panait intrase în­tr-un anturaj dubios care-l atrăgea spre res­taurante unde răminea pî­nă la ore foarte tîrzii, con­sumând băuturi alcoolice. Faptul ne-a îngrijorat. Am încercat să discutăm cu el prietenește, să-i arătăm greșeala. Panait însă s-a simțit jignit de intervenția noastră. Ba chiar n-a pre­getat să ne răspundă re­voltat : — Ce Sînt major aveți cu mine ? și îmi petrec timpul cum vreau ! Ș-apoi de ce vedeți numai gre­șelile mele nu și lucrurile bune pe care le fac. I-am explicat atunci că nu putem fi nepăsători fa­ță de modul său de viață. Nepăsători pot fi cei ce nu-i iubesc, cei pe care nu-i interesează felul lui de muncă și viață. Și că mai folositoare e pentru el, în situația in care se află, o mustrare bună de­cit o landă de circumstan­ță nelalocul ei. Și din acea clipă nu l-am mai lăsat singur. Ori­unde se ducea îl însoțeau și doi-trei tineri din organizația noas­tră care interveneau la timp de cite ori era ne­voie. Strădaniile noastre nu au fost în zadar. Astăzi Panait Popa nu mai în­­tirzie de la program, mun­cește bine și își petrece cu folos timpul liber. Un om cîștigat pentru muncă și viață, o satisfacție deose­bită pentru noi tovară­șii lui de muncă. Cele de mai sus dove­desc că nu există influ­ență mai binefăcătoare a­­supra unui tî­năr decit a­­ceea pe care o exercită a­­supra lui un colectiv bine sudat și care e hotărit să nu tolereze în mijlocul lui așa-zisele „mici greșeli“ care pot genera urmările cele mai grave. De multe ori cei asupra cărora își îndreaptă colectivul aten­ția pentru a-i ajuta să depășească momentul cri­tic, pot pretinde că sunt judecați cu asprime. Tre­buie știut însă că asprimea unei observații nu depinde de cel ce o face, ci de faptele celui căruia i se adresează observația. Mulți dintre tinerii care încearcă să ducă o dublă existență, sunt tentați să-și pună greșelile pe seama exuberanței tinerești, grabei de a ști totul. Dar a a fi tînăr e mai întii o datorie față de semenii tăi și nu o scuză. Este ti­nerețea, virsta marilor cu­riozități dar în­­ același timp este și virsta marilor răspunderi. Defir­indu-și personalitatea, du-și locul său consolidat­­în societa­te, tînărul nu-și îndepli­nește o datorie numai față de sine, ci și față de soci­etate. El răsplătește astfel stră­daniile pe care societatea le face pentru a pune la dis­poziția fiecărui tînăr posi­bilități nelimitate de în­vățătură, și perfecționare necontenită. Nu la întâm­plare, nu prin distracții nefolositoare, prin irosi­rea timpului prețios își va afla tînărul locul po­trivit in marele angrenaj social, ci prin muncă con­tinuă, prin ceasuri petre­cute asupra cărților ei își va putea valorifica aptitu­dinile sale aducindu-și în acest fel contribuția, pe măsura sibilități, adevăratelor pr­in împlinirea marilor sarcini contem­porane. Pentru astfel de tineri, societatea noastră nu cunoaște decât un sin­gur drum : cel ascen­dent. Un adevăr la care îi invităm pe adepții dublei exitențe să mediteze cit mai mult DUBLA EXISTENTĂ ȘI IMPLICAȚIILE TIMPULUI PIERDUT Nr. ; 814 In sălile tribunalului Prețul hoției Constantin C. Istrati — zis Rascău, din comuna Cudalbi avea o căruță cu un cal cu care făcea diferite transpor­turi. Ziua transporta cereale de la cîmp pentru diferiți ce­tățeni, iar noaptea transporta pentru el porumbul furat de pe diferite tarlale ale I.A.S.-ului . Matca. Și azi așa, mîine așa pînă ce intr-o bu­nă noapte a fost prins de că­tre lucrătorii de miliție cu porumbul de furat. Furase nici mai mult nici mai puțin decit 1­094 kg. Trimis în judecată pentru furt calificat în dauna avutu­lui obștesc. Constantin C. Istrati a fost condamnat la 4 ani și 6 luni închisoare. După cum se poate vedea, prețul porumbului de furat e foarte „ridicat" ! Și-a dat arama pe față ! După ce a executat o pe­deapsă de 1 an închisoare pentru furt calificat în dauna avutului obștesc, în anul 1967, Paraschiv V. Tofan din Ga­lați str. Constructorilor bloc C­ap. 27 s-a încadrat — nu știm cum — ca paznic la I.S.F. Galați. N-a trecut mul­tă vreme și Parasehiv „și-a dat arama pe față", cum se spune. Intr-o noapte a prins de șeful depozitului fost în timp ce sustrăgea din maga­zie un sac cu fasole. Furtul fiind dovedit și Paraschiv V. Tofan recunoscut, a fost condamnat la 1 an ș­i 6 luni închisoare. Ar fi interesant să aflăm cum motivează conducerea I.S.F.-ului încadrarea unui in­divid cu antecedente pentru furt, în funcția penale de... paznic ? ! ...Bine ce­l puțin că nu l-au făcut gestionar !*■ învățătură de minte în lunile august-septembrie ale anului 1969. Constantin Marincovici, din Galați, str. Dogăriei nr. 138 și Sandu V. Răuleț, domiciliat în str. Ste­lei nr. 59, își făcuseră un o­­bicei din a acesta, noaptea, trecătorii întîrziați și a-i bu­­zunări sub amenințarea cuți­tului, își procurau în acest mod banii necesari chefurilor deșănțate și altor „distracții“ de acest gen. Depistați în cele din urmă de către lucrătorii de miliție, cei doi indivizi de cea mai josnică speță au fost înaintați completului de judecată al Tribunalului județean care a­­nalizind dosarul i-a condam­nat pentru delictul de tâlhă­rie calificată la 3 ani și luni închisoare pe Constantin G Marincovici și 2 ani închisoa­re pe Sandri V. Răuleț. In a­­celași timp inculpații au fost obligați la plata unor despă­gubiri civile victimelor. Cînd omul nu-i om ! Cu cîtva timp în urmă, în­tr-o seiairă Dumitru Cioc zis Duțu — salariat la C.S.G., do­miciliat în Țiglina III bloc E 2, op. 14, aflat sub influen­ța citorva pahare cu vin a provocat u­n scandal public, insultând și adresînd mai multor cumpărători, injurii în complexul alimentar din car­tierul Țiglina IV. Ca să-l liniștească, cetățenii au cerut ajutorul unui lucră­tor de miliție. Constatând că Dumitru se află asupra che­iului acesta s-a oferit să-l conducă pînă acasă. Pe drum, însă, în loc să fie bucuros că a scăpat de­ o con­fruntare cu legea, Duțu l-a lovit pe lucrătorul de miliție după care a încercat să scape cu fuga. N-a ajuns însă prea departe: înaintat sub stare de arest Tribunalului, el a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare corecțională. în vederea îmbunătățirii deservirii beneficiarilor s­ă­i INSTITUTUL CENTRAL DE DOCUMENTARE TEHNICĂ a înființat un birou de sugestii, sesizări și reclamații Beneficiarii institutului sunt rugați ca orice sugestie, sesizare sau reclamație privind activitățile institutului nostru să fie adresate biroului I. D. T. din Calea Victoriei 100, sector 1, personal, prin poștă sau telefonic la nr. 138206. Cumpărători!­masmmsrs.mmmmmwtmanMKMMKam O. C. L. Alimentara Galați oferă cumpărătorilor po­sibilitatea unei aprovizio­nări rapide și cu minimum de efort. LA TELEFONUL 13840 „SUPERMAGAZINUL" din complexul Mazepa primeș­te comenzile dv. pe care le expediază la adresa și ora stabilită. Acest sistem de procu­rare a mărfurilor vă aduce o economie substanțială de timp în schimbul unei taxe minime de 0,30 tei/kg. marfă comandată. Cooperativa „Arta lemnului“ GALAȚI Str. Rindunelelor nr. 16, execută prin atelierul de proiectări din str. Mihai Bra­­vu nr. 28 și sectorul de construcții­­ — proiecte pentru lucrări proprietate personală — documentații pentru obținerea de autorizații de construcții, vînzări-cumpărări, amenajări și trans­formări. — proiecte pentru lucrări de alimentări cu apă, instalații electrice, încălzire centrală etc. — proiecte pentru lucrări agrozootehnice, exe­cutate cu materialele cooperativei și cu plata în rate, lucrări de reparații curente, capitale, transfor­mări la construcții, precum și construcții noi pentru sectorul particular. De asemenea, mai execută la domiciliu reparații de mobilă și tapițerie. Informații­le pot obține la sediul cooperativei, telefon 11607. 15658.

Next