Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)

1970-02-25 / nr. 7837

Proletari din toate tarile, uniti-vă! Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7837 MIERCURI 25 FEBRUARIE 1970 1 PAGINI — 30 BANI Înscris la Ioc de frunte în planul politicii de industriali­zare socialistă a țării, de fău­rire a unei economii moderne. Combinatul siderurgic de la Galați se definește, prin marile sarcini care îi revin, ca un factor determinant în dezvol­tarea producției siderurgice românești. Acest lucru reiese cu clarita­te și din sporurile de produc­ție care vor trebui atinse în acest ultim an al cincinalului, comparativ cu anul 1969. Pro­ducția de fontă, bunăoară, sporește cu aproape 87 la sută, cea de oțel de convertizor cu peste 86 la sută, la sloburi cu 47,2 la sută, la tablă groasă cu 11 la sută, iar la utilajul de turnare cu peste 100 la sută. Luînd în dezbatere aceste sarcini, deosebit de mobiliza­toare, adunarea generală a re­prezentanților salariaților de C.S.G., a analizat, cum e și fi­resc, cu exigență și maturita­te, m­odul cum s-au înfăptuit indicatorii precedent, an de plan pe anul de vîrf al pe­rioadei scurse de la punerea în funcțiune a primelor capa­cități ale cetății de la Dunăre, jalonînd experiența acumula­tă, căile de perfecționare con­tinuă a muncii și de folosire a întregului potențial produc­tiv al sectoarelor de bază. Darea de seamă prezentată de tovarășul ing. Ion Potocea­­nu, directorul general al Cen­tralei industriale siderurgice și în același timp directorul ge­neral al Combinatului gălă­­țean, remarca faptul că anul 1969, prin modul în care au fost realizați indicatorii de pian (producția globală a fost depășită cu 23,6 milioane lei, producția marfă cu 119 milioa­ne lei ; au fost realizate peste 27 milioane lei economii supli­mentare la prețul de cost și 2 700 000 lei beneficii), s-a în­scris ca un important pas fă­cut de siderurgiștii gălățeni pe linia creșterii volumului pro­ducției industriale în ridicarea continuă a nivelului calitativ al produselor, în diversificarea producției de tablă și oțel, asi­­gurîndu-se astfel într-o pro­porție tot mai mare necesități­le economiei naționale și un insămințarea legumelor timpurii se face acum, nu la primăvară! După datele înscrise în situația operativă întocmită în seara zilei de 23 februarie a.c. la Direcția agricolă județeană, se desprinde concluzia că ac­tivitatea specifică actualului sezon, în legumicultura,­­s-a îmbunătățit simțitor. Bunăoa­ră, pînă la data amintită s-au însămînțat cu legume de pri­mă apariție sau de vară circa 25 000 mp răsadnițe și sere în­­mulțitor, ceea­­ ce reprezintă peste 86 la sută din planul stabilit pină la finele acestei luni. Aceeași situație operativă dovedește insă că mai sînt se­rioase rămîneri in urmă. Toate cooperativele agricole care de­țin grădini au executat însă­­mințări de legume în spațiile special amenajate, dar unele unități printre care Oancea, Chiraflei, Izvoarele, Nămoloa­­sa-Sat, Ivești, Nămoloasa-Tîrg, Furceni și Condrea sînt depar­te de planul stabilit de către organele agricole județene. Amintim specialiștilor din a­­ceste unități că legumele tim­purii și chiar cele de vară care au o creștere mai înceată, se însămînțează acum și nu la primăvară. Legumicultori cu o bogată experiență afirm­ă că peste pu­țină vreme — acolo unde se­mănatul s-a făcut la timp, iar tinerele plante au fost bine în­grijite — va trebui să se în­ceapă repicarea răsadurilor. Se pare insă că această lucrare va întârzia în un­ele­­ cooperative. De ce ? Pentru că amenajarea răsadnițelor încă nu s-a ter­minat pînă la această dată. Pregătirea lor se tărăgănează nejustificat la Slobozia Cona­­che, Grivița, Condrea, Chiraf­­tei, Nămoloasa-Sat și altele. O acțiune în cadrul sectoru­lui legumicol care e pe sfîrșite urmare a asigurării la timp a materialelor necesare și a bunei organizări a muncii — este repararea salariilor vechi. Cele mai bune rezultate au fost înregistrate în această di­recție de către cooperativele agricole : Independența, Tudor Vladimirescu, Bucești, „Calea nouă" și „Drumul belșugului“ din Matca, Munteni, Șivița și Tulucești, în timp ce la Ivești și Șerbănești, deși am mai a­­minti­t și cu alt prilej, salariile sunt și acum în starea în care au rămas în toamna anului trecut. Referitor la construcția se­relor înmulțitor de tip local trebuie să afirmăm, după cum rezultă de altfel și din datele înscrise în situația centralizată la Direcția agricolă, că deși toate unitățile au primit re­partiții de materiale, se acțio­nează cu multă încetineală. Luni seara, de pildă, mai erau de executat sere înmulțitor pe 200 mp la Condrea, 140 mp la Tălpigi, 100 mp la Nărtești, 100 mp la Chiraftei, 100 mp la Furceni, 80 mp la Movileni, 70 mp la Drăgănești, 25 mp la Tămăoani și, ceea ce este mai grav, la cooperativa agricolă Țepii nici măcar nu a început construcția serei înmulțitor pe suprafața planificată de 200 mp. Probabil că legumicultorii de aici intenționează să scoată răsaduri pentru culturile de... toamnă. După cum am fost informați, organele agricole județene au alcătuit colective de specialiști cărora li s-a încredințat sarci­na de a sprijini efectiv, pe te­ren, consiliile de conducere din cooperativele agricole în vede­rea înfăptuirii măsurilor stabi­lite pentru desfășurarea unei activități susținute în sectoa­rele legumicole. Să sperăm, deci, că deficiențele semnalate vor fi înlăturate într-un timp cit mai scurt. V. PÁRLOG CITITI ÎN PAGINA A I V-A — Lucrările Comitetului pentru dezarmare — AHTI KARJALAINEN : „Crearea unui sistem de pace în Europa trebuie privită ca țelul principal al guvernelor“­­ DIN PRESA STRĂINA : Un război uitat — Evoluția crizei politice din Italia — ORIENTUL APROPIAT Declarațiile regelui Hussein al Iordaniei Acordul de la Amman nu oferă decit „o pace re­lativă“ Atacuri ale aviației R. A.U. în zona Canalului de Suez In legătură cu explozii­le de la bordul „Coronado“ și „Caravel­le“. avioanelor ADUNĂRI GENERALE ALE SALARIAȚILOR Printr-o rațională utilizare a agregatelor -PRODUCȚII SPORITE DE FONTĂ. OȚEL SI LAMINATE ANGAJAMENTUL C. S. G. Printr-o telegramă adresată C.C. al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU personal, siderurgiștii gălățeni s-au angajat să realizeze în acest an peste plan :­­ 55 milioane lei la producția marfă, din care livrări la export de 2 550 000 lei valută, au­ 13 000 tone fontă din care 8 000 tone pe seama re­ducerii consumului de cocs, 20 000 tone oțel, 16 500 tone sloburi, 7 000 tone tablă groasă, din care 3 000 tone pentru export, 200 tone construcții metalice, 500 tone piese brut turnate din oțel și piese de schimb în valoare de un milion lei.­­ Creșterea productivității muncii pe un salariat cu 1,2 la sută. H 3 800 tone economie de metal. Si 4 milioane lei beneficii. De asemenea, colectivul combinatului va colabora multilateral, cu constructorii pentru devansarea lucrărilor la principalele obiective siderurgice, astfel incit acestea să fie puse în funcțiune înainte de termen, volum sporit de laminare pen­tru export. Date fiind proporțiile noilor sarcini de plan ale anului 1970, dezbaterile din adunare au fost concentrate insă asupra acelor direcții în care comite­tul de direcție, conducerile secțiilor și sectoarelor, toți si­derurgiștii vor trebui să-și mo­bilizeze forțele, îmbunătăți­rea indicilor de utilizare a a­gregatelor și realizarea intr-un termen cit mai scurt a para­metrilor proiectați la instala­țiile noi puse in funcțiune, re­ducerea consumului de metal și cocs, ridicarea calității la nivelul noilor cerințe, anul a­­cesta urmînd ca din totalul producției de laminate 72 la sută să fie destinate exportu­lui. După cum bine se sublinia în darea de seamă, în toate GH TEODORESCU S. ARCADIE (Continuare în pag. a II-a) Clipe de atenție și încordare lângă cea de-a doua „vatră" de 1 700 mca C.S.G. La pupitrul de comandă se află inginerul Ion Vasile și maistrul Marcel Semciuc. Foto : G. BERCOV Cînd controlul și vigilența sînt gazate pe... linia moartă tea Cum este asigurată securita­și integritatea mărfurilor transportate pe C.F.R. ? întreba­rea ne-a fost sugerată de con­statările făcute cu prilejul exa­minării unor dosare penale a­­flate pe rolul instanțelor jude­cătorești sau al organelor noas­tre de urmărire penală, avînd ca obiect sustrageri comise din vagoane aflate în diverse stații C.F.R. Răspunsul la întrebarea pusă, din păcate, este de natură a ne da suficiente temeiuri de în­grijorare, cu privire la securita­tea și integritatea mărfurilor transportate pe C.F.R. in ziua de 7 septembrie 1969 sosește în stația C.F.R. - Brateș Galați o garnitură de vagoane încăr­cate cu mărfuri destinate expor­tului. Cu ocazia controlului e­­fectuat înainte de expediere, s-a constatat că la unul din vagoa­ne, încărcat cu confecții textile, unul din capacele de pe aco­periș prezintă urme de violare. Controlul amănunțit al conținu­tului vagonului a scos la ivea­lă lipsa a 93 costume bărbătești din tergal și a 75 rochii în va­loare totală de 92.594,70 lei. Evident, se comisese un furt. Dar cine sînt infractorii, unde și cînd s-a produs spargerea, avînd în vedere că vagonul ve­nea tocmai de la stația Bu­curești Cotroceni ? „Necunoscutele" au­­ fost în cele din urmă rezolvate prin munca asiduă a organelor de urmărire penală : autorii spar­­gerîi au fost identificați în per­soanele inculpaților Daraban Ion, Mihalache Irimia și Neagu Tache, toți din comuna Fundeni satul Hanu Conache, primii doi cunoscuți cu antecedente pena­le (spargerea s-a produs în stația C.F.R. Hanu Conachi la sfîrșitul lunii august, sustragerile continuînd și la începutul lunii septembrie 1969), inculpaților principali alăturîndu-li-se și alți tăinuitori, cărora primii le-au vîndut o parte din costumele și rochiile furate. Toți aceștia, al căror dosar se află pe rolul Tribunalului jude­țean Galați, își vor primi pedep­sele meritate. Dar, dincolo de rezolvarea ju­diciară a cazului, se ridică în­trebările firești : cum de fost posibilă comiterea acestei­a fapte și încă în mod repetat ? Avem de-a face cu o ingeniozi­tate ieșită din comun a infrac­torilor, în fața căreia orice mă­suri de securitate s-au dovedit ineficiente, sau dimpotrivă, ei au mizat tocmai pe lipsa acestor măsuri ? Răspunsul este pe cît de în­grijorător, pe atît de adevărat : sustragerea repetată a fost po­sibilă datorită deficiențelor se­rioase în asigurarea pazei din această stație, datorită lipsei de vigilență a salariaților și neîndeplinirii de către aceștia și a sarcinilor de serviciu în mod conștiincios. Lăsînd la o parte faptul - pentru­ noi inexplicabil - că odată ajunsă în stația C.F.R. Bărboși — Triaj la 17 august 1969, garnitura de vagoane, in­tre care se afla și cel violat, a fost dispersată tocmai la stația Hanu Conachi, unde a stațio­nat pînă la 7 septembrie 1969 (poate că organele competente ale C.F.R.-ului vor găsi explicații plauzibile), o primă deficiență se referă la faptul stația : Barboși-Triaj că nici în și nici în stația Hanu Conachi nu s-a ve­rificat starea plombelor de la vagoane, așa explicîndu-se fap­tul că spargerea a fost consta­tată abia mai tirziu, iar stația C.F.R. Galați-Brateș. Dar, lanțul slăbiciunilor continuă : odată ajunsă în stația Hanu Conachi, garnitura de vagoane este lă­sată în părăsire. Nimeni nu­ se mai ocupă de ea, nimeni nu­­ o mai controlează, paznicii o oco­lesc, (din păcate, infractorii nu au ocolit-o), și, așa cum a ve­nit, așa este expediată după 3 săptămîni de staționare. Infractorii au acționat în voie tocmai pentru că știau, poate, că noaptea, în stația C.F.R. Ha­nu Conachi totul este adormit, inclusiv vigilența. Poate că un necunoscător al problemelor infracționismului al RADU D. LUPAȘCU Procuratura județeană Galați (Continuare în pag. a II-a) CONSFĂTUIRE DE LUCRU CU TINERII MEDICI UE LA SATE Ieri a avut loc o consfă­tuire de lucru cu absolvenții anului 1969 ai institutelor medico-farmaceutice, care au fost repartizați la sfîrșitul anului trecut să lucreze în unitățile sanitare din­ județul Galați. Consfătuirea a fost organi­zată de Biroul Comitetu­lui , județean d­e partid și condusă de Constantin Dăscălescu tovarășul mem­bru al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului jude­țean de partid, președintele Consiliului popular județean. In prima parte a consfătu­irii, tinerii medici de la sa­te și cadre cu munci de răs­pundere din rețeaua sanitară au prezentat informări pre problemele medicale des­și organizatorice pe care le-au întîlnit în activitatea depusă în circumscripțiile și dispen­sarele medicale. In cuvîntul­­ lor, participanții la discuții au mulțumit călduros pentru grija pe care Comitetul ju­dețean de partid, Consiliul popular județean o acordă noilor cadre medicale de la sate și au făcut numeroase propuneri pentru îmbunătăți­rea continuă a asistenței me­dicale, a condițiilor de mun­că și de viață a­­ tinerilor medici din unitățile rurale. In încheierea consfătuirii, a luat cuvîntul tovarășul Constantin Dăscălescu, care după ce a apreciat tenta și grija pe care compe­t ma­nifestă tinerii medici îmbunătățirea asistenței pentru sa­nitare a populației, a subli­niat că propunerile și suges­tiile făcute cu prilejul con­sfătuirii au stat și vor sta și mai mult în viitor în a­­ten­ția Comitetului județean de partid și a Consiliului popular județean, că pentru rezolvarea multor propuneri făcute cu acest prilej se vor lua măsuri operative, a că­ror rezolvare se va face în­­tr-un termen scurt . Vorbito­rul a subliniat apoi necesita­tea angajării totale a cadre­lor medicale în slujba apă­rării sănătății oamenilor muncii, a participării intense la viața social-politică și e­­conomică a comunei, pîrghie principală în cîștigarea au­torității și încrederii de care trebuie să se bucure toți slu­jitorii sănătății oamenilor muncii. 46 de șarje intr-o singură zi După cum ne-a informat to­varășul Valeriu Tănăsescu, președintele comitetului sin­dical al secției oțelărie de la C.S.G., colectivul de oțelari de aici, antrenat într-o entuziastă întrecere socialistă, a obținut in ziua de 21 februarie a.c. cel mai mare vîrf de produc­ție de la intrarea convertizoa­relor în funcțiune și pînă în prezent. Astfel, colaborînd perfect în­tre ele, cele trei schimburi conduse de inginerii Mihai Vrabie, Gheorghe Freotu și Mihai Preda și avînd în frun­te pe prim-topitorii Pavel Hanganu, Gheorghe Chihaia și Gheorghe Furtună au elaborat la această dată 46 de șarje, însumînd 6 820 tone de oțel. La această realizare a oțeluri­­lor a contribuit in bună mă­sură și serviciul transporturi C.S.G. care a asigurat efectua­rea corectă și la timp a ma­nevrelor trenurilor de turnare. De subliniat, că față de pla­nul la zi, pe această lună, o­elarii gălățeni au produs în plus peste 4 000 tone oțel. Pregătiră pentru irigații După ce săptămîna trecută la Casa agronomului din Te­cuci a avut loc instruirea celor 133 de mînuitori de agregate de as­censiune din 31 coopera­tive agricole de producție, in­cepînd­ de luni 23 februarie se desfășoară aici, timp de patru zile,­­ instruirea brigadierilor și șefilor de echipă din 80 de unități agricole care au sec­toare legumicole și culturi iri­gate. Participanții audiază expu­neri despre tehnica amenajării și exploatării culturilor irigate și folosirea utilajelor de iri­gații. Instruirea este­ făcută de specialiști de la Direcția agri­colă județeană, de la Oficiul fond, funciar și de gospodărire a apelor Galați, folosindu-se diafilme, panouri, grafice com­parative etc. Spectacol susținut de elevi interpreți Printre manifestările nume­roase date de elevii Liceului de muzică și arte plastice se înscrie și recentul concert sus­ținut de elevii claselor profe­sorilor Janina Löwenberg și Ștefan Atanasiu la­ Liceul nr. 4. Cu acest prilej s-au eviden­țiat în mod deosebit elevii Axente Florin, Badea Ion, Păun­­ Doru, Ionică Gheorghe, Ciubotaru Ion, Sfetcu Valenti­na (vioară), Hateria Nivea și Gheorghiu Paula (pian). Publicul format din elevi și părinți a răsplătit cu vii a­­plauze pe micii interpreți. Ur­mătoarele spectacole ale ele­vilor de la Liceul de muzică sunt programate la Tecuci, Focșani, în localități din jude­țul Galați. Există o angajare totală din partea marii majori­ f­tăți a tinerilor in a munci și studia, in a se forma ca oameni demni, cinstiți, cu înalte trăsături morale. Totuși, ici-colo, răbufnesc acte reprobabile, dezono­rante al căror anacronism distonează mai cu seamă atunci cînd „eroii“ lor trec cu puțin peste virsta absolventului școlii gene­rale. Nu sînt mulți, dar atiția cit sînt, aceștia pro­voacă îngrijorare in rîn­­dul opiniei publice. Despre efectele nocive s-a scris in coloanele ziaru­lui „Viața nouă“. Dezba­terea inițială angajează insă, după opinia mea, eforturile în jurul cauze­­lor care generează aseme­nea fenomene și mai ales in jurul modalităților și căilor de înlăturare și evi­tare a acestora. Pe undeva, au existat goluri în procesul educa­țional, ,anumite pau­ze : ■ atît în ceea ce privește școala, cu fac­torii educativi imediați organizațiile de pionieri și UTC — pentru că, ori­ce s-ar spune, mulți dintre tinerii certați cu etica so­cialistă au fost elevi — cît și în ceea ce privește familia și mai cu seamă aici. Există părinți cu o optică curioasă : consideră că o dată cu intrarea co­pilului in­­ școală, sarcinile educative au trecut auto­mat și fără rezerve asupra școlii. (Și poate f­i această direcție ar trebui intensi­ficate eforturile școlii în acțiunea pedagogică desfă­șurată în rîndul părinților — ședințele cu­­ părinții, vizite la domiciliu, convor­birile individuale etc). Preocupările pentru for­marea unei personalități integre încep o dată cu in­trarea în școală. Influen­țele educative capătă sens și direcție bine definite ; terenul este deosebit de fructuos și fertil in sensul primatului curiozității in­­fantile la această etapă. Așa se explică în mare măsură rezultatele remar­cabile pe aproape toate liniile — adevărate salturi calitative educative in pe­rioada școlarității mici. Clasa a IlI-a marchează intrarea în organizația pionierilor, nou prilej de stabilire a unor cerințe formative clare , rezultate bune la învățătură, com­portare, disciplină etc. Drumul se cere a fi ascen­dent, continuu,­ evoluție care reclamă însă exigențe sporite și modalități adec­vate menite să stimuleze adeziunea copilului la ac­tul educativ întreprins. Pregătirea pentru pioni­­erat se include în cadrul criteriilor și cerințelor pe­dagogice fixate, normele de conduită civilizată al­truismul, colegialitatea, res­pectul pentru cei mari fiind, preocupări ce se im­pun a fi cultivate continuu, cu perseverență și tact pentru a deveni perma­­ nențe active, convingeri ferme și trainice încă de la această vîrstă. Aceeași doză de atenție din partea educatorilor se cere și cu prilejul pregă­tirii pionierilor mari pen­tru a deveni membri ai organizației UTC moment important în­ formarea personalității elevilor. Din păcate, lucrurile nu decurg în felul acesta, nu întotdeauna preocupările educatorilor sunt în pas cu cerințele de viață recla­mate de creșterea conști­inței și­ responsabilității a elevilor: flacăra interese­lor acestora uneori pîlpîie, alteori se stinge în banal, de unde plictiseala sau găsirea ad-hoc a unor mo­dalități sui generis de o­­biectivare a timpului lor liber, in cadrul detașamente­lor de pionieri, al colecti­velor claselor și unităților respective nu de fiecare Prof. ION IORDACHE (Continuare în pag. a II-a). OPINII Educația civică începe din adolescență STRĂZII Contraste pe cartea de vizită Că municipiul Tecuci este un oraș cochet, bine gospo­dărit , știu toți cititorii, știu oaspeții care-i calcă pra­n­gurile, o știe o țară întreagă. Buna gospodărire este ates­tată de numeroasele premii și locuri fruntașe pe județ și pe țară, locul doi în întrece­rea patriotică atribuit în acest an pentru activita­tea rodnică depusă în 1969. In acest an s-a pornit, de asemenea, cu multă însufle­țire la înfrumusețarea muni­cipiului. Puțina zăpadă care a căzut în zilele lui februa­rie a fost curățată de pe principalele căi de acces. Tro­tuarele largi, străzile cen­trale, sunt curățate, fără in­vitații, de cei care locuiesc pe aceste artere de circula­ție. Numai că unii tecuceni vor mai mult de la edilii lor. Recent ne-au sesizat (și am verificat autenticitatea la fața Iodului) că tocmai principala carte de vizită pe Tecuciului, bulevardul 30 De­­­cembrie, artera cea mai fru­moasă și mai des­călcată de oaspeți și localnici, se găsesc unele contraste nedorite. Dacă majoritatea cetățeni­lor cu mijloace locale, pro­prii, au consimțit să facă gar­duri și porți în fața­ curților de ai-i mai mare dragul să le privești, la unele instituții a­­cestea stau în paragină. Așa de exemplu la Circumscripția sanitară de linie, aparținând Complexului C.F.R., gardul și porțile stau într-o poziție similară cu a florilor vește­jite. La grădinița cu orar re­dus, situată tot pe această arteră de circulație, gardul care împrejmuiește curtea de joacă a copiilor parcă v­rea să dea buzna peste trecătorii de pe trotuar. Pe locul unde a fost gră­dina de vară, s-a amenajat­ un spațiu verde, dominat de o frumoasă vază ornamenta­lă. Numai că portița de la intrare, dacă mai poate fi numită așa, arată ca vai de ea. Am mai fost și pe strada Costache Negri, o stradă pa­ralelă și vecină cu strada Ștefan cel Mare, și cu piața centrală a orașului, deci tot în zona „cărții de vizită“. Aici, la cel mult­ 100 m de centru se află birtul „Dru­meții veseli“. In­ zilele de tîrg, joia, oamenii cinstesc aldămașul vînzărilor la aceas­tă unitate, renumită de alt­fel pentru buna servire dar își priponesc vitele de stîlpii rețelelor de telefon, de ilu­minat electric sau de căruțe. Alături de acest aspect, de loc gospodăresc, se află un teren unde ar putea fi par­cate căruțele, automobilele pentru a da posibilitatea ce­tățenilor să se folosească de unitatea­ de alimentație pu­blică din apropiere. Dar, deocamdată nimeni nu face ordine în circulația carelor și animalelor care cutreieră orașul pe principalele străzi. AUREL FLOREA

Next