Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)
1970-05-28 / nr. 7916
L Paș. a 2-a VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în județele Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău (Urinare din pag. 1), și județul Bacău — care a fost mai puțin afectat de inundații — și-a luat o serie de angajamente în scopul recuperării pagubelor provocate de catastrofa naturală. Primul secretar al Comitetului județean de partid ne-a vorbit aici de cîteva zeci de milioane, dar noi apreciem că posibilitățile județului Bacău sunt mai mari decit angajamentele luate. Suntem convinși că organizația de partid, comitetul județean, comuniștii, muncitorii, țăranii, intelectualii, toți locuitorii din județul și municipiul Bacău își vor înzeci eforturile pentru a-și aduce contribuția atît la recuperarea într-un termen scurt a pagubelor provocate de calamitățile naturale, cit și la îndeplinirea în cele mai bune condițiuni a planului pe acest an și, totodată, la pregătirea următorului plan cincinal. Doresc să mulțumesc tuturor cetățenilor care în aceste zile și-au manifestat cu putere dragostea și atașamentul față de partid, față de politica sa marxist-leninistă. Toate acestea sunt dovezi grăitoare ale profundei încrederi și hotărîri cu care locuitorii Bacăului, ca de altfel toți locuitorii județelor prin care am trecut astăzi, întregul nostru popor, înfăptuiesc neabătut politica internă și externă a partidului ; ele exprimă convingerea de neclintit a oamenilor muncii că politica Partidului Comunist Român corespunde pe deplin intereselor națiunii noastre socialiste (Aplauze prelungite). Doresc să vă adresez, în încheiere, cele mai calde urări de noi succese în îndeplinirea sarcinilor ce vă revin pentru dezvoltarea județului dumneavoastră și a patriei noastre socialiste. Vă doresc multă sănătate și multă fericire. (Aplauze puternice, orale, se scandează „P.C.R.“ — „Ceaușescu"). Prezenta conducătorilor de partid și de stat in mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile moldovene, în aceste zile de grea încercare, de luptă eroică împotriva calamităților, constituie pentru fiecare cetățean o puternică îmbărbătare, un îndemn vibrant la mobilizarea tuturor forțelor și energiilor creatoare ale întregii noastre națiuni socialiste pentru înfăptuirea obiectivelor trasate de Congresul al X-lea al partidului. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în județele Moldovei a prilejuit o nouă și puternică manifestare a profundului atașament al poporului nostru față de partid, față de conducerea sa, a hotărîrii lui neclintite de a înfăptui neabătut politica sa, consacrată edificării societății socialiste multilateral dezvoltate. (Agerpres) •k „Nu e un gest de binefacere, ci o datorie umană La centrul nr. 14 de colectare a obiectelor pentru sinistrați, instalat într-un apartament al blocului 10, tovarășele Letiția Săbăreanu, Ioana Biclea și Maria Ivan, membre ale comisiei de femei, așezau cu multă grijă în cutii de carton cămășuțe pentru fetițe, costumașe, rochii, alte diferite obiecte de îmbrăcăminte. Intr-un colț, 22 de asemenea colete erau gata pregătite. Am aflat de la tovarășul Viorea Movilă că au fost expediate pînă acum la Centrul municipal peste 50 colete. Pe ușa centrului intră alte persoane cu haine, pachete, sacoșe încărcate. Brațele sînt pline. ■— Mă numesc Zita Fichman și doresc să dăruise cîteva lucruri de îmbrăcăminte pentru sinistrați. Pe listă se inșiruie : un palton de damă, două perechi de pantofi, un pulover, o pereche de pantaloni. Pensionara Zita Fichman ne mărturisește: „Vin le la București și un tren oamenii discutau aprins, cu hotărîre ce trebuie să facă pentru a veni în sprijinul celor calamități, pentru a diminua pierderile suferite de economia națională. Peste tot, în aceste zile, oamenii sînt cuprinși de același nobil fel, să învingă greutățile. Poate darul meu este modest dar mă simt obligată să-i ajut pe cei aliați în nevoie“. Mă uit în ochii tovarășei Antoneta Botez care a venit cu un pachet voluminos și citesc durerea ■, cîteva lacrimi se ivesc în coada genelor, înțeleg că lacrimile ce stau să cadă sunt sincere, izvorîte din adînca compasiune pentru oamenii necunoscuți din zonele inundate ale țării— Am venit, ne spune cu o voce tristă tovarășa Botez, să dăruiesc aceste lucruri, pentru că nu mă poți liniști, știindu-i pe cei de acolo, unde a fost prăpădul. Upsifi de cele necesare. Știu că bărbații, femeile și mai ales copiii au nevoie de îmbrăcăminte. Cum să dorm liniștită ? Cuvinte ce-și au lăcașul In inima caldă a omului, a semenului nostru. Gesturi modeste, cuvinte pe aceeași măsură care ridică omul la înalta lui valoare. I-am auzit pe oameni mărturisind că faptele lor nu sunt acte de binefacere, donații ci datorii umane. Acesta este adevăratul conținut al faptelor noastre. Peste 900 de cetățeni s-au prezentat în aceste zile la centrul nr. 7 din strada Republicii pentru a face donații. De la acest centru au fost expediate 314 colete. Am văzut aici pe lângă obiecte de îmbrăcăminte, și multe rechizite școlare, veselă, mobilă, păpuși. Fiecare din ele simbolizau material unginii, o năzuință — victoria asupra calamităților. Un grup de elevi din clasele a II-a și a 111-a de la Școala generală nr. 25 a pătruns gălăgios în sală. Aveau cu ei ghiozdanele lor dar și pachetele cu daruri către ceilalți școlari din zonele sinistrate. Am reținat cîteva nume: Aurelia și Dana Popescu, Florin Botezatu, Mariana Teodorescu. Nu putem să redăm aici toate numele copiilor care în aceste zile s-au prezentat la centrele de colectare, numărul lor fiind prea mare. Aici am întîlnit-o și pe tovarășa Marioara Ștefănescu care a adus pentru sinistrați multe lucruri de îmbrăcăminte pentru femei. Nu a spus nimic. A așteptat pînă ce toate cele aduse au fost înregistrate și apoi a plecat. Simplu, ca un fapt care trebuie făcut, pentru că avem datoria să-l facem. In această situație vorbele ajută mai puțin. V. IONESCU ts MSTA NOUA IA GALAȚI SI IN IUDEI - O MARE MOBILIZARE DE FORTE ! Í Transportată cu bărcile, p Dunării. iatra de carieră este așezată de-a lungul digului, pe malul Foto. G BERCOV Pilda ostășeasca (Urmare din pag. I) urmă. Dar, la ultima adunare soldații Vasile Runcan, Toma Ungur, Ioan Merk, Liviu Poenar și alții au cerut să mai rămînă sub arme pînă vor reuși să stăvilească furia apelor fluviului. Deși cei mai mulți dintre militarii din această subunitate sînt din județele calamitate, toți au urmat exemplul tovarășilor lor — pildă vie a demnității, umane. Desfășurate de-a lungul tronsonului cîteva grupe lucrează din plin, în dreptul milei 78 la dublarea taluzului exterior al digului cu traverse din beton armat, stavilă sigură împotriva valurilor. Ajungem la cotul digului, acolo unde Dunărea căutînd să-și reverse apele tulburi, ridică continuu nivelul bălții. Pe partea stingă, în grădina I.A.S. Bădălan, culturile legumicole sînt bine dezvoltate. Și pe această porțiune se lucrează din plin. Militarii comandați de căpitanul Alexandru Diaconu încarcă și duc cu bărcile saci de nisip pentru echipele de intervenție, pregătesc transportă țăruși pentru conși solidarea taluzului exterior, supraînalță coronamentul , combat infiltrațiile. Mulți din cei 150 de militari prezenți Pe dig de o parte și de cealaltă parte a stației de pompare abia de curînd au îmbrăcat haina militară. Aceasta însă nu-i împiedică să acționeze cu mult elan și bărbăție, ca un tot unitar. Permanent în preajma lor, specialiști ai O.F.F.G.A.I.F. și T.C.I.F., acordă asistență tehnică. La Vlădești, țăranii cooperatori luptă cu apele înspumate ale Prutului. Foto : P. POPA Fiecare oră, fiecare zi —folosite din plin la ÎNTREȚINEREA CULTURILOR Această săptămînă a debutat cu timp bun și în continuă încălzire. Dacă luni s-a lucrat mai puțin în cîmp, din cauza excesului de umiditate, survenit în urma ploilor de sîmbătă și duminică, de marți 26 mai a.c., s-a putut trece cu toate forțele la întreținerea culturilor, principala acțiune a perioadei în care ne aflăm. Raidul întreprins marți în mai multe unități agricole de stat și cooperatiste ne-a dat prilejul să constatăm că majoritatea lucrătorilor de pe ogoare, din zonele neafectate de calamitățile naturale — fac totul sau aproapetru a obține recolte total penbogate. Un exemplu demn de urmat de toți țăranii cooperatori din județul Galați, ne-a fost oferit de locuitorii comunei Grivița. La această cooperativă, care în ultimii ani s-a situat, cu producțiile agricole obținute, în rîndul fruntașilor, marți sute de cooperatori sau mai precis toți cei apți de muncă, au ieșit la întreținerea culturilor de porumb, care se întind pe mai mult de 1100 ha. .Folosind fiecare oră bună de lucru, mecanizatorii au prășit mecanic 820 ha, iar cooperatorii, în urma lor, au efectuat aceeași lucrare, pe rînd, pe 610 ha. Este meritul comitetului comunal de partid (secretar Apostol Ignat), al consiliului de conducere (președinte Radu Ignat), al tuturor brigadierilor că au reușit să convingă pe țăranii cooperatori ca în aceste zile, cînd țara este greu încercată de stihiile naturii, să lucreze întrega zi lumină și nu numai 10 ore pe zi. A fost una dintre puținele unități unde în ziua raidului nostru oamenii lucrau după orele 19. Rezultate bune au obținut și cooperativele agricole ,,11 Iunie 1948“ — Pechea și Cuza Vodă. La „11 Iunie 1948” — Pechea, marți și miercuri s-a lucrat la întreținerea culturilor cu 11 cultivatoare și alte 650 — 700 de cooperatori. Cele mai bune rezultate au fost obținute de brigăzile conduse de Costache Năstase, Mihalache Ivan și Ion Cojocaru. Cooperatorii din Cuza Vodă au prășit pînă acum, din cele 870 ha cultivate cu porumb, 820 ha mecanic și 350 ha manual. După cum ne spunea ing. Florin Gheață, președintele cooperativei, cei doi brigadieri de cîmp (Scarlat Popa și Scarlat Filimon) își fac pe deplin datoria, mobilizînd zilnic sute de cooperatori la lucru. Concomitent cu prășitul porumbului (în toate cele trei cooperative amintite prima prașilă mecanică și manuală la floarea soarelui s-a terminat), se lucrează și la întreținerea celorlalte culturi — prășitul și stropitul viilor, a cartofilor, fasolei etc. Deși am mai putea continua mult cu exemple pozitive vrem să ne oprim și asupra unor aspecte, din care am tras concluzia că mai sunt unități care nu vor să se conecteze la marea bătălie a belșugului. Marți, de exemplu, pe tarlalele cooperativei agricole din Braniștea nu lucrau decit 10—15 țărani cooperatori la prășitul porumbului, iar în vie (unde pînă acum nu s-a dat nici o sapă și nici o pompă cu soluție) nu era nici un om. Știm că o parte din țăranii din Braniștea au fost greu loviți de furia revărsate ale Siretului, apelor dar cu atît mai mult ei trebuie să se îngrijească de culturile de pe terasă, de unde trebuie să scoată cât mai multe produse agricole. In ritm nesatisfăcător se lucrează la întreținerea culturilor și la cooperativele agricole din Tălpigi, Gohor, Țepu și altele, unde prășitul manual la floarea-soarelui s-a făcut pe suprafețe mici sau foarte mici, iar la porumb abia s-a început. In aceste cooperative forța de muncă nu este mobilizată și folosită în întregime, mulți oameni își pierd timpul, care în această perioadă este de o valoare incalculabil de mare. Este greu de presupus ce gîndesc consiliile de conducere ale unităților amintite (președinți Ion Bulgaru — Tălpigi, unitate cu peste 1000 ha de porumb ; Constache Sîrghi — Gohor și Constantin Țuchel — Țepu). Orice ar gîndi aceștia un lucru este cert, nu au luat măsurile necesare pentru executarea la timp a lucrărilor de întreținere a culturilor. Acum mai mult ca oricînd este o datorie patriotică a fiecărui lucrător de pe ogoare să depună toate eforturile pentru întreținerea la timp și de calitate a culturilor. Cu atît mai mult această îndatorire trebuie să fie simțită de conducerile unităților care au obligația să mobilizeze și să organizeze munca oamenilor în scopul arătat. Or, unele consilii de conducere, între care și cele arătate, se pare că-și pierd timpul cu probleme mărunte, scăpînd din atenție pe cele mai importante de interes național în actualele condiții, cum ar fi executarea prașilelor. Comitetele comunale de partid trebuie să analizeze in mod operativ situația creată prin întîrzierea lucrărilor agricole și să adopte cele mai potrivite măsuri, în de condițiile și forțele funcție fiecărei unități, pentru recuperarea handicapului creat ca urmare a ploilor care s-au ținut lanț o lungă perioadă de timp. M. CREȚEANU La S. N. G. Se construiesc gaturi pentru creșele de copii sinistrați Printre bunurile materiale pe care constructorii de nave din Galați le vor confecționa și dona populației din județele afectate puternic de inundații se numără și 50 de paturi metalice pentru creșele de copii. Ieri. în atelierul ajustaj, zece șefi de brigadă, adunați în jurul unui pătuț prototip, notau dimensiunile părților componente, calculau materialul, planificau timpul necesar executării lucrărilor. Fiecare din cele zece brigăzi ale atelierului ajustat a luat în primire lucrările a 5 paturi pentru ca munca să se desfășoare în cel mai scurt timp. Totodată, șeful atelierului ajustat, maistrul Ilie Rădulescu, s-a consultat cu șefii atelierelor strungărie, tubulatură și nichelaj care vor participa la construcția paturilor. In felul acesta, primele bunuri destinate ajutorării sinistraților vor fi realizate. Ajustorii și tabulatorii au adunat, din economii, țeava și tabla necesară și de astăzi, în orele libere vor începe construcția paturilor amintite. Cum să vă spun In sala 47 a Consiliului popular municipal Galați, tovarășa Elena Mateescu înscria într-un registru cererile cetățenilor care doresc să iam Îngrijire temporară sau să înfieze copii proveniți din regiunile sinistrate. In cîteva ore se înregistraseră — 70 de asemenea cereri. Am avut șansă de a discuta cu Petrica lrava, salariată la Filiala C.E.C. Galați, care a depus cererea cu numărul 70. — Am un băiețel cu care copilul ce-l voi lua in îngrijire se va înțelege foarte bine. Și eu și soțul suntem salariați, dar avem o fată care ne ajută și s-ar ocupa și ea cu multă dragoste de copil dacă familia noastră ar fi mai mare- Cum să vă spun, mă doare sufletul pentru ceea ce s-a intîmplat in Ardeal sau In Moldova, vreau să fiu alături de cei care au suferit, de cei care se află acum în nevoie. Numeroși oameni ai muncii din municipiul Galati s-au adresat telefonic redacției noastre spre a primi informații în legătură cu posibilitatea de a primi copii în îngrijire. Numai la Combinatul siderurgic, spunea cineva, sînt peste o sută de cereri. Am notat cîteva nume: ing. Mihai Brandabur, economistul Mihai Ciobanu, funcționarul Traian Bogdanovici, fochistul Vasile Pricopie, prof. Eugen Cioroparu, inspector general școlar, trei actori de la Teatrul de stat, navigatorul Ghiță Sinpetri, jurisconsultul Constantin Azoiței, telefonista Nedelia Butoi, pensionarul Grigore Smolenski. Ni s-a spus că tovarășul Stamate Neagu, salariat la Combinatul siderurgic, tată a șapte copii a mai cerut încă un băiețel sau o feliță , „să fie cu so/ și cu noroc“, a spus Stamate Neagu, care a depus la centrul de colectare 43 de obiecte pentru copii și maturi, destinate sinistraților. Zeci și sute de oameni așteaptă să primească un număr de ordine pe cererea lor de a deveni din nou părinte. VIRGIL ȚIGĂNUȘ •MU Nr. 7916 Climat de încredere (Urmare din pag. I),spiră un sentiment reconfortant de siguranță. Ici, colo, de-a lungul porțiunilor proaspăt lucrate cîteva lopeți retușează. Tatrele, mașinile harnice care au cărat aici pămîntul zi și noapte, și-au schimbat destinația. Piramidele cu material de intervenție așteaptă să fie folosite în caz de urgență. In cîteva locuri, în dreptul căilor de acces spre Dunăre, necesare celor care își consumă orele de muncă , pe malul fluviului, digul nu și-a împlinit proporțiile. Cînd viiturile vor deveni însă amenințătoare, echipele de intervenție, pregătite la orice să-și arate iscusința oră din zi și din noapte, vor zidi repede, batînd cu hotărîre trecerea undelor. Gălățenii, cu toții, au trecut zilele acestea să vadă cu ochii lor înălțarea acestui uriaș parapet, cîteva mii dintre ei au prestat aici multe ore de muncă patriotică. Alții au fost la Prut, alții la Siret, punînd umărul să salveze bunurile județului, bunurile țării. Faleza nu mai este călcată acum cu pasul dezinteresat al celui care face promenadă. Pe partea dinspre oraș a digului oamenii privesc și se justifică prin De partea cealaltă, certitudini, fluviul, cu apele sale sălbatice, pare să se domesticească, coborțndu-și undele înnegurate spre mare. Bătălia cu apele continuă (Urmare din pag. 1). cit măsoară digul la partea superioară e un du-te-vino de basculante. Este coloana condusă de Ion Severin de la întreprinderea de transporturi auto. Intre km 8 și 10 — acționează acum cu aceeași hotărire ca și cei 3 000 de oameni aflați pe acest front, salariații șantierului 23 — I.C.M.S.G. Se înalță digul cu încă cîțiva centimetri concomitent cu consolidarea lui. Pretutindeni am întîlnit aceeași muncă avîntată, aceeași hotărîre de a învinge stihiile dezlănțuite. Un crez pentru toți cei 3 000 singur de oameni : victoria asupra naturii, de astă dată dușmănoasă. — încă 26 de ore mai trebuie să rezistăm, se aud voci în fiecare grup. — încă 26 de ore ? Vom rezista ! Există o forță,um nucleu care a concentrat o asemenea imensă energie, a creat din fiecare om o singură năzuință această forță este partidul, comuniștii aflați în aceste momente grele în primele rînduri ala bătăliei, începînd de la organizarea ei și pînă la lupta directă cu apele învolburate. De la km 10 pînă la Șivița peste 1500 de oameni ai oțelului sînt în continuă înfruntare cu apele Prutului. I-am găsit pe energeticienii și mecanicii combinatului, pe viitorii laminatori ai noului obiectiv aflat în construcție — laminorul de benzi la rece, iar ceva mai departe pe proiectanții Combinatului. Am aflat de la tovarășul ing. Ilie Nisipeanu, director de concepție al C.S.G., că toate sectoarele combinatului își îndeplinesc sarcinile de plan. — Avem obligația patriotică, ne spunea interlocutorul nostru, să învingem apele dar să și dăm în același timp mai multă fontă, oțel și laminate economiei naționale. Cei rămași să vegheze focul continuu au hotărît să prelungească cu cîteva ore schimbul pentru ca alții să poată lucra pa dig. BULETIN HIDROMETEOROLOGIC In tot județul, ieri s-a menținut vremea frumoasă, cu înnorări trecătoare și fără averse. Această situație atmosferică ce se menține de cîteva zile și în bazinele superioare ale Siretului, a determinat modificarea pozitivă a nivelului apelor pe întreg județul Galați. La punctul hidrologic Cosmești cotele Siretului au fost aseară la orele 19 cu 24 cm mai scăzute față de nivelul din ziua de 26 mai la aceeași oră ; la p.h. Lungoci, în același interval de timp, apele au scăzut cu 33 cm, iar la Șendreni cu 6 cm. Pe rîul Prut, în aceeași perioadă de timp de 24 de ore apele au crescut cu 9 cm, apropiindu-se de cota maximă prognozată pînă acum de Comisia centrală pentru apărarea contra inundațiilor. La Tecuci, cota rîului Bîrlad a scăzut cu 10 cm menținîndu-se cu circa 60 cm peste cota de inundații. Dunărea, la p.d. Galați, a înregistrat aseară la orele 19 cota de 592 cm, o creștere de 7 cm față de nivelul din ziua de 25 mai la aceeași oră. Pentru următoarele 24 de ore nu se prevăd precipitații însemnate, temperatura va fi în ușoară răcire, cu vînt potrivit. Pe Siret și Bîrlad apele vor continua să scadă simțitor, iar pe Prut și Dunăre ele vor înregistra o oarecare creștere. Reprezentanți ai Crucii Roșii în vizită la Galați In cadrul acțiunilor inițiate pentru ajutorarea populației din țara noastră care a avut de suferit de pe urma catastrofalelor inundații, ieri a sosit la Galați Slobodan Popovic, director adjunct al biroului de ajutorare internațională al Ligii Societăților de Cruce Roșie și Peter Iordanov, directorul secției relații externe a Comitetului Central al Crucii Roșii Bulgare. In vizita lor, oaspeții au fost însoțiți de tovarășul Anton Moisescu, președintele Societății de Cruce Roșie a Republicii Socialiste România. După o scurtă vizită la sediul Comisiei județene de Cruce Roșie, unde dr. Vasile Alexandru, președintele Comisiei a prezentat în mod succint aspecte din activitatea lucrătorilor sanitari și de Cruce Roșie, oaspeții s-au oprit la centrul nr. 7 de colectare a obiectelor aflat pe strada Republicii. In continuare, oaspeții au fost primiți de către tovarășul Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului județean Galați al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, care a înfățișat celor prezenți tabloul sumbru al distrugerilor provocate de apele revărsate ale Siretului, precum și lupta titanică, eroică a gălățenilor pentru preîntâmpinarea unor noi inundații în valea orașului și în zona Brateșului. Totodată au fost înfățișate măsurile de profilaxie luate pe cuprinsul județului pentru preîntîmpinarea unor boli sau epidemii. Mulțumind pentru făcută, Slobodan Popovic primirea și-a manifestat convingerea că gălățenii vor ieși învingători din această încleștare cu forțele dezlănțuite ale naturii și a asigurat că Liga Societăților de Cruce Roșie vă organiza noi acțiuni pentru ajutorarea populației sinistrate din țara noastră. Text și foto . P. POPA In vizită la centrul nr. 7 de colectare a obiectelor. v i. Jy,