Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)

1970-05-28 / nr. 7916

L Paș. a 2-a VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în județele Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău (Urinare din pag. 1), și județul Bacău — care a fost mai puțin afectat de inundații — și-a luat o serie de angajamente în scopul re­cuperării pagubelor provocate de catastrofa naturală. Primul secretar al Comitetului jude­țean de partid ne-a vorbit aici de cîteva zeci de milioane, dar noi apreciem că posibili­tățile județului Bacău sunt mai m­­ari decit angajamentele luate. Suntem­ convinși că or­ganizația de partid, comitetul județean, comuniștii, munci­torii, țăranii, intelectualii, toți locuitorii din județul și mu­nicipiul Bacău își vor înzeci eforturile pentru a-și aduce contribuția atît la recuperarea într-un termen scurt a pagu­belor provocate de calamită­țile naturale, cit și la înde­plinirea în­ cele mai bune con­­dițiuni a planului pe acest an și, totodată, la pregătirea ur­mătorului plan cincinal. Doresc să mulțumesc tutu­ror cetățenilor care în aceste zile și-au manifestat cu pute­re dragostea și atașamentul față de partid, față de politica sa marxist-leninistă. Toate acestea sunt dovezi grăitoare ale profundei încrederi și ho­­tărîri cu care locuitorii Ba­căului, ca de altfel toți locui­torii județelor prin care am trecut astăzi, întregul nostru popor, înfăptuiesc neabătut politica internă și externă a partidului ; ele exprimă con­vingerea de neclintit a oa­menilor muncii că politica Partidului Comunist Român corespunde pe deplin intere­selor națiunii noastre socialiste (Aplauze prelungite). Doresc să vă adresez, în în­cheiere, cele mai calde urări de noi succese în îndeplinirea sarcinilor ce vă revin pentru dezvoltarea județului dum­neavoastră și a patriei noastre socialiste. Vă doresc multă sănătate și multă fericire. (Aplauze puternice, orale, se scandează „P.C.R.“ — „Ceau­­șescu"). Prezenta conducătorilor de partid și de stat in mijlocul oamenilor muncii de pe me­leagurile moldovene, în aces­te zile de grea încercare, de luptă eroică împotriva cala­mităților, constituie pentru fiecare cetățean o puternică îmbărbătare, un îndemn vi­brant la mobilizarea tuturor forțelor și energiilor creatoare ale întregii noastre națiuni socialiste pentru înfăptuirea obiectivelor trasate de Con­gresul al X-lea al partidului. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu în județele Moldo­vei a prilejuit o nouă și pu­ternică manifestare a profun­dului atașament al poporului nostru față de partid, față de conducerea sa, a hotărîrii lui neclintite de a înfăptui neabă­tut politica sa, consacrată edi­ficării societății socialiste mul­tilateral dezvoltate. (Agerpres) •k „Nu e un gest de binefacere, ci o datorie umană La centrul nr. 14 de colecta­re a obiectelor pentru sinistrați, instalat într-un apartament al blocului­­ 10, tovarășele Le­tiția Săbăreanu, Ioana Biclea­­ și Maria Ivan, membre ale co­misiei de femei, așezau cu mul­tă grijă în cutii de carton că­­mășuțe pentru fetițe, costuma­șe, rochii, alte diferite obiecte de îmbrăcăminte. Intr-un colț, 22 de asemenea cole­te erau gata pregătite. Am aflat de la tovarășul Viorea Movilă că au fost expediate pînă acum la Centrul municipal peste 50 co­­lete. Pe ușa centrului intră alte persoane cu haine, pachete, sa­coșe încărcate. Brațele sînt pli­ne. ■— Mă numesc Zita Fichman și doresc să dăruise cîteva lucruri de îmbrăcăminte pentru sinistrați. Pe listă se inșiruie : un pal­ton de damă, două perechi de pantofi, un pulover, o pereche de pantaloni. Pensionara Zita Fichman ne mărturisește: „Vin­­ le la Bu­curești și un tren oamenii dis­cutau aprins, cu hotărîre ce trebuie să facă pentru a veni în sprijinul celor calamități, pentru a diminua pierderile su­ferite de economia națională. Peste tot, în aceste zile, oame­nii sînt cuprinși de același no­bil fel, să învingă greutățile. Poate darul meu este modest dar mă simt obligată să-i ajut pe cei aliați în nevoie“. Mă uit în ochii tovarășei An­­toneta Botez care a venit cu un pachet voluminos și citesc durerea ■, cîteva lacrimi se ivesc în coada genelor, înțe­leg că lacrimile ce stau să ca­dă sunt sincere, izvorîte din adînca compasiune pentru oa­menii necunoscuți din zonele inundate ale țării­— Am venit, ne spune cu o voce tristă tovarășa Botez, să dăruiesc aceste lucruri, pentru că nu mă poți liniști, știindu-i pe cei de acolo, unde a fost prăpădul. Upsifi de cele nece­sare. Știu că bărbații, femeile și mai ales copiii au nevoie de îmbrăcăminte. Cum să dorm li­niștită ? Cuvinte ce-și au lăcașul In inima caldă a omului, a seme­nului nostru. Gesturi modeste, cuvinte pe aceeași măsură ca­re ridică omul la înalta lui valoare. I-am auzit pe oameni mărturisind că faptele lor nu sunt acte de binefacere, donații ci datorii umane. Acesta este adevăratul conținut al faptelor noastre. Peste 900 de cetățeni s-au prezentat în aceste zile la cen­trul nr. 7 din strada Republicii pentru a face donații. De la a­­cest centru au fost expediate 314 colete. Am văzut aici pe lângă obiecte de îmbrăcăminte, și multe rechizite școlare, ve­selă, mobilă, păpuși. Fiecare din ele simbolizau material un­ginii, o năzuință — victoria asupra calamităților. Un grup de elevi din clasele a II-a și a 111-a de la Școala generală nr. 25 a pătruns gă­lăgios în sală. Aveau cu ei ghioz­danele lor dar și pachetele cu daruri către ceilalți școlari din zonele sinistrate. Am reținat cîteva nume: Aurelia și Dana Popescu, Florin Botezatu, Ma­riana Teodorescu. Nu putem să redăm aici toate numele co­piilor care în aceste zile s-au prezentat la centrele de colec­tare, numărul lor fiind prea mare. Aici am întîlnit-o și pe to­varășa Marioara Ștefănescu ca­re a adus pentru sinistrați multe lucruri de îmbrăcăminte pentru femei. Nu a spus nimic. A așteptat pînă ce toate cele aduse au fost înregistrate și apoi a plecat. Simplu, ca un fapt care tre­buie făcut, pentru că avem da­toria să-l facem. In această si­tuație vorbele ajută mai puțin. V. IONESCU ts MSTA NOUA IA GALAȚI SI IN IUDEI - O MARE MOBILIZARE DE FORTE ! Í Transportată cu bărcile, p Dunării. iatra de carieră este așezată de-a lungul digului, pe malul Foto. G BERCOV Pilda ostășeasca (Urmare din pag. I) urmă. Dar, la ultima adunare soldații Vasile Runcan, Tom­a Ungur, Ioan Merk, Liviu­ Po­­enar și alții au cerut să mai rămînă sub arme pînă vor reuși să stăvilească furia a­­pelor­ fluviului. Deși cei mai mulți dintre militarii din a­­ceastă subunitate sînt din ju­dețele calamitate, toți au ur­mat exemplul tovarășilor lor — pildă vie a demnității, u­­mane. Desfășurate de-a lungul tronsonului cîteva grupe lu­crează din plin, în dreptul milei 78 la dublarea taluzu­­lui exterior al digului cu tra­verse din beton armat, sta­vilă sigură împotriva valuri­lor. Ajungem la cotul digului, a­­colo unde Dunărea căutînd să-și reverse apele tulburi, ridică continuu nivelul băl­ții. Pe partea stingă, în gră­dina I.A.S. Bădălan, culturi­le legumicole sînt bine dez­voltate. Și pe această porțiu­ne se lucrează din plin. Mi­litarii comandați de căpita­nul Alexandru Diaconu în­carcă și duc cu bărcile saci de nisip pentru echipele de intervenție, pregătesc transportă țăruși pentru con­și solidarea taluzului exterior, supraînalță coronamentul , combat infiltrațiile. Mulți din cei 150 de militari prezenți Pe dig de o parte și de cea­laltă parte a stației de pom­pare abia de curînd au îm­brăcat haina militară. Aceasta însă nu-i împiedică să acționeze cu mult elan și bărbăție, ca un tot unitar. Permanent în preajma lor, specialiști ai O.F.F.G.A.I.F. și T.C.I.F., acordă asistență tehnică. La Vlădești, țăranii cooperatori luptă cu a­­pele înspumate ale Pru­tului. Foto : P. POPA Fiecare oră, fiecare zi —folosite din plin la ÎNTREȚINEREA CULTURILOR Această săptămînă a debu­tat cu timp bun și în conti­nuă încălzire. Dacă luni s-a lucrat mai puțin în cîmp, din cauza excesului de umiditate, survenit în urma ploilor de sîmbătă și duminică, de marți 26 mai a.c., s-a putut trece cu toate forțele la întreține­rea culturilor, principala ac­țiune a perioadei în care ne aflăm. Raidul întreprins marți în mai multe unități agricole de stat și cooperatiste ne-a dat prilejul să constatăm că ma­joritatea lucrătorilor de pe o­­goare, din zonele neafectate de calamitățile naturale — fac totul sau aproape­tru a obține recolte total pen­bogate. Un exemplu demn de urmat de toți țăranii co­operatori din județul Galați, ne-a fost oferit de locuitorii comunei Grivița. La această cooperativă, care în ultimii ani s-a situat, cu producțiile agricole obținute, în rîndul fruntașilor, marți sute de co­operatori sau mai precis toți cei apți de muncă, au ieșit la întreținerea culturilor de porumb, care se întind pe mai mult de 1100 ha. .Folo­sind fiecare oră bună de lu­cru, mecanizatorii au prășit mecanic 820 ha, iar coopera­torii, în urma lor, au efec­tuat aceeași lucrare, pe rînd, pe 610 ha. Este meritul comitetului co­munal de partid (secretar Apostol Ignat), al consiliului de conducere (președinte Ra­du Ignat), al tuturor brigadie­rilor că au reușit să convin­gă pe țăranii cooperatori ca în aceste zile, cînd țara este greu încercată de stihiile na­turii, să lucreze întrega zi lumină și nu numai 10 ore pe zi. A fost una dintre puținele u­­nități unde în ziua raidului nostru oamenii lucrau după orele 19. Rezultate bune au obținut și cooperativele agricole ,,11 Iunie 1948“ — Pechea și Cu­za Vodă. La „11 Iunie 1948” — Pechea, marți și miercuri s-a lucrat la într­eținerea cultu­rilor cu 11 cultivatoare și alte 650 — 700 de cooperatori. Ce­le mai bune rezultate au fost obținute de brigăzile condu­se de Costache Năstase, Mi­­halache Ivan și Ion Cojocaru. Cooperatorii din Cuza Vodă au prășit pînă acum, din cele 870 ha cultivate cu porumb, 820 ha mecanic și 350 ha ma­nual. După cum ne spu­nea ing. Florin Gheață, președin­tele cooperativei, cei doi bri­gadieri de cîmp (Scarlat Popa și Scarlat Filimon) își fac pe deplin datoria, mobilizînd zil­nic sute de cooperatori la lu­cru. Concomitent cu prășitul po­rumbului (în toate cele trei cooperative amintite prima prașilă mecanică și manuală la floarea soarelui s-a termi­nat), se lucrează și la întreți­nerea celorlalte culturi — prășitul și stropitul viilor, a cartofilor, fasolei etc. Deși am mai putea conti­nua mult cu exemple poziti­ve vrem să ne oprim și asu­pra unor aspecte, din care am tras concluzia că mai sunt u­­nități care nu vor să se conec­teze la marea bătălie a belșu­gului. Marți, de exemplu, pe tarlalele cooperativei agricole din Braniștea nu lucrau de­cit 10—15 țărani cooperatori la prășitul porumbului, iar în vie (unde pînă acum nu s-a dat nici o sapă și nici o pom­pă cu soluție) nu era nici un om. Știm că o parte din ță­ranii din Braniștea au fost greu loviți de furia revărsate ale Siretului, apelor dar cu atît mai mult ei trebuie să se îngrijească de culturile de pe terasă, de unde trebuie să scoată cât mai multe pro­duse agricole. In ritm nesatisfăcător se lucrează la întreținerea cultu­rilor și la cooperativele a­­gricole din Tălpigi, Gohor, Țe­­pu și altele, unde prășit­ul manual la floarea-soarelui s-a făcut pe suprafețe mici sau foarte mici, iar la porumb abia s-a început. In aceste coope­rative forța de muncă nu este mobilizată și folosită în în­tregime, mulți oameni își pierd timpul, care în această perioadă este de o valoare incalculabil de mare. Este greu de presupus ce gîndesc consiliile de conducere ale u­nităților amintite (președinți Ion Bulgaru — Tălpigi, uni­tate cu peste 1­000 ha de po­rumb ; Constache Sîrghi — Go­hor și Constantin Țuchel — Țepu). Orice ar gîndi aceș­tia un lucru este cert, nu au luat măsurile necesare pen­tru executarea la timp a lu­crărilor de întreținere a cul­turilor. Acum mai mult ca oricînd este o datorie patriotică a fiecărui lucrător de pe ogoa­re să depună toate eforturile pentru întreținerea la timp și de calitate a culturilor. Cu atît mai mult această îndato­rire trebuie să fie simțită de conducerile unităților care au obligația să mobilizeze și să organizeze munca oamenilor în scopul arătat. Or, unele consilii de conducere, între care și cele arătate, se pare că-și pierd timpul cu proble­me mărunte, scăpînd din a­­tenție pe cele mai importante de interes național în actua­­lele condiții, cum ar fi exe­cutarea prașilelor. Comitetele comunale de partid trebuie să analizeze in mod operativ situația creată prin întîrzierea lucrărilor a­­gricole și să adopte cele mai potrivite măsuri, în de condițiile și forțele funcție fiecă­rei unități, pentru recupera­rea handicapului creat ca ur­mare a ploilor care s-au ținut lanț o lungă perioadă de timp. M. CREȚEANU La S. N. G. Se construiesc gaturi pentru creșele de copii sinistrați Printre bunurile materiale pe care constructorii de nave din Galați le vor confecționa și dona populației din județe­le afectate puternic de inun­dații se numără și 50 de pa­turi metalice pentru creșele de copii. Ieri. în atelierul ajus­­taj, zece șefi de brigadă, a­­dunați în jurul unui pătuț pro­totip, notau dimensiunile păr­ților componente, calculau ma­terialul, planificau timpul ne­cesar executării lucrărilor. Fie­care din cele zece brigăzi ale atelierului ajustat a luat în primire lucrările a 5 paturi pentru ca munca să se desfă­șoare în cel mai scurt timp. Totodată, șeful atelierului a­­justat, maistrul Ilie Rădulescu, s-a consultat cu șefii ateliere­lor strungărie, tubulatură și nichelaj care vor participa la construcția paturilor. In felul acesta, primele bu­nuri destinate ajutorării sini­straților vor fi realizate. Ajus­­torii și tabulatorii au adunat, din economii, țeava și tabla necesară și de astăzi, în orele libere vor începe construcția paturilor amintite. Cum să vă spun In sala 47 a Consi­liului popular municipal Galați, tovarășa Elena Mateescu înscria într-un registru cererile cetățenilor care doresc să ia­m­ Îngri­jire temporară sau să înfi­eze copii proveniți din re­giunile sinistrate. In cîteva ore se înregistraseră — 70 de asemenea cereri. Am a­­vut șansă de a discuta cu Petrica lrava, salariată la Filiala C.E.C. Galați, care a depus cererea cu numărul 70. — Am un băiețel cu ca­re copilul ce-l voi lua in îngrijire se va înțelege foar­te bine. Și eu și soțul suntem­ salariați, dar avem o fată care ne ajută și s-ar ocupa și ea cu multă dra­goste de copil dacă familia noastră ar fi mai mare- Cum să vă spun, mă doare sufletul pentru ceea ce s-a intîmplat in Ardeal sau In Moldova, vreau să fiu a­­lături de cei care au sufe­rit, de cei care se află a­­cum în nevoie. Numeroși oameni ai mun­cii din municipiul Galati s-au adresat telefonic re­dacției noastre spre a pri­mi informații în legătură cu posibilitatea de a primi copii în îngrijire. Numai la Combinatul siderurgic, spu­nea cineva, sînt peste o sută de cereri. Am notat cîteva nume: ing. Mihai Brandabur, economistul Mi­hai Ciobanu, funcționarul Traian Bogdanovici, fochis­tul Vasile Pricopie, prof. Eugen Cioroparu, inspector general școlar, trei actori de la Teatrul de stat, navi­gatorul Ghiță Sinpetri, ju­risconsultul Constantin A­­z­oiței, telefonista Nedelia Butoi, pensionarul Grigore Smolenski. Ni s-a spus că tovarășul Stamate Neagu, salariat la Combinatul siderurgic, tată a șapte copii a mai cerut încă un băiețel sau o feli­ță , „să fie cu so/ și cu no­roc“, a spus Stamate Nea­gu, care a depus la centrul de colectare 43 de obiecte pentru copii și maturi, des­tinate sinistraților. Zeci și sute de oameni așteaptă să primească un număr de or­dine pe cererea lor de a deveni din nou părinte. VIRGIL ȚIGĂNUȘ •­M­U Nr. 7916 Climat de încredere (Urmare din pag. I),­spiră un sentiment recon­fortant de siguranță. Ici, colo, de-a lungul por­țiunilor proaspăt lucrate cî­teva lopeți retușează. Ta­­trele, mașinile harnice care au cărat aici pămîntul zi și noapte, și-au schimbat des­tinația. Piramidele cu mate­rial de intervenție așteaptă să fie folosite în caz de ur­gență. In cîteva locuri, în dreptul căilor de acces spre Dunăre, necesare celor ca­re își consumă orele de muncă , pe malul fluviului, digul nu și-a împlinit pro­porțiile. Cînd viiturile vor deveni însă amenințătoare, echipele de intervenție, pre­gătite la orice să-și arate iscusința oră din zi și din noapte, vor zidi repede, ba­tînd cu hotărîre trecerea un­delor. Gălățenii, cu toții, au tre­cut zilele acestea să vadă cu ochii lor înălțarea aces­tui uriaș parapet, cîteva mii dintre ei au prestat aici mul­te ore de muncă patriotică. Alții au fost la Prut,­­ alții la Siret, punînd umărul să salveze bunurile județului, bunurile țării. Faleza nu mai este călcată acum cu pasul dezinteresat al celui care face promena­dă. Pe partea dinspre oraș a digului oamenii privesc și se justifică prin De partea cealaltă, certitudini, fluviul, cu apele sale sălbatice, pa­re să se domesticească, co­­borțndu-și undele înnegurate spre mare. Bătălia cu apele continuă (Urmare din pag. 1). cit măsoară digul la partea superioară e un du-te-vino de basculante. Este coloana con­dusă de Ion Severin de la în­treprinderea de transporturi auto. Intre km 8 și 10 — acțio­nează acum cu aceeași hotă­­rire ca și cei 3 000 de oameni aflați pe acest front, salariații șantierului 23 — I.C.M.S.G. Se înalță digul cu încă cîțiva centimetri concomitent cu consolidarea lui. Pretutindeni am întîlnit a­­ceeași muncă avîntată, ace­eași hotărîre de a învinge sti­hiile dezlănțuite. Un crez pentru toți cei 3 000 singur de oameni : victoria asupra na­turii, de astă dată dușmănoa­să. — încă 26 de ore mai tre­buie să rezistăm, se aud voci în fiecare grup. — încă 26 de ore ? Vom rezista ! Există o forță,­­um nucleu care a concentrat o asemenea imensă energie, a creat din fiecare om o singură năzuință această forță este partidul, comuniștii aflați în aceste momente grele în primele rînduri ala bătăliei, începînd de la organizarea ei și pî­nă la lupta directă cu apele în­volburate. De la km 10 pînă la Șivița peste 1500 de oameni ai oțe­lului sînt în continuă înfrun­tare cu apele Prutului. I-am găsit pe energeticienii și mecanicii combinatului, pe viitorii laminatori ai noului obiectiv aflat în construcție — laminorul de benzi la re­ce, iar ceva mai departe pe proiectanții Combinatului. Am aflat de la tovarășul ing. Ilie Nisipeanu, director de concepție al C.S.G., că toate sectoarele combinatului își îndeplinesc sarcinile de plan. — Avem obligația patrioti­că, ne spunea interlocutorul nostru, să învingem apele dar să și dăm în același timp mai multă fontă, oțel și laminate economiei naționale. Cei ră­mași să vegheze focul conti­nuu au hotărît să prelungeas­că cu cîteva ore schimbul pentru ca alții să poată lucra pa dig. BULETIN HIDROMETEOROLOGIC In tot județul, ieri s-a men­ținut vremea frumoasă, cu înnorări trecătoare și fără a­­verse. Această situație atmos­ferică ce se menține de cîteva zile și în bazinele superioare ale Siretului, a determinat modificarea pozitivă a nivelu­lui apelor pe întreg județul Galați. La punctul hidrologic Cosmești cotele Siretului au fost aseară la orele 19 cu 24 cm mai scăzute față de ni­velul din ziua de 26 mai la aceeași oră ; la p.h. Lungoci, în același interval de timp, apele au scăzut cu 33 cm, iar la Șendreni cu 6 cm. Pe rîul Prut, în aceeași pe­rioadă de timp de 24 de ore apele au crescut cu 9 cm, a­propiindu-se de cota maximă prognozată pînă acum de Co­misia centrală pentru apăra­rea contra inundațiilor. La Tecuci, cota rîului Bîrlad­ a scăzut cu 10 cm menținîn­­du-se cu circa 60 cm peste cota de inundații. Dunărea, la p.d. Galați, a înregistrat aseară la orele 19 cota de 592 cm, o creștere de 7 cm față de nivelul din ziua de 25 mai la aceeași oră. Pentru următoarele 24 de ore nu­ se prevăd precipitații însemnate, temperatura va fi în ușoară răcire, cu vînt po­trivit. Pe Siret și Bîrlad apele vor continua să scadă simți­tor, iar pe Prut și Dunăre ele vor înregistra o oarecare creștere. Reprezentanți ai Crucii Roșii în vizită la Galați In cadrul acțiunilor inițiate pentru ajutorarea populației din țara noastră care a avut de su­ferit de pe urma catastrofalelor inundații, ieri a sosit la Galați Slobodan Popovic, director ad­junct al biroului de ajutorare internațională al Ligii Societăți­lor de Cruce Roșie și Peter Ior­­danov, directorul secției relații externe a Comitetului Central al Crucii Roșii Bulgare. In vizi­ta lor, oaspeții au fost însoțiți de tovarășul Anton Moisescu, președintele Societății de Cruce Roșie a Republicii Socialiste Ro­mânia. După o scurtă vizită la sediul Comisiei județene de Cruce Ro­șie, unde dr. Vasile Alexandru, președintele Comisiei a pre­zentat în mod succint aspecte din activitatea lucrătorilor sani­tari și de Cruce Roșie, oaspeții s-au oprit la­­ centrul nr. 7 de colectare a obiectelor aflat pe strada Republicii. In continuare, oaspeții au fost primiți de către tovarășul Constantin Dăscălescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului județean Galați al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, care a înfățișat celor prezenți tabloul sumbru al distrugerilor provocate de apele revărsate ale Siretului, precum și lupta ti­tanică, eroică a gălățenilor pen­tru preîntâmpinarea unor noi inundații în valea orașului și în zona Brateșului. Totodată au fost înfățișate măsurile de pro­filaxie luate pe cuprinsul jude­țului pentru preîntîmpinarea u­­nor boli sau epidemii. Mulțumind pentru făcută, Slobodan Popovic primirea și-a manifestat convingerea că gălă­țenii vor ieși învingători din a­­ceastă încleștare cu forțele dez­lănțuite ale naturii și a asigurat că Liga Societăților de Cruce Roșie vă organiza noi acțiuni pentru ajutorarea populației si­nistrate din țara noastră. Text și foto . P. POPA In vizită la centrul nr. 7 de colectare a obiectelor. v ­i. Jy,­

Next