Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)
1970-05-23 / nr. 7911
X CENÎîW M' Tovarășul Nicolae Ceaușescu în zone sinistrate și amenințate de inundații din județele Brăila și Galați In cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în județele Brăila și Galați, în care în aceste zile au loc mari acțiuni de prevenire și combatere a inundațiilor. Nu a trecut decit o săptămână de la primele vești despre inundațiile abătute asupra unor așezări omenești — sate și orașe — asupra unor cîmpii din Transilvania și iată că, din nou, continuu, forțele , oarbe ale naturii se abat asupra altor și altor zone geografice, afectînd sate, ogoare mănoase și întreprinderi din partea de răsărit a țării. In vreme ce în localitățile greu lovite de furia revărsărilor — Satu Mare, Tg. Mureș, Dej, Alba Iulia, Mediaș, Sighișoara și multe altele — oamenii muncii, răspunzînd cu un înalt simț patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, depun acum eforturi uriașe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieții, a activității economice și sociale pe făgașul normal, alte localități și întinse suprafețe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundațiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, în județele Ilfov, Ialomița, Brăila, Galați, privirea distinge largi suprafețe cultivate, acoperite — continuu sau intermitent — de ape. Chiar și acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile băltește pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coșurile fumegînde ale Combinatului de celuloză și hîrtie — Chiscani, fabricile și întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. ■ Aparatul de zbor se dreaptă spre Dunăre. De în, la numai 100 m altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele umflate, pline de mîl, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul brațului Macin, pînă în apropierea orașului cu același nume din județul Tulcea.Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decit coroanele arborilor și case invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Și totuși, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriașă oază de verdeață, netulburată . Insula Mare a Brăilei. Situată între brațul Vîlciu și albia Dunării Vechi aceasta insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăție a apelor, cu funduri de bălți, stufărișuri și păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cîmpie fertilă. O suprafață de peste 72 000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare și terțiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1 400 km. In' insulă' au fost create 7 sisteme mari de desecare bălților, cu 13 stații de poma pare. In urma desecărilor, defrișării stufărișurilor, de pe a 22 395 hectare și sălciilor de pe 17 500 hectare, suprafața arabilă a ajuns la 56 000 hectare. Incepînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au înființat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37 000 hectare au obținut în medie 5 144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48 236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii și beneficiarii acestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleștați într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieșit învingători, în momentele culminației unde, de din aprilie, iar acum viitură continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al țării. ... Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt întîmpinați aici de tovarășii Mihai Gere și Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, prim-secretar al Comitetului județean — Brăila al P.C.R., și de Ioan Teșu, adjunct al ministrului agriculturii și silviculturii. In fata unei hărți a insulei, tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat în amănunțime despre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămînt și fascine a rezistat și rezistă în fața viiturilor. O porțiune de 3100 m, unde apele au ajuns la 50—60 cm de coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, în lungime de 11 000 m, unde viitura se ridică pînă la cm de cota digului, este, 60—70 de asemenea, în pericol. In aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3 800 de localnici, ajutați de 1300 de ostași, de mașini, bacuri și utilaje grele, 60 000 de saci de pămînt, fascine și alte materiale de construcție — imense umane și materiale sînt forțe aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicție de care numai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35 000 hectare și de floarea-soarelui, pe 6 000 hectare, sînt mai frumoase in acest an ca oricînd. hotărîți să apere cu dîrzenie această mare avuție, locuitorii insulei nu precupețesc nici un efort, muncind zi și noapte, pentru ridicarea și consolidarea digurilor aflate în pericol. Totuși, pentru orice eventualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30 000 de animale au fost evacute. Este pregătită în amănunțime și citarea populației, în caz erade nevoie. Din nou la bordul unui elicopter, ușor de recunoaștere... Tovarășul Nicolae Ceaușescu urmărește atent lucrările ce se desfășoară în zona de amonte a incintei, între Salcia și Mărașu, pe porțiunile de dig unde apele fluviului devin tot mai amenințătoare, atingînd o cotă cu aproape 5 metri mai înaltă decit nivelul mediu. Conducătorul partidului și statului nostru recomandă să se ia cele mai energice măsuri, să se folosească toate forțele, să se facă tot ce e omenește posibil pentru ca apele să nu treacă, pentru a fi salvate aceste pămînturi care valorează enorm pentru economia națională. Nu se mai urmează cursul sinuos al Dunării Vechi, ci se taie în diagonală drum pe direcția Brăila. Este un spectacol pe cit de contradictoriu, pe atît de fascinant. Această imensă întindere netedă ca în palmă, fostă pînă acum cîțiva ani „Balta", împărăție a apelor și sălciilor plîngătoare, astăzi Insula Mare a Brăilei, este o oază de liniște în care culturile se dezvoltă normal și oamenii muncesc la cîmp cu calm și liniște de parcă petecul acesta de pămînt s-ar afla nu înconjurat de apele viforoase și murdare ale fluviului, ci la depărtări de zeci și zeci de kilometri. De la altitudinea joasă la care se zboară, ochiul deosebește cu ușurință culturile de porumb de cele de floarea-soarelui, pe cele de grîu de cele de lucerna. Sunt în plină desfășurare lucrările de întreținere. Oamenii se opresc din lucru pentru o clipă și, călind în sus, îndreaptă spre aparatele de zbor gesturi prietenești, flutură batiste. Mulți din cei de jos știu că în trecere se află secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, neobositul conducător, care nu pregetă o clipă , care nu precupețește nici un efort pentru a fi acolo unde se ridică cele mai grele probleme ale acestor zile de aprigă luptă cu stihiile și unde sfatul și îndrumarea sa sînt mai mult decît oriunde necesare. Aici, așadar, digurile, care încing ca o centură Insula, au rezistat și vor rezista. Aici se va lucra, se va cosi lucerna, va rodi porumbul, floarea-soarelui va păta cu galbenul ei auriu vaste întinderi de pămînt. Brăila. Se aterizează pe stadionul nou al orașului, aflat într-un înaintat stadiu de construcție. Mii și mii de cetățeni ai Brăilei, aflml că în orașul lor — vestitul oraș dunărean azi important centru al industriei constructoare de mașini grele, al industriei hîrtiei și celulozei, al șantierelor, va sosi secretarul general al partidului — i-au ieșit în întîmpinare, au venit să-i ureze bun sosit, să-i asculte îndemnul și sfatul. Prim-secretarul Comitetului municipal de partid, primarul Brăilei, tov. Radu Constantin, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, în numele locuitorilor orașului și al său personal, calde și simțite cuvinte de gazdă. Spre Uzina „Progresul“... De o parte și de alta a străzilor, brăilenii, tineri și vîrstnici, inundă trotuarele, aplaudă cu însuflețire. „Progresul“, una din principalele întreprinderi producătoare de utilaje rutiere și de construcții, numără aproape 7 000 de salariați — muncitori, ingineri, tehnicieni, lucrători în aparatul de cercetare și proiectări, funcționari. Valoarea marfă realizată aici producției într-un an se cifrează la un miliard de lei, sau trei milioane de lei pe zi. Marca „Progresul“ este cunoscută nu numai în țară ci și peste hotare, rulourile compresoare, concasoarele cu zbor, excavatoarele produse aici fiind prezente ca mărfuri de prestigiu în listele de export ale țării. Itinerarul în uzină trece prin secțiile uzinaj și montaj. Mașini moderne de mare randament, cu care uzina a fost înzestrată în ultimii ani, strunjesc, frezează, rabotează piese grele de metal. Se asamblează părți din produsul finit, motoare. Inginerul subansamble, Munteanu, directorul Gheorghe general al întreprinderii, răspunde la întrebările în legătură cu calitatea producției, cu destinația ei. Un număr de 42 rulouri compresoare, făcînd parte dintr-un lot de 72, sînt gata să iasă pe porțile uzinei. Inginerul Gheorghe Munteanu face precizarea că beneficiarul, o firmă străină, satisfăcută de calitatea produsului, a adresat uzinei încă o comandă de 108 bucăți. Pe platforma de încercare a compresoarelor și excavatoarelor are loc un schimb de păreri asupra calității produselor. Se arată că excavatoarele produse în prezent sunt de o concepție depășită și că uzina asimilează acum un tip de excavator modern și de mai mare capacitate, excavatorul cu acționare hidraulică, ale cărui 5 prototipuri sînt în curs de execuție, urmînd ca în curînd el să intre în producția de serie. Tovarășul Nicolae Ceaușescu subliniază faptul că utilajele acestei întreprinderi — excavatoare, rulouri compresoare, mașini grele destinate lucrărilor de construcție — au mare importanță acum, în e oforturile ce ne așteaptă pentru refacerea drumurilor, șoselelor, căilor ferate, a construcțiilor din localități, întreprinderi și din agricultură, după retragerea apelor. Pretutindeni, în secțiile și în toate sectoarele vizitate se lucrează cu pricepere, cu spirit de dăruire. Muncitorii de aici fac Nicolae Ceaușescu, tovarășului celorlalți conducători de partid și de stat o primire călduroasă. Ințelegînd momentele grele prin care trece țara, își înzecesc eforturile pentru a da mai multe produse și de mai (Continuare în pag. a 11-a). Tovarășul Nicolae Ceaușescu este informat despre măsurile luate de către Comitetul județean de partid pentru stăvilirea apelor Dunării și ale Prutului. Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI Nr. 7911 SIMBATA 23 MAI 19704 PAGINI 30 BANI Conștiința cetățenească — mai puternică decît furia apelor Zid trainic, ridicat cu Colectivele unitățîlor de pe platforma Combinatului siderurgic au hotărît: " ÎN SPRIJINUL RECUPERĂRII GRABNICE A PAGUBELOR PROVOCATE ECONOMIEI, o producție globală, peste angajamentul anual, de 15 milioane lei și 30 milioane beneficii suplimentare , 10 milioane lei și 300000 lei valută economisite la fondurile de investiții, care să fie destinate zonelor sinistrate , însemnate cantități de materiale de construcții donate pentru refacerea uni tăților industriale, a locuințelor Publicam cu citeva zile în urmă un articol în care relatam spiritul de abnegație pe care siderurgiștii de la Combinatul gălățean îl dovedesc, Iai muncă," pentru a asigura patriei tot mai mult metal. De fapt, pe întreaga platformă, în aceste zile de încercare prin care trece țara și poporul nostru, spiritul de solidaritate civică, de înalt patriotism se manifestă din plin. Prin adunări spontane, ținute la sfîrșitul schimburilor sau al zilei de lucru, siderurgiștii, constructorii și mentorii noii cetăți de metal a patriei se angajează în fața conducerii partidului și statului să depună maxime eforturi pentru recuperarea grabnică a pagubelor provocate economiei naționale, pentru sprijinirea acțiunii de refacere neîntîrziată a zonelor sinistrate. Un prim bilanț, care ne-a fost furnizat de către Cornitetul de partid C.S.G., relevă faptul că unitățile de pe platforma Combinatului au hotărit să realizeze, peste angajamentele luate in întrecere pe anul 1970, o producție globală suplimentară în valoare de 15 milioane lei și un beneficiu de 30 milioane lei. Chibzuind atent asupra posibilităților de care dispun de a reduce costul investițiilor, de a folosi cât mai rațional resursele materiale și umane, constructorii și siderurgiștii și-au propus să economisească, fără a afecta calitatea și funcționalitatea noilor obiective, 10 milioane lei din fondurile de investiții acordate pe anul 1970 Combinatului de la Dunăre și 300 000 lei valută, sume care să fie destinate zonelor sinistrate. In plus, din propriile economii sau producînd în afara sarcinilor de plan, colectivele întreprinderilor de pe platforma Smîrdanului s-au angajat să ajute zonele sinistrate cu însemnate cantități de materiale. Astfel, Combinatul siderurgic va dona 10 000 m.c. oxigen îmbuteliat, 10 000 tone zgură granulată pentru ciment, 13 000 tone zgură furnale pentru refacerea șoselelor și 200 tone var. De pe întreaga platformă, 400 de muncitori de diferite profesii vor ajuta la acțiunile de repunere în funcțiune a unităților care au avut de suferit de pe urma inundațiilor. Colectivul întreprinderii de construcții și montaje siderurgice va produce peste plan 500 m.c. prefabricate din beton, 4 500 m.c. oxigen îmbuteliat, 45 tone fier, beton, 165 tone ciment și totodată, va pune la dispoziția zonelor sinistrate, suportînd cheltuielile din economiile proprii, două excavatoare, 10 autobasculante, două tractoare de mare putere, un număr de betoniere și va contribui la refacerea a două școli de 16 clase. Asemenea angajamente și-au luat și întreprinderea Electrocentraie, șantierele Î.M.I.A., I.M.B., I.C.S.T.. .toate reliefînd spiritul de solidaritate al oamenilor muncii, hotărirea luide a înfăptui fără preget sub conducerea organizației de partid planurile desăvîrșirii construcției socialiste în patria noastră, elaborate de partid: GH. TEODORESCU BULETIN HIDROLOGIC In cursul zilei de ieri, cotele apelor din județul nostru au înregistrat o pronunțată scădere, în afară de rîul Prut, care la punctul hidrometric Oancea a înregistrat aseară la orele 19,00 o creștere de 12 cm în 24 de ore. Pe rîul Siret, la punctele hidrometrice Cosmești, goci și Șendreni, apele Lunau scăzut în aceeași perioadă de timp cu 35, 16 și respectiv 28 cm. Față de nivelele maxime atinse în cursul inundațiilor din aceste zile nivelul Pe Siret a scăzut cu 75 apei de cm la Cosmești, cu 95 cm la Lungoci și cu 119 cm la Șendreni. Pe riul Bîrlad apele în scădere s-au menținut sub cota de inundație. Dunărea la Galați a înregistrat aseară la orele 19 o scădere de 3 cm față de nivelul de la aceeași oră din ziua de 21 mai și cu 8 cm față de nivelul maxim din ziua de 20 mai a.c. Pentru următoarele 24 de ore, cotele apelor vor continua să scadă pe rîurile Siret și Bîrlad și vor crește ușor pe rîul Prut. Pe Dunăre, la Galați se prevede o tendință de ușoară creștere. bărbăție Digul care se ridică zilele acestea în calea Dunării, datorită concentrației de forțe și tenacității cu care a început sa se lucreze chiar de la „start”1, va fi terminat cu mult înaintea asaltului de ape, evitîndu-se astfel posibilitatea oricărei surprize întristătoare. Sîmbătă, la orele 17 ne spunea cu o zi în urmă tovarășul Ștefan Rădvan, director adjunct al I.C.M.S.G. — tronsonul unu al digului, porțiunea dintre strada Belvedere și Palatul Navigației, va fi o construcție finită. Pe joi 21 mai a.c. Peste Galați lasă noaptea. Acolo, în vale, schimbul al doilea a început deja să muncească. S-a întîmplat ca după douătrei ore de odihnă oameni din schimbul întîi să se întoarcă benevol la lucru. Gestul lor se comentează într-un climat de ansamblu ; noțiunea de eroism se amplifică ; conștiințele ard la temperatura patriotismului și a solidarității. Coborîm pe centura de siguranță a orașului, pașii calcă pe pămîntul tare, împresurat de-a lungul gardului compact spatele căruia mușcă neputinincioasă Dunărea. Zgomotele orașului se pierd undeva în urmă, noaptea păstrind doar o forfotă mocnită de lopeți și de maiuri. In dreptul docurilor echipa de soldați a căpitanului Gheorghe Dobrescu stivuiește piatră cubică. Sergentul Barbul este unul din cei mai tăcuți inițiatori ai efortului comun. Nu a primit de la ai săi nici o veste și casa părintească este așezată pe malul Someșului... încercăm în treacăt zidul de tablă navală care acoperă o porțiune însemnată la S.N.G. Apa, fără îndoială, nu va putea trece pe aici. Nu va putea trece desigur nici peste stavila trudită cu migală de militarii Vasile Iacob, Cristea Moldoveanu, Francisc Barta, Vasile Urcan, pe care i-am întîlnit la tronsonul al treilea al digului și de la care am aflat sensul abnegației și al dăruirii. Printre camarazii lor sînt mulți care și-au lăsat rudele în Transilvania. Pe unde au trecut Mureșul, Someșul, Crișurile - ne spune cineva - se muncește acum și cu dinții. E de datoria noastră să nu lăsăm Dunărea în voia apelor sale, să devasteze munca oamenilor care ne-au ajutat părinții să iasă din impas. Pe vapoarele ancorate în rada portului s-au aprins lumini palide. Dincoace, de-a lungul malului, o rețea electrică improvizată descoperă în noapte șantierul. Mașinile vin și pleacă fără întrerupere de la o carieră deschisă la Brateș. Nicu Vlad, Vasile Ghica, Dumitru Coman, Ștefan Drehuță, șoferi da la întreprinderea 7 construcțiimontaj, nu-și cruță nici o clipă mașinile, solicitîndu-le viteza și tonajul. Se aude clar vocea unui coordonator al convoiului care pătrunde în incinta Exportlemnului :Zece mașini să descarce la depozitul de lemne. Așteaptă acolo un buldozer... Suntem însoțiți acum de inginerul Sterian Duțu, de la întreprinderea 7 construcții-montaj, coordonatorul tronsonului patru în această noapte. Ne spune că totul ține în aceste clipe de organizare, de împărțirea justă a responsabilităților. — Oamenii fac ceea ce trebuie și bine, fără să se spui de două ori. Totul e să-și cunoască atribuțiile. Un maistru, Emil Rodeanu, de la aceeași întreprindere, este unul din cei care își știe foarte bine sarcinile. Cîțiva militari, orientați de dînsul, din- RADU MACOVEI (Continuare în pag. a II-a). 1