Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)
1970-06-30 / nr. 7944
A BIBLIOTEA I CENTRALĂ UNI^tIT/v **■ I ,M EMINESCU* IM \ Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7944 MARȚI 30 IUNIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI CU PRILEJUL „ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI“ Solemnitatea decernării unor titluri și ordine ale Republicii Socialiste România Cu prilejul „Zilei învățătorului", la Consiliul de Stat a avut loc, luni la amiază, solemnitatea decernării unor titluri și ordine ale Republicii Socialiste România, înaltele distincții au fost înmînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. La solemnitate au luat parte tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Uie Verdeț, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Miron Constantinescu, precum și Miron Nicolescu, președintele Academiei Republicii Socialiste România, Mircea Malita, ministrul învățămîntului. In semn de prețuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii și educării elevilor și studenților și a contribuției aduse la dezvoltarea învățămîntului și culturii din patria noastră, au fost distinși cu titlul de „Om de știință emerit al Republicii Socialiste România" tovarășii: Ștefan Bălan, Alexandru Climescu, Alexandru Codarcea, Miltiade Filipescu, Teodor Goma, Mendel Haimovici, Caius Iacob, Vasile Radu, Remus Răduleț și Attila Szabó. Altor 100 de cadre didactice le-au fost acordate titlurile de „Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România", „Profesor emerit al Republicii Socialiste România", „Învățător emerit al Republicii Socialiste România" și „Educatoare emerită a Republicii Socialiste România". Cu același prilej, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România", clasa a II-a profesorului universitar Cristofor Simionescu și „Ordinul Muncii", clasa a Il-a, tovarășilor prof. univ. George Ciucu, prof. Francisc Izsák, prof. Sofia Pușcașu, învățătorului Arnold Rommer și prof. univ. Dimitrie Todoran. Stimați tovarăși. Doresc, in primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, tuturor acelora care au primit astăzi distincții și ordine ale Republicii Socialiste România, cele mai calde felicitări parte a Comitetului Central din al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a guvernului patriei noastre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc ca, în numele conducerii de partid și de stat, să adresez felicitări, cu prilejul Zilei învățătorului, tuturor cadrelor didactice din țara noastră. (Aplauze puternice). A devenit o tradiție să sărbătorim această zi în fiecare an și să facem, cu acest prilej, bilanțul activității desfășurate, să scrutăm viitorul spre a vedea ce avem de făcut pentru a Din rîndul celor decorați au luat cuvîntul acad. Remus Răduleț, profesor la Institutul Politehnic „Gh. Gheorghiu- Dej" din București, prof. Maria Fanache din Sibiu, prof. Francisc Izsák, inspector general al inspectoratului al județului Covasna și școlar prof. Ion Ciulacu, directorul liceului „Ion Slavici" din Panciu, care asigura educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de patrie, față de partid, față de cauza socialismului și comunismului. s*ntem, într-adevăr, să fim mulțumiți de felul în care cadrele didactice muncesc pentru educarea tineretului patriei. Avem, rezultate bune în toate sectoarele învățămîntului ( de altfel suntem la încheierea anului școlar și se cunosc în linii generale rezultatele,care — așa cum am spus — sunt bune. Fără față, aceste rezultate sunt într oexpresie grăitoare a muncii pe o care o depun cadrele didactice ; ele sunt, totodată, expresia atitudinii serioase, a exigenței tineretului nostru față de el însuși, a strădaniilor sale de a învăța, de a folosi condițiile create de statul nostru pentru a-și însuși cât mai temeinic și-au exprimat sentimentele de adincă mulțumire pentru grija ce o poartă partidul și guvernul școlii și corpului didactic, pentru înaltele distincții primite. In încheierea primit cu entuziaste solemnității, aplauze, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, comorile științei și culturii înaintate. Am putut să constatăm această atitudine înaintată și în împrejurările grele din luna mai cînd, datorită inundațiilor catastrofale, în multe județe a trebuit să facem fată unor serioase greutăți. In aceste condiții, cadrele didactice, tineretul au fost alături de toti oamenii muncii, înțelegînd că mai presus de orice era, în acele momente, datoria fată de patrie, datoria de a acționa ferm, unii, sub conducerea partidului, pentru învingerea greutăților. Unanimitatea cu care tineretul, cadrele didactice — la fel ca întregul nostru popor — au răspuns chemării partidului și au acționat în aceste împrejurări constituie o dovadă grăitoare a rezultatelor activității educa (Continuare în pag. a II-a) Cuvîntul tovarășului Nicolae Ceausescu in pagina a IV-a — încheierea vizitei delegației M. A. N. in Suedia. — încheierea Conferinței internaționale de solidaritate cu popoarele din coloniile portugheze. — Parlamentul britanic și-a reluat lucrările. Congresul F. A. O. Festivitatea decorării unor cadre didactice din județul Galați Ieri, a avut festivitatea loc la Galați decorării unor cadre didactice din județul Galați, evidențiate în munca de educație a tinerei generații, de îmbunătățire necontenită a procesului instructiv educativ. La festivitate au participat tovarășii Constantin Dăscălescu, membru al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean Galați, Baroga, secretar al Gheorghe Comitetului județean de partid, Bucur Bleancă, vicepreședinte audețean, Consiliului popular juEugen Cioroparu, inspector școlar general al Inspectoratului școlar județean, Aurel Scirtaru, secretar al Consiliului popular județean. S-a dat citirea Decretului Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România prin care s-a conferit „Ordinul Muncii", clasa a III-a, tovarășilor Gheorghe Spiridonescu, președintele Consiliului județean al Organizației pionierilor, Vasile Ceapă, directorul Grupului școlar „Al. I. Cuza", Constantin Brumă, de la Școala generală nr. 6 Tecuci , „Ordinul Meritul Cultural" clasa a 111-a .tovarășului Roman SemiRU (Continuare în pag. a II-a). Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu prin centrele de aprovizionare și desfacere ale Capitalei Duminică dimineața, la ora șapte și jumătate, oră de clocot în piețe, oră în care piața este în toi, la „Filantropiei", printre vînzători și cumpărători apare tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de primarul general al capitalei, tovarășul Dumitru Popa. Este o nouă vizită, o investigație inopinată pe care secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, o întreprinde în aceste sectoare de mare interes pentru populația Capitalei, pentru București, care sînt piețele. Vestea că secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se află printre cei veniți să vîndă și să cumpere se răspîndește cu iuțeală și, din toate colțurile pieței, mulțimea iese în întîmpinare, salută, aplaudă, își manifestă bucuria de a avea în mijlocul ei, la această oră matinală, pe conducătorul partidului și statului, neobositul tovarăș Ceaușescu, omul care nu precupețește nici o clipă, care uită de odihnă pentru a fi neîncetat, în mijlocul poporului, acolo unde poate fi întîlnit cetățeanul cu preocupările lui, unde clocotește viata, unde se rezolvă problemele diurne. Lăsînd de o parte, pentru moment, gîndul ațintit la calitatea mărfii și la preț, cetățenii se angajează în dialog cu conducătorul partidului și statului, își manifestă satisfacția deplină pentru modul în care este aprovizionată piața, pentru calitatea superioară a produselor și, în egală măsură, pentru nivelul accesibil și în mereu scădere al prețurilor la roșii, la ceapă, fructe și la celelalte produse ale grădinii și livezii. Următorul punct al itinerariului spre piața „Ilie Pintilie". Această piață, oferă aceeași priveliște generoasă de abundență. Mai mult decât în oricare piață a Bucureștiului, aici „La Matache" vin să-și desfacă surplusul de produse lactate, zarzavaturi, fructe etc. țăranii cooperatori sau producători individuali din Ilfov, Argeș, din părțile Sibiului și Brașovului. Se impun de asemenea prin cantitatea mărfurilor expuse spre vînzare, prin calitatea superioară a acestora, magazinele de desfacere ale comerțului de stat, centrele cooperației agricole de producție. In hală, cumpărătorii găseau carne pe gustul fiecăruia, de porc, de vită, de pasăre. Și aici, tovarășului Nicolae Ceaușescu i se face spontan o călduroasă primire. Gospodinele îi ies în cale, se întrec în a-i strînge mina, în a-i ura bun sosit în mijlocul cetățenilor. Sunt mărturii de netăgăduit ale încrederii, stimei și dragostei cu care masele, cetățenii patriei noastre înconjoară conducerea partidului și statului, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu. Pe itinerariu se înscrie și cocheta piață „Elefterie", din cartierul Cotroceni. Aici este întîlnită aceeași atmosferă de îndestulare în aprovizionarea cu mărfuri și de satisfacție pentru calitatea și prețul produselor. Apoi, la „Națiunii"... Și aici cetățenii se string în jurul secretarului general al partidului, întrecîndu-se în a-i adresa cuvinte de caldă primire. Este o adevărată efuziune de sentimente în care se îmbină respectul și afecțiunea, mulțumirea și recunoștința. După ce se vizitează hala, unde buna aprovizionare cu carne de toate sortimentele, de toate calitățile este o realitate ce dă satisfacții nu numai gastronomice, dar și vizuale, are loc o scenă de-a dreptul emoționantă. Cetățenii fac cerc in jurul tovarășului Nicolae Ceaușescu și-și declară deplina lor mulțumire pentru modul în care este aprovizionată populația, își manifestă plenar sentimentele de gratitudine față de conducerea partidului și statului, față de tovarășul Nicolae Ceaușescu personal, pentru grija pe care o poartă poporului, pentru faptul că in condițiile vitrege cauzate de inundațiile catastrofale care au lovit țara noastră, populația Capitalei, are asigurată din belșug hrana, că nu se resimte lipsa din magazine și din piețe a niciunui produs ce ține de nevoile consumatorului. La „Traian", apoi la „Pantelimon" și în continuare la „Obor", în forfota mulțimii venite să facă piața, apariția tovarășului Nicolae Ceaușescu naște pentru moment o tăcere inspirată de simțul respectului, și îndată, inspirate tot de același simțămînt al respectului și dragostei, izbucnesc aplauze, se aud voci care rostesc „Trăiască tovarășu! Nicolae Ceaușescu", „Trăiască Partidul Comunist Român", „Vă mulțumim din suflet pentru faptul de a vă afla în mijlocul nostru". S-a stat de vorbă cu cetățeni, bărbați și femei, cu vînzători, cu responsabilii piețelor și magazinelor. Secretarul general al partidului s-a interesat de calitatea produselor și a dat indicații pentru evitarea în viitor a unor deficiențe ce se mai constată în aprovizionare, mai exact spus în echilibrarea, în raport cu cerințele, distribuirii mărfurilor pe piețe. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu prin centrele de aprovizionare și desfacere ale Capitalei se încheie la piața „Dorobanți". Și la acest ultim punct al itinerariului constatările sunt aceleași: produse suficiente și de bună calitate, prețuri accesibile. Cetățenii l-au primit pe secretarul general al partidului cu aceeași efuzie de sentimente, cu aceeași bucurie, cu optimism și încredere caracteristice oricărei întîlniri a conducătorului partidului și statului cu oamenii muncii din țara noastră. (Agerpres) Vizita Maiestății Sale Imperiale Sshinsahiul Iranului, Mohammad Raza Pahlavi Arpamehr Litoralul românesc, irezistibilă atracție estivală pentru zeci de mii de turiști, din țară și de peste hotare, a primit duminică personalități de seamă : șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr și împărăteasa Farah. Sosirea suveranului Iranului și a soției sale a avut loc la ora 10, pe aeroportul „Kogălniceanu". Împreună cu oaspeții au sosit vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș și membrii misiunii române atașate pe lângă șeful statului iranian în timpul vizitei în țara noastră, Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, general-locotenent Constantin Popa, locțiitor al șefului Marelui Stat Major, precum și Maria Groza, vicepreședintă a Consiliului Național al Femeilor. Au sosit, de asemenea, Ardeshiz Zahedi, ministrul afacerilor externe a Iranului, Malektadi Alam, doamna de onoare a Majestății Sale împărăteasa Farah, Soltan Sanandaji, ambasadorul Iranului la București și alte persoane oficiale iraniene care îl însoțesc pe Șahinșah. Intîmpinînd la coborîrea din avion pe înaltul oaspete, președintele Consiliului popular județean Constantanescu, a exprimat, cordial „bun venit" gurile constănțene, Petre ioprintr-un pe mele asentimen(Continuare în pag. a IV-a). DINEU OFICIAL In onoarea președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr și împărăteasa Farah au oferit luni un dineu oficial. Au participat Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pana, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Răutu, Ion Ioniță, cu soțiile, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, alte persoane oficiale române. De asemenea, au luat parte ministrul afacerilor externe al Iranului, Ardeshiz Zahedi, celelalte personalități care înși soțesc pe Maiestățile Lor Imperiale în vizita în România. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două tari. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosferă de cordialitate, șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, au toastat pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de prietenie pentru fericirea româno-iraniene, și prosperitatea celor două popoare. Profile industriale. Foto : G. BERCOV Secerișul bate la ușă, dar pregătirile nu s-au terminat peste tot Lanurile cu grîu, care anul acesta, după aprecierile specialiștilor, promit o producție superioară celei din 1969, au început să-și însușească culoarea aurului. Ba, pe alocuri, exemplu C.A.P. Vînători, s-a trecut la deschiderea drumurilor pe care să intre combinele pentru a strînge rodul muncii depusă de mecanizatori, țărani cooperatori și de specialiști. Intr-o discuție purtată ieri, tov. Ion Slabu, președintele cooperativei agricole Foltești, ne-a informat că, atît secția de mecanizare, cit și cooperativa s-au pregătit temeinic pentru această campanie, care se va desfășura sub lozinca „Nici un bob risipit". — Aceasta impune, ne spunea președintele, ca recoltarea păioaselor să se facă atit în termeni optimi, cit mai ales, de cea mai bună calitate. In acest scop, mecanizatorii, sub supravegherea cadrelor de specialiști din I.M.A. și a inginerului din C.A.P. — tovarășul Ion Vrînceanu — au făcut proba cu grîu a combinelor. Unele mici defecțiuni care s-au constatat cu această ocazie au și fost remediate, iar altele se vor remedia în maximum două zile, după care se va face nouă probă cu grîu, în curtea o secției. Cele patru prese de balotat funcționează bine, lucru de care ne-am convins la balotatul lucernei, unde au dat rezultate bune. Cu ne privește, pe noi, conducerea cooperativei, am pregătit 2 000 de saci, am reparat și instalat utilajele de condiționat griul — o machină și un zbor, care funcționează cu motor electric, am magaziile, a căror dezinfectat capacitate este de 80 vagoane, s-au revizuit cele cinci autocamioane, iar prin planul operativ de măsuri s-au stabilit responsabilitățile membrilor consiliului de conducere, ordinea recoltării lanurilor, drumurile pe care vor circula mijloacele de transport încărcate cu cereale etc. In cursul acestei săptămîni vom începe recoltatul 35 ha cu orz, după care celor vom continua cu griul. Din cele relatate, rezultă că la Foltești strîngerea recoltei poate începe. Dar, nu la fel stau lucrurile și la C.A.P. Vlădești. Aici, după cite am fost informați de inginerul șef al cooperativei — Liviu Iorga — combinele nu sunt încă puse la punct pentru a putea intra în lan. Cu privește presele de balotat, acum se lucrează la repararea lor. Deci, secția de mecanizare trebuie să acționeze cu o deosebită intensitate, pentru că după maximum treipatru zile vor trebui să înceapă recoltatul. Vor fi gata în acest răstimp mașinile ? Consiliul de conducere va trebui, și el, să acționeze ca imediat să se treacă la dezinfectarea magaziilor, singurul lucru ce-i mai are de făcut. Din cele constatate doar în două unități, rezultă că una nu este perfect pusă la punct pentru începerea secerișului. De aceea se impune, îndeosebi pentru conducerile întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, să termine de urgență probele combinelor cu grîu, să ia măsuri pentru remedierile ce se impun și după aceea toate utilajele să fie date în seama inginerilor șefi din cooperative, cei care poartă răspunderea nemijlocită pentru a hotărî unde și cînd să înceapă recoltatul cerealelor păioase. M. CREȚEANU Sfîrșit de sesiune, început de vacanță Final de sesiune universitară - început de vacanță. S-a încheiat deci o nouă etapă în învățămîntul superior, etapă de studii temeinice care i-au făcut pe viitorii ingineri, subingineri și profesori pregătiți la Galați să urce o nouă treaptă spre specializare. Rezultatele indică o mare majoritate de promovați atit la Institutul politehnic cit și la cel pedagogic. Se poate spune deocamdată, după calcule estimative, că notele de la 7 la 10 au cîștigat teren încheindu-se astfel cu succes lupta susținută In anul 1969- 1970 împotriva mediocrității. Volumul de muncă a fost pe perioada sesiunii leit de mare. Numai la deoseInstitutul politehnic au fost programate pentru ingineri și subingineri peste 5 500 examene-student. Cadrele didactice, in nota de exigență cunoscută, s-au achitat de sarcina de a controla cu exactitate cunoștințele, reușind să dovedească că studiul temeinic, prezența activă pe tot parcursul anului la seminarii și la orele de laborator, frecvența bună , aduc satisfacții plenare atît studentului cit și profesorului. La Institutul pedagogic, fiecare facultate a repurtat, de asemenea, succese importante, rezultatele ultimelor 28 de examene date în ultima zi a sesiunii, încheind un bilanț prestigios. Prima zi de vacanță se dedică, de obicei unui plan de acțiune detaliat pentru lungă vară de repaos. Se va pleca în tabere de odihnă, la munte și la mare, se vor face excursii interesante, Case de cultură a studenților avind pentru această perioadă un program adecvat de activitate. Viitorii ingineri vor pleca in practică. Bună parte din ei vor efectua ore de muncă patriotică la Odaia Manolache, Tulucești, Matca, Bădălan, Brateș, Ghrboavele. Cei de la Institutul pedagogic vor lucra la I.A.S.-urile Bărboși și Ivești etc. O cantă activă deci, care vaanunță bucurii majore, distracții specific studențești, zile lungi de vară, reconfortante, tot auâtea prilejuri de manifestare a tineretului nostru studios. R. M. Deschiderea expoziției retrospective Nicolae Mantu Duminică 28 iunie, la Muzeul de artă românească modernă și contemporană din Galați s-a deschis expoziția retrospectivă a pictorului și graficianului Nicolae Mantu, artist multiplu variat care și-a înscris pentru și totdeauna numele în istoria artei românești. La vernisaj au participat tovarășii Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Baroga, Paraschiv Benescu, George Chiriță, Eleonora Marculescu, Dumitru Pislaru, activiști de partid și de stat, artiști plastici, intelectuali, rude și prieteni ai artistului, un numeros public. A fost de față tovarășa Elena Pojar, inspector general în Direcția Muzeelor de la Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. După alocuțiunea rostită de muzeografa Natalia Budac, cea care s-a ocupat special de organizarea acestei expoziții, avocatul pensionar Gh. Stoenescu, fost Mantu, a reînviat prieten al lui momentele petrecute cu ani în urmă alături de pictorul gălățean. In cuvinte calde Gh. Stoenescu a evocat personalitatea lui Mantu ca și atmosfera culturală de odinioară a Galațiului cu șezătorile literare ținute în compania scriitorilor Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, Horia Furtună ș.a. S-a trecut apoi la vizitarea expoziției. Pe simeze sunt expuse 112 lucrări de pictură și grafică din toate perioadele de creație ale artistului , compoziții de o largă respirație epică evocînd trecutul de luptă al poporului nostru, portrete, naturi statice, scene de vînătoare, interioare, flori. Apreciind lucrările expuse, tovarășul Constantin Dăscălescu a felicitat conducerea muzeului de artă pentru că creația acestui artist a adunat militant gălățean risipită în cea mai mare parte prin colecții particulare și a restituit-o publicului in dimensiunile ei adevărate. In același timp, tovarășul Constantin Dăscălescu a recomandat conducerii muzeului să continue acțiunea de valorificare a creației artiștilor plastici gălățeni, câutînd să-i impună în rîndul valorilor naționale. După vernisajul expoziției, în continuarea acestei manifestări, publicul a ascultat un microconcert oferit de un grup de artiști de la Teatrul muzical din Galați. CORNELLU STOICA