Viața Nouă, aprilie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 7867-7944)

1970-06-30 / nr. 7944

A B­I­B­L­I­O­T­E­A­­ I CENTRALĂ UNI­­^tIT/v **■ I ,M EMINESCU* IM \ Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7944 MARȚI 30 IUNIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI CU PRILEJUL „ZILEI ÎNVĂȚĂTORULUI“ Solemnitatea decernării unor titluri și ordine ale Republicii Socialiste România Cu prilejul „Zilei învățătoru­lui", la Consiliul de Stat a avut­­ loc, luni la amiază, so­lemnitatea decernării unor ti­tluri și ordine ale Republicii Socialiste România, înaltele distincții au fost în­­mînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. La solemnitate au luat parte tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Ră­­dulescu, Virgil Trofin, Uie Verdeț, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Miron Constan­­tinescu, precum și Miron Ni­­colescu, președintele Acade­miei Republicii Socialiste România, Mircea Malita, minis­trul învățămîntului. In semn de prețuire a per­sonalului didactic pentru ac­tivitatea meritorie în dome­niul instruirii și educării ele­vilor și studenților și a contri­buției aduse la dezvoltarea în­vățămîntului și culturii din patria noastră, au fost distinși cu titlul de „Om de știință e­­merit al Republicii Socialiste România" tovarășii: Ștefan Bălan, Alexandru Climescu, Alexandru Codarcea, Miltiade Filipescu, Teodor Gom­a, Men­del Haimovici, Caius Iacob, Vasile Radu, Rem­us Răduleț și Attila Szabó. Altor 100 de cadre didactice le-au fost acordate titlurile de „Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste Româ­nia", „Profesor emerit al Re­publicii Socialiste România", „Învățător emerit al Republicii Socialiste România" și „Edu­catoare emerită a Republicii Socialiste România". Cu același prilej, a fost con­ferit ordinul „Steaua Republi­cii Socialiste România", clasa a II-a profesorului universitar Cristofor Simionescu și „Or­dinul Muncii", clasa a Il-a, to­varășilor prof. univ. George Ciucu, prof. Francisc Izsák, prof. Sofia Pușcașu, învățăto­rului Arnold Rommer și prof. univ. Dimitrie Todoran. Stimați tovarăși. Doresc, in primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, tutu­ror acelora care au primit as­tăzi distincții și ordine ale Re­publicii Socialiste România, cele mai calde felicitări parte a Comitetului Central din al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a gu­vernului patriei noastre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc ca, în numele conducerii de partid și de stat­, să adresez felicitări, cu prilejul Zilei în­vățătorului, tuturor cadrelor didactice din țara noastră. (A­­plauze puternice). A devenit o tradiție să săr­bătorim această zi în fiecare an și să facem, cu acest prilej, bilanțul activității desfășurate, să scrutăm viitorul spre a ve­dea ce avem de făcut pentru a Din rîndul celor decorați au luat cuvîntul acad. Remus Ră­duleț, profesor la Institutul Politehnic „Gh. Gheorghiu- Dej" din București, prof. Ma­ria Fanache din Sibiu, prof. Francisc Izsák, inspector gene­ral al inspectoratului al județului Covasna și școlar prof. Ion Ciulacu, directorul liceului „Ion Slavici" din Panciu, care asigura educarea tinerei gene­rații în spiritul dragostei față de patrie, față de partid, față de cauza socialismului și co­munismului. s*ntem, într-ade­­văr, să fim mulțumiți de felul în­ care cadrele didactice mun­cesc pentru educarea tineretu­lui patriei. Avem, rezultate bu­ne în toate sectoarele învăță­mîntului ( de altfel suntem­ la încheierea anului școlar și se cunosc în linii generale rezul­tatele,­­care — așa cum am spus — sunt bune. Fără față, aceste rezultate sunt într o­expresie grăitoare a muncii pe o care o depun cadrele didacti­ce ; ele sunt, totodată, expresia atitudinii serioase, a exigenței tineretului nostru față de el însuși, a strădaniilor sale de a învăța, de a folosi condițiile create de statul nostru pentru a-și însuși cât mai temeinic și-au exprimat sentimentele de adincă mulțumire pentru grija ce o poartă partidul și guver­nul școlii și corpului didactic, pentru înaltele distincții pri­mite. In încheierea primit cu entuziaste solemnității, aplauze, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu, comorile științei și culturii înaintate. Am putut să consta­tăm această atitudine înainta­tă și în împrejurările grele din luna mai cînd, datorită inun­dațiilor catastrofale, în multe județe a trebuit să facem fată unor serioase greutăți. In a­­ceste condiții, cadrele didac­tice, tineretul au fost alături de toti oamenii muncii, înțele­­gînd că mai presus de orice era, în acele momente, datoria fată de patrie, datoria de a ac­ționa ferm, unii, sub conduce­rea partidului, pentru învin­gerea greutăților. Unanimita­tea cu care tineretul, cadrele didactice — la fel ca întregul nostru popor — au răspuns chemării partidului și au acțio­nat în aceste împrejurări con­stituie o dovadă grăitoare a rezultatelor activității educa­ (Continuare în pag. a II-a) Cuvîntul tovarășului Nicolae­ Ceausescu in pagina a IV-a — încheierea vizitei de­legației M. A. N. in Suedia. — încheierea Conferinței internaționale de so­lidaritate cu popoare­le din coloniile por­tugheze. — Parlamentul britanic și-a reluat lucrările. Congresul F. A. O. Festivitatea decorării unor cadre didactice din județul Galați Ieri, a avut festivitatea loc la Galați decorării unor cadre didactice din județul Galați, evidențiate în munca de educație a tinerei generații, de îmbunătățire ne­contenită a procesului instruc­tiv educativ. La festivitate au participat to­varășii Constantin Dăscălescu, m­embr­u al C. C. al P.C.R., prim-secretar al Comi­tetului județean de partid, pre­ședintele Consiliului popular județean Galați, Baroga, secretar al Gheorghe Comite­tului județean­­ de partid, Bucur Bleancă, vicepreședin­te au­dețean, Consiliului popular ju­Eugen Cioroparu, inspector școlar­­ general al Inspectoratului școlar jude­țean, Aurel Sci­rtaru, se­­cretar al Consiliului popu­lar județean. S-a dat citire­a Decretului Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România prin care s-a conferit „Ordinul Muncii", clasa a III-a, tovară­șilor Gheorghe Spiridonesc­u, președintele Consiliului ju­dețean al Organizației pio­nierilor, Vasile Ceapă, direc­­­torul Grupului școlar „Al. I. Cuza", Constan­tin Brumă­, de la Școala gene­rală nr. 6 Tecuci , „Ordinul Meritul Cultural" clasa a 111-a .tovarășului Roman Semi­RU (Continuare în pag. a II-a). Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu prin centrele de aprovizionare și desfacere ale Capitalei Duminică dimineața, la ora șapte și jumătate, oră de clo­cot în piețe, oră în care piața este în toi, la „Filantropiei", printre vînzători și cumpără­tori apare tovarășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de primarul general al capitalei, tovarășul Dumitru Popa. Este o nouă vizită, o investigație inopinată pe care secretarul general al partidului, președintele Consi­liului de Stat, o întreprinde în aceste sectoare de mare in­teres pentru populația Capita­lei, pentru București, care sînt piețele. Vestea că secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se află printre cei veniți să vîndă și să cumpere se răspîndește cu iuțeală și, din toate colțurile pieței, mul­țimea iese în întîm­pinare, sa­lută, aplaudă, își manifestă bucuria de a avea în mijlocul ei, la această oră matinală, pe conducătorul partidului și sta­tului, neobositul tovarăș Ceaușescu, omul care nu pre­cupețește nici o clipă, care­­ uită de odihnă pentru a fi ne­încetat, în mijlocul poporului, acolo unde poate fi întîlnit ce­tățeanul cu preocupările lui, unde clocotește viata, unde s­e rezolvă problemele diurne. Lă­­sînd de o parte, pentru mo­ment, gîndul ațintit la calita­tea mărfii și la preț, cetățenii se angajează în dialog cu con­ducătorul partidului și statului, își manifestă satisfacția depli­nă pentru modul în care este aprovizionată piața, pentru ca­litatea superioară a produse­lor și, în egală măsură, pentru nivelul accesibil și în mereu scădere al prețurilor la roșii, la ceapă, fructe și­ la celelalte produse ale grădinii și livezii. Următorul punct al itinera­­riului spre piața „Ilie Pinti­­lie". Această piață, oferă ace­eași priveliște generoasă de abundență. Mai mult decât în oricare piață a Bucureștiului, aici „La Matache" vin să-și desfacă surplusul de produse lactate, zarzavaturi, fructe etc. țăranii cooperatori sau produ­cători individuali din Ilfov, Ar­geș, din părțile Sibiului și Brașovului. Se impun de ase­menea prin cantitatea mărfuri­lor expuse spre vînzare, prin calitatea superioară a acesto­ra, magazinele de desfacere ale comerțului de stat, cen­trele cooperației agricole de producție. In hală, cumpărătorii găseau carne pe gustul fiecăruia, de porc, de vită, de pasăre. Și aici, tovarășului Nicolae Ceaușescu i se face spontan o călduroasă primire. Gospodine­le îi ies în cale, se întrec în a-i strînge mina, în a-i ura bun sosit în mijlocul cetățeni­lor. Sunt mărturii de netăgă­duit ale încrederii, stimei și dragostei cu care masele, ce­tățenii patriei noastre încon­joară conducerea partidului și statului, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu. Pe itinerariu se înscrie și cocheta piață „Elefterie", din cartierul Cotroceni. Aici este întîlnită aceeași atmosferă de îndestulare în aprovizionarea cu mărfuri și de satisfacție pentru calitatea și prețul pro­duselor. Apoi, la „Națiunii"... Și aici cetățenii se string în jurul secretarului general al partidului, întrecîndu-se în a-i adresa cuvinte de caldă primi­re. Este o adevărată efuziune de sentimente în care se îm­bină respectul și afecțiunea, mulțumirea și recunoștința. După ce se vizitează hala, un­de buna aprovizionare cu car­ne de toate sortimentele, de toate calitățile este o realitate ce dă satisfacții nu numai gas­tronomice, dar și vizuale, are loc o scenă de-a dreptul emo­ționantă. Cetățenii fac cerc in jurul tovarășului Nicolae Ceaușescu și-și declară depli­na lor mulțumire pentru modul în care este aprovizionată populația, își manifestă plenar sentimentele de gratitudine față de conducerea partidului și statului, față de tovarășul Nicolae Ceaușescu personal, pentru grija pe care o poartă poporului, pentru faptul că in condițiile vitrege cauzate de inundațiile catastrofale care au lovit țara noastră, populația Capitalei, are asigurată din belșug hrana, că nu se resim­te lipsa din magazine și din piețe a niciunui produs ce ține de nevoile consumatorului. La „Traian", apoi la „Pante­­limon" și în continuare la „Obor", în forfota mulțimii ve­nite să facă piața, apariția to­varășului N­icolae Ceaușescu naște pentru moment o tăcere inspirată de simțul respectului, și îndată, inspirate tot de ace­lași simțămînt al respectului și dragostei, izbucnesc aplau­ze, se aud voci care rostesc „Trăiască tovarășu! Nicolae Ceaușescu", „Trăiască Partidul Comunist Român", „Vă mulțu­mim din suflet pentru faptul de a vă afla în mijlocul nos­tru". S-a stat de vorbă cu cetă­țeni, bărbați și femei, cu vîn­zători, cu responsabilii piețelor și magazinelor. Secretarul ge­neral al partidului s-a intere­sat de calitatea produselor și a dat indicații pentru evitarea în viitor a unor deficiențe ce se mai constată în aprovizio­nare, mai exact spus în echili­­­brarea, în raport cu cerințele, distribuirii mărfurilor pe piețe. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu prin centrele de a­­provizionare și desfacere ale Capitalei se încheie la piața „Dorobanți". Și la acest ultim punct al itinerariului constată­rile sunt aceleași: produse su­ficiente și de bună calitate, prețuri accesibile. Cetățenii l-au primit pe secretarul general al partidului cu aceeași efuzie­ de sentimente, cu aceeași bucurie, cu optimism și încredere ca­racteristice oricărei întîlniri a conducătorului partidului și statului cu oamenii muncii din țara noastră. (Agerpres) Vizita Maiestății Sale Imperiale Sshinsahiul Iranului, Mohammad Raza Pahlavi Arpamehr Litoralul românesc, irezisti­bilă atracție estivală pentru zeci de mii de turiști, din țară și de peste hotare, a primit duminică personalități de sea­mă : șahinșahul Iranului, Mo­hammad Reza Pahlavi Arya­­mehr și împărăteasa Farah. Sosirea suveranului Iranului și a soției sale a avut loc la ora 10, pe aeroportul „Kogăl­­niceanu". Împreună cu oaspe­ții au sosit vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bod­­naraș și membrii misiunii ro­mâne atașate pe lângă șeful statului iranian în timpul vizi­tei în țara noastră, Constantin Stătescu, secretar al Consiliu­lui de Stat, Pavel Silard, am­basadorul României la Tehe­ran, general-locotenent Con­stantin Popa, locțiitor al șefu­lui Marelui Stat Major, precum și Maria Groza, vicepreședintă a Consiliului Național al Fe­meilor. Au sosit, de asemenea, Ardeshiz Zahedi, ministrul afa­cerilor externe a Iranului, Malektadi Alam, doamna de onoare a Majestății Sale îm­părăteasa Farah, Soltan Sanan­­daji, ambasadorul Iranului la București și alte persoane ofi­ciale iraniene care îl însoțesc pe Șahinșah. Intîmpinînd la coborîrea din avion pe înaltul oaspete, pre­ședintele Consiliului popular județean Constanta­­nescu, a exprimat, cordial „bun venit" gurile constănțene, Petre io­­printr-un pe mele a­­sentimen­(Continuare în pag. a IV-a). DINEU OFICIAL In onoarea președintelui Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Șahin­șahul Iranului, Mohammad Re­za Pahlavi Aryamehr și împă­răteasa Farah au oferit luni un dineu oficial. Au participat Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pana, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Ja­nos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Leonte Vasile Vîlcu­, Iosif Banc, Răutu, Ion Ioniță, cu soțiile, vicepreședinți ai Consiliului de Miniștri, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, alte persoane oficiale române. De asemenea, au luat parte ministrul afacerilor externe al Iranului, Ardeshiz Zahedi, celelalte personalități care în­și soțesc pe Maiestățile Lor Im­periale în vizita în România. Au fost intonate imnurile de stat ale celor două tari. In timpul dineului, care s-a desfășurat într-o atmosferă de cordialitate, șahinșahul Mo­hammad Reza Pahlavi Arya­mehr, și președintele Consiliu­lui de Stat, Nicolae Ceaușescu, au toastat pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor de prietenie pentru fericirea româno-iraniene, și prosperita­tea celor două popoare. Profile industriale. Foto : G. BERCOV Secerișul bate la ușă, dar pregătirile nu s-au terminat peste tot Lanurile cu grîu, care anul acesta, după aprecierile spe­cialiștilor, promit o producție superioară celei din 1969, au început să-și însușească cu­loarea aurului. Ba, pe alocuri, exemplu C.A.P. Vînători, s-a trecut la deschiderea drumu­rilor pe care să intre combine­le pentru a strînge rodul mun­cii depusă de mecanizatori, ță­rani cooperatori și de specia­liști. Intr-o discuție purtată ieri, tov. Ion Slabu, președintele cooperativei agricole Foltești, ne-a informat că, atît secția de mecanizare, cit și cooperativa s-au pregătit temeinic pentru această campanie, care se va desfășura sub lozinca „Nici un bob risipit". — Aceasta impune, ne spu­nea președintele, ca recoltarea păioaselor să se facă atit în termeni optimi, cit mai ales, de cea mai bună calitate. In acest scop, mecanizatorii, sub supravegherea cadrelor de specialiști din I.M.A. și a ingi­nerului din C.A.P. — tovarășul Ion Vrînceanu — au făcut pro­ba cu grîu a combinelor. Une­le mici defecțiuni care s-au constatat cu această ocazie au și fost remediate, iar altele se vor remedia în maximum două zile, după care se va face nouă probă cu grîu, în curtea o secției. Cele patru prese de balotat funcționează bine, lu­cru de care ne-am convins la balotatul lucernei, unde au dat rezultate bune. Cu­ ne privește, pe noi, con­ducerea cooperativei, am pre­gătit 2 000 de saci, am reparat și instalat utilajele de condi­ționat griul — o machină și un zb­or, care funcționează cu motor electric, am magaziile, a căror dezinfectat capacitate este de 80 vagoane, s-au revi­zuit cele cinci autocamioane, iar prin planul operativ de mă­suri s-au stabilit responsabili­tățile membrilor consiliului de conducere, ordinea recoltării lanurilor, drumurile pe care vor circula mijloacele de transport încărcate cu cerea­le etc. In cursul acestei săptămîni vom începe recoltatul 35 ha cu orz, după­ care celor vom continua cu griul. Din cele relatate, rezultă că la Foltești strîngerea recoltei poate începe. Dar, nu la fel stau lucrurile și la C.A.P. Vlă­­dești. Aici, după cite am fost informați de inginerul șef al cooperativei — Liviu Iorga — combinele nu sunt încă puse la punct pentru a putea intra în lan. Cu­ privește presele de balo­tat, acum se lucrează la repa­rarea lor. Deci, secția de me­canizare trebuie să acționeze cu o deosebită intensitate, pentru că după maximum trei­­patru zile vor trebui să în­ceapă recoltatul. Vor fi gata în acest răstimp mașinile ? Consiliul de conducere va trebui, și el, să acționeze ca imediat să se treacă la dezin­fectarea magaziilor, singurul lucru ce-i mai are de făcut. Din cele constatate doar în două unități, rezultă că una nu este perfect pusă la punct pentru începerea secerișului. De aceea se impune, îndeosebi pentru conducerile întreprin­derilor pentru mecanizarea a­­griculturii, să termine de ur­gență probele combinelor cu grîu, să ia măsuri pentru re­medierile ce se impun și după aceea toate utilajele să fie date în seama inginerilor șefi din cooperative, cei care poar­tă răspunderea nemijlocită pentru a hotărî unde și cînd să înceapă recoltatul cereale­lor păioase. M. CREȚEANU Sfîrșit de sesiune, început de vacanță Final de sesiune universi­tară - început de vacanță. S-a încheiat deci o nouă e­­tapă în învățămîntul supe­rior, etapă de studii temei­nice care i-au făcut pe vii­torii ingineri, subingineri și profesori pregătiți la Galați să urce o nouă treaptă spre specializare. Rezultatele in­dică o mare majoritate de promovați atit la Institutul politehnic cit și la cel peda­gogic. Se poate spune deo­camdată, după calcule es­timative, că notele de la 7 la 10 au cîștigat teren în­­cheindu-se astfel cu succes lupta susținută In anul 1969- 1970 împotriva mediocrității. Volumul de muncă a fost pe perioada sesiunii leit de mare. Numai la deose­In­stitutul politehnic au fost pro­gramate pentru ingineri și subingineri peste 5 500 exa­­mene-student. Cadrele di­dactice, in nota de exigență cunoscută, s-au achitat de sarcina de a controla cu e­­xactitate cunoștințele, reușind să dovedească că studiul te­meinic, prezența activă pe tot parcursul anului la se­­minarii și la orele de labora­tor, frecvența bună , aduc satisfacții plenare atît stu­­dentului cit și profesorului. La Institutul pedagogic, fie­­care facultate a repurtat, de asemenea, succese impor­tante, rezultatele ultimelor 28 de examene date în ulti­ma zi a sesiunii, încheind un bilanț prestigios. Prima zi de vacanță se dedică, de obicei unui plan de acțiune detaliat pentru lungă vară de repaos. Se va pleca în tabere de odihnă, la munte și la mare, se vor face excursii interesante, Ca­­se­ de cultură a studenților avind pentru această perioa­dă un program adecvat de activitate. Viitorii ingineri vor pleca in practică. Bună par­te din ei vor efectua ore de muncă patriotică la Odaia Manolache, Tulucești, Matca, Bădălan, Brateș, Ghrboavele. Cei de la Institutul pedago­gic vor lucra la I.A.S.-urile Bărboși și Ivești etc. O cantă activă deci, care va­a­­nunță bucurii majore, dis­tracții specific studențești, zile lungi de vară, reconfor­tante, tot auâtea prilejuri de m­anifestare a tineretului nos­tru studios. R. M. Deschiderea expoziției retrospective Nicolae Mantu­ Duminică 28 iunie, la Muzeul de artă românească modernă și contemporană din Galați s-a deschis expoziția retrospectivă a pictorului și graficianului Nico­lae Mantu, artist multiplu variat care și-a înscris pentru și totdeauna numele în istoria ar­tei românești. La vernisaj au participat tova­rășii Constantin Dăscălescu, membru al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliu­lui popular județean, Gheorghe Baroga, Paraschiv Benescu, George Chiriță, Eleonora Mar­­culescu, Dumitru Pislaru, activiști de partid și de stat, artiști plastici, intelectuali, rude și prieteni ai artistului, un numeros public. A fost de față tovarășa Elena Pojar, inspector general în Di­recția Muzeelor de la Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă. După alocuțiunea rostită de muzeografa Natalia Bu­­d­ac, cea care s-a ocupat special de organizarea acestei expoziții, avocatul pensionar Gh. Stoenescu, fost Mantu, a reînviat prieten al lui momentele petrecute cu ani în urmă ală­turi de pictorul gălățean. In cu­vinte calde Gh. Stoenescu a evocat personalitatea lui Mantu ca și atmosfera culturală de odinioară a Galațiului cu șeză­­torile literare ținute în compa­nia scriitorilor Cincinat Paveles­­cu, Radu D. Rosetti, Horia Fur­tună ș.a. S-a trecut apoi la vizitarea expoziției. Pe simeze sunt expu­se 112 lucrări de pictură și gra­fică din toate perioadele de creație ale artistului , compozi­ții de o largă respirație epică evocînd trecutul de luptă al po­porului nostru, portrete, naturi statice, scene de vînătoare, in­terioare, flori. Apreciind lucrările expuse, to­varășul Constantin Dăscălescu a felicitat conducerea muzeului de artă pentru că creația acestui artist a adunat militant gălățean risipită în cea mai mare parte prin colecții parti­culare și a restituit-o publicului in dimensiunile ei adevărate. In a­­celași timp, tovarășul Constantin Dăscălescu a recomandat con­ducerii muzeului să continue acțiunea de valorificare a crea­ției artiștilor plastici gălățeni, câutînd să-i impună în rîndul valorilor naționale. După vernisajul expoziției, în continuarea acestei manifestări, publicul a ascultat un micro­­concert oferit de un grup de artiști de la Teatrul muzical din Galați. CORNELLU STOICA

Next